Sunteți pe pagina 1din 10

Noutati in examinarea nedistructiva cu ultrasunete

Examinarea nedistructiv a mbinrilor realizate cu ultrasunete de tip cupru / cupru, aluminiu / aluminiu i cupru / aluminiu Examinrile nedistructive, dei sunt relativ limitate de parametrii informaionali furnizai, trebuie s pun accentul pe necesitatea unui control riguros i ct mai complet posibil a calitii procesului pentru a se asigura un nivel ridicat de ncredere n produsele rezultate n urma micrombinrii. Exist relativ puine metode nedistructive de examinare aplicabile micrombinrilor prin ultrasunete, majoritatea ncercrilor fiind de natur distructiv. Condiia de baz ce trebuie realizat este definirea unei metode nedistructive de control prin care s se verifice funcionalitatea mbinrii n raport cu cerinele Specificaiei tehnice sau, n absena acesteia, cu destinaia specific de utilizare. Pentru cazul micrombinrilor cu ultrasunete a sistemelor cupru/cupru i cupru/aluminiu, avnd ca destinaie aplicaii n electrotehnic i n industria constructoare de autovehicule, examinrile nedistructive constau n inspecie vizual, verificri dimensionale i verificri electrice. a) Inspecia i examinarea vizual au ca scop detectarea imperfeciunilor micrombinrilor, evidenierea prezenei unor fisuri sau crpturi ale componentelor puse n contact, stabilirea abaterilor dimensionale fa de cerinele condiiilor tehnice de calitate din specificaiile tehnice. Aceast inspecie vizual trebuie s se fac nainte, n timpul i dup finalizarea procesului de micrombinare cu ultrasunete. Se obin astfel i informaii privind starea suprafeei sonotrodei, n special date referitoare la gradul de uzur al acesteia, care sunt de un real interes tehnologic. n cazul mbinrii unor componente lamelare subiri, prin inspecie vizual se determin corectitudinea execuiei, existena desprinderilor sau a unor rupturi n material indicnd poziionarea incorect a celor dou materiale sau valori inadecvate ale parametrilor tehnologici ai procesului.

n cazul n care cel puin una dintre componentele de mbinat este reprezentat de un conductor multifilar, inspecia vizual d informaii att despre prinderea n mbinare a tuturor conductorilor, ct i despre respectarea condiiilor dimensionale de gabarit impuse prin norma specific. n figurile 5.6 i 5.7 sunt prezentate cteva produse realizate prin micrombinare cu ultrasunete.

Figura 5.6. Micrombinri cu ultrasunete cupru/cupru specifice industriei constructoare de autovehicule

Figura 5.7. mbinri de jonciune cupru/aluminiu Examinarea vizual astfel definit poate include, ca i o completare de detaliu, o analiz microscopic la mriri de x12 x20 prin metoda cmpului ntunecat sau o alt metod

adecvat observaiilor, cu nregistrarea fotografic a imaginii mbinrii sau a unor detalii caracteristice ale acesteia. Dotarea minimal utilizat n acest scop este constituit din: -microscop metalografic sau alt tip corespunztor; -sistem de obiective/oculare ce asigur mririle indicate; -sistem de nregistrare fotografic: aparat fotografic adaptabil la microscop; -materiale fotografice. Deoarece datele obinute prin inspecie vizual ofer inclusiv informaii privind starea sonotrodei, ea poate fi inclus ntr-o anumit proporie n categoria "testelor de prelucrabilitate" din tehnologia de control a procesului de micrombinare cu ultrasunete, pentru verificrile privitoare la integritatea general a sistemului materiale de mbinare sonotrod. b) Verificarea dimensional se realizeaz utiliznd metoda micrometric sau o metod de verificare cu sisteme de calibrare corespunztoare fiecrui caz n parte. Dotarea minimal utilizat n acest scop este constituit din: -n cazul utilizrii metodei micrometrice: dispozitive de msurare standardizate ce asigur precizia cerut de Specificaia tehnic corespunztoare; -n cazul utilizrii unor calibre, acestea trebuie omologate la omologarea ntregii tehnologiei. c) Verificrile electrice se efectueaz n funcie de destinaia specific a noilor materiale performante realizate prin micrombinare cu ultrasunete i ele constau n verificarea conduciei electrice i determinarea rezistenei de contact. Literatura de specialitate conine mai multe normative referitoare la verificrile contactelor electrice n funcie de particularitile funcionale i constructiv-tehnologice ale acestora. n continuare se enumer cteva dintre acestea: ASTM B 542-00 Standard Terminology Relating to Electrical Contacts and their use; ASTM B 667-97 Standard Practice for Construction and Use of a Probe for Measuring Electrical Contact Resistance; ASTM B 539-02e1 Standard Test Methods for Measuring Resistance of Electrical Connections (Static Contacts); ASTM B 63-90 (2001) Standard Test Method for Resistivity of Metallically Conducting Resistance and Contact materials; ASTM B 812-96 (2002)e1 Standard Test Method for Resistance to Environmental Degradation of Electrical Pressure Connections Involving Aluminium and Intended for Residential Applications; ASTM B 854-98 Standard Guide for Measuring Electrical Contact Intermittences.

Deoarece nu exist explicit metode de control de tip electric pentru tehnologia de sudare cu ultrasunete, n urma consultrii literaturii de specialitate s-a optat pentru metodele prevzute de normativele europene, respectiv CEI 60512-2, adaptndu-se cele prevzute n dou normative aprute n perioada 2002 - 2003. Metodele de ncercare specificate sunt metode normate pentru msurarea rezistenei electrice a unei perechi de metale mbinate prin tehnologia de ultrasunete. Rezistena de contact trebuie s fie determinat de cderea de tensiune msurat ntre zonele prevzute pentru conexiunea/racordarea cablajelor la contacte, n punctele definite n specificaia tehnic corespunztoare. n absena unor specificaii tehnice punctele de msurare s-au fixat astfel nct zona de mbinare s fie aproximativ egal deprtat de punctele de msurare a cderii de tensiune, stabilindu-se o distan de 20 mm ntre acestea. Punctele de msurare a tensiunii s-au plasat cte unul pe fiecare din cele dou materiale mbinate. Msurtorile s-au executat n curent continuu, utilizndu-se o metod de msurare n patru puncte, conform CEI 60 468: 1974. n cazul efecturii de msurtori n curent alternativ, valoarea tensiunii de ncercare este reprezentat de valoarea maxim a acesteia i nu de valoarea efectiv. n timpul msurtorilor trebuie luate msuri pentru evitarea exercitrii de presiuni anormale asupra contactului supus ncercrii. Un ciclu de msurtori n curent continuu const din urmtoarele etape: -aplicarea tensiunii; -msurarea cderii de tensiune la parcurgerea contactului de ctre curent ntr-un sens, definit generic "sens direct"; -msurarea cderii de tensiune la parcurgerea contactului de ctre curent n sens opus fa de cel iniial, definit generic "sens invers"; -deconectarea de la sursa de tensiune. Montajul de msurare utilizat este prezentat schematic n figura 5.8. Rezultatul msurrii rezistenei de contact n curent continuu este media a dou valori obinute la trecerea curentului ntr-un sens i n sens invers. Folosirea ecuaiei (5.3) d garania c valoarea rezistenei de contact R este corect determinat. Rezistena de contact se calculeaz cu relaia (5.3): R (W )= (5.3) unde : Umd = tensiunea msurat direct, n V;

Umi = tensiunea msurat invers, n V; Id = curentul direct, n A; Ii = curentul invers, n A.

Figura 5.8. Schema montajului electric pentru determinarea continuitii electrice i a rezistenei de contact R P1 i P2 materiale mbinate prin tehnologia cu ultrasunete; ZC - zona de micrombinare cu ultrasunete zona de contact; A instrument de msurare a curentului prin prob; U instrument de msurare a tensiunii; R reostat; E surs de curent continuu n vederea msurrii rezistenei s-a utilizat o metod cu patru borne, n urmtoarele condiii experimentale: -montarea electrozilor de tensiune s-a realizat cu un dispozitiv adecvat prevzut cu sistem de fixare a probei i a perechii de electrozi; -n lipsa unor specificaii privind destinaiile specifice de utilizare a contactelor realizate prin tehnologia de sudare menionat, punctele de msurare a tensiunii pe contact la

trecerea curentului s-au ales astfel nct valoarea determinat s fie ct mai reprezentativ; -s-au utilizat borne de potenial executate din alam, sub form de vrf de ac, conform CEI 60468:1974; -s-a asigurat o distan ntre borna de potenial i borna de curent corespunztoare de minim 1,5 ori perimetrul seciunii epruvetei; -efectuarea determinrilor la valori bine determinate ale curenilor prin probe pentru reducerea la minimum a erorilor introduse prin imprecizia msurtorilor de tensiune corespunztoare; -creterea numrului de msurtori pentru fiecare tip de contact pentru creterea preciziei de determinare a valorii medii a rezistenei, atunci cnd s-a dispus de un numr mai mare de probe de acelai tip; -majorarea valorii curentului de ncercare, avnd n vedere suprafaa mare a contactelor, pentru creterea valorii tensiunilor specifice n scopul creterii preciziei la msurarea parametrilor electrici. Dotarea minimal utilizat n acest scop este constituit din: -surs de curent continuu tip I 4102 M2x40V; -voltmetru cu precizie de minim 0,02 V pentru msurarea tensiunii de alimentare a montajului de msurare (voltmetru electronic E 0303-1,2 A); -voltmetru cu precizie dr minim 0,00002 V pentru msurarea cderii de tensiune pe -contact (voltmetru electronic Solartron Schumberger 7066 Data store); miliampermetru/ampermetru clas de precizie minim 0,5 pentru msurarea curenilor prin circuitul de msurare (voltampermetru M 1107 clas 0,2); -rezisten decadic pentru cureni de pn la 1 A, pentru fixarea curentului prin circuitul de msurare la valori prestabilite (tip TETTEX); -dispozitiv de fixare a probelor pentru metoda celor patru borne; AMC-uri anexe: comparator, termometru. Defectele materialelor metalice. Generalitati Procesul tehnologic de elaborare a materialelor metalice este complex, in desfasurarea acestuia intervenind o serie de factori care favorizeaza mai mult sau mai putin prezenta discontinuitatilor in material. In functie de marimea, numarul si locul unde se gasesc situate, aceste discontinuitati intra, in unele cazuri, in categoria defectelor admise, iar in altele constituie defecte neadmise pentru produsul finit pentru care a fost elaborat materialul metalic respectiv. Este cunoscut faptul ca prezenta discontinuitatilor in materialele metalice influenteaza proprietatile mecanice ale acestora. Prezenta discontinuitatilor, este datorata: - procesului de elaborare a materialului (turnare); -procesului de fabricatie a pieselor (forjare, laminare, sudura, tratament termic etc.);

-functionarii, ca urmare a solicitarilor complexe la care este supus materialul. Examinarea vizuala a materialului metalic pe diverse faze ale procesului tehnologic, evidentiaza discontinuitatile suprafetei exterioare, in cazul in care acestea au o anumita marime. Pentru a pune in evidenta insa, discontinuitatile din interiorul materialului metalic, acesta este supus (un lot de piese) prin sondaj, la incercari distructive, rezultatul acestor incercari permitnd tragerea unor concluzii cu privire la calitatea unui intreg lot de piese. Discontinuitatile in structura materialelor metalice din care sunt confectionate piesele, pot fi puse in evidenta si prin incercari nedistructive. Una din metodele de testare nedistructiva a materialelor metalice, curent utilizata in practica este metoda ultrasonica. Utilizarea cu succes a metodelor ultrasonice in evidentierea discontinuitatilor in structurile metalice ale pieselor este conditionata de cunoasterea provenientei, a formei sau a orientarii probabile a discontinuitatilor. 2. Principiul de baza al aplicatiei Efectuarea unui control nedistructiv cu ultrasunete, consta in principiu, in transmiterea unor vibratii (unde) ultrasonice, produse de un generator de unde, in piesa care se examineaza In piesa, aceste vibratii isi modifica intr-o oarecare masura forma, rezultatul obtinut fiind vizualizat pe un ecran al unui instrument de masura si interpretat apoi de un operator. In vederea realizarii unui control nedistructiv eficient, este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: -controlul cu ultrasunete al materialului, prevazut in documentatia tehnica, sa fie intradevar metoda de investigare adecvata pentru determinarea anumitor defecte de material; -echipamentele ultrasonice utilizate sa corespunda din punct de vedere tehnic si sa dispuna de accesorii potrivite domeniului de lucru; -operatorul sa posede cunostintele teoretice si practice necesare prelucrarii informatiilor vizualizate. De asemenea, despre materialul piesei examinate este important sa se cunoasca: - daca se preteaza la examinarea cu ultrasunete; -modul de propagare a fascicolului ultrasonic in piesa; -natura defectelor presupuse, care urmeaza a fi puse in evidenta cu ajutorul ultrasunetelor. PDF created with FinePrint pdfFactory Protrial version http://www.fineprint.com 3. Tendinte actuale in productia de echipamente utilizate pentru testarea ultrasonica a materialelor Echipamente ale firmelor de specialitate din intreaga lume sunt astazi folosite pe scara larga pentru testarea calitatii si sigurantei produselor: -detectoare ultrasonice universale pentru defecte, cu folosire in regim mobil sau stationar;

-instrumente de masura pentru detectarea ultrasonica a grosimilor materialelor si testarea duritatii acestora, put nd fi utilizate si pe santiere, in regim mobil; -sonde, accesorii si aplicatii software pentru o gama larga de instrumente de masura; - instrumente pentru masurarea conductivitatii electrice a materialelor si a curentilor turbionari din aceste materiale; -instrumente pentru determinarea ad ncimilor fisurilor din materiale; -sisteme integrate pentru testarea automata a semifabricatelor si produselor finite in timpul procesului de productie. Gama variata de aparate produse in acest domeniu, a aparut ca o necesitate ceruta de numeroasele cazuri particulare de masura si control int lnite in practica si au in vedere tipul materialului testat (metal, plastic, fibra de sticla etc.), forma acestuia (plana, tubulara etc.) precum si metoda de testare folosita (testare in regim stationar sau mobil). Una din companiile care si-au consolidat puternic, pe piata mondiala, pozitia de producator de echipamente in domeniul defectoscopiei ultrasonice a materialelor metalice (si nu numai a acestora), este Krautkr mer GmbH & Co din Germania. Aceasta companie produce la ora actuala o gama variata de aparate si accesorii pentru detectarea discontinuitatilor materialelor metalice sau a defectelor de alta natura. Calitatea acestor echipamente a fost atestata constant de catre Inspectoratul Tehnic German (T V), inca din anul 1993 ca fiind concordanta cu standardele DIN EN ISO 9001-9002. Sunt prezentate in continuare c teva tipuri de aparate si accesorii utilizate in mod curent in defectoscopia ultrasonica, si c teva din caracteristicile lor tehnice de baza. Sistemul modular MIPA-LT (Modular Inspection System for Portable Area Scan). Este un sistem integrat de control, folosit in special pentru testarea automata a cordoanelor de sudura, completul fiind format din urmatoarele componente: } un scanner cu urmatoarele posibilitati tehnice: -posibilitatea de deplasare dupa doua axe (X-Y); -cursa de scanare: X = 1.000 mm; Y = 300 mm.; -viteza de scanare: max. 300 mm/s, cu o rezolutie de 0,1 mm; -dispozitiv pentru controlul servomotorului, programabil prin intermediul unei interfete seriale; } instrument ultrasonic tip USD 15, av nd o interfata seriala si iesire pentru inregistrarea rezultatelor masuratorilor; } calculator PC Pentium, minim 133 Mhz, 16 Mb RAM. Este folosit pentru controlul scannerului si al instrumentului ultrasonic mentionat anterior si pentru stocarea si evaluarea datelor obtinute in urma masuratorilor. Din categoria accesoriilor folosite in defectoscopia ultrasonica, sondele sunt deosebit de importante. Cele mai multe tipuri sunt sonde de contact, avnd un vrf care vine in contact direct cu piesa sau materialul controlat. Pentru analizarea partilor componente ale unor piese avnd pereti cu grosimea mica, sondele pot fi echipate cu un invelis

special din plastic (linie de intrziere), in vederea receptionarii cu o anumita int rziere a undelor reflectate de materialul controlat.Din aceasta categorie, tipurile de sonde utilizate frecvent in practica, sunt: PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com Tipul sondei Tipul liniei de intrziere Grosimea peretelui materialului pieselor din seria respectiva CLF 1 CLFV 1 < 3 mm CA 214 N 15 K 4 3-15 mm H 2 K N 20 K 5-15 mm K 1 SM N 30 G 1 10-30 mm K 0,5 SM N 30 G 1 > 15 mm Acest tip de sonde sunt preferate in situatia amintita anterior, datorita faptului ca au o rezolutie imbunatatita fata de sondele clasice. Echipamente i instalaii de laborator performante: Echipament complet de control cu radiaii: Aparat Roentgen, Seifert - Germania, echipament complet pentru prelucrarea filmelor radiografice, camer obscur, instalaie de uscare a filmelor, negatoscoape, densitometru, instrumente de msurare a intensitii radiaiei, cataloage i colecii de radiografii etalon, accesorii: penetrametre, filme, soluii pentru prelucrarea filmelor etc. Echipament complet pentru controlul cu lichide penetrante: seturi de lichide, NAMICON, ARDROX etc., sistem de iluminare in domeniul ultraviolet, banc de lucru dotat cu boiler pentru ap cald, sistem de uscare cu aer cald, etaloane Miller. Echipament complet pentru controlul cu pulberi magnetice: sistem de magnetizare cu jug i cu electrozi, pulberi magnetice fluorescente, sistem de iluminare in domeniul ultraviolet, banc de lucru specializat, sonde de verificare. Echipament complet pentru controlul ultrasonic: defectoscoape analogice i digitale US, USIP11 -Krautkraemer-Germania, SONATEST - Anglia, USD 10-KrautkraemerGermania, etaloane i toate accesoriile necesare Echipament complet pentru controlul cu cureni turbionari: NAMICON - Italia. Echipament de control prin analiza emisiei acustice: NAMICON- Italia Reea de calculatoare Pentium, legtura Internet, server, cri de specialitate, standarde rom? neti i internaionale Bibliografie: [1] Facaoaru Ioan, Masurari si control cu ultrasunete, Bucuresti, Editura Tehnica, 1965. [2] Dumitras C., Popescu I., Bendic V., Ingineria controlului dimensional si geometric in fabricarea masinilor, Bucuresti, Editura Tehnica, 1997. [3] J, Krautkrmer H, Ultrasonic Testing of Materials, Springer Verlag, Berlin, 1975. [4] Krautkrmer GmbH & Co, Echo 36, Hurth, Theissen Druck GmbH, 1996.

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com