PROIECT

RETELE DE CALCULATOARE

Cuprins
I. Introducere..................................................................................................3 II. Bazele lucrului in retelele de calculatoare..................................................5 II.1. Componente hardware...................................................................5 II.1.1. Echipamente de transmisie................................................5 II.1.2. Dispozitive de acces...........................................................8 II.1.3. Repetoare...........................................................................9 II.2. Componente software...................................................................10 II.2.1. Protocoale.........................................................................10 II.2.2. Drivere...............................................................................11 II.2.3. Software de comunicatii.....................................................11 III. Topologia unei retele.................................................................................11 IV. Reteaua din Liceul .......................................................................................12 IV.1. Interconectarea retelelor...............................................................15 IV.2. Componentele retelei....................................................................17 IV.3. Reguli si proceduri de utilizare a resurselor retelei.......................19 IV.4. Proceduri si tehnici de intretinere..................................................20 IV.5. Concluzii........................................................................................22 Bibliografie...................24

I. Introducere
In aceasta epoca a calculului distribuit, reelele sunt prezentate in aproape toate mediile de lucru. O reea este un mecanism care permite calculatoarelor distincte si utilizatorilor acestora sa comunice si sa partajeze resurse. Reelele au fost initial soluii de conectivitate brevetate, care erau parte integranta a unui pachet de soluii informatice, in aceeai msura brevet at. Companiile care automatizau procesarea de date sau functiile de contabilitate in epoca de dinaintea calculatoarelor personale erau obligate sa se adreseze unui singur comerciant pentru a obtine o solutie la cheie. Configuratiile tipice includeau terminale simple, care erau cablate la controllere de dispozitiv. Controllerele de dispozitiv asigurau accesul comun, sau multiplexat, la resursele de comunicare, ce asigurau conectivitatea cu sistemele mainframe. Aceste resurse de comunicare erau reunite intr-un procesor front-end (FEP) al sistemului mainframe. FEP permitea mai multor resurse sa partajeze un singur canal catre mainframe. Datorita diferentelor dintre viteza de intrare/iesire si viteza procesoarelor sistemului mainframe, aceasta solutie era cea mai eficienta din punct de vedere financiar.
Calculator Mainframe

Procesor Front-End Controller de dispozitiv

Terminal simplu

Terminal simplu

Terminal simplu

Terminal simplu

Accesul cablat la sistemele mainframe

Altfel, era utilizata o linie inchiriata cu largime de banda mica pentru traversarea distantei geografice pana la mainframe. In acel loc, linia inchiriata era conectata la canalul de intrare/iesire (I/O) al sistemului mainframe. In aceste medii, aplicatiile software erau executate doar pe un calculator cu un unic sistem de operare. Sistemul de operare putea fi executat numai pe produsele hardware ale aceluiasi distribuitor. Chiar si echipamentul terminal si conexiunile la calculator faceau parte din aceeasi solutie integrata a unui singur producator. In timpul domniei solutiilor integrate ale unui singur producator, au aparut doua directii de dezvoltare tehnologica, ce au schimbat cursul viitor al informaticii. In primul rand au inceput sa apara stramosii PC-urilor de astazi. Aceste dispozitive erau inovatoare prin aceea ca plasau puterea de calcul chiar pe birou. In al doilea rand, oamenii de stiinta de la Xeror Palo Alto Research Center (PARC) au inceput sa caute modalitati de imbunatatire a productivitatii proprii. Au cautat in special un mijloc de imbunatatire a partajarii datelor si fisierelor intre statiile de lucru inteligente pe care le aveau. Metoda existenta, de partajare a dischetelor, era problematica si consuma timp. Solutia lor a fost prima retea LAN pe care au numit-o ethernet. Aceasta era o retea LAN rudimentara care se baza, pentru o mare parte a definirii si comportarii sale, pe protocoale de nivel superior pentru inter-retele. Potentialul comercial a acestei tehnologii a devenit imediat evident. Ethernetul original, cunoscut acum ca PARC Ethernet sau Ethernet I, a fost completat de o versiune cu comportament mai bun. Aceasta solutie, dezvoltata de Xerox, Digital si Intel, a devenit cunoscuta sub numele de DIX Ethernet sau Ethernet II. Impreuna, Digital, Intel si Xerox au stabilit "standardele" pentru Ethernet II si au produs tehnologiile sale componente. Impreuna, dispozitivele inteligente ale utilizatorilor si retelele locale vor da nastere unui nou model: prelucrarea deschisa, distribuita, in retea, a datelor.

II. Bazele lucrului in retele de calculatoare

O retea de calculatoare este, in esenta, ceva care permite unui numar de doua sau mai multe calculatoare sa comunice intre ele si/sau cu alte dispozitive. Acest lucru le permite utilizatorilor sa foloseasca retelele si calculatoarele pentru a partaja informatii, pentru a colabora la o lucrare, pentru a tipari si chiar pentru a comunica direct prin mesaje adresate individual. Retelele au numeroase componente, atat hardware, cat si software. Unele componente pot fi complet intangibile. Inainte de a explora prea adanc printre componentele elementare ale retelelor, este important sa retineti ca retelele au evoluat in doua categorii distincte: retele locale (LAN) si retele de mare suprafata (WAN). Diferenta dintre cele doua este destul de simpla. Retelele LAN sunt utilizate pentru interconectarea dispozitivelor care se gasesc intr-o vecinatate relativ restransa. Retelele WAN sunt necesare pentru a interconecta retelele LAN aflate la distanta din punt de vedere geografic.

II.1 Componente hardware Componentele hardware elementare includ trei tipuri de dispozitive: Echipamente de transmisie Dispozitive de acces Dispozitive ce repeta semnalele transmise Aceste componente sunt elementare prin faptul ca toate retelele trebuie fie sa le contina, fie cel putin, sa functioneze in preajma lor.

II.1.1 Echipamente de transmisie Echipamentele de transmisie reprezinta mediul utilizat pentru a transporta semnalele unei retele catre destinatie. Tipurile de medii includ cabluri coaxiale, cabluri torsadate si fibre optice. Tipurile de medii LAN pot fi, de asemenea, intangibile. Ele pot fi semnale luminoase, radio si microunde, transmise prin aer.

Retelele WAN au, de asemenea, echipamente de transmisie proprii. Astfel de echipamente sunt descrise de obicei prin viteza de tact si structurile lor de cadre, nu ca simple medii de transmisie. Mediul lor fizic este irelevant comparativ cu performantele lor. Evident ca, pentru orice retea, trebuie sa apelam si la cabluri. Cele mai des folosite cabluri sunt: cablurile coaxiale, cablurile torsadate si cablurile de fibra optica. Cablu coaxial subtire (10Base2) Acest tip de cablu poate transmite semnalul pe o distanta de aproximativ 180 metri si este folosit de obicei in retelele bus. Grosimea lui este de aproximativ 6 mm si este relativ ieftin.

Cablu coaxial gros (10Base5) Diferenta dintre cablul coaxial subtire si cablul coaxial gros este, evident, diamentrul cablului. Daca in cazul cablului coaxial subtire, dupa cum am vazut ca grosimea acestuia nu depaseste 6 milimetri, in cazul cablului coaxial gros diamentul este de aproximativ 12 milimetri. Fiind mai gros este logic ca acesta poate fi utilizat pentru retele ceva mai mari, putand conecta calculatoare care sunt la distante de aproximativ 500 metri. De obicei cablul coaxial gros este folosit in calitate de cablu principal al unei retele bus.
6

Cablurile coaxiale folosesc conectori BNC (British Naval Connector). Exista trei conectori BNC care sunt folositi pentru a realiza o retea bazata pe cablu coaxial. Un conector de cablu BNC, un conector BNC T (care conecteaza placa de retea la cablul coaxial) si un terminator care indica un capat al retelei. Fara aceste terminatoare retelele tip bus nu pot functiona. Cabluri torsadate (UTP sau STP) (10BaseT)

Daca nu stiti cum arata un cablu torsadat neecranat uitati-va la cablul care face legatura dintre cablul telefonic si modem-ul din calculatorul dvs.. Conectorul acestui cablu se numeste RJ-11 si este folosit pentru cabluri torsadare cu patru fire. In cadrul retelelor se foloseste conectorul RJ-45 care contine conexiuni pentru opt fire. Exista doua tipuri de cablu torsadat: Unshielded Twisted Pair - UTP (cablu torsadat neecranat) Shielded Twisted Pair - STP (cablu torsadat ecranat) Cablul UTP este cel mai ieftin cablu, dar spre deosebire de cablul STP, cablurile coaxiale si cablul de fibra optica acesta este sensibil la interferente. Cablul STP are un invelis protector care protejeaza datele transmise de eventuale interferente.

Cablu de fibra optica

Ultimul tip principal de cablu este cablul de fibra optica care este si cel mai scump. De ce este mai scump? Raspunsul va fi evident dupa ce o sa va spun cateva din caracteristicile acestui tip de cablu. Poate fi folosit pe distante de aproximativ 2000 metri fara sa fie nevoie de un repetor, nu este afectat de interferente si poate transmite datele cu viteze de 100 Mbps, 1Gbps si chiar peste 1Gbps. Cablul de fibra optica este format dintr-un miez, o armatura de sticla si o camasa protectoare. O singura fibra nu poate asigura transmisia in ambele sensuri si de aceea un cablu de fibra optica este format din doua fibre.

II.1.2 Dispozitive de acces Un dispozitiv de acces raspunde de: Formatarea corecta a datelor, astfel incat sa fie acceptate de retea. Plasarea datelor in retea Acceptarea datelor care ii sunt adresate Intr-o retea locala, dispozitivul de acces este cunoscut ca placa de interfata cu reteaua (NIC - Network Interface Card). NIC este o placa de circuite instalata intr-un calculator si ocupa un slot de intrare/iesire de pe placa de baza a acestuia. Reteaua este cablata apoi la portul pus la dispozitie de aceasta placa. NIC formeaza cadrele de date care trebuie transmise de aplicatiile calculatorului, pune datele in forma binara si accepta intrarea cadrelor adresate calculatorului respectiv. Intr-o retea WAN, dispozitivul de acces este un router. Routerele opereaza la nivelul 3 al modelului de referinta OSI si includ doua tipuri de protocoale: de rutare (routing) si rutabile (routable). Protocoalele rutabile, ca

IP, sunt utilizate pentru a transporta datele dincolo de limitele domeniilor de nivel 2. Protocoalele de rutare furnizeaza toate functiile necesare realizarii urmatoarelor operatii: Determinarea cailor optime prin reteaua WAN pentru orice adresa de destinatie data Acceptarea si trimiterea pachetelor prin aceste cai la destinatiile lor.

II.1.3 Repetoare

Repetorul este un dispozitiv care accepta semnalele trimise, le amplifica si le plaseaza din nou in retea. Intr-un LAN, un repetor - cunoscut mai mult sub numele de concentrator (hub) - permite conectarea in retea a mai multor dispozitive, prin furnizarea mai multor puncte de intrare in retea. Aceasta functie este atat de importanta pentru retelele LAN actuale, incat adevaratul lor rol - regenerarea semnalului - este adesea uitat. Capacitatea concentratorului de a regenera semnalele este la fel de vitala pentru succesul unui LAN ca si capacitatea de a asigura mai multe puncte de intrare. Semnalele electronice trimise printr-un cablu se vor deteriora in mod inevitabil. Aceasta deteriorare poate lua una din urmatoarele doua forme: atenuare sau distorsionare. Atenuarea este scaderea puterii semnalului. Distorsionarea este modificarea nedorita a semnalelor in timpul transferului. Fiecare dintre aceste forme de deteriorare trebuie sa fie abordata si rectificata separat. Atenuarea poate fi compensata prin dimensionarea cablurilor la o lungime minima, pentru a garanta ca semnalul este suficient de puternic pentru a ajunge la toate destinatiile din lungul cablului. In cazul in care cablul trebuie sa fie relativ lung, poate fi instalat pe linie un repetor. Distorsionarea este o problema mai grava in transmiterea semnalelor. Aceasta este diferita de atenuare. Semnalele distorsionate pot altera orice date transportate. Repetoarele sunt incapabile de a face diferenta dintre
9

semnalele corecte si cele distorsionate; ele repeta semnalele fara deosebire. Exista totusi mai multe metode de combatere a distorsiunilor: Urmati riguros orice instructiuni de instalare care v-au furnizate impreuna cu mediul dumneavoastra de transmisie. Identificati toate sursele care pot cauza distorsiuni. In continuare, incercati sa indepartati cablurile de sursele respective. De asemenea, poate fi util sa folositi tehnologii speciale de transmisie in retea, precum cablarea prin fibre optice, care pot impiedica aparitia distorsiunilor. Utilizarea protocoalelor de retea care au capacitatea sa detecteze si sa corecteze automat orice erori de transmisie posibile.

II.2 Componente software Componentele software necesare intr-o retea includ urmatoarele elemente: Protocoale care definesc si regleaza modul in care comunica doua sau mai multe dispozitive Software la nivel hardware, cunoscut ca microcod sau drivere, care controleaza modul de functionare al dispozitivelor individuale, precum placile de interfata cu reteaua. Software pentru comunicatii.

II.2.1 Protocoale Asigurarea conectivitatii fizice pentru o retea reprezinta partea cea mai usoara. Adevarata greutate consta in dezvoltarea unor mijloace de comunicare standard pentru calculatoare si alte dispozitive atasate la retea. Aceste mijloace de comunicare sunt cunoscute oficial ca protocoale. Protocoalele pentru retele LAN sunt numite frecvent arhitecturi LAN, pentru ca sunt incluse in NIC. Ele predetermina in mare masura forma, dimensiunea si mecanica retelei.

10

II.2.2 Drivere de dispozitiv Un driver de dispozitiv este un program de nivel hardware care controleaza un anumit dispozitiv. Un driver de dispozitiv poate fi privit ca un sistem de operare in miniatura pentru o singura componenta hardware. Fiecare driver contine toata logica si toate datele necesare pentru a asigura functionarea corecta a dispozitivului respectiv. In cazul unei placi de interfata cu reteaua (NIC), driverul include furnizarea unei interfete pentru sistemul de operare al gazdei.

II.2.3 Software pentru comunicatii Componentele hardware si software de retea care au fost descrise anterior nu au capacitatea de a-i permite unui utilizator sa foloseasca efectiv reteaua. Ele nu fac decat sa asigure infrastructura si mecanismele care permit utilizarea acesteia. Sarcina utilizarii efective a retelei cade in seama aplicatiilor software specializate, care controleaza comunicatiile. Indiferent de tipul sau complexitatea aplicatiilor, software-ul pentru comunicatii reprezinta mecanismul care face banda de frecventa cu adevarat utilizabila.

III. Topologia unei retele

O re ea local (Local Area Network) este un exemplu de re ea care reprezint att o topologie fizic ct i o topologie logic. Orice nod n re eaua local va avea unul sau mai multe link-uri ctre unul sau mai multe noduri din re ea. Pentru determinarea topologiei fizice a re elei, toate nodurile i link-urile sunt reprezentate n form de graf. De asemenea, reprezentarea fluxului de date dintre noduri n form de graf determin topologia logic a re elei. Se poate de men ionat c topologia logic i fizic pot fi identice n orice re ele particulare, dar de asemea ele pot fi diferite. Topologia (structura) unei re ele rezult din modul de conectare a elementelor re elei ntre ele. Ea determin i traseul concret pe care circul informa ia n re ea "de la A la B". Principalele tipuri de topologii pentru re elele LAN sunt: topologia Bus (nseamn magistral) - are o fiabilitate
11

sporit i o vitez mare de transmisie;

topologia Ring (inel) - permite ca toate sta iile conectate s aib drepturi i func iuni egale;

topologia Star (stea) - ofer o vitez mare de comunica ie, fiind destinat aplica iilor n timp real.

Re elele mai mari prezint o topologie format dintr-o combina ie a acestor trei tipuri.

IV. Reteaua din Liceul

Pentru realizarea unei retele de calculatoare se parcurg mai multi pasi: analiza, proiectare, instalare, configurare si administrare pana la partea de administrare de retea (mentenanta). Calculatoare achizitionate nu sunt foarte performante, dar au componentele software minim necesare (Sistem de operare, MSOffice, antivirus, aplicatii specifice pentru programare). Pentru conectarea acestora la Internet s-a contactat un provider si impreuna cu acesta in functie de raportul calitate/pret s-a stabilit materialele necesare: cabluri, prize, switchi-uri, router. Reteaua local este alcatuit n principal dintr-un server cu adresa IP 81.196.148.205, doua switch-uri, patch-panel si statiile de lucru in numar de 24(in laborator) Calculatoarele au adaptoare de reea n arhitectur Ethernet. Sunt conectate 24 calculatoare (staii) la un Access Point. Rolul de Access Point este ndeplinit de un echipament care funcioneaz ca router CISCO, server cu sistem de operare LINUX.

12

La Access Point /Router CISCO /Server Linux sunt ataate: 2 Routere cu 8 conectori (porturi ) Ethernet, un port USB i anten radio (conexiune wireless)

Server Linux server DNS server DHCP router (gateway) Sistem de operare Windows 7 Protocol TCP/IP - IPv4 Adrese IP obinute automat de la serverul DHCP Serverul Linux are adresa IP 81.196.148.205 i funcioneaz ca server DNS pentru calculatoarele din aceast reea local. protocoale de comunicaii folosite TCP/IP IPv4; NetBIOS over TCP
13

http POP3 pentru accesul la serverul de mail local (local CPI); adresa serverului de mail este 172.20.1.1 SMTP pentru trimiterea mesajelor e-mail. adrese de reea Obinute automat de la serverul DHCP Ipconfig/all Windows IP Configuration Host Name . . . . . . . . . . . . :admin-PC Primary Dns Suffix . . . . . . . : Node Type . . . . . . . . . . . . : Hybrid IP Routing Enabled. . . . . . . . : No WINS Proxy Enabled. . . . . . . . : No DNS Suffix Search List. . . . . . : Wireless LAN adapter Wireless Network Connection: Connection-specific DNS Suffix . : Description . . . . . . . . . . . : Intel(R) WiFi Link 5100 AGN Physical Address. . . . . . . . . : 00-24-D6-6C-E2-64 DHCP Enabled. . . . . . . . . . . : Yes Autoconfiguration Enabled . . : Yes IPv4 Address. . . . . . . . . . . : 192.168.11.103(Preferred) Subnet Mask . . . . . . . . . . . : 255.255.255.0 Lease Obtained. . . . . . . . . . : 15 iulie 2010 09:15:30 Lease Expires . . . . . . . . . . : 16 iulie 2010 15:21:13 Default Gateway . . . . . . . . . : 192.168.1.254 DHCP Server . . . . . . . . . . . : 192.168.1.254 DNS Servers . . . . . . . . . . . : 192.168.1.254 213.154..124.1 193.231.252.1
14

NetBIOS over Tcpip. . . . . . . . : Enabled

descrierea de principiu a funcionrii reelei / reelelor Reeaua este folosit de elevii implicati in procesul de invatamant. Fiecare persoan folosete un calculator conectat la reea si isi poate salva lucrarile pe harddisc Deep Freeze software . Calculatoarele din reea sunt membre ale unui grup de lucru. Ca atare pentru autentificare se va folosi un cont de utilizator local="elev" Utilizatorii autentificai lucreaz local, folosind aplicaiile instalate, utilitarele incluse n sistemul de operare i fiierele proprii. Toi utilizatorii au acces la Internet i la serverul de mail al liceului. Pentru accesul la resursele partajate de folosete un cont utilizator special administrator/profesor, destinat acestui scop. Accesul la resursa aflat la distan are loc printr-o proiecie de tip map: Proiecia map are urmtorii parametrii: unitatea Y: puncteaz ctre serverul identificat prin adresa IP 192.168.148.205, resursa partajat cu numele C. Accesul se face n numele unui utilizator numit partitia D, Pe C este instalat de catre administrator

administrator/profesor.

IV.1. Interconectarea reelelor LAN2 Adrese IP configurate prin serverul DHCP Ex.: clase de IP : 192.168.1.1 - 192.168.1.253 Default gateway:192.168.1.254 Server DNS: 213.154.124.1
15

193.231.252.1 Domeniul DNS: Router Firewall NAT Internet Server de mail 172.20.1.1 conectarea la reeaua Internet tracert www.yahoo.com

IV.2. Componentele reelei: caracteristici hardware i software descrierea succint a caracteristicilor hardware i software ale calculatoarelor din reea componente hardware

16

Staiile sunt identice din punct de vedere hardware i sunt configurate software asemntor. Deosebirile dintre ele sunt minore. Componente hardware ale staiilor sunt: sisteme de operare Windows VISTA aplicaii instalate Microsoft Office Adobe Reader Mozilla Firefox i Internet Explorer VMware player Internet Explorer, Windows Media Player La care se adaug aplicaiile incluse n sistemul de operare.

17

Server Linux servicii instalate: DNS, DHCP, Router, Firewall roluri ndeplinite n reea: server de fiiere - utilizatorii pot citi, salva, copia, modifica, fiierele aflate pe server (resursa partajat C). Lucrrile terminate, salvrile intermediare i orice alte informaii i date de interes
18

public sunt salvate pe serverul de fiiere. n calitate de server DNS rezolv cererile primite de la clienii DNS i pstreaz rezolvrile n cache. n calitate de server DHCP ofer adrese IP calculatoarelor din reeaua local. Adresele IP sunt configurate cu: adresa default gateway 192.168.1.254, adresa serverului DNS 213.154.124.1

IV.3. Reguli i proceduri de utilizare a resurselor reelei utilizatori i conturi ale utilizatorilor; autentificare Utilizatori locali:elev profesor utilizator/administrator - administrator

Utilzator local - acces local - resurse locale acces la resursele locale ale fiecrui calculator acces la resurse disponibile n reea grupuri de utilizatori operaii / aciuni executate privilegii, permisiuni, restricii, drepturi reguli de securitate
19

VI.4. Proceduri i tehnici de ntreinere hardware i software In staiile Windows Vista funcioneaz procedurile de audit implicite. Monitorizarea performanelor reelei si utilizarea de moment este redus, att pe partea de procesor ct i pentru traficul de date n reea.

Criterii de performan Att timp ct utilizatorii nu se plng de nimic seconsider ca reeaua funcioneaz la parametrii ateptai.

20

Riscuri, soluii pentru atenuarea sau eliminarea riscurilor Viruii care trec de protecia local sau n vederea blocrii accesului neautorizat la calculatoarele din reeaua local a fost redenumit contul administratorului local i a fost dotat cu o parol care respect criteriile de complexitate a parolelor.

21

Soluii de backup n fiecare sptmn se salveaz cte un exemplar al folderului C de pe serverul de fiiere. Exemplarul de rezerv se pstreaz n arhiv. Exist o arhiv cu exemplarele mai vechi ale lucrrilor aflate pe serverul de fiiere. Exist o persoan desemnat care este responsabil cu salvrile datelor de pe serverul de fiiere. Proceduri de instalare i configurare Windows Vista este preinstalat iar dac trebuie reinstalat sistemul de operare se folosesc cd-uri, dvd-uri cu sistemul.

IV.5. Concluzii Puncte tari Calculatoare noi, fiabile Acces la Internet Utilizatorii autentificai sunt neprivilegiai, ceea ce le limiteaz operaiile de configurare, reconfigurare. Administratorul reelei este singurul care configureaz orice

component hardware sau software din reea. Puncte slabe Calculatoare sunt noi, fiabile dar ar fi eficient de instalat un program astfel incat eu ca profesor sa pot supravegea de la un singur calculator tot ce lucreaza elevii de la celelalte statii, in timp real se pierde timp pentru e merge/explica la fiecare in parte. Este mai mult decat necesar si un videoproiector;

22

Vulnerabiliti identificate Chiar dac exist protecie prin instalarea deep freeze-ului, nume de utilizatori i parole, privind dreptul de a salva informatia doar de discul D, multe dintre proiectele lucrate se pot pierde totusi. Camera se ncuie i funcioneaz sisteme electronice de paz. Exist i paznici angajai. Eventualitatea materializrii unui atac prin Internet la calculatoarele din aceast reea local este foarte redus: funcioneaz cteva firewall-uri, inclusiv paravanul firewall local.

23

Bibliografie
1. ro.wikipedia.org/wiki/Reea_de_calculatoare 2. www.retea-calculatoare.org/ 3. Retele locale de calculatoare. Proiectare si administrare - Adrian Munteanu; Editura Polirom; 2006 4. Retele de calculatoare. Ghidul incepatorului- Bruce Hallberg; Editura Rosetti Educational; 2006 5. http://eadmin.cpi.ro

24