Sunteți pe pagina 1din 25

Decalaje regionale la orizontul anului 2010

Obiectivul fundamental al politicilor de dezvoltare regională îl constituie reducerea disparităţilor teritoriale, realizarea unui echilibru între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone.

Un obiectiv al politicii regionale, specific acestei perioade, este acela de a facilita ajustările structurale şi sectoriale, susţinerea proceselor de restructurare şi relansare economică, refacerea şi stimularea capacităţii competitive a regiunilor, susţinerea proceselor de integrare europeană.

Majoritatea ţărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparităţi regionale şi, în consecinţă, aplică strategii şi politici de dezvoltare regională. Trebuie însă avut în vedere că dificultăţile generate de dezechilibrele regionale şi posibilităţile de rezolvare a acestora nu pot fi abordate fără a ţine seama de nivelul general de dezvoltare al fiecărei ţări.

Cele opt regiuni prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ţării (Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia) este influenţată de evoluţia sectorului agricol, acesta deţinând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condiţii vitrege pentru agricultură creşterea produsului intern brut să fie influenţată negativ. De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial. O altă particularitate este reprezentantă de zonele în care industria extractivă avea un rol important (bazinul Văii Jiului din regiunea Sud – Vest Oltenia) şi a căror economie a fost afectată ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier.

1. Structura regiunilor şi particularităţile acestora

Regiunea Nord – Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). In ceea ce priveşte industria principalele producţii sunt cele de cărbune, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. In cadrul industriei, ponderea cea mai mare o

1

are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă. Construcţiile participa cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6% media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată pe care o au în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante” (10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi „tranzacţii imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” (peste 11%). Regiunea Nord – Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi 14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%.

Regiunea Sud – Est participă cu aproximativ 12% la formarea produsului intern brut pe total economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional (peste 17% faţă de o medie naţională de circa 13%). Industria regiunii participă cu circa 22 procente la realizarea PIB-ului. In această regiune se găsesc importante unităţi industriale cum sunt:

combinatul siderurgic Sidex Galaţi, şantierele navale cu tradiţie din Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Mangalia, fabricile de celuloză şi hârtie Celhart Donaris – Brăila, combinatul petrochimic de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă. In cadrul industriei alimentare, principalele activităţi dezvoltate în regiune sunt: morărit şi panificaţie, vin şi băuturi alcoolice, prelucrarea laptelui şi a cărnii, zahăr, ulei, conserve de fructe, legume, peşte şi carne. Construcţiile din această regiune au o pondere în produsul intern brut regional (peste 7,5%) peste media naţională (6%). In ceea ce priveşte sectorul serviciilor ponderea acestora în produsul intern brut regional (circa 42%) se situează sub nivelul naţional (peste 45%). In cadrul serviciilor este de remarcat ponderea serviciilor din categoria „hoteluri şi restaurante”, cu peste 2,5% din produsul intern brut regional şi care situează regiunea Sud – Est pe primul loc (alături de regiunea Centru) într-un top al regiunilor, aceasta datorită potenţialului turistic de care beneficiază regiunea - litoralul şi Delta Dunării. De asemenea, o pondere mare, comparativ cu celelalte zone, o au în această regiune serviciile din categoria „transport, depozitare şi comunicaţii”, cu circa 11% în PIB – ul regional.

La nivelul acestei regiuni, în ultimii ani populaţia ocupată 1 a înregistrat scăderi ca urmare a restructurărilor şi disponibilizării unui număr mare de personal. Începând cu anul 2005 aceasta s-a înscris pe un trend de creştere. Cele mai importante creşteri ale gradului de ocupare au fost înregistrate în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea şi Vrancea.

1 Conform sferei de cuprindere dată de Balanţa Forţei de Muncă

2

Regiunea Sud – Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 13,8% din numărul total de şomeri înregistraţi.

Prin tradiţie, regiunea este o zonă agricolă cu o pondere a ocupării în agricultură de 35,3% (peste media naţională de 31,9%). Serviciile deţin 37,3% (serviciile comerciale 23,8% iar serviciile sociale 13,5%) iar industria şi construcţiile deţin 27,4%.

Regiunea Sud – Muntenia generează circa 13% din PIB –ul pe total economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional. Industria regiunii participă cu circa 29 procente la realizarea PIB, mult peste media naţională (circa 25%), fiind una din cele mai ridicate contribuţii. In cadrul industriei acestei regiuni se regăsesc aproape toate activităţile industriale: extracţia şi prelucrarea petrolului şi gazelor naturale, a cărbunelui, a calcarului, argilei, nisipurilor şi a sării, prelucrarea produselor agroalimentare şi confecţionarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea de maşini, echipamente şi mijloace de transport, producţia de utilaj petrolier şi chimic, producţia de frigidere şi congelatoare, producţia de automobile (Dacia şi Aro), producţia de energie electrică, termică, gaze, etc. Construcţiile au o pondere în produsul intern brut regional care depăşeşte uşor 5%. In ceea ce priveşte serviciile, cu 38% în produsul intern brut regional (mult sub nivelul naţional – peste 45%), situează regiunea Sud pe ultimul loc într-un top al regiunilor.

Din punct de vedere al ocupării regiunea a avut un trend descendent până în anul 2005 când s-au înregistrat creşteri în 6 din cele 7 judeţe componente. Regiunea Sud Muntenia contribuie cu 14,0% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 17,8% din numărul total de şomeri înregistraţi. Si în această regiune s-au dezvoltat activităţile din agricultură cu o pondere a ocupării de 39,8%. Serviciile deţin 32,2% (serviciile comerciale 20,3% şi serviciile sociale 11,9%), iar industria şi construcţiile deţin 28%.

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa 18%. De asemenea, industria are o pondere însemnată în economia regiunii, furnizând circa 30% din produsul intern brut regional. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu), industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova – locomotive, material rulant), industria constructoare de maşini şi tractoare agricole, industria chimică, industria uşoară (textile şi încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară. Construcţiile au o pondere peste media naţională (6%), situându-se în jurul a 6,5% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor, cu o contribuţie în PIB-ul regiunii de numai 39%, mult sub media naţională (peste 45%), sunt de

3

remarcat serviciile de „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” cu o contribuţie de circa 12% şi „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu peste 9%.

Ca urmare a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate populaţia ocupată a înregistrat scăderi continue până în anul 2005, când în majoritatea judeţelor regiunii s-au înregistrat creşteri cu excepţia judeţului Gorj care se menţine pe trend descrescător datorită restructurărilor din industria extractivă.

In anul 2005 regiunea Sud – Vest contribuia cu 10,1% la ocuparea totală şi deţinea 14,0% din numărul total de şomeri înregistraţi.

Agricultura reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, ponderea ocupării în agricultură fiind de 42,1%, pe locul doi după regiunea Nord - Est. Serviciile deţin 32% (serviciile comerciale 18,9% şi serviciile sociale 13,1%) iar industria şi construcţiile deţin 25,9%.

Regiunea Vest furnizează peste 10% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii participă cu circa 14% la realizarea produsului intern brut regional. Industria cu o pondere de peste 25% în PIB-ul regiunii, uşor peste media naţională, este reprezentată de următoarele domenii:

ramuri cu pondere mai mare: industria alimentară, maşini şi echipamente electrice, mijloace pentru transportul feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, confecţii, tricotaje şi încălţăminte. De asemenea, în regiune se întâlnesc şi alte ramuri industriale cum sunt: industria extractivă, siderurgică, metalurgică. Construcţiile au o pondere în produsul intern brut regional care depăşeşte uşor 5%. In această regiune sectorul serviciilor are o pondere importantă furnizând circa 45% din produsul intern brut. Pe tipuri de servicii sunt de remarcat următoarele: ramura „comerţ, hoteluri şi restaurante” şi „transporturi, depozitare comunicaţii” cu circa 10% din PIB-ul regiunii. De asemenea, de remarcat, cu o pondere însemnată, sunt „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu circa 14% din PIB, una din cele mai ridicate în comparaţie cu celelalte regiuni.

Populaţia ocupată a regiunii a înregistrat creşteri în toate judeţele, cea mai mare în judeţul Timiş (+3,1%) - judeţ care deţine şi cea mai mare pondere în total ocupare la nivel naţional (3,8%).

Ponderea ocupării din agricultură, reprezintă 26,7%, industria şi construcţiile deţin 34,5% iar serviciile 38,8% (serviciile comerciale 24,7% şi 13,6% serviciile sociale).

Regiunea Vest contribuie cu circa 10% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 7,6% din numărul total de şomeri înregistraţi.

4

Regiunea Nord - Vest furnizează peste 12% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii participă cu 13% la realizarea produsului intern brut regional. In ceea ce priveşte industria, aceasta are o pondere de circa 26%, peste nivelul naţional. Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: industria uşoară (textile, confecţii, piele şi încălţăminte), industria alimentară (băuturi alcoolice şi răcoritoare, ), produse chimice, maşini, utilaje, bateriile de acumulatori cu plumb, radiatoarele din aluminiu, sârmele din oţel, cablurile şi conductorii electrici, cheresteaua şi produsele din lemn, celuloză, hârtie, sticlăria pentru menaj, porţelan, faianţă, maşini şi aparate electrice, industria metalurgică, energie electrică, termică, gaze, etc. Construcţiile au o pondere de numai 5%. In această regiune serviciile au un rol important, furnizând peste 45% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor sunt de remarcat cele din categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu o pondere de circa 13% şi „comerţ, hoteluri şi restaurante ” cu circa 11%. In această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB.

Regiunea Nord – Vest este o regiune cu un potenţial de muncă ridicat, populaţia ocupată care deţine 13,5% din totalul ocupării a înregistrat creşteri în toate judeţele, cele mai importante în Bistriţa Năsăud (3,5%) şi Sălaj (3,0%), care, fiind declarate Zone Defavorizate prin facilităţile acordate investitorilor, au creat noi locuri de muncă.

Pe activităţi, structura ocupării din regiune relevă procesul de dezindustrializare şi reagrarizare a acesteia. Astfel, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 35,0%, industria şi construcţiile deţin 29,2% iar serviciile 35,8% (serviciile comerciale 22,2% iar serviciile sociale 13,6%).

Regiunea Centru produce peste 12% din produsul intern brut pe total economie. Agricultura acestei regiuni are cea mai scăzută pondere (cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov) comparativ cu celelalte regiuni, contribuind cu aproximativ 12% la realizarea produsului intern brut regional. In această regiune, industria are un rol semnificativ generând peste 30% din PIB-ul regiunii, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel, mult peste media naţională (circa 25%). Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: construcţii de maşini (camioane, tractoare - Braşov), industria chimică, industria alimentară, confecţii textile, încălţăminte, ciorapi, producţia de mobilă, porţelan, sticlă, maşini unelte şi aparatură casnică (Cugir), exploatări miniere, instrumente muzicale, etc. Construcţiile au o pondere de aproximativ 5%. In ceea ce priveşte sectorul serviciilor acesta contribuie cu circa 43% la realizarea produsului intern brut regional. Este de remarcat ponderea mare pe care o au, în această regiune, serviciile din categoria „hoteluri şi restaurante”, peste 2,5% din PIB, cunoscut fiind potenţialul turistic al regiunii. De asemenea serviciile din

5

categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” au o pondere importantă, de circa 12%. In această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB.

Populaţia ocupată care deţine 12% din totalul ocupării a fost în continuă scădere la nivel de regiune şi în majoritatea judeţelor componente, urmare a

restructurărilor industriale din regiune dar în uşoară revenire începând cu anul

2005.

Pe activităţi, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 26,7%, industria şi construcţiile deţin 34%, iar serviciile 39,3% (serviciile comerciale 24,9% şi serviciile sociale 14,4%) peste media la nivel naţional (39,1%). Braşovul şi Sibiul deţin cele mai mari ponderi ale ocupării din industrie şi construcţii (38%).

Regiunea Bucureşti - Ilfov are cea mai mare contribuţie la realizarea produsului intern brut pe total economie, de circa 20%. Regiunea Bucureşti – Ilfov prezintă o structură total diferită faţa de cea a economiei naţionale şi a celorlalte regiuni. Astfel, în cadrul regiunii ponderea agriculturii este foarte mică, de numai 1%. In ceea ce priveşte industria, cu mai puţin de 20% din PIB- ul regional, se situează sub media naţională. Principalele activităţi industriale sunt: maşini unelte, lacuri şi vopsele, preparate din carne, încălţăminte, anvelope şi articole din cauciuc, baterii de acumulatoare, aparate şi instrumente de măsură şi control, mobilier, aparatură medicală, industria alimentară, jucării şi jocuri, medicamente, etc. Construcţiile în regiunea Bucureşti – Ilfov au o pondere de peste 7%. Serviciile deţin în această regiune o pondere de peste 60% în produsul intern brut, mult peste nivelul naţional şi apropiate de modelul statelor europene, unde acest sector joacă un rol important. Cea mai mare parte a activităţii financiar-bancare este concentrată în această regiune, acest tip de servicii participând cu aproximativ 6% la realizarea PIB –ului regional. Celelalte tipuri de servicii au următoarele ponderi în produsul intern brut: comerţ circa 13%, hoteluri şi restaurante 2,5%, transporturi, depozitare, comunicaţii peste 13%, tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor circa 17%, iar serviciile învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare peste

11%.

Regiunea Bucureşti este singura regiune a ţării în care serviciile, care la nivel naţional deţin 39,1% din totalul ocupării, generează cele mai importante locuri de muncă, ajungând la 64,0% (44,2% servicii comerciale şi 19,8% servicii sociale) din ocuparea totală a regiunii. Industria şi construcţiile deţin 31,5% iar agricultura 4,5%.

6

2. Decalaje regionale la orizontul anului 2010

Pentru perioada următoare la nivel de regiune, estimările privind evoluţia produsului intern brut indică evoluţii superioare mediei naţionale în regiunile cu un nivel mai scăzut de dezvoltare (Nord – Est, Sud, etc.) şi ritmuri egale sau sub nivelul naţional în regiunile cu un grad de dezvoltare mai ridicat. Evoluţiile anuale ale produsului intern brut regional sunt susţinute de creşterea volumului de activitate în toate domeniile. Sunt totuşi de remarcat evoluţiile din construcţii, cu un ritm mediu anual de peste 10% în toate regiunile. De asemenea, sectorul serviciilor va susţine creşterea economică a fiecărei regiuni, ritmul mediu anual în perioada 2007 – 2010 depăşind 6%, dar dat fiind capacităţile existente industria rămâne sectorul care prin ritmuri diferite de creştere contribuie la tendinţa de apropiere.

Această evoluţie a creşterii economice la nivel de regiune nu conduce la modificări semnificative a ponderii regiunilor în produsul intern brut naţional pe termen mediu, diferenţele fiind 0,1-0,2 puncte procentuale, unele regiuni menţinându-şi ponderea actuală (Sud, Sud – Vest Oltenia, Nord – Vest). Astfel, la orizontul anului 2010, Bucureştiul rămâne, în continuare, cu contribuţia cea mai importantă (21%), regiunile Sud, Nord - Vest şi Centru cu ponderi cuprinse între 12 şi 12,5%, iar regiunile Nord - Est şi Sud – Est vor furniza 11,9%, respectiv 11,4% din PIB-ul pe ansamblul economiei.

structurale

semnificative, totuşi două tendinţe sunt de subliniat:

ca urmare a ritmurilor susţinute de creştere a valorii adăugate brute din

construcţii, ponderea acestora în produsul intern brut regional se situează pe un trend ascendent, în anul 2010 având valori cuprinse între 7,8% în regiunea Sud

şi 10,7% în regiunea Sud – Vest;

serviciile îşi vor spori şi ele ponderea în produsul intern brut al fiecărei

regiuni, depăşind, la orizontul anului 2010, pragul de 40% din PIB în toate regiunile, ajungând chiar la aproximativ jumătate din PIB în regiunea Nord – Est

(49%) şi Nord – Vest (49,5%). In regiunea Bucureşti Ilfov nivelul sectorului terţiar în PIB va depăşi 65% în 2010;

Indicele de disparitate a produsului intern brut pe locuitor faţă de total ţară, la orizontul anului 2010, va arăta că ierarhia actuală se va păstra. Regiunea Bucureşti va devansa, de peste 2 ori nivelul PIB- ului pe total economie. Totuşi, în cazul unor regiuni se constată o uşoară îmbunătăţire a indicelui (regiunea Nord – Est de la 0,678 în 2006 la 0,685% în 2010).

Deşi

până

în

anul

2010

nu

se

întrevăd

modificări

7

Indicele de disparitate al PIB/locuitor faţă de media naţională (=100)

 

2000

2006

2006-2000

2010

2010-2006

Regiunea Nord - Est

0,700

0,678

-0,022

0,685

0,007

Regiunea Sud - Est

0,889

0,874

-0,015

0,869

-0,005

Regiunea Sud Muntenia

0,815

0,818

0,003

0,820

0,003

Regiunea Sud - Vest Oltenia

0,838

0,829

-0,009

0,830

0,001

Regiunea Vest

1,026

1,168

0,142

1,147

-0,021

Regiunea Nord - Vest

0,930

0,951

0,021

0,947

-0,004

Regiunea Centru

1,071

1,050

-0,021

1,045

-0,004

Regiunea Bucureşti - Ilfov

2,068

2,008

-0,060

2,012

0,003

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

Îmbunătăţirea discrepanţei faţă de nivelul naţional se regăseşte şi în ceea ce priveşte indicele de disparitate interregional al produsului intern brut pe locuitor dintre regiuni şi regiunea cu valoare minimă – regiunea Nord – Est. Se constată o uşoară reducere a decalajului, aceasta ca urmare a unei creşterii economice regionale superioare în regiunile mai puţin dezvoltate.

Indice de disparitate interregional al PIB/locuitor:

Regiune/nivel minim (Nord – Est) = 100

 

2000

2006

2006-2000

2010

2010-2006

Regiunea Sud - Est

1,271

1,290

0,019

1,268

-0,021

Regiunea Sud Muntenia

1,165

1,206

0,041

1,197

-0,009

Regiunea Sud - Vest Oltenia

1,197

1,222

0,025

1,211

-0,011

Regiunea Vest

1,467

1,723

0,256

1,674

-0,049

Regiunea Nord - Vest

1,329

1,403

0,074

1,383

-0,020

Regiunea Centru

1,531

1,548

0,017

1,526

-0,023

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

Tabelul de mai sus arată faptul că în anul 2006 indicele de disparitate (regiuni/regiune nivel minim) s-a înrăutăţit în comparaţie cu toate regiunile, dar la orizontul anului 2010 comparativ cu anul 2006 aceste decalaje vor înregistra reduceri uşoare.

Estimările privind forţa de muncă la nivel regional, la orizontul anului 2010, au avut în vedere disparităţile încă existente, dar cu un trend descendent, datorate dezvoltării economice diferenţiate din interiorul regiunilor.

8

Forta de munca in perioada 2006 - 2010 - % - 20 7 18 6
Forta de munca in perioada 2006 - 2010
- % -
20
7
18
6
16
14
5
12
10
4
8
3
6
4
2
2
0
1
- modificari rocentuale
Total tara
Nord - Est
Sud - Est
Sud
Sud - Vest
Vest
Nord - Vest
Centru
Bucuresti

Populatia ocupata civila la sfarsitul perioadei Numarul mediu de salariati Rata somajului inregistrat in anul 2010
Populatia ocupata civila la sfarsitul perioadei Numarul mediu de salariati Rata somajului inregistrat in anul 2010 Rata somajului inregistrat in anul 2010

Pentru populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului decalajele regionale au fost în uşoară scădere, de la 1,6 în anul 2003 la 1,5 în 2006 valorile maxime înregistrându-se în regiunea Nord – Est (care deţine circa 15% din totalul ocupării) iar valorile minime de către regiunea Vest (cu circa 10% din totalul ocupării la nivel naţional). Reducerea decalajelor s-a datorat şi faptului că în anul 2005 gradul de ocupare a înregistrat creşteri în toate regiunile ţării.

Avându-se în vedere dezvoltarea viitoare a regiunilor, prin proiectele ce vor fi promovate pe plan local în zonele defavorizate sau mai slab dezvoltate, la nivel regional, pentru perioada următoare se estimează creşteri ale populaţiei ocupate pentru toate regiunile ţarii.

Au fost prognozate creşteri peste media naţională (1,5%) pentru regiunile Nord – Est (1,9%) şi Bucureşti (6,5%) şi sub medie pentru celelalte regiuni.

În ceea ce priveşte indicii de disparitate faţă de media naţională, se remarcă faptul că în intervalul 2000 – 2006 aceştia s-au redus în majoritatea regiunilor (cu excepţia regiunilor Nord - Vest şi Bucureşti care devansează nivelul naţional de 0,5 respectiv de 3,1 ori) şi se prevede o tendinţă de stabilitate sau uşoară reducere a acestora.

9

Indice de disparitate a ocupării faţă de media naţională

media naţională = 1

 

2000

2006

2006-2000

2010

2010-2006

Regiunea Nord-Est

0,164

0,150

-0,014

0,148

-0,002

Regiunea Sud -Est

0,126

0,123

-0,004

0,123

-0,001

Regiunea Sud Muntenia

0,150

0,142

-0,007

0,141

-0,001

Regiunea Sud -Vest Oltenia

0,111

0,102

-0,009

0,101

-0,001

Regiunea Nord -Vest

0,095

0,099

0,005

0,099

0,0

Regiunea Vest

0,136

0,135

-0,003

0,135

-0,001

Regiunea Centru

0,122

0,119

-0,001

0,118

-0,001

Regiunea Bucureşti

0,097

0,129

0,031

0,136

0,007

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

Din punct de vedere al disparităţilor interregionale indicii prezintă reduceri importante atât pentru intervalul 2000 – 2006 cât şi la orizontul anului 2010 (regiunea cu nivel minim fiind regiunea Nord - Vest).

Indice de disparitate interregional al ocupării

regiune/nivel minim(Nord – Vest) =1

 

2000

2006

2006-2000

2010

2010-2006

Regiunea Nord-Est

1,731

1,514

-0,234

1,502

-0,012

Regiunea Sud -Est

1,333

1,243

-0,106

1,241

-0,002

Regiunea Sud Muntenia

1,583

1,430

-0,148

1,423

-0,008

Regiunea Sud -Vest Oltenia

1,172

1,027

-0,148

1,020

-0,007

Regiunea Vest

1,437

1,363

-0,103

1,363

0,000

Regiunea Centru

1,290

1,203

-0,079

1,197

-0,006

Regiunea Bucureşti

1,020

1,297

0,263

1,373

0,076

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

In perioada 2003 - 2005 numărul mediu de salariaţi a înregistrat creşteri în majoritatea regiunilor.

Exceptând regiunea Bucureşti unde creşterile numărului de salariaţi sunt mult peste media naţională, se constată că decalajele dintre celelalte regiuni se menţin constante, raportul dintre regiunile cu cel mai mare număr de salariaţi (Centru şi Nord – Vest) şi regiunea cu valori minime (Sud – Vest) fiind de 1,5 pentru întreaga perioada analizată.

Numărul mediu de salariaţi va creşte în perioada 2006 – 2010 în toate cele opt regiuni, având în vedere pe de o parte, creşterea economică prognozată, iar pe de altă parte măsurile active de creştere a numărului locurilor de muncă.

10

Creşteri peste media naţională (7,8%) s-au estimat pentru regiunile Nord – Vest (7,6%), Vest (13,3%) şi Bucureşti (19,8%).

Disparităţile teritoriale sunt completate de menţinerea discrepanţelor din punct de vedere al şomajului, chiar dacă acest fenomen a cunoscut în ultimii ani o reducere importantă, de la 6,2 puncte procentuale în anul 2003 la 4,6 puncte procentuale în 2006.

Regiunile cu cea mai ridicată rata a şomajului au fost Nord – Est (în anul 2004) şi Sud – Vest (în 2003, 2005 şi 2006), cea mai scăzută rată înregistrându- se în regiunea Bucureşti pentru întreaga perioada 2003 - 2006.

Pentru toate cele 8 regiuni, pentru perioada 2007 – 2010, au fost prevăzute scăderi atât ale numărului de şomeri cât şi a ratei şomajului.

Din punct de vedere al ştigului salarial mediu net, discrepanţele dintre regiuni (exceptând regiunea Bucureşti unde salariile sunt mult peste media naţională) au început să se reducă de la 1,17 decalajul câştigului salarial mediu net din regiunea cea mai dezvoltată (regiunea Sud-Vest) peste cel din regiunea cu nivelul minim (regiunea Nord-Est) în anul 2003, la 1,10 în anul 2006, acestea continuând să se menţină şi al nivelul anului 2010.

In privinţa regiunii Sud - Vest se remarcă faptul că judeţul Gorj ridică nivelul salariului peste medie şi aceasta datorită zonei miniere de pe teritoriul acestuia.

Pentru intervalul 2007 – 2010 au fost estimate creşteri ale câştigului salarial mediu net în toate cele 8 regiuni, cu ritmuri cuprinse între 10,5% şi

13,2%

Indicii de disparitate ai câştigului salarial mediu net s-au redus în majoritatea regiunilor cu excepţia regiunilor Nord – Est, Vest, Nord – Vest şi Bucureşti în intervalul 2000 – 2006 şi se prevede o îmbunătăţire a acestuia până în anul 2010.

Indice de disparitate ai câştigului salarial faţă de media naţională

media naţională = 1

 

2000

2006

2006-2000

2010

2010-2006

Regiunea Nord-Est

0,865

0,883

0,018

0,896

0,013

Regiunea Sud -Est

1,014

0,927

-0,087

0,910

-0,017

Regiunea Sud Muntenia

0,971

0,955

-0,016

0,946

-0,009

Regiunea Sud -Vest Oltenia

1,058

0,964

-0,094

0,944

-0,020

Regiunea Nord -Vest

0,955

0,972

0,017

0,945

-0,027

Regiunea Vest

0,894

0,912

0,018

0,901

-0,011

Regiunea Centru

0,922

0,886

-0,036

0,883

-0,003

Regiunea Bucureşti

1,286

1,323

0,036

1,343

0,020

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

11

Din punct de vedere al disparităţilor interregionale indicii prezintă de asemenea îmbunătăţiri. În acest caz regiunea cu nivel minim a fost Nord - Est în perioada 2000 – 2006 respectiv regiunea Centru în anul 2010 .

Indice de disparitate interregional al câştigului (regiune/nivel minim)

(regiune nivel minim = 1)

 

2000

2006

2006-2000

2010

2010-2006

Regiunea Nord-Est

1,000

1,000

-

1,015

0,015

Regiunea Sud -Est

1,172

1,049

-0,123

1,030

-0,019

Regiunea Sud Muntenia

1,122

1,081

-0,041

1,071

-0,010

Regiunea Sud -Vest Oltenia

1,223

1,091

-0,132

1,069

-0,023

Regiunea Nord -Vest

1,103

1,100

-0,003

1,070

-0,030

Regiunea Vest

1,033

1,032

-0,001

1,020

-0,012

Regiunea Centru

1,066

1,003

-0,063

1,000

-0,003

Regiunea Bucureşti

1,487

1,497

0,010

1,520

0,023

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

Procesul de reducere a discrepanţelor dintre zonele dezvoltate şi cele rămase în urmă este unul de durată şi se realizează cu paşi mici. Chiar dacă ritmurile creşterii economice sunt superioare în zonele cu un nivel scăzut de dezvoltare, totuşi economiile regiunilor dezvoltate nu stagnează ci se situează şi ele pe un trend ascendent aceasta reflectându-se în intensitatea reduceri decalajelor. Din acest motiv, diminuarea disparităţilor teritoriale trebuie să reprezinte o componentă esenţială a Strategiei postaderare.

12

SINOPTIC privind prognoza regională în perioada 2007 - 2010

- modificări procentuale faţă de anul anterior -

 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

PRODUS INTERN BRUT

Total economie

4,1

7,7

6,5

6,3

5,9

5,8

NORD - EST

3,6

6,1

6,8

6,6

6,4

6,3

SUD - EST

0,9

6,9

5,5

6,3

6,1

6,0

SUD

1,6

7,5

6,1

6,3

6,1

6,0

SUD - VEST

1,5

9,0

6,4

6,0

5,9

5,8

VEST

5,1

8,4

6,1

6,0

5,7

5,6

NORD - VEST

2,9

6,6

6,1

6,1

5,8

5,7

CENTRU

3,2

9,5

6,6

5,9

5,4

5,3

BUCURESTI

10,3

7,7

7,6

6,6

6,0

5,9

din care valoarea adăugata in :

 

INDUSTRIE

           

Total economie

2,3

6,9

5,8

5,5

5,4

5,4

NORD - EST

-1,4

2,0

4,5

6,5

6,4

6,4

SUD - EST

-0,5

5,5

5,5

6,0

5,9

5,9

SUD

7,0

8,0

6,0

6,2

6,1

6,0

SUD - VEST

2,3

9,5

7,0

5,5

5,4

5,5

VEST

6,5

8,0

4,0

5,0

4,9

5,0

NORD - VEST

-1,8

3,5

4,0

5,0

4,9

5,0

CENTRU

2,0

12,5

8,0

4,8

4,7

4,8

BUCURESTI

3,3

4,5

6,0

5,5

5,3

4,9

AGRICULTURA

Total economie

-18,7

3,3

3,0

3,2

3,5

3,5

NORD - EST

-7,0

3,5

3,2

3,5

3,8

3,8

SUD - EST

-22,8

4,2

2,9

3,3

3,6

3,6

SUD

-23,5

3,9

2,8

3,6

3,9

3,9

SUD - VEST

-21,3

3,0

3,0

3,2

3,3

3,3

VEST

-19,5

2,5

3,1

3,0

3,3

3,3

NORD - VEST

-13,8

2,5

3,0

3,1

3,4

3,4

CENTRU

-20,6

3,0

3,0

3,0

3,2

3,2

BUCURESTI

-30,0

0,8

0,8

1,1

0,7

0,1

CONSTRUCTII

Total economie

9,8

19,4

17,2

11,0

10,5

10,5

NORD - EST

1,5

25,0

25,0

12,0

11,2

11,2

SUD - EST

2,0

15,5

7,0

11,5

11,0

11,0

SUD

8,0

17,0

11,0

12,0

10,7

10,7

SUD - VEST

8,3

31,0

13,0

11,0

10,5

10,5

VEST

14,6

35,0

20,0

11,0

10,5

10,5

NORD - VEST

15,0

30,0

20,0

11,2

10,8

10,8

CENTRU

16,0

25,0

8,0

11,0

10,5

10,5

BUCURESTI

13,5

2,6

26,8

9,6

9,5

9,5

 

13

 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

SERVICII

Total economie

9,4

7,3

6,6

6,5

6,0

5,8

NORD - EST

9,0

6,5

7,0

6,6

6,3

6,1

SUD - EST

9,5

6,7

6,5

6,5

6,0

5,8

SUD

6,5

6,9

7,0

6,3

6,0

5,8

SUD - VEST

7,4

6,6

6,2

6,1

6,0

5,8

VEST

10,0

6,5

6,3

6,3

5,8

5,6

NORD - VEST

7,5

6,3

6,5

6,5

6,0

5,8

CENTRU

8,0

6,8

6,7

6,4

5,7

5,5

BUCURESTI

12,6

9,2

6,4

6,7

5,9

5,8

Export FOB - mil. Euro

Total economie

22255

25850

30200

35100

40500

46400

NORD - EST

1840,7

1714,4

2000

2300

2640

2950

SUD - EST

3163,2

3454,9

4100

4755

5500

6250

SUD

2722,2

3479,4

4050

4730

5500

6300

SUD - VEST

1393,2

1766,1

2050

2320

2610

2900

VEST

3487,1

3964,3

4700

5500

6400

7300

NORD - VEST

2499,8

2972,4

3400

3950

4500

5050

CENTRU

2420,2

3057,6

3600

4200

4750

5350

BUCURESTI

4728,6

5440,9

6300

7345

8600

10300

Import CIF - mil. Euro

Total economie

32569

40746

49780

58400

67500

77030

NORD - EST

1889,2

1808,4

2200

2500

2840

3150

SUD - EST

3376,2

3836,5

4800

5550

6300

7050

SUD

3393,7

4337,6

5250

6150

7000

7850

SUD - VEST

853,9

1092,7

1400

1650

1900

2150

VEST

3422,6

4020,2

4900

5750

6700

7600

NORD - VEST

3122,0

4074,7

5000

5850

6700

7600

CENTRU

3757,4

5066,5

6100

7150

8200

9200

BUCURESTI

12754

16509,4

20130

23800

27860

32430

Deficit - mil. Euro

Total economie

-10314

-14896

-19580

-23300

-27000

-30630

NORD - EST

-48,5

-94

-200

-200

-200

-200

SUD - EST

-213

-381,6

-700

-795

-800

-800

SUD

-671,5

-858,2

-1200

-1420

-1500

-1550

SUD - VEST

539,3

673,4

650

670

710

750

VEST

64,5

-55,9

-200

-250

-300

-300

NORD - VEST

-622,2

-1102,3

-1600

-1900

-2200

-2550

CENTRU

-1337,2

-2008,9

-2500

-2950

-3450

-3850

BUCURESTI

-8025,4

-11068,5

-13830

-16455

-19260

-22130

14

 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Populaţia ocupată civila la sfârşitul anului - mii persoane

 

TOTAL ROMANIA

8390,4

8435,0

8455,0

8480,0

8500,0

8520,0

NORD - EST

1265,6

1278,3

1284,3

1288,1

1288,8

1289,4

SUD - EST

1028,2

1033,2

1033,8

1034,1

1034,2

1034,3

SUD

1188,9

1190,1

1190,1

1190,7

1191,9

1193,1

SUD - VEST

857,1

857,1

857,1

857,7

858,4

858,8

VEST

834,9

836,2

837,4

839,5

842,4

845,0

NORD - VEST

1145,5

1145,5

1146,1

1149,5

1151,4

1153,2

CENTRU

1008,1

1008,1

1008,6

1010,6

1012,6

1014,7

BUCURESTI

1062,1

1086,5

1097,7

1109,8

1120,3

1131,5

Populaţia ocupata civila la sfârşitul anului

 

TOTAL ROMANIA

1,8

0,5

0,2

0,3

0,2

0,2

NORD - EST

1,0

1,0

0,5

0,3

0,1

0,1

SUD - EST

0,6

0,5

0,1

0,0

0,0

0,0

SUD

0,5

0,1

0,0

0,1

0,1

0,1

SUD - VEST

1,0

0,0

0,0

0,1

0,1

0,1

VEST

2,0

0,2

0,2

0,3

0,4

0,3

NORD - VEST

1,8

0,0

0,1

0,3

0,2

0,2

CENTRU

0,1

0,0

0,1

0,2

0,2

0,2

BUCURESTI

8,3

2,3

1,0

1,1

1,0

1,0

Populaţia ocupata civila medie - mii persoane

 

TOTAL ROMANIA

8152,5

8185,0

8210,0

8235,0

8255,0

8275,0

NORD - EST

1235,8

1229,6

1225,9

1225,9

1227,2

1228,4

SUD - EST

1009,7

1009,7

1010,2

1011,7

1013,2

1014,8

SUD

1164,0

1161,7

1160,5

1161,5

1162,5

1163,4

SUD - VEST

837,6

834,2

833,4

833,4

833,8

834,2

VEST

804,2

812,2

813,1

814,5

816,1

817,8

NORD - VEST

1107,3

1107,3

1107,9

1110,1

1112,3

1114,5

CENTRU

981,8

976,9

976,9

977,9

978,4

978,8

BUCURESTI

1012,1

1053,3

1082,2

1100,0

1111,6

1123,0

Populaţia ocupata civila medie

TOTAL ROMANIA

0,8

0,4