P. 1
Plan Dezvoltare Prahova

Plan Dezvoltare Prahova

|Views: 256|Likes:
Published by Gin Adi

More info:

Published by: Gin Adi on Jun 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

Sections

  • INTRODUCERE
  • CAP. I. DESCRIEREA JUDEŢULUI PRAHOVA
  • CAP. II. SITUAŢIA ECONOMICĂ
  • II.1. Structura economică sectorială
  • II.2. Investiţii străine
  • II.3. Agricultura
  • II.4. Industria
  • II.5. Sectorul serviciilor
  • Telecomunicaţii
  • II.7. Câştigurile salariale6
  • II.8. Indicii preţurilor de consum6
  • CAP. III. CAPITALUL SOCIAL
  • III.1. Populaţia judeţului Prahova
  • III.2. Resursele de muncă
  • III.3. Şomajul
  • III.4. Populaţia şcolară
  • CAP. IV. INFRASTRUCTURA
  • IV.1. Infrastructura de transport
  • Reţeaua de căi ferate
  • IV.2. Infrastructura de utilităţi
  • Reţeaua de alimentare cu apă
  • Reţeaua de canalizare
  • Reţele de distribuţie a gazelor naturale
  • Alimentarea cu energie termică
  • Alimentarea cu energie electrică
  • Sănătate
  • Asistenţă socială
  • Educaţie
  • Cultură
  • IV.4. Locuinţe
  • IV.5. Infrastructura de sprijinire a afacerilor
  • Parcuri industriale
  • CAP. V. FACTORII DE MEDIU
  • V.1. Calitatea factorilor de mediu
  • Calitatea aerului
  • Calitatea apei
  • V.2. Managementul deşeurilor
  • V.3. Zone critice
  • CAP. VI. ANALIZA SWOT
  • PRIORITATEA 2: Protecţia mediului
  • PRIORITATEA 3. Dezvoltarea urbană
  • PRIORITATEA 4. Dezvoltarea rurală
  • PRIORITATEA 5. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
  • PRIORITATEA 6. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
  • PRIORITATEA 8. Dezvoltarea resurselor umane
  • CAP. VIII. PROIECŢIA BUGETULUI
  • ANEXE

CONSILIUL JUDEŢEAN PRAHOVA

Investiţii străine II.5. Şomajul III.2. CAP. Industria II. CAP. Managementul deşeurilor V.4.3.2.3. Infrastructura de transport Reţeaua de căi rutiere Reţeaua de căi ferate IV. Locuinţe IV. IV. 1 . Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Calitatea apei Calitatea solului V. asistenţă socială. Structura economică sectorială II. Populaţia judeţului Prahova III. CAP. CAP.4.7. Infrastructura de sprijinire a afacerilor Parcuri industriale FACTORII DE MEDIU V.1.3. III. cultură Sănătate Asistenţă socială Educaţie Cultură IV. I.5. educaţie. Resursele de muncă III. V.Cuprins Introducere CAP.1.4. Zone critice ANALIZA SWOT 1 3 4 6 6 7 8 10 11 11 12 12 12 12 12 13 14 15 15 19 19 21 23 23 23 28 28 28 32 35 35 36 36 36 38 39 41 42 43 43 45 45 45 45 53 46 52 53 CAP. Infrastructura pentru sănătate. Infrastructura de utilităţi Reţeaua de alimentare cu apă Reţeaua de canalizare Reţele de distribuţie a gazelor naturale Alimentarea cu energie termică Alimentarea cu energie electrică IV. Populaţia şcolară INFRASTRUCTURA IV.3. VI. II. Sectorul serviciilor Telecomunicaţii Radio şi televiziune Activitatea poştală Sistemul bancar Comerţ II.8 Indicii preţurilor de consum CAPITALUL SOCIAL III. Câştigurile salariale II. Agricultura II.2. Turism II.2.6.1.1. DESCRIEREA JUDEŢULUI PRAHOVA SITUAŢIA ECONOMICĂ II.

Dezvoltarea rurală Prioritatea 5. IX. 4: STAREA DRUMURILOR COMUNALE 60 63 75 92 98 113 121 137 140 148 154 155 157 159 173 183 CAP.CAP. 1: LISTA INDICATIVĂ A PROIECTELOR MAJORE PENTRU POS MEDIU ANEXA nr. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local Prioritatea 8. CAP. 2 . Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Prioritatea 7. VII. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport Prioritatea 2: Protecţia mediului Prioritatea 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Prioritatea 6. 3: PACHETUL DE PROIECTE CARE AJUTǍ DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE ANEXA nr. VIII. PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA ÎN PERIOADA 2007-2013 Prioritatea 1. Dezvoltarea urbană Prioritatea 4. 2: POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA ANEXA nr. Dezvoltarea resurselor umane PROIECŢIA BUGETULUI MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA ANEXE ANEXA nr.

creând condiţii favorabile mediului de afaceri şi accesibilitate pentru toţi locuitorii judeţului la o viaţă civilizată. pentru perioada de post aderare la Uniunea Europeană.INTRODUCERE Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a judeţului Prahova reprezintă pentru Consiliul judeţean dezideratul fundamental al activităţii sale astfel încât această entitate administrativă a României să devină o zonă competitivă la nivel regional. Raţiunea elaborării Planului este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale. Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova este conceput şi elaborat cu respectarea obiectivelor strategice stabilite la nivel naţional şi la nivel regional. naţional şi european. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judeţului. Consiliul Judeţean Prahova porneşte de la premisa îndeplinirii standardelor pe care trebuie să le atingă infrastructura. intră în competenţele directe ale administraţiei judeţene şi locale. prin acest plan se urmăreşte implementarea unui sistem coerent de măsuri care să permită o dezvoltare echilibrată a judeţului prin promovarea prioritară a proiectelor relevante de infrastructură şi utilităţi publice pentru zonele în dificultate. La fundamentarea „Planului de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-2013”. Creşterea economică este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judeţului. Infrastructura adecvată dinamizează dezvoltarea economiei şi integrarea în pieţele naţionale şi internaţionale. Obiectivul strategic: utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea mediului şi patrimoniului. utilităţile şi celelalte servicii publice care. 215/2001. care să conducă pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale. pentru a asigura locuitorilor judeţului şansa afirmării personale şi accesul la o viaţă decentă şi pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri. 3 . în conformitate cu prevederile Legii nr. Modernizarea infrastructurii judeţului este cu siguranţă cel mai valoros lucru pe care administraţia judeţeană îl poate face pentru atenuarea disparităţilor existente între mediul urban şi cel rural. Obiectivele specifice se încadrează în prevederile Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale iar priorităţile şi măsurile precum şi detalierea acţiunilor în cadrul acestora s-au stabilit ţinând cont de necesităţile judeţului. fiind un instrument de prioritizare a investiţiilor publice. Orientarea de bază a planului o constituie potenţarea punctelor tari în vederea valorificării capacităţii de creştere a acestora şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care frânează dezvoltarea. cu o economie dinamică şi diversificată. În esenţă.

017 locuitori) – centru economico-social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial. sate. dispus în trepte proporţional repartizate. 12 oraşe şi 90 comune cu 405 Tipologia localităţilor. mrene. Municipiul Ploieşti. Sinaia.Abruptul prahovean Bucegi. în funcţie de climă şi dispunerea treptelor de relief. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3. Lungimea cursurilor de apă care traversează judeţul este de 1. ştiuci. urmând a beneficia de un program special de dezvoltare şi echipare urbană prin alocări de fonduri structurale cu această destinaţie. Situat pe pantele sudice ale Carpaţilor. aproape de curbura acestora. pe direcţia NNV-SSE. diferă destul de mult pe verticală şi de la o zonă la alta. În nordul municipiului Ploieşti.240 locuitori).1. alte minerale şi materii prime utile. reşedinţa judeţului Prahova. de nuanţă continentală. Formaţiunile geologice oferă numeroase substanţe minerale utile: calcare masive. Pentru aceste considerente şi având în vedere că municipiul Ploieşti este comunitatea urbană cea mai importantă a Regiunii Sud Muntenia. Breaza.Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni şi la 110 km. Vegetaţia. . la munte. Vălenii de Munte. de Bucureşti.507 m. căprioare.CAP. temperatura medie anuală variind între –20C şi +100C. se întretaie cele două coordonate esenţiale ale continentului – paralela 45º latitudine nordică şi meridianul 26º longitudine estică. marne calcaroase.municipiile de interes judeţean – municipiul Câmpina (38.228 km2 (26. Resursele de apă ale judeţului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) şi Măneciu-Izvoare (Valea Teleajenului).. se află la 60 km. Slănic. gresie de kliwa. la Est de judeţul Buzău. ce scad în altitudine de la nord la sud: Munţi: 1. comerţ. mistreţi. Mizil. ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa ţării. sport. păsări (cocoşul de munte.Sinaia. cinteza.oraşe staţiuni turistice. judeţul Prahova are un relief complex. Câmpii: 1. Tigăile din Ciucaş.786 km. Comarnic.716 km2. acesta a fost desemnat polul de creştere. acvila de munte. cu activităţi industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Azuga. lupi. la Vest de judeţul Dîmboviţa şi la Sud de judeţele Ilfov şi Ialomiţa. învăţământ. potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova: Localităţi urbane: municipii de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti (230.0%) altitudine de până la 2. la 45 km. jderi. învăţământ superior).000 . Munţii Colţii lui Barbeş . 4 . de municipiul Braşov.200 mm. reşedinţă de judeţ – principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare (administrative.Cumpătul. Clima. fauna acvatică (păstrăvi. de cel mai mare aeroport al României . pe raza comunei Blejoi. cultură. foioase şi păşuni alpine.oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Băicoi. . cărbune.744 km2 (37.350 km2. Structura administrativă: 104 localităţi din care: 2 municipii. cerbi carpatini. reptile (vipera comună şi şopârla de munte). capitala ţării. DESCRIEREA JUDEŢULUI PRAHOVA Judeţul Prahova se situează în sudul lanţului carpatic. Arinişul de la Sinaia . iar valorile precipitaţiilor se situează între 600 mm. Fauna este bogată şi diversă ca număr şi specii: urşi. Muntele de sare de la Slănic. sare. . la câmpie şi 1. Buşteni. tufuri vulcanice.0%). Dealuri subcarpatice: 1. mierla. financiar-bancare). I. uliul. vulturul). cercetare-dezvoltare. El constituie un important nod de comunicaţii având şi o mare concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii.744 km2 (37. fauna şi flora sunt variate. capre negre. politice. gips. Flora: pădurile de conifere. Boldeşti-Scăieni. Suprafaţa este de 4. Vălenii de Munte. limitat la Nord de judeţul Braşov.0%) cu înălţimi cuprinse între 400-900 m. Arii protejate: Parcul Naţional Bucegi . Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale judeţului să fie diversificate: petrol. bibani şi crapi). Locul fosilifer Plaiul Hoţilor Sinaia. gaze naturale.

Judeţul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judeţele Argeş. Călugăreni. Păuleşti. Izvoarele. comune cu activităţi agricole–industriale–terţiare: Ariceştii Rahtivani. Filipeştii de Pădure. Valea Călugărească. oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Plopeni. Giurgiu. Poiana Câmpina. Dîmboviţa. comune cu activităţi predominant turistice: Valea Doftanei. Măneciu. Călăraşi. comune cu activităţi predominant industriale: Brazi. Berceni. Tinosu. Filipeştii de Pădure. 5 . Blejoi. Bucov. Măgureni. Ialomiţa şi Teleorman.- oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Urlaţi. Măneciu. comune cu activităţi mixte agricole-terţiare. Gura Vadului. Drajna. Telega. Localităţi rurale: comune cu activităţi predominant agricole. Floreşti. Bălţeşti.

închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor: învăţământ*: sănătate şi asistenţă socială*: alte activităţi de servicii colective.1%).578 7.051 47 36 1. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime.6% Cele mai multe unităţi economice din judeţul Prahova activează în sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul. sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariaţi). a bunurilor personale şi casnice (47. sociale şi personale: 6 2. iar cele mari (peste 250 de salariaţi) doar 0. sunt prezentate în tabelul de mai jos:            industrie extractivă: industrie prelucrătoare: energie electrică şi termică. Structura economică sectorială În judeţul Prahova sunt operaţionali 15. gaze şi apă: construcţii: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. repararea şi întreţinerea autovehiculelor.6% întreprinderi mici şi mijlocii 13. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 13.7%) şi în industria prelucrătoare (13. 3.CAP.3% din totalul unităţilor din România. reprezentând circa 32% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca. în sectorul tranzacţiilor imobiliare. pe activităţi ale economiei naţionale. repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice: hoteluri şi restaurante: transport. deţinând o pondere de 85.6%.1. II.6601 agenţi economici. pe clase de mărime microîntreprinderi 85.298 62 249 305 . închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (14.6%. construcţii. Unităţile locale active1 din industrie. depozitare şi comunicaţii: tranzacţii imobiliare.514 624 896 2.8% întreprinderi mari 0. SITUAŢIA ECONOMICĂ II. comerţ şi alte servicii.9%). Structura unităţilor locale active din judeţul Prahova.8% din numărul total al unităţilor active. în judeţul Prahova.

R.7 2 mil. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.399. TIMKEN. LUKOIL. COCA COLA.775. S.L etc. Datorită politicii coerente de atragere a capitalului străin pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea firme precum: UNILEVER.7 97. Investiţii străine Poziţionarea judeţului în vecinătatea municipiului Bucureşti şi ponderea ridicată a personalului calificat au determinat unele companii străine să realizeze investiţii în condiţii avantajoase. PRAKTIKER. INTERHOME de tip supermarket: BILLA. societăţi comerciale 1. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD. INTERBREWEFES BREWERY. 5. JOHNSON CONTROLS. LA FESTA. în judeţul Prahova au fost înmatriculate peste 300 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social2. Judeţul 1. INTERREX. 9.596 Valoarea capitalului social subscris (mil.847. YAZAKI. De asemenea.6 În anul 2007. în judeţul Prahova au fost înregistrate peste 2. CARREFOUR.8 8. ceea ce reprezintă cca.29% din valoarea capitalului la nivel regional. Valoarea capitalului social total subscris de aceste societăţi a fost de 5.024.810 7. pentru a corespunde celor mai înalte cerinţe ale comerţului modern şi standardelor europene de comercializare şi expunere. 7 . MOL. OMV.9 mii lei RON. 40.915. UPC. sociale şi personale: 1. 4.262 292 5.897 1. Valoarea capitalului social subscris al acestor societăţi comerciale a fost de 822.2. cca. KAUFLAND.944. 3.C. PROFI. Argeş Călăraşi Dîmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman TOTAL REGIUNE Nr. RON. organizate ca societăţi comerciale II. 6..8 495. şi-au consolidat prezenţa marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY.421.6 83.022 1.558 255 1.6 39.9 822.Cifra de afaceri a unităţilor locale active pe activităţi ale economiei naţionale (mil. BRICOSTORE.489. SELGROS. gaze şi apă: construcţii: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.4% din numărul societăţilor existente în Regiunea Sud Muntenia. lei) 6.228 341 745 395 333 2. În perioada 1991-2007. 7.200 societăţi comerciale cu participare străină la capital2. BRITISH AMERICAN TOBACCO.3 444.798.lei RON preţuri curente):            industrie extractivă: industrie prelucrătoare: energie electrică şi termică. 2.864. repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice: hoteluri şi restaurante: transport depozitare şi comunicaţii: tranzacţii imobiliare.247 842 18 25 175 * sunt incluse numai unităţile locale de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială.401 14. PENNY şi de tip mall: WINMARKT şi PRIMĂVARA.024.696. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor: învăţământ*: sănătate şi asistenţă socială*: alte activităţi de servicii colective.

.436 9. S..L.C.4 31. Kaufland România S. pomicultura.9% Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră 31. UPC Romania S. în anul 2006. pe locul 8. Lukoil România S.3% 100 Suprafaţa agricolă Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră Ape şi bălţi Drumuri şi căi ferate Curţi şi construcţii Terenuri neproductive Total fond funciar Structura fondului funciar al judeţului Prahova Suprafaţa agricolă 58.R. În funcţie de numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capital.L.C. Obiectivul fundamental care stă la baza desfăşurării activităţii în agricultură îl reprezintă redresarea şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii. II..R. Structura fondului funciar3: ha 275. Alexandrion Grup România S. viticultura şi zootehnia reprezintă activităţi economice importante.C.9% 1.C.895 21. economic şi uman de care dispune judeţul Prahova. Agricultura Judeţul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura.L.L.259 471.061 8.R. etc.692 6. S..6% Drumuri şi căi ferate 1.S.R. în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei şi crearea disponibilului pentru export.3% Curţi şi construcţii 4.9% Ape şi bălţi 1. S. (pe locul 1 fiind municipiul Bucureşti urmat de judeţul Timiş).9% 4.587 % 58.C. (pe locul 1 situându-se municipiul Bucureşti urmat de judeţul Ilfov). iar în funcţie de valoarea capitalului social total exprimat în valută. Calsonic Kansei Romania S.3. Samrock Comimpex S. Dural S.9% 1.În clasamentul primelor 40 de societăţi comerciale după participarea străină la capitalul social subscris se află firme care activează în judeţul Prahova: S..L..244 150.R.6% 1. judeţul Prahova s-a situat pe locul 11 la nivel naţional. în concordanţă cu potenţialul natural.L.R.4% Terenuri neproductive 1.C. S.9% 8 .

din care 62. însămânţări şi supraînsămânţări pe 107.597 1.6 100 Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă Teren arabil 150000 Păşuni 120000 90000 60000 30000 71.Suprafaţa agricolă a judeţului Prahova pe categorii de folosinţă3: Teren arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole Total suprafaţa agricolă ha 145. Aplicarea îngrăşămintelor în anul 2007 s-a realizat pe 176.434 9 .356 15.789 6. cartofi. plante furajere şi furaje verzi..842 36.253 ha. tomate.003 2..1 13.7 26.403 24. în zona montană. legume.. Efectivele de animale pe specii: Bovine.608 Principalele culturi: cereale pentru boabe. amendamente pe 200 ha.480 ha.877 Fâneţe 145. din care matcă Ovine.860 2. fungicide şi erbicide pe 74. soia boabe. ceapă. din care: îngrăşăminte chimice pe 91..553 ha.2 4..877 8.391 151.467 ha.367.608 275.441 33.133 59.244 % 52.842 36. sfeclă de zahăr.048 ha.718 101.088 Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole 0 8.099. îngrăşăminte naturale pe 10. fertilizări(organice şi chimice). S-au executat lucrări de întreţinere. insecticide.088 71.679 ha. din care matcă Păsări din care ouătoare Cabaline Iepuri Familii albine capete 48. din care matcă Porcine.829 12.829 12.4 3. floarea soarelui. varză şi pepeni.

S. Principal Construct S. alte produse din minerale nemetalice.C. PETROBRAZI S. urmată de cea a industriei alimentare. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD. etc. maşini şi echipamente.R. fiind un sector economic important.L.alte activităţi industriale . Agrisol Internaţional Ro S.R. cu tehnologii la standarde europene: S.0 66. competitivităţii şi îndeplinirii cerinţelor de ecologizare a mediului. mobilă şi cartoane.L. Ponderea cea mai mare în producţia industrială o deţine ramura prelucrării ţiţeiului. utilaje şi instalaţii). rafinăriile ROMPETROL VEGA S.C.R.. carton şi poligrafie şi alte activităţi industriale. celuloză. Structura economică a judeţului Prahova este caracterizată de dominarea industriei. Complexă şi diversificată. MILAPATH.A.C. S. etc.II. rulmenţi grei. Moldvin Trading S.R. SAHINLER.R. LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA.L.TOTAL . Gura Vadului. industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele judeţului. Cramele Prahova S.A. – Ploieşti. S.4.C. O altă ramură importantă a industriei judeţului Prahova – pe locul trei din punct de vedere al producţiei industriale . componentă a PETROM-OMV care este cel mai mare producător-distribuitor din domeniu în România.R.Sinaia.L.L.A . – Filipeştii de Pădure. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S. laptelui şi de vinificaţie prin implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD. – Ceptura. industria sticlei. Dispunând de materii prime. industria materialelor de construcţii.0 6.C. SALSI S. În această ramură funcţionează importante unităţi. Ladrisi Group S.este cea de maşini şi echipamente (utilaj petrolier. S. BRITISH AMERICAN TOBACCO. detergenţi: UNILEVER.L.C. Compania transnaţională MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S. Foarte dinamice sunt industria textilă şi a produselor textile reprezentate de: BRITANIC WORLD. industria este reprezentată prin toate ramurile ei. PETROTEL-LUKOIL S.C. PCC STEROM.5 4. chimică şi prelucrarea cauciucului.C. industria petrolieră din judeţul Prahova a redobândit o dinamică bună. intrând într-un amplu proces de retehnologizare şi modernizare. din Floreşti.C Recunoştinţa Prodcom Impex S.prelucrarea ţiţeiului . pe fondul unui management privat care îşi pune amprenta asupra calităţii produselor. prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcţiune în anul 1856 la Ploieşti. textile şi produse textile. metalurgie. S. a băuturilor şi tutunului.. Domeniile Viticole S. În prelucrarea cauciucului.5 10 INDUSTRIE .C. – Ceptura. extractivă. – Filipeştii de Pădure. Producţia destinată exportului a reprezentat 31. echipamente şi piese de schimb) reprezentată în ceea ce priveşte investiţiile străine de firme de marcă: TIMKEN Ploieşti. hârtie. . cum sunt: S. Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA. minier şi chimic.A. Structura producţiei industriale4 realizată pe principalele ramuri ale economiei judeţului Prahova se prezintă astfel: Structura -%100.Boldeşti Scăieni.L.maşini şi echipamente . construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini.. păcură. etc.alimentară şi băuturi (inclusiv tutun) . motorine.A.Ceptura. creator de noi locuri de muncă. După o perioadă de câţiva ani de declin şi de incertitudini. prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier). unitate de producţie. uleiuri minerale.2 11.chimică şi prelucrarea cauciucului ..A.) este o activitate de tradiţie. INTERBREWEFES BREWERY. Unicom Production S. S. S.C. S. În ultimii ani şi-au dezvoltat activitatea un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii. Prelucrarea petrolului (benzine. filiala Urlaţi . din Câmpina.A. Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic şi puternic capabil să facă faţă cerinţelor unei economii de piaţă constituie un punct central al planului de dezvoltare.2% din totalul producţiei livrate. S.R.3 4.

Sectorul serviciilor Telecomunicaţii Sectorul telecomunicaţiilor. În parcurile industriale Ploieşti. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S. 11 . centrale telefonice digitale (nu mai există centrale telefonice manuale).4% chimică şi prelucrarea cauciucului 4. TELVERDE şi circuite închiriate de mare viteză. carton. hârtie. circuite închiriate ISDN-BRA.8 0.extractivă . Judeţul este racordat prin magistrale de fibră optică la reţeaua interurbană şi internaţională.8% II. poligrafie 3.7% maşini şi echipamente 6.prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier) ..A asigură televiziune digitală totală şi serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care oferă acces de bandă largă la Internet.8% textile şi produse textile 0.2% alimentară şi băuturi (inclusiv tutun) 11. carton. hârtie.7 0.500. de către principalul operator de telefonie fixă.metalurgie. utilaje şi instalaţii) . Brazi. construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini. abordând în funcţie de necesităţi atât soluţii calitative cât şi cantitative.7% extractivă 3.1 Structura producţiei industriale prelucrarea ţiţeiului 66.celuloză. În toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comună din judeţul Prahova sunt instalate.8 0. parte importantă a infrastructurii naţionale s-a dezvoltat continuu.0% alte activităţi industriale 4.3% prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier) 0.5% celuloză.textile şi produse textile .4 1.alte produse din minerale nemetalice . construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini.5. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii să comunice la nivel naţional şi internaţional.1% alte produse din minerale nemetalice 0. numărul abonaţilor telefonici depăşeşte 148.5% metalurgie. Reţelele locale şi interurbane sunt noi şi funcţionează la parametrii proiectaţi.7 0. poligrafie 0. Plopeni şi Vălenii de Munte este creată infrastructura de telecomunicaţii caracteristică necesităţilor de servicii moderne. În judeţul Prahova. utilaje şi instalaţii) 1.

1 camping. COSMOTE acoperă toată aria prahoveană. Activitatea poştală Se desfăşoară într-o structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul judeţului. 32 ghişee. Comerţ Datorită poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Prahova şi în special. 84 agenţii şi 1 Punct Judeţean Prelucrare Curierat Rapid. 2 tabere pentru elevi. Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei. 14 cabane. PRAKTIKER. ORANGE. care îl situează pe un loc important în oferta turistică naţională şi internaţională a României. Sistemul bancar Este reprezentat printr-un număr de 35 instituţii bancare (inclusiv CEC) cu peste 130 sucursale/agenţii. SELGROS. KAUFLAND. servicii bancare şi asigurări şi alte servicii suplimentare pentru clienţi. ZAPP.La sfârşitul anului 2006. PENNY şi de tip mall: WINMARKT şi PRIMĂVARA. Radio şi televiziune În judeţul Prahova sunt 19 staţii de radioemisie şi 15 staţii de televiziune5. RCS & RDS oferă în prezent. PROFI. INTERREX. prin cele 175 oficii poştale informatizate din care: 54 oficii poştale. din care: 53 hoteluri. 2 popasuri turistice şi 1 hotel pentru tineret. servicii de telefonie fixă naţională şi internaţională. Astfel. Numărul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio. recunoscut ca zonă cu destinaţie turistică încă de la sfârşitul sec. Valea Slănicului şi zona Drajna – Ceraşu – Starchiojd care fac parte din arealul montan şi submontan. Reţeaua turistică7 pusă la dispoziţia turiştilor în judeţul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistică.300. 280 abonamente/1000 locuitori. în principal în ultimii ani. pe lângă o reţea dezvoltată de magazine en-detail. încasări şi plăţi. INTERHOME. municipiul Ploieşti. Valea Cricovului Sărat aparţinând zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamnei situată în câmpia prahoveană. Se înregistrează o diversificare permanentă a produselor bancare de operaţiuni curente şi de credit care răspund nevoilor unei pieţe dinamice. Numărul abonamentelor la radio depăşeşte 222. Valea Doftanei.200. Turism6 Frumuseţea şi varietatea cadrului natural. Judeţul Prahova. care răspund bine cerinţelor actuale ale turiştilor. şi-au consolidat poziţia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. 12 . precum şi bogăţia valorilor culturale prezente conferă judeţului Prahova un potenţial turistic remarcabil. cât şi calitativ. Valea Teleajenului. şi-a constituit o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ. Operatorii de sisteme de telefonie mobilă VODAFONE. curier electronic. II. comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. BRICOSTORE. 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane). filatelie. ZAPP acoperă şi segmentul de telefonie fixă. servicii financiare. în Ploieşti. telefonie şi internet prin cablu precum şi televiziune digitală prin satelit. 4 oficii poştale rurale mecanizate. de tip supermarket: BILLA. UPC a încheiat procesul de integrare a companiei Astral Telecom în grupul UPC asigurând servicii de televiziune digitală şi analogică. servicii de curierat rapid intern. internet şi date şi televiziune.6. 38 vile turistice. 1 bungalou. 3 hosteluri. toate bazate pe infrastructuri de fibră optică şi sisteme digitale performante. pentru clienţi. 270 abonamente/1000 locuitori şi la televiziune. oferind servicii tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă). iar la televiziune 230. 14 moteluri. CARREFOUR. al XIX-lea.

165 persoane (+12.752 persoane (+65.946 turişti străini.6%).220. Indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune a fost de 32. Bogatul fond cinegetic prezent în zona montană a judeţului. 3. 3.Numărul sosirilor în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică6 a fost de 416. Africa.436 turişti (17. iar restul de 3. dotări specifice (echipamente de sonorizare şi traducere. cu 129 lei RON mai mare faţă de luna precedentă (+8.7. 3. etc.8%) în Franţa.470 (38.361 (7. 13 . 680 (3. cu precădere în zona subcarpatică şi în cea montană. cât şi accesibilităţii şi apropierii de capitală. pe ţări de provenienţă: 10. d) Turism de vânătoare şi pescuit sportiv.4%) din Italia. turismul tematic (ex.0%) în Turcia.0%) din SUA. Statistica turiştilor străini.255 persoane (18.2%) s-au deplasat în Bulgaria. 642 (3. II.274 turişti români şi 56. Asia.4%) în alte ţări din Europa.5%) în Austria. sub mai multe forme: turismul de tranzit. Munţii Baiului şi Munţii Ciucaş. cu 91 lei RON (+8. a dus la înregistrarea unui număr în creştere de pensiuni rurale şi ferme agroturistice.8%) în Grecia. turismul de sfârşit de săptămână. 19.5%) fiind cazaţi în hoteluri.078 lei RON.6%) din Spania. Sejurul mediu înregistrat în anul 20076 a fost de 2.3%). 4.uval).578 lei RON.192 persoane (5.5 zile la turiştii români şi 3. zonă care oferă condiţii pentru drumeţii montane pe trasee variate şi pentru practicarea sporturilor de iarnă. 1. câştigul salarial mediu net fiind de 1.062.44%) mai mare faţă de luna noiembrie 2007. turismul rural. Zona cea mai solicitată în acest sens este Valea Prahovei.5%) din Regatul Unit. afaceri. Faţă de anul 2006 numărul persoanelor care au efectuat excursii prin cele 35 agenţii de turism din judeţul Prahova (din care: 2 proprietate publică şi 33 proprietate integral privată). datorită atât frumuseţii peisajului montan. în principalele staţiuni montane Sinaia şi Buşteni (bază turistică la standarde internaţionale.159 persoane (5. iar numărul înnoptărilor a fost de 1.404 persoane (6. Câştigurile salariale6 Câştigul salarial mediu brut realizat în luna decembrie 2007 a fost de 1.). 4.562 turişti prahoveni au efectuat excursii în străinătate: 7. turismul balnear. turismul intinerant cu valenţe culturale.917 persoane (8..527. Dezvoltarea turismului rural.6%) din Germania.17%). 735 (3. Se poate practica sub mai multe forme: turismul de sejur şi agrement. iar numărul celor care s-au deplasat în străinătate a crescut cu 7. c) Turism de circulaţie.238 (26.0%) au venit din Israel. e) Turism de reuniuni. etc. b) Turism de odihnă şi recreere în zone care. 5.6 zile (2.777 persoane (8.3%) în Spania. precum şi cursurile de apă cu lacurile de agrement oferă condiţii favorabile de practicare a acestui tip de turism. indicatori în progres comparativ cu anii anteriori. congrese. majoritatea (88. a crescut cu 13.4%. din care 359.1 zile la cei străini). alături de un cadru natural pitoresc oferă un microclimat reconfortant şi posibilităţi de practicare a unor activităţi recreative de-a lungul întregului an. Din analiza elementelor potenţialului turistic al judeţului rezultă existenţa condiţiilor favorabile dezvoltării următoarelor forme de turism: a) Turism montan în arealul nordic al judeţului care include Munţii Bucegi.. săli modulare în funcţie de numărul participanţilor etc.

hoteluri şi restaurante.449 1.81 101.04 Rata inflaţiei în luna decembrie 2007 a fost de 6.Capacitatea de cazare turistică existentă .181 889 1.07 103.364 1.60 102.319 986 1.342 1.69 100. pielăriei.77 101.391 1.121 1. celulozei şi hârtiei.084 1.038 1.24 101.Situaţia statistică a terenurilor în anul 2007 4 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova . câştigul mediu. II.Buletin Statistic Lunar . comparativ cu luna decembrie a anului 2006: ian 100.522 1.Sinteza statistică a datelor din Registrul Central al Comerţului la 31 decembrie 2007 3 Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Prahova .471 1. prelucrarea petrolului.8.361 1. industria alimentară şi a băuturilor.57% faţă de luna decembrie 2006.Anuarul Statistic al Judeţului Prahova 2007 6 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova .013 1.Câştigul mediu realizat depăşeşte media pe judeţ în special în ramurile: finanţe-bănci. asigurări.078 1.023 1.040 1. textilă şi a confecţiilor.023 1.578 1.Statistică Teritorială 2008 Oficiul naţional al Registrului Comerţului .89 108.62 101.24 100.20 febr 100.730 1.57 109.15 103.377 1. extracţia petrolului şi a gazelor naturale.027 1.395 1.83 100.Buletin Statistic Lunar . i 1 2 Institutul Naţional de Statistică .20 107.68 104.283 967 1.332 998 1.402 1.387 1. producţia.169 Anul Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 2007 Se poate constata că în judeţul Prahova. prelucrării lemnului. cercetare.204 906 1.20 99.25 99. Câştigurile salariale medii nominale (lei RON): TOTAL ECONOMIE Câştigul Câştigul salarial mediu salarial mediu brut net 1.Ianuarie 2008 7 Institutul Naţional de Statistică .Decembrie 2007 5 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova .79 103. atât brut cât şi net.411 1.42 mar 100. comerţ cu ridicata.264 941 1. sănătate. realizat este mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional.90 105. Indicii preţurilor de consum6 Indicii preţurilor de consum în luna decembrie 2007.90 102.53 101.94 aug 102.48 100.91 101.63 101.. salubritate.57 106.31 Iulie 2008 14 .54 nov 105.72 2007 iun iul 101. în anul 2007. construcţii. învăţământ.232 918 1.15 103.040 1.411 1. etc. administraţie publică şi înregistrează valori sub medie îndeosebi în: agricultură. comerţ cu amănuntul. industria tutunului.60 108.14 103.31 100.91 106.38 mai 101.52 101.266 lei RON/persoană JUDEŢUL PRAHOVA Câştigul Câştigul salarial mediu salarial mediu brut net 1. mobilei.28 alimentare mărfuri 99.Societăţi comerciale cu capital străin .58 apr 100.001 1.03 sept 103. 106. poştă şi telecomunicaţii.80 nealimentare servicii 101. cultură.012 1.83 dec.92 101. industria chimică.90 101.51 oct 104.046 1.87 105.368 1. transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice.74 101.55 Total mărfuri 100.030 1.310 982 1.

1% din populaţia judeţului. populaţia se caracterizează printr-o uşoară predominare a populaţiei feminine (51. Astfel. CAPITALUL SOCIAL Populaţia judeţului Prahova Populaţia judeţului Prahova la 1 ianuarie 20081 era de 819.001 – 200.001 – 40.738 15 .712 200.624 Feminin 422.5%. fapt ce a condus la pierderea în anul 2007 a primei poziţii între judeţele ţării. În funcţie de populaţia stabilă la 1 ianuarie 2008 gruparea localităţilor judeţului se prezintă astfel: din care: municipii şi oraşe 104 15 27 28 11 8 13 1 1 14 1 1 1 9 1 1 TOTAL LOCALITĂŢI TOTAL din care: până la 2. În mediul urban trăiesc 414.6%.000 locuitori 30.000 locuitori 6. într-un ritm mediu anual de -0.600 locuitori.526 204.336 196.001 – 30. accentuându-se procesul de îmbătrânire demografică.600 414.362 locuitori.000 locuitori 8.362 Masculin 397.001 locuitori şi peste Total judeţ Total mediul urban Total mediul rural 819.3%. comparativ cu anul 1990 proporţia persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) a crescut de la 15.001 – 20.8% la 20.600 414. Scăderea populaţiei a fost însoţită de o mutaţie semnificativă în structura pe vârste. raportul între sexe pe total judeţ fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.1.238 locuitori. Începând din anul 1990 populaţia judeţului a înregistrat o continuă scădere.839 217. respectiv 230.000 locuitori 4.000 locuitori 2. Din punct de vedere al structurii pe sexe. III. Numărul de locuitori situează judeţul pe primul loc în ierarhia judeţelor. în total populaţie.000 locuitori 40.000 locuitori 20.001 – 8. Raportată la suprafaţa judeţului.4%.362 Total judeţ Mediul urban Mediul rural Total 819.5% la 14.238 405. gradul de urbanizare fiind de 50.640 locuitori. III.6%).001 – 6.000 locuitori 201.238 405.001 – 10. Populaţia municipiului Ploieşti reprezintă 28.000 locuitori 10.8 locuitori/km2. în timp ce proporţia populaţiei tinere (0-14 ani) a scăzut de la 22. în favoarea judeţului Iaşi. rezultă o densitate a populaţiei de 173.001 – 4.CAP. iar în mediul rural 405.

211 19.679 8.574 5.249 6. COMUNE ŞI SEXE LA 1 IANUARIE 2008 persoane FEMININ 422.450 7.129 16.264 217.547 8.621 10.921 2.5% mediul rural 49.780 9.600 414.780 .429 17.6% Masculin 48.4% POPULAŢIA STABILĂ PE MUNICIPII.005 19.085 13.095 5.252 16 MASCULIN 397.Populaţia judeţului Prahova pe medii la 1 ianuarie 2008 mediul urban 50.327 17.023 5.336 196.592 5.598 4.472 PRAHOVA MEDIU URBAN MUNICIPIUL PLOIEŞTI MUNICIPIUL CÂMPINA ORAŞ AZUGA ORAŞ BĂICOI ORAŞ BOLDEŞTI-SCĂIENI ORAŞ BREAZA ORAŞ BUŞTENI ORAŞ COMARNIC ORAŞ MIZIL TOTAL 819.238 230. ORAŞE.601 10.640 37.404 9.5% Populaţia judeţului Prahova pe sexe la 1 ianuarie 2008 Feminin 51.836 6.712 108.671 2.526 122.669 11.

296 8.927 3.549 1.103 3.794 971 2.088 3.448 1.446 5.258 690 958 2.263 3.935 5.035 1.523 10.170 1.087 5.157 3.226 1.300 4.543 3.519 2.584 898 3.836 7.674 2.193 1.051 3.865 4.566 1.281 1.407 6.568 1.ORAŞ ORAŞ ORAŞ ORAŞ ORAŞ PLOPENI SINAIA SLĂNIC URLAŢI VĂLENII DE MUNTE 9.478 2.389 8.807 7.729 5.765 1.495 5.183 3.084 3.078 2.474 1.875 5.503 2.772 1.133 4.589 1.728 3.404 3.100 3.295 585 2.061 1.307 2.074 5.232 1.749 3.384 309 MEDIU RURAL ADUNAŢI ALBEŞTI-PALEOLOGU ALUNIŞ APOSTOLACHE ARICEŞTII RAHTIVANI ARICEŞTII ZELETIN BABA ANA BALTA DOAMNEI BĂLŢEŞTI BĂNEŞTI BĂRCĂNEŞTI BĂTRÂNI BERCENI BERTEA BLEJOI BOLDEŞTI-GRĂDIŞTEA BRAZI BREBU BUCOV CĂLUGĂRENI CĂRBUNEŞTI CEPTURA CERAŞU CHIOJDEANCA CIORANI COCORĂŞTII COLT COCORĂŞTII MISLII COLCEAG CORNU COSMINELE DRĂGĂNEŞTI DRAJNA DUMBRAVA DUMBRĂVEŞTI FÂNTÂNELE FILIPEŞTII DE PĂDURE FILIPEŞTII DE TÂRG FLOREŞTI FULGA GHERGHITA GORGOTA GORNET GORNET.154 702 2.598 5.896 2.729 5.317 1.897 964 2.626 4.769 2.091 3.738 1.162 5.623 3.591 1.853 1.130 650 2.967 8.151 1.704 11.658 3.000 204.730 2.274 3.124 5.788 1.880 1.794 5.209 5.137 1.039 1.584 2.388 13.530 707 917 2.555 2.714 4.158 7.158 5.542 3.661 4.347 8.206 1.446 316 4.854 1.581 6.830 625 17 4.691 3.354 7.036 4.362 2.892 1.362 405.945 931 4.583 2.068 2.732 2.623 11.457 6.513 2.160 5.879 1.179 573 2.717 2.299 3.CRICOV GURA VADULUI GURA VITIOAREI IORDĂCHEANU IZVOARELE JUGURENI .352 4.384 1.284 1.292 10.117 2.037 3.300 4.679 2.639 1.163 4.609 938 3.829 2.598 1.132 5.841 6.767 2.047 4.691 1.056 2.154 6.894 6.070 3.624 1.851 1.362 200.820 1.579 9.307 1.397 1.

762 2. a divorţurilor (-7.687 2.421 4.242 persoane.079 4.689 2.443 2.340 7.915 5.270 923 2.096 2.386 4.237 968 564 4.820 4.4%).481 2.327 897 1.128 2.528 6.038 1.172 2.522 1.7%).782 2.927 Decedaţi 9.193 1.320 5.060 5.293 5.221 1. a născuţilor vii (-7.735 2.708 634 1.182 2. de -2.295 1.403 3.174 Căsătorii 6.983 648 2.746 3.348 5.048 1.633 2.048 1.260 2. 18 .236 645 2.045 2.544 595 2.174 persoane în aceeaşi perioadă a anului precedent.181 2.337 5.467 4.475 1.515 3.973 2.480 1.548 11.036 10.426 2.366 3.234 1.809 5. faţă de -2.705 2.972 Divorţuri 1.659 669 2.192 1.992 5.0%).313 Decedaţi sub 1 an 66 106 În anul 2007 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.238 882 569 4.532 1.505 2.520 6.559 2.965 1.817 7.166 8.902 2.087 4.248 4.219 1.638 563 1.657 1.299 4.404 5.600 Principalele fenomene demografice din judeţul Prahova în anul 20072 comparativ cu anul 2006: Anul 2007 Anul 2006 Născuţi vii 7.200 5. a deceselor (-5.158 3.013 3.008 1.881 6.015 2.101 Spor natural -2.097 4.579 2.304 2.284 1.156 2.392 4.616 1.LAPOŞ LIPĂNEŞTI MĂGURELE MĂGURENI MĂNECIU MĂNEŞTI OLARI PĂCUREŢI PĂULEŞTI PLOPU PODENII NOI POIANA CÂMPINA POIENARII BURCHII POSEŞTI PREDEAL-SĂRARI PROVIŢA DE JOS PROVIŢA DE SUS PUCHENII MARI RÂFOV SALCIA SĂLCIILE SÂNGERU SCORŢENI SECĂRIA ŞIRNA ŞOIMARI ŞOTRILE STARCHIOJD ŞTEFEŞTI SURANI TALEA TÂRGŞORU VECHI TĂTARU TEIŞANI TELEGA TINOSU TOMŞANI VADU SĂPAT VÂLCĂNEŞTI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VALEA DOFTANEI VĂRBILĂU 1.095 3.133 9.250 1.170 3.997 1.574 1.814 548 1.182 1.728 1.582 10.090 1.690 1.418 2.242 -2.850 1.181 2.414 3. se observă o scădere a numărului deceselor sub un an (-37.231 3.597 1.425 3.044 5.054 1.259 735 2.211 2.7%).651 2.1%) şi o creştere a numărului căsătoriilor (+26.731 5.313 2. Sporul natural înregistrat în anul 2007 a fost în continuare negativ.051 2.249 2.

524 544 Femei: 5.596 348 . din care: populaţie ocupată 291.5%).Principalele cauze de deces în anul 2007 au fost următoarele: .0 mii persoane.1 mii persoane şomeri şi alte persoane aflate în evidenţă pentru un loc de muncă (3. .961 TOTAL ŞOMERI Şomeri indemnizaţi Indemnizaţi Legea nr.904 2. Situaţia şomerilor înregistraţi3 la sfârşitul anului 2007: Total 12.985 85. 76/2002 .50% Şomeri neindemnizaţi Repartiţia şomerilor după nivelul de instruire: Primar.tumori (16.502 nu beneficiau de drepturi băneşti.6% din decese).009 95. .boli ale aparatului circulator (64.9%.3.087 III. Silvicultură şi Piscicultură Industrie şi construcţii Servicii dec. reprezentând 65. Populaţia ocupată reprezintă 54.0 mii persoane (57.2. otrăviri (4.9% din resursele de muncă).5% din totalul resurselor de muncă şi 35.5% din populaţia judeţului.960 1. era de 310. 2006 186.2% din populaţia judeţului.056 2.915 707 6. Populaţia activă civilă.5 mii persoane (94. 76/2002 .boli ale aparatului respirator (4.904 3.124 5. .622 4. profesional Liceal şi postliceal Universitar 19 Total: 12. III.leziuni traumatice.0% din populaţia activă civilă) şi 12.352 5. În totalul populaţiei ocupate. la aceeaşi dată. vânătoare şi servicii anexe.943 2. Resursele de muncă Resursele de muncă3 ale judeţului Prahova în luna decembrie 2007 au fost de 535.3%). Efectivul salariaţilor în judeţul Prahova2 Agricultură.787 persoane).1%).644 96.boli ale aparatului digestiv (6. Şomajul La sfârşitul anului 2007 erau înregistraţi 12.502 persoane Femei 5. ponderea salariaţilor este de 65.124 9. . gimnazial. 2007 189.056 89.124 şomeri din care 6.1%). calculată în funcţie de populaţia activă.9% din populaţia activă civilă). a fost de 3.787 4. Rata şomajului2 în judeţul Prahova.535 408 2.75% Indemnizaţi Legea nr.1% (189.358 dec.

gimnazial.503 3.124 5.000 Rata şomaj (%) 1.9% 0.091 970 821 202 Repartiţia şomerilor pe grupe de vârstă 0.003 7. profesional Liceal şi postliceal Universitar Repartiţia şomerilor pe medii de provenienţă: Total şomeri 5.650 2. după nivelul de instruire 100% 80% 60% 9056 544 2524 40% 20% 0% Primar.8 2.234 310.038 1.151 898 428 2.1% 0.121 12.5% 51.124 Populaţia activă 282.214 243.2% < 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani > 55 ani 20 .1% 47.979 1.2% 0.904 < 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani > 55 ani 2.297 1.9 Urban Rural Total judeţ Repartiţia şomerilor pe grupe de vârstă: total Total şomeri Femei 12.Şomerii.9 3.

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi aug.359 elevi în învăţământul primar-gimnazial (47.148 12. iul.779 10.401 12.039 5.220 Femei 6. din care:       21. populaţia şcolară a înregistrat o scădere cu 1.1% 21 .4% elevi în învăţământul de arte şi meserii. tehnic şi de maiştri (8.973 14. nov. feb.250 6.470 6.580 11.4.1%).124 judeţ Bărbaţi 9. mar.342 copii în grădiniţe (15. postliceal.568 5.035 5. Total 15.633 13.2%).290 12.250 10. populaţia şcolară2 a fost de 134.2% elevi în învăţământul special 0.073 5. 10.8%.2% elevi în învăţământul liceal 21. 63. apr. 28.3% în populaţia totală a judeţului.366 6.342 6.012 6.2%).823 5.858 6.9% elevi în învăţământul primar-gimnazial 47.607 studenţi (7.127 persoane.843 12. 483 elevi în învăţământul special (0. III. oct.291 7.454 elevi în învăţământul liceal (21.770 7.173 5. Structura populaţiei şcolare copii în grădiniţe 15.2%).997 10.251 6.882 elevi în învăţământul de arte şi meserii. postliceal.2% studenţi 7.713 11. tehnic şi de maiştri 6. sep. Comparativ cu anul şcolar precedent. Populaţia şcolară În anul şcolar 2007-2008.243 5.898 6.077 5. 9.174 5.4%).9%). mai 2007 iun.904 ian.627 5. Ponderea populaţiei şcolare: 16.115 8. dec.152 5.

Bucureşti. 4.377 cadre în învăţământul liceal. tehnic şi de maiştri. postliceal.Numărul cadrelor didactice2 din învăţământul de toate gradele: 8. situat în sudul judeţului. 2. influenţează gradul de pregătire al elevilor.025 educatori. 200 cadre în învăţământul special. Faţă de anul şcolar precedent s-a înregistrat o scădere cu 1. Orientarea profesională a unor instituţii. Numărul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 15 (la fel ca în anul şcolar precedent). Colegiul Universitar Câmpina şi în alte instituţii de învăţământ superior particulare este suplimentată şi susţinută de instituţiile celui mai mare centru universitar din ţară. 364 cadre în învăţământul superior. i 1 2 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Populaţia pe medii şi sexe la 1 ianuarie 2008 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Buletin Statistic Lunar – Decembrie 2007 3 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova – Indicatori specifici decembrie 2007 22 . în neconcordanţă cu solicitările pieţei muncii.227 cadre în învăţământul primar şi gimnazial. iar al studenţilor ce revin la un cadru didactic este de 26 (în scădere faţă de 28 studenţi în anul şcolar precedent). Educaţia superioară realizată în Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti. precum şi posibilitatea găsirii unui loc de muncă.309 persoane. din care:       1.5% a numărului cadrelor didactice. 116 cadre în învăţământul de arte şi meserii.

5 trasee de drumuri naţionale principale.1%) drumuri comunale. INFRASTRUCTURA În cadrul echipărilor de infrastructură de transport.5 km/100 km2teritoriu şi peste densitatea din Regiunea Sud Muntenia (34.4%) drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice clasificate din judeţul Prahova este de 2. densitatea fiind peste media pe ţară care este de 33.189 km. IV. Reţeaua de căi rutiere Infrastructura de transport Reţeaua de drumuri cuprinde: 6 trasee de drumuri naţionale.8 km/100 km2 teritoriu).4 km/100 km 2teritoriu.km. reţeaua de căi de comunicaţie şi transport.  1.8% din totalul drumurilor publice din România.  LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE CLASIFICATE–km. 70 trasee de drumuri judeţene.5 km (52.1. din care: . reprezentând 2.  747. Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova de 46.1 traseu de drum european. la 100 km² teritoriu Drumurile publice clasificate:  293 km (13. . reţeaua de căi feroviare. situează judeţul pe locul doi din ţară. 207 trasee de drumuri comunale.CAP. E 60.4 Modernizate Cu îmbrăcăminte uşoară rutieră  Drumuri naţionale  Modernizate  Cu îmbrăcăminte uşoară rutieră  Drumuri judeţene şi comunale  Modernizate  Cu îmbrăcăminte uşoară rutieră DENSITATEA DRUMURILOR PUBLICE .896 235 985 46.148. Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate (293 km. IV. fiind compusă din: reţeaua de căi rutiere.6 km (34. ocupă un loc important.).5%) drumuri judeţene. 2.   23 .189 528 985 293 293 1.

viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. 24 .1 km. Există legături rutiere funcţionale cu oraşele: Bucureşti. Între localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de transport rutier.5 km.  4.148. drumuri pietruite.  864. traversează localităţi. lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare.1 km. datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Tîrgovişte.. Braşov.8 km.  120. Urziceni şi Slobozia.  15. De asemenea.2 km. drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice. Buzău. drumuri de pământ. Drumurile publice. în cea mai mare parte.Administrarea drumurilor judeţene este asigurată de către consiliul judeţean – excepţie făcând sectoarele de drum judeţean situate în intravilanul localităţilor urbane.8 km. drumuri cu pavaj. drumuri de beton de ciment.  34. din care:  109. drumuri de asfalt tip beton. Lungimea totală a drumurilor judeţene este de 1. amenajările şi accesoriile aferente care sunt administrate de către consiliile locale.5 km. inclusiv lucrările de artă.

6 km.până la DN 1A km 0+700 Îmbrăcăminţi bituminoase uşoare pe DC 25A între Coada Izvorului şi Măneşti. Submăsura 2.. din care:  273.77 Total submăsura 2.93 3.202.229.84 3.982.568.600 11. judeţul Prahova. Măsura 2.96 Eligibilă 3. Au fost realizate lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii rurale finanţate prin programul SAPARD. 25 . Acestea au o stare tehnică bună. DC 75) şi de interes local Modernizare drumuri în comuna Bărcăneşti Modernizare drum local între km.09 3.44 1.900 3.359.364.95 3.10 1. care au presupus restricţii de circulaţie.180 3. drumuri de pământ.514. DC 90.89 Măneşti Rîfov Sîngeru 4. fondurile destinate lucrărilor de extindere şi modernizare fiind alocate lucrărilor de punere în siguranţă a drumurilor.57 2.56 2. DC 82.22 2.. poduri şi podeţe).909.519. amenajări de variante ocolitoare şi chiar lucrări minime pentru asigurarea platformei drumurilor. cu pavaj şi îmbrăcăminţi asfaltice. precipitaţii abundente.8 km.În 8 oraşe transportul se realizează cu microbuze.626.26 4.544.51 38. sat Mireşu MareMireşu Mic Lungime (km.698. 0+000 şi km.220 4.49 2.41 1.60 2. DC 86. simultan fiind elaborate şi proiectele de execuţie a lucrărilor de aducere a drumurilor la starea tehnică iniţială.7+400 la km.590. creşterea debitelor râurilor/pârâurilor precum şi de alunecările de teren declanşate de regimul pluviometric) care au contribuit la distrugerea unor sectoare de drumuri judeţene şi comunale. Localitatea Albeşti Paleologu Barcăneşti Berceni Blejoi Cocorăştii Mislii Drăgăneşti Iordăcheanu Izvoarele Măgurele Denumire proiect Modernizare drumuri comunale (DC 68. 0+000 până la km.371.350 5.1.07 4.322. iar în municipiul Ploieşti cu autobuze.79 1. Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje.505.Drumuri în zone rurale în 12 localităţi.034.78 2. drumuri pietruite. „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”. Infrastructura rutieră a fost afectată de fenomene meteorologice nefavorabile (topirea zăpezilor. tramvaie şi troleibuze.612.216.1.622 3. Lungimea drumurilor comunale este de 747.56 mil. dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. Strada Şcolii Modernizare DC 71. 2+800 şi DS 234 Rafiroiu.808.500 12.1. Consiliul judeţean a dezvoltat programe complexe de lucrări pentru infrastructura rutieră finanţate atât din fonduri publice cât şi prin programul de preaderare SAPARD.84 3.04 32.  119.12+000 (DJ 101A) Amenajare drumuri comuna Rîfov.  354.1 km. 8+750 Modernizare drumuri de interes local în satele Ploieştiori şi Ţânţăreni Modernizare DC 9 Cocorăştii MisliiVîlcăneşti Modernizare drumuri de interes local existente pe raza comunei Drăgăneşti Modernizare DC 60 şi reţea de drumuri locale Modernizare DC 20 Izvoarele-Crasna.000 79.103.1.001. de beton de ciment.108.544.020.500 Valoare Proiect (mil. în valoare de 38.57 4.1.122 9.) 7.700 4. modernizare DC 21 Crasna-Schiuleşti Modernizare DC 44A Măgurele-Iazu spre DJ 217 tronsonul km.750 4.541.467. km.800 8. DC 83. drumuri de asfalt tip beton.55 3. lei RON.7 km. lei RON) Totală 4.54 3.89 2.

Plaiu.G. punte şi apărare mal pârâu Tohăneanca şi pârâu Budureasca Construire pod peste pârâul Vărbilău pe DC 8. În anul 2007. Ştefeşti.R.548 926.În anul 2006.848. €uro Valoare proiect 811. Gherghiţa. sat Telega Pod peste Cricovul Sărat pe drum Urlaţi .25 €uro. podeţe şi punţi Podeţe tubulare şi consolidări mal pe drumurile comunale Reparaţie capitală punte pietonală peste râul Teleajen între comuna Măgurele şi satul Fundeni Construire pod peste pârâul Proviţa pe DC 115B Pod şi punţi carosabile peste pârâul Matiţa Construire 3 poduri peste Pârâul Dâmbu Construire pod beton armat peste pârâul Oghiza Pod de beton armat peste pârâul Stupineanca Punte metalică peste raul Proviţa – punct Horjeşti Podeţe peste pârâul Schiopota Pod peste râul Teleajen sat Buda pe DC 83 Punte carosabilă peste pârâul Cricovul Sărat sat Tisa Construire poduri şi reconstituire punţi pietonale carosabile Punti carosabile şi podeţ tubular sat Magula şi Lopatniţa Pod în punctul Biserica Baptistă – Ivan.495.678. pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat.607 505. Şotrile şi Surani.24 6. 7/2006).1+750 şi pod peste râul Proviţa Ştefeşti Modernizare drumuri locale Şotrile Modernizare drum comunal de intres local Şotrile .188 675. km.739. Cărbuneşti. DJ 100E .17 965.693 993.98 889.1.25 Localizare Adunaţi Cărbuneşti Gherghiţa Proviţa de Jos Proviţa de Sus Denumire proiect Modernizare drumuri comunale Modernizare drumuri comunale şi de interes local Modernizare DC 93 şi DC 15A Modernizare drumuri de interes local Modernizare DC 124. pod punctul Pârvulescu Construire poduri peste pârâul Sărata în punctele Grădiniţa 2 şi Vărari.86 512.1. 4+730 Reconstrucţie pod peste pârâul Vărbilău pe DC 13 satul Livadea 26 .280.739.680.ADET’’ Punte pietonală peste pârâul Teleajen Pod peste pârâul Baliţa Execuţie poduri şi podeţe-31 podeţe Construcţie poduri. nr. podeţ. Proviţa de Sus.Valea Fiarelor Surani Modernizare drumuri de interes local Total submăsura 2. au primit finanţare prin programul SAPARD încă 8 proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere în zonele rurale în localităţile Adunaţi.Valea Pietrei zona periurbană Urlaţi Amenajare pod. pentru proiectare şi execuţie: Aluniş Ariceştii Zeletin Azuga Bătrâni Brebu Cărbuneşti Ceraşu Cocorăştii Mislii Cornu Gorgota Gornet-Cricov Jugureni Măgurele Măgureni Păcureţi Păuleşti Podenii Noi Poseşti Proviţa de Jos Proviţa de Sus Râfov Sângeru Surani Şoimari Ştefeşti Telega Urlaţi Vadu Săpat Vâlcăneşti Vărbilău Pod definitiv din beton armat peste pârâul Aluniş pe drumul de acces spre centrul civic format din DJ 214 Reabilitare poduri Consolidare pod Sorica Pod beton armat peste pârâul Bătrâni pe DC 34 în punctul Negoiţă Poduri. au primit finanţare 30 proiecte de construire/modernizare/ reabilitare/ consolidare poduri. prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural” (O. podeţe şi punţi. km 0+000 . în valoare de 6.280. Proviţa de Jos. podeţe şi punţi pietonale Poduri în comună Pod din beton armat peste pârâul Drajna în punctul ‚.

Comarnic.3 kilometri (57. Autostrada Bucureşti .Braşov.Ploieşti. vor asigura legături optime cu cele două porţi aeriene: Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni şi Aeroportul Internaţional Băneasa şi vor oferi noi oportunităţi. Predeal . 27 . vor îmbunătăţi în mod real infrastructura de acces rutier. asigură legătura între Moldova şi sudul României.Predeal.Cristian) va avea o lungime de circa 173. Comarnic . Pe teritoriul judeţului Prahova traseul va însuma 111. care vor fluidiza traficul.3 kilometri şi o lăţime variabilă cuprinsă între 23 şi 33 de metri.Albiţa. 45.6 km în zona rurală) şi va străbate 22 de localităţi . componentă a culoarului IX Paneuropean pe o lungime de 417 km.2 municipii.Foarte important pentru dezvoltarea judeţului Prahova este proiectul de realizare a arterelor de importanţă naţională şi europeană Autostrăzile Bucureşti – Ploieşti . 6 oraşe. Ploieşti .7 km în zona urbană şi 53. variantă a culoarului IV Paneuropean de transport rutier şi Bucureşti . Pe teritoriul judeţului Prahova cele 2 autostrăzi Bucureşti – Ploieşti – Braşov şi Bucureşti Albiţa au acelaşi traseu până la km. Autostrada Bucureşti – Braşov împărţită în patru sectoare (Bucureşti . componentă a culoarului IX Paneuropean. 14 comune.Albiţa.

2. Există unele sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile. şi cea din Regiunea Sud Muntenia (36.1.Prahova. linia 302: Ploieşti Vest – Tîrgovişte . linia 306: Buda – Slănic .cale ferată dublă electrificată . linia 304: Ploieşti Sud – Măneciu .3 km/1000km2teritoriu). Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti – Ploieşti – Braşov.910 km. componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar. IV. podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0.I.cale ferată simplă neelectrificată . linia 701: Ploieşti Sud – Armăşeşti – Urziceni – Ţăndărei . Reţeaua de căi ferate din judeţul Prahova: Lungime CF (km.cale ferată simplă neelectrificată. Caragiale. aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene. a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. Măsura 2.6 km/1000 km2teritoriu.47% din reţeaua de căi ferate a României (11.1.Zănoaga. magistrala 500: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava –Vicşani . ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Prahova este în general bună.sectorul Ploieşti Vest . 28 . sectorul Drăgăneşti . Reţeaua de alimentare cu apă a fost extinsă în 6 localităţi prin proiectele selectate şi finanţate prin programul SAPARD.sectorul Dîmbu .053 km). Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de peste 2. reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe.sectorul Zănoaga . de: magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor .sectorul Bucureşti – Ploieşti – Buzău. Demarat în anul 2002. precum şi erodări şi tasări ale terasamentelor căii ferate. L.cale ferată dublă neelectrificată . dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.Drăgăneşti . În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti.5 şi 10 m. Submăsura 2.) 163 din care: Electrificate 111 Din care: Linii cu ecartament normal Linie cu o cale 11 Linie cu două căi desfăşurată 152 Densitate (km.cale ferată simplă neelectrificată.4 km/1000 km2 teritoriu)./1. „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”. Densitatea căilor ferate de 34. în prezent. reţeaua de căi ferate din judeţul Prahova reprezintă 1.Prahova Ciorani.000km2 teritoriu) 34.80 km/h.sectorul Bucureşti – Predeal – Braşov.6 Teritoriul judeţului este deservit. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului sunt: viaductele. situează judeţul sub densitatea pe ţară (45. Infrastructura de utilităţi Reţeaua de alimentare cu apă În acest domeniu s-au realizat lucrări ample pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă în toate localităţile judeţului.Reţeaua de căi ferate Din punct de vedere al lungimii.cale ferată dublă electrificată . Reţeaua feroviară ramificată sporeşte gradul de accesibilitate al localităţilor judeţului. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 .cale ferată simplă neelectrificată . .2.

pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat.686 Localitatea Baba Ana Denumirea proiectului Alimentare cu apă: .) 26.31 1. .reţea de aducţiune şi distribuţie cu lungime totală de 23.10 2.38 2.2.000 16. lei RON.56 Localitatea Denumirea proiectului Extindere reţele de distribuţie a apei în Brebu comuna Brebu. 717.07 3.09 2.000 Valoare Proiect ( mil.15 19.336.gospodărie de apă cu staţie de clorinare. Poiana Câmpina şi Valea Doftanei.amenajări ale surselor de apă existente.188 În anul 2007. satele Gura Vadului. Perşunari şi Tohani Construire sistem zonal de alimentare cu apă Vîlcăneştiîn comuna Vîlcăneşti. comuna Cosminele.09 mil. . satele Jugureni şi Gura Vadului Marginea Pădurii şi comuna Gura Vadului. Poiana Extindere şi modernizare reţele distribuţie apă Câmpina . prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural” (O.87 2. Lungime reţea (km.G.485.900 123.188 €uro.485. Total submăsura 2.55 2. 7/2006). Cosminele comuna Dumbrăveşti Total submăsura 2.65 Eligibilă 3. în valoare de 2.4 km Valea Doftanei Modernizare şi extindere sistem alimentare cu apă .705.999. nr.483 3.două gospodării de apă.105. €uro Valoare Proiect 968.326.staţie de clorinare . Valoarea totală a lucrărilor a fost de 19. lei RON) Totală 3.R.686.reţea de aducţiune şi de distribuţie în lungime totală de 28 km.492. au primit finanţare 34 proiecte de înfiinţare/modernizare/ reabilitare/extindere a reţelelor de apă.500 20.84 km.Alimentări cu apă în sistem centralizat în zonele rurale.799 2.686.extindere şi modernizare reţea de alimentare pe o lungime de 15. 27.983.703 999.394.865.650 23.720.35 15.375.21 În anul 2006 au primit finanţare prin programul SAPARD încă trei proiecte de alimentare cu apă.1. atât pentru proiectare cât şi pentru execuţie: Apostolache Ariceştii Rahtivani Bălţeşti Băneşti Bărcăneşti Bătrâni Berceni Bertea Bucov Călugăreni Extindere alimentare cu apă Extindere reţea distribuţie şi îmbunătăţire alimentare cu apă sat Buda Modernizare şi extindere reţea distribuţie apă Extindere alimentare cu apă Reabilitare reţea apă Alimentare cu apă Extindere şi modernizare alimentare cu apă Extindere şi modernizare alimentare cu apă Alimentare cu apă în sat Chiţorani Alimentare cu apă 29 .433 9.2.1. .955. în localităţile Baba Ana.74 3.57 1. satele Brebu Mănăstirei şi Brebu Megieşesc Chiojdeanca Extindere reţele distribuţie apă Extindere şi modernizare reţele de distribuţie Cornu a apei Fîntînele Investiţie nouă alimentare cu apă Sistem zonal de alimentare cu apă în Jugurenicomuna Jugureni.897.

Hăbud şi Brăteşti Modernizare şi extindere sistem de alimentare cu apă Reabilitare şi extindere sistem de alimentare cu apă Alimentare cu apă Extindere reţea distribuţie apă potabilă sat Teişani Alimentare cu apă Sistem de alimentare cu apă potabilă Reabilitare şi extindere reţea apă potabilă Situaţia localităţilor alimentate cu apă din judeţul Prahova:  Localităţi cu reţea de alimentare cu apă în sistem centralizat:  43 localităţi. Varniţa. Bobiceşti.Cocorăştii Colţ Drajna Drăgăneşti Dumbrava Dumbrăveşti Fântânele Fulga Gura Vitioarei Predeal Sărari Iordăcheanu Izvoarele Lipăneşti Măneciu Plopu Scorţeni Secăria Şirna Talea Târgşoru Vechi Tătaru Teişani Tinosu Tomşani Valea Călugărească Alimentare cu apă în comună Extindere şi modernizare sistem alimentare cu apă Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Cornu de Jos Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă Modernizare şi extindere sistem alimentare cu apă Extindere alimentare cu apă Extindere şi modernizare sistem alimentare cu apă Sistem zonal de distribuţie a apei în comunele Predeal Sărari cu satele Predeal Sărari. Reabilitare reţele apă potabilă Alimentare cu apă satele Hârsa. Sărăţel. din care:  2 municipii. Poienile şi comuna Gura Vitioarei cu satul Poiana Copăceni Reabilitare şi extindere reţele alimentare cu apă Modernizare extindere sistem alimentare cu apă Alimentare cu apă cartier nou – reţea 700 ml.  29 comune.  12 oraşe.   30 . Localităţi parţial alimentate cu apă:  34 comune. Şirna. Plopu şi Gâlmeia Modernizare şi extindere alimentare cu apă potabilă Extindere şi modernizare sistem alimentare cu apă Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă satele Tăriceni. Vitioara de Sus. Localităţi cu fântâni:  27 comune. Nisipoasa.

respectiv Azuga.Pentru continuarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile Adunaţi. Băicoi. îmbunătăţirii calităţii şi presiunii apei şi mai ales reducerii substanţiale a pierderilor de apă în reţea. Mizil.Program SAMTID. respectiv TVA. Proiectul a fost selectat pentru finanţare în etapa a II-a a programului. Slănic şi Urlaţi. Ceptura. legată direct de crearea operatorului unic de apă. contorizării consumului. 31 . Sinaia.5% fonduri de la bugetul de stat (costuri neeligibile. Consiliul Judeţean Prahova a promovat acest proiect în calitate de lider al Asociaţiei Oraşelor Mici şi Mijlocii din judeţul Prahova. Finanţarea se face din trei surse: 50% împrumut extern BEI. dobânzi şi comisioane). construcţia instituţională impusă de acest program.G. 37.5% fonduri PHARE şi 12. Implementarea acestui proiect va avea un impact pozitiv în oraşele beneficiare. Comarnic. Băneşti. nr. Breaza. Bertea. 577/1997. prin proiecte mature şi viabile. Zona Cărbuneşti-Şoimari s-au alocat fonduri potrivit prevederilor H. în sensul modernizării reţelelor de transport şi distribuţie. Reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a apei în oraşele mici şi mijlocii din judeţul Prahova . De asemenea. Plopeni. Buşteni. răspunde cerinţelor privind atragerea fondurilor structurale.

iar reţelele de distribuţie în localităţile cuprinse în sistem se vor realiza prin proiecte proprii. Sistemele de epurare existente sunt cu treaptă mecanică sau mecanică şi biologică. Vălenii de Munte. au început lucrările la conducta de aducţiune din sursa Măneciu.  Urlaţi . Floreşti.Buşteni . Surse de apă proprietatea Consiliului Judeţean Prahova:  Captarea Azuga. Băneşti. nr.  Conducte de transport:  Staţie tratare Azuga . nr. Predeal Sărari.  Staţia Bălţeşti .  Măneciu . Vîlcăneşti şi Cosminele. privind instituirea „Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural”.  Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene: Sisteme existente:  Sistemul deservit de sursa Paltinu:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Câmpina. Plopeni. Bălţeşti.Coeziune Economică şi Socială.  Sistemul deservit de sursa Măneciu:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Măneciu.Podenii Vechi . Cornu.R.000 mc.577/1997. Telega. Finanţarea acestui obiectiv va continua în ritm susţinut până la finalizarea în anul 2009 a sistemului de aducţiune şi de stocare. din care 19 situate în mediul rural. Lipăneşti. Brebu.  Conducte de transport:  Paltinu .Z.S.  Front captare puţuri forate Bălţeşti (9 buc.G.G.Movila Vulpii. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale:  Sursele de apă în administrarea E.7/2006.Movila Vulpii. promovate spre finanţare în cadrul FEADR.. Băicoi.. Măgurele. Băicoi (parţial).Sinaia. În anul 2003. Surani.7% din lungimea reţelelor la nivel regional. Comunele Gura Vitioarei şi Predeal Sărari au în implementare proiecte finanţate prin O. au fost alocate fonduri prin formula parteneriatului între Consiliul Judeţean Prahova şi localităţile menţionate. Gornet-Cricov.  Sistem de stocare comun Movila Vulpii . Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică este de 617 km. Gura Vitioarei (parţial). La acestea s-au adăugat fonduri alocate prin H.Urlaţi.Mizil. Păcureţi. Şoimari. Urlaţi (parţial).  Staţia Bălţeşti .  Sistemul microzonal Bălţeşti:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Gornet. Ariceştii Zeletin. La sfârşitul anului 2005 a fost finalizat proiectul „Reabilitarea economică şi ecologică a bazinului râului Teleajen” finanţat prin programul PHARE 2000 . Brazi şi Strejnic. Dumbrăveşti.  Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu. Gura Vitioarei (sat Copăceni).„Sistem de alimentare cu apă pentru zona Cărbuneşti”.Bălţeşti . Reţeaua de canalizare În judeţul Prahova sunt 33 de localităţi. având ca obiectiv alimentarea cu apă a localităţilor: Cărbuneşti. Întrucât pentru această lucrare/investiţie nu a fost posibilă finanţarea prin Programul SAPARD. deservite parţial de reţea de canalizare şi staţii de epurare. Mizil. Ceptura. Drajna.capacitate 60. Prahova  Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila. Buşteni (parţial).). reprezentând 27.Gornet.  Sistemul microzonal Azuga:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Azuga. Sinaia (parţial). prin care a fost 32 .

Lungime reţea (km.1.Staţie de epurare cu capacitate de 15 l/s cu trepte de epurare: mecanică şi biologică.865.Reţea de colectare cu o lungime de 6.140 12.820 €uro.537.reabilitată şi mărită capacitatea staţiei de epurare a apelor uzate Vălenii de Munte şi au fost realizate două staţii de epurare şi sistemul de canalizare în comuna Măneciu (satele Măneciu Pământeni şi Măneciu Ungureni). Păuleşti şi Valea Călugărească. Extinderea reţelelor de canalizare s-a realizat şi prin investiţii cu finanţare prin programul SAPARD în localităţile Floreşti (Floreşti. .Statie de epurare corespunzătoare unui debit de 34 l/s cu două trepte de epurare: mecanică şi biologică. Realizarea acestora contribuie la soluţionarea problemelor majore de poluare pentru zona Teleajenului.25 În anul 2006 a primit finanţare prin programul SAPARD proiectul de realizare a reţelei de canalizare şi construirea staţiei de epurare în satele Bucov şi Pleaşa din comuna Bucov în valoare de 979.968. €uro Canalizare şi staţie de epurare în comuna Bucov – satele Bucov şi Pleaşa Investiţie nouă compusă din: .Reţea de colectare cu o lungime totală de 10 km. lei ) Totală Eligibilă Localitatea Denumire proiect Canalizări şi staţii de epurare Floreşti-Călineşti .84 km.089. Bucov 979.Retehnologizare staţie existentă la Floreşti şi modernizare reţea de colectare pe o lungime de 2.061.32 3. cu două trepte de epurare: mecanică şi biologică.5 km.05 Total submăsura 2. .840 3.3.Staţie de epurare având capacitatea de 15 l/s.232.820 33 .800 3. 20.227.4 km Investiţie nouă canalizare şi staţie de epurare . sporindu-i atractivitatea economică şi turistică.73 3.68 Păuleşti 8.Reţea de colectare – 8.319. Floreşti 4.02 3.Călineşti – staţie de epurare nouă şi reţea de colectare nouă în lungime de 2.4 km. Canalizare şi staţie de epurare .52 Valea Călugărească 6. . Călineşti).07 10. .500 4.) Valoare Proiect ( mil.

În anul 2007. au primit finanţare 6 proiecte de realizare/modernizare/ reabilitare a reţelelor de canalizare. Fântânele (Sistem centralizat de canalizare). nr. Conduratu şi Cireşanu). iar pentru Poiana Câmpina (Modernizare şi extindere sistem de canalizare) au fost alocate fonduri doar pentru proiectare. pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat. 34 .G.R. 7/2006). Brazi (Construire canalizare satele Brazii de Sus şi Brazii de Jos). prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural” (O. atât pentru proiectare cât şi pentru execuţie: Baba Ana (Canalizare comuna Baba Ana. satele Baba Ana. Puchenii Mari (Sistem canalizare şi epurare ape uzate menajere). Drajna (Modernizare reţea canalizare sanatoriu Drajna).

Lungimea totală a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale este de 2. într-o mai mare măsură în prezent.105 km. Alimentarea cu energie termică Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat s-a restrâns. Numărul abonaţilor depăşeşte 126. Volumul gazelor naturale distribuite a fost de 631. Numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale este de 49 (13 localităţi urbane) din care 26 localităţi parţial. moderne. centrale termice individuale sau pentru un număr restrâns de consumatori.180 mii m3.Reţele de distribuţie a gazelor naturale Lucrările de alimentare cu gaze naturale sunt realizate de către operatorii licenţiaţi. 35 . eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire. eficiente energetic şi ecologice.000 locuitori. Localităţile care beneficiază de gaze naturale pot rezolva mai uşor şi eficient problema încălzirii utilizând. responsabilitatea autorităţilor locale fiind legată de punerea la dispoziţie a terenurilor aferente obiectivelor sistemului de distribuţie.

Infrastructura pentru sănătate.7 GWh/an). IV. cultură Sănătate În judeţul Prahova reţeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale. 3. în scopul implementării politicilor şi programelor naţionale de sănătate publică. 18 GWh/an) şi Măneciu (2 x 5 MW. precum şi alte societăţi private. a monitorizării stării de sănătate.3. a activităţii de medicină preventivă şi a inspecţiei sanitare de stat.000 casnici.În municipiul Ploieşti.898 Nr. gestionat şi administrat de către S. Autoritatea de Sănătate Publică Prahova coordonează şi răspunde de întreaga activitate de sănătate publică din judeţ. Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România. educaţie. Alimentarea cu energie electrică În judeţul Prahova energia electrică este furnizată pentru cca 320. licee. reorganizarea structurilor sanitare din teritoriu. precum şi a planificării şi derulării investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. Serviciile de sănătate furnizate în judeţul Prahova sunt destinate promovării sănătăţii şi asigurării asistenţei medicale a populaţiei. instituţii publice (grădiniţe.). asigură alimentarea cu energie termică a cca. identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele..distribuţie. cât şi pe reţelele de transport şi distribuţie.) • Medie Tensiune (MT). şcoli.228 • Joasă Tensiune (JT) – 3. atât la unităţile de producţie. fiind unicul furnizor de apă caldă şi căldură pentru locuitorii oraşului Ploieşti. 59. etc.C.transport .L. centre de sănătate. staţii • 30 Potenţialul hidroenergetic al râurilor din judeţ este valorificat printr-o serie de centrale hidroelectrice de medie şi mică putere (puteri între 200 şi 3.000 apartamente din Ploieşti.600 kw) şi microhidrocentrale (puteri mai mici de 200 kw). elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate locale şi stabileşte pe baza evaluării. pentru a asigura servicii la cei mai înalţi parametri calitativi. De asemenea. asistenţă socială.144 Nr. posturi transformare (PT) • 1. farmacii. Societatea produce energie electrică şi termică în regim de cogenerare la Centrala Termoelectrică de la Brazi. DALKIA TERMO PRAHOVA S. Instalaţiile în întreţinere: Linii electrice aeriene (LEA) (km) • 110 kV .1. spitale. 300. inclusiv prin recuperare şi îngrijiri paleative. sistemul de termoficare existent.456 • Medie Tensiune (MT)– 2.785 Linii electrice subterane (LES) (km. evaluează starea de sănătate a populaţiei din judeţ. realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie .065 • Joasă Tensiune (JT) – 1. respectând în acelaşi timp mediul înconjurător. Centrale hidroelectrice de medie putere sunt la Paltinu (2 x 5 MW. 14.000 abonaţi din care cca.R. cabinete medicale particulare. Izvoarele (2 x 8 MW.86 GWh). policlinici. Dalkia Termo Prahova a demarat un intens program de investiţii şi reparaţii. Asistenţa medicală a populaţiei se asigură în principalele unităţi sanitare: Spitale Ambulatorii de spital şi de specialitate 36 Unităţi sanitare 15 12 . Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova. centre de permanenţă şi sanatorii.

Scăieni Slănic Brazi Filipeştii de Pădure Măneciu Sîngeru 2 1 2 1 1 1 1 5 622 296 222 73 91 Serviciul de Ambulanţă Judeţean Prahova.Socială Boldeşti–Scăieni Centre de permanenţă: Centrul Centrul Centrul Centrul Centrul Centrul de de de de de de Permanenţă Permanenţă Permanenţă Permanenţă Permanenţă Permanenţă Boldeşti .Policlinici Centre de diagnostic şi tratament Centre de sănătate Sanatorii balneare Sanatorii TBC Preventorii Unităţi medico-sociale Dispensare medicale Cabinete medicale Cabinete stomatologice Farmacii şi puncte farmaceutice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnică dentară Spitale pentru îngrijiri acute: Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti Spitalul Municipal Ploieşti Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti Spitalul de Pediatrie Ploieşti Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga Spitalul orăşenesc Băicoi Spitalul de boli pulmonare Breaza Spitalul municipal Câmpina Spitalul orăşenesc Sinaia Spitalul orăşenesc Mizil Spitalul orăşenesc Vălenii de Munte Centrul de sănătate Bălţeşti Centrul de sănătate Plopeni Centrul de sănătate Urlaţi Spitale pentru îngrijiri de lungă durată: Spitalul de psihiatrie Voila Câmpina Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti Spitalul de pneumoftiziologie Drajna Preventoriul TBC Poiana Ţapului Unităţi medico-sociale: Unitatea de Asistenţă Medico . Ploieşti 37 .

Serviciul de Ambulanţă Băicoi Serviciul de Ambulanţă Câmpina Serviciul de Ambulanţă Sinaia Staţia de salvare Vălenii de Munte Serviciul de Ambulanţă Slănic Serviciul de Ambulanţă Mizil Serviciul de Ambulanţă Urlaţi Serviciul de Ambulanţă Ciorani Numărul paturilor în spital este de 4375 locuri. . Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective.132/29. 1907 personal sanitar mediu. persoane cu mulţi copii şi cu venituri reduse sau fără venit). îngrijire. Centrul de plasament Sinaia Complexul de servicii comunitare „Sf. stabilind măsuri de intervenţie în sprijinul persoanelor în nevoie. Centrul rezidenţial de tip familial Izvoarele Complexul de Servicii Comunitare „Sf. activităţi de recuperare şi reintegrare socială pentru copii. găzduire.Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi. de protecţie a copiilor aflaţi în dificultate şi de prevenire a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială. Filofteia” Câmpina: .Centru de îngrijire de zi.Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi. 281 stomatologi şi 307 farmacişti. în funcţie de nevoile specifice.Serviciul prevenire/recuperare pentru copilul abuzat/neglijat. Personalul medical: 1123 medici. asigurând protecţie.Serviciul de consiliere şi sprijin pentru integrare/reintegrare familială a copiilor cu handicap aflaţi în dificultate. .Andrei” Ploieşti: . vârstnici cu venituri mici sau fără venituri. Administraţia judeţeană acordă protecţiei sociale un rol deosebit. materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie.Cabinet de consiliere şi asistenţă socială. .Centru de plasament pentru copilul cu handicap. Obiectivul principal în domeniul protecţiei sociale îl reprezintă crearea unui sistem de protecţie şi suport continuu şi integrat în vederea creşterii calităţii vieţii beneficiarilor de servicii (categoriile defavorizate ale populaţiei . persoane vârstnice şi alte categorii de persoane.Centru de plasament. Maria” Vălenii de Munte: . având ca obiect coordonarea activităţilor de asistenţă socială şi protecţia copilului la nivelul judeţului asigurând mijloacele umane. .2004 a fost înfiinţată Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova. persoane cu handicap. . Asistenţă socială Serviciile sociale la nivel judeţean trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate.Centru de plasament. în următoarele instituţii: Pentru copiii aflaţi în dificultate: CENTRE DE PLASAMENT/COMPLEXE DE SERVICII COMUNITARE/SERVICII ALTERNATIVE DE PROTECŢIE – COPII  Complexul de Servicii Comunitare „Sf. .Serviciu de consiliere şi sprijin integrare/reintegrare familială a copiilor cu handicap aflaţi în dificultate.Centru de resurse şi asistenţă socială.Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi.Centru maternal. 38      .Centru de plasament. . . persoane cu handicap.12. . prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.copii aflaţi în dificultate. ocrotire. . Complexul de Servicii Comunitare „Raza de soare” Băicoi: . vârstnici bolnavi.

din care:  55 grădiniţe.Centru de Îngrijire pentru Persoane cu Alzheimer. comunicare şi acţiuni specifice.Centru de Recuperare şi Reabilitare.Centru de Îngrijire şi Asistenţă. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi: . 39 . prin mijloace de informare. De asemenea.Centru de Recuperare şi Reabilitare. .Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică. . . Centrul rezidenţial de tip familial Brebu Centrul de plasament şi îngrijire de zi Breaza Centrul rezidenţial de tip familial Secăria Centrul de plasament şi îngrijire de zi Filipeştii de Tîrg Centrul de plasament şi îngrijire de zi Plopeni Centrul de primire în regim de urgenţă „Cireşarii” Ploieşti Serviciul de protecţie şi îngrijire de zi copii şcoli speciale Ploieşti Centrul rezidenţial de tip familial Ploieşti. .Centru de Recuperare şi Reabilitare. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova colaborează şi monitorizează activitatea celor 7 organisme private autorizate care asigură protecţia copilului în dificultate în centre de tip familial sau centre de plasament de tip clasic. . Structura reţelei unităţilor de învăţământ din judeţul Prahova în anul şcolar 2007-2008 a fost următoarea:  295 unităţi. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Puchenii Mari.  186 şcoli primare şi gimnaziale (inclusiv şcolile pentru copii cu deficienţe).Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică.Centru de resurse şi asistenţă socială.Centru de Îngrijire şi Asistenţă.Centru de Zi.Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională. Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu SINDROMUL DOWN Câmpina Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Tătărăi Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Nedelea: . .        . Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Lilieşti – Băicoi Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti: . Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi: . cultură şi artă.Centru de Îngrijire pentru Persoane cu Alzheimer.Centru de Recuperare şi Reabilitare. Educaţia tinerilor se realizează în instituţii de învăţământ. Pentru persoanele adulte: INSTITUŢII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ PENTRU ADULŢI  Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Mislea:          Educaţie . Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap “Casa Rozei” Urlaţi: .

1% şcoli primare şi gimnaziale (inclusiv şcolile pentru copii cu deficienţe) şcoli postliceale licee institut de învăţământ superior grădiniţe şcoli profesionale Baza materială a învăţământului de toate gradele este formatã din: 3. 251 ateliere şcolare. Programul se finalizează în cursul anului 2008 şi a beneficiat de o susţinere financiară de peste 90% din fonduri. privind administraţia publică locală.6% 0. 1 institut de învăţământ superior.3% 2. Finanţarea activităţilor din sistemul educaţional se realizează prin bugetele localităţilor. 2 şcoli de arte şi meserii.215/2001.462 săli de clasã şi cabinete şcolare. consiliul judeţean a promovat şi implementat un Program special de asigurare a utilităţilor publice pentru unităţile de învăţământ constând în modernizarea căilor de acces şi introducerea grupurilor sanitare care dispun de sisteme de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor uzate. 6 şcoli postliceale. Reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Prahova în anul şcolar 2007-2008 0. care în conformitate cu principiile descentralizării administrative şi financiare dispun de alocări bugetare cu această destinaţie la care se adaugă fonduri din alte surse ale bugetelor locale. actul educaţional se desfăşoară printr-o reţea care asigură şcolarizarea la toate nivelurile. Dotarea acestora influenţează practicarea unui proces educaţional şi de formare modern şi performant.3% 15. diferenţa fiind asigurată din bugetele localităţilor.    45 licee. alocate de la bugetul propriu al judeţului.     40 . 604 laboratoare. 147 săli de gimnasticã. În spiritul exercitării atribuţiilor prevăzute în Legea nr. Analizat în contextul numărului de instituţii de învăţământ existente în judeţul Prahova.0% 63.7% 18.

Preocuparea Consiliului Judeţean pentru modernizarea infrastructurii şcolare se regăseşte de asemenea. Bibliotecile publice se află sub autoritatea administrativă a consiliilor locale. 41 . reabilitări şi modernizări de unităţi de învătământ. cu un volum de carte de 4. Instituţiile judeţene de cultură sunt finanţate de la bugetul judeţului. modernizarea şi reabilitarea căminelor culturale din mediul rural. apreciind aceasta ca o necesitate pentru revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor de la sate.000 exemplare şi circa 169. Instituţiile culturale de interes local beneficiază de finanţare de la bugetele localităţilor.000 cititori înscrişi. Prin intermediul parteneriatelor. acestea să răspundă cerinţelor unui proces educaţional modern şi adaptat nevoilor pieţei dinamice a muncii. astfel încât. Cultură În localităţile prahovene există 177 unităţi culturale (cămine culturale şi săli de festivităţi) şi 423 biblioteci din care 101 publice. precum şi cheltuielile de capital destinate modernizării infrastructurii.587. care le asigură baza materială şi resursele financiare necesare. consiliul judeţean a alocat sume importante pentru construirea. care asigură resursele financiare necesare funcţionării. în finanţarea în parteneriat cu o serie de localităţi a lucrărilor de investiţii noi.

Muzeul Casa Domnească „Matei Basarab şi Vasile Lupu” – Brebu. Muzeul Judeţean de Artă – Ploieşti cu secţia: .Rezervaţia Arheologică Budureasca –Vadu Săpat. Plopeni. . Muzeul Cinegetic Posada. .Muzeul Memorial „Constantin Stere”.4.L. Ploieşti. .Muzeul „Omului” şi „Acvariul”.Muzeul „Văii Teleajenului”. . Slănic. Ploieşti.000 locuinţe anual (1. Mizil.Muzeul Conacul Bellu – Urlaţi. . Haşdeu” Câmpina. Slănic.Muzeul „Rezervaţia Bucegi” – Sinaia. Buşteni. Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti. . IV. Sinaia. Locuinţe Fondul de locuinţe existent în judeţul Prahova este de 311. Caragiale”. Comarnic. ceea ce demonstrează tendinţa de valorificare a potenţialului mediului rural 42 . Ploieşti. Instituţii culturale de importanţă locală: Muzeul Municipal „B.Complexul Muzeal „Nicolae Iorga” – Vălenii de Munte. . 88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate.Conacul „Pană Filipescu” – Filipeştii de Tîrg.Grădina Botanică Bucov.Principalele instituţii culturale din judeţul Prahova sunt: Instituţii culturale de importanţă naţională: 3 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia. Ploieşti.Casa Hagi Prodan – Ploieşti. Expoziţia de artă religioasă.046 locuinţe în anul 2007).Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina. Şcoala de Arte şi Meserii .Băicoi. Urlaţi. Ploieşti.Scăieni. . Muzeul sătesc: Muzeul Istorico-etnografic Cornu. Ploieşti. Vălenii de Munte. Ritmul de construire este mai mare în mediul rural. Muzeul Naţional al Petrolului – Ploieşti. Breaza.Muzeul „Flori de mină” şi „Casa Rainer” Cheia. Muzee de importanţă judeţeană: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti cu secţiile: . Ritmul de creştere a numărului locuinţelor a fost de peste 1. muzeu de interes naţional.Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”.Ploieşti.Expoziţia permanentă Tohani Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – Ploieşti. Boldeşti . Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului).270 locuinţe din care 770 în mediul rural în anul 2006 şi 1. .Muzeul Memorial „I. 2 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina.627 proprietate privată. .„Muzeul Ţinutului” Plopeni. Măneciu.P.Muzeul sătesc – Sîngeru. 11 case de cultură orăşeneşti . . (subsecţii: Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”. . .Muzeul Sării („Casa Cămărăşiei”). Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale . . .Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”. . .747 locuinţe din care 305.Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” – Buşteni. Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti. Instituţii culturale de interes judeţean: Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti. Vălenii de Munte. . cu secţiile: .Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”. Teatrul pentru copii Ciufulici.Ploieşti. .

iluminat perimetral pe întreg teritoriul.5.484 12. Consiliul Judeţean Prahova participă la aceste proiecte cu realizarea planurilor urbanistice zonale şi cu finanţarea lucrărilor de infrastructură rutieră (căi de acces) şi de utilităţi (alimentare cu apă.7 ha.) Numărul locuinţelor.C. Infrastructura de sprijinire a afacerilor Parcuri industriale În judeţul Prahova funcţionează 4 parcuri industriale. etc.R. S. JOHNSON CONTROLS. suprafaţa parcului = 168.(construcţia de locuinţe secundare şi de vacanţă în zonele agroturistice cu mare atractivitate. PIRITEX S. utilităţi şi servicii: drumuri de acces interioare.R. 43 . crearea de locuri de muncă.315. WIM BOSMAN S. Consiliul Judeţean Prahova în parteneriat cu comunele Bărcăneşti şi Păuleşti s-au asociat în vederea realizării de locuinţe pentru tineri şi locuinţe de serviciu În acest scop comunele Bărcăneşti şi Păuleşti au identificat şi vor pune la dispoziţie două terenuri în suprafaţă de 4.5 ha.) . acces direct la DN 72 şi la viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov. S.000 Atât consiliul judeţean cât şi consiliile locale se confruntă cu solicitări multiple în domeniul urbanistic.A. din care Proprietate majoritar privată Numărul camerelor de locuit Suprafaţa locuibilă (m2) 310.R.. BAUMASCHINEN S. KAUFLAND. promovarea dezvoltării regionale durabile. reţea comunicaţii). spre vest de municipiul Ploieşti.L. iar în comuna Păuleşti vor fi construite blocuri P+2 şi P+4 cu 200 apartamente.A. spaţii verzi 5.000 mp. Numărul societăţilor care funcţionează în parcul industrial: 57 (Ex: CALSONIC KANSEI ROMÂNIA S. canalizare. respectiv 4 ha situate în intravilanul celor două localităţi.C.5 şi 10 m. acces la calea ferată . clădiri de producţie cu suprafeţe între 250 şi 2. Pentru creşterea funcţionalităţii instituţiilor administrative prin atragerea de forţă de muncă bine pregătită şi facilitarea accesului la locuinţe (de serviciu sau locuinţe proprietate personală) a funcţionarilor publici tineri din Consiliul Judeţean. dotările tehnico-edilitare. şi înălţimi între 4. S. IV. PLOIEŞTI INDUSTRIAL PARC S. sistem de supraveghere şi înregistrare video.L.. urmând a asigura fondurile necesare în bugetul propriu începând cu anul 2009.L. La 8 km. În comuna Bărcăneşti vor fi construite blocuri P+2 şi P+4 cu 327 apartamente.747 305.parcul dispune de cale ferată uzinală în lungime de 3 km. gradul redus de poluare. hale de producţie cu acces pe ambele laturi. direcţiile subordonate acestuia şi primării. cu 8 rampe de încărcare-descărcare cu legătură la gara Crîngul lui Bot. fapt ce a determinat un interes sporit pentru realizarea/actualizarea planurilor urbanistice generale şi zonale menite să satisfacă cerinţele investitorilor din domeniul imobiliar... dotate cu toate utilităţile necesare (energie electrică. (inclusiv locaţiile de la Urlaţi şi Ciorani) Avantaje. având ca scop primordial crearea infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine. din care 3 sub autoritatea Consiliului Judeţean.627 827. alimentare cu gaze). YAZAKI.200 mp. şi un parc sub autoritatea Consiliului local Vălenii de Munte. canalizare.C.. gaze.

: baze sportive. birouri.A. parcul dispune de cale ferată uzinală cu rampe de încărcare-descărcare. telecomunicaţii. 800 m. faţă de aeroportul Otopeni. BRAZI INDUSTRIAL PARC S.0321 ha. acces la calea ferată. În sud-vestul municipiului Ploieşti suprafaţa parcului = 46. acces la calea ferată. spaţii de închiriat (comerciale şi birouri). În acest parc se dezvoltă 2 mari categorii de investiţii:  pe o suprafaţă de circa 102 ha.7 ha. energie electrică.C.C. utilităţi şi servicii: 15 km. (36. gaze naturale. dotări tehnico-edilitare. 32 locaţii interne. 12 locaţii exterioare. utilităţi şi servicii: spaţii de producţie amenajate pentru activităţi de producţie variate. DN 1A şi autostrada Bucureşti-Braşov. utilităţi şi servicii: acces la DN 1. în partea de nord-est la 500 m se află staţia CFR Ghighiu. 44 . iluminat perimetral pe întreg teritoriul.. faţă de calea ferată. S. drum betonat la fiecare obiectiv. locaţia de la Ciuperceasca) Avantaje. suprafaţa parcului =220. linia de centură Est spre Buzău şi Urziceni. parcuri şi dotări tehnicoedilitare.A. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S. la 700 m faţă de DN1. complex comercial de tip Mall pe 100.000 m2. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S. agrement. telecomunicaţii. 2 km. linia de centură Vest a municipiului spre Tîrgovişte şi Braşov.38 ha. suprafaţa parcului = 76. Avantaje. distanţă faţă de autostrada Bucureşti-Braşov. Numărul societăţilor care funcţionează în parcul industrial: 36. parcare. drum betonat.S.estul municipiului Ploieşti. aeroportul Otopeni la 90 km. respectiv 7.800 de locuinţe în construcţii individuale şi colective. canalizare. energie electrică. hotel cu 300 de locuri. Avantaje.1 ha. suprafaţa parcului = 31. apă curentă. Pe DJ 102 Plopeni-Slănic. ANSAMBLUL REZIDENŢIAL ŞI DE AFACERI BĂRCĂNEŞTI-TĂTĂRANI În sud . Plopeni şi 40 ha.: ansamblu rezidenţial şi dotări complementare.  pe o suprafaţă de 89 ha. faţă de autostradă şi E 60. pe linia de centură de Est. zonă instituţională de învăţământ. spaţii de producţie şi clădiri.5 ha. VĂLENII DE MUNTE Acţionar unic Consiliul local al oraşului Vălenii de Munte. acces la DN 1A. La 29 km. la 15 km. spaţii verzi. utilităţi şi servicii: permite legături imediate cu municipiul Ploieşti. Avantaje.A. nord-vest de Ploieşti. aria amenajată 4.C. S. apă curentă.. drumuri de acces interioare. spre nord de municipiul Ploieşti.5 ha. Numărul societăţilor care funcţionează în parcul industrial: 14. 70 km.

Dintre consumatorii industriali. În domeniul calităţii apei. atât în ceea ce priveşte asigurarea cerinţei.CAP.CES implementat în localităţile Măneciu-Ungureni şi Măneciu-Pământeni . etc. cât şi a calităţii cursurilor de apă din zonă. cea mai reprezentativă este petrochimia.1. a condus la tasarea solului şi afectarea structurii acestuia. gestiunea deşeurilor urbane şi industriale. precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. colectarea apelor uzate realizându-se printr-un sistem separativ de canalizare . prin reabilitarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente. şi de poluarea acestora în particular. Consiliul Judeţean a sprijinit financiar. conduce la numeroase probleme legate de gospodărirea apelor. instalarea unui sistem de aerare pneumatică la bazinul de aerare. dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii protejate. apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor. încă de la punerea lor în funcţiune la deteriorarea calităţii apei din pânza freatică din zonele adiacente. FACTORII DE MEDIU Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Calitatea solului Solul prezintă unele probleme de poluare. scopul urmărit prin determinare. numărul mare de localităţi din judeţ şi turismul bine reprezentat. se află în directă relaţie cu resursele de apă. comparabile cu cele pentru industrie. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus. cum ar fi: mecanizarea lucrărilor agricole folosite neraţional. Faptul că ponderea în judeţ o reprezintă industria petrochimică. evacuarea apelor uzate de la unităţile petrochimice afectează calitatea receptorilor acestora. nivelul de poluare din zonă. Consumul pentru populaţie are valori considerabile. mai ales pe Valea Prahovei. proiectele de realizare a staţiilor noi de epurare finanţate prin programul SAPARD (implementate în localităţile Floreşti. prin asigurarea cofinanţării. pentru activitatea industrială şi agricolă se realizează prin reţeaua de râuri şi lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu şi Măneciu. Păuleşti şi Valea Călugărească) şi de asemenea proiectul finanţat prin Programul PHARE 2000 . V. concentraţiile medii zilnice. natura poluanţilor. 45 . dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă. concentraţiile de scurtă durată. aceasta devenind improprie utilizării ca resursă de apă. aplicarea fermă a legislaţiei de mediu. La amplasarea staţiilor de monitorizare s-a ţinut cont de o serie de factori: sursa de poluare. Totodată. amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice şi bacteriologice. zona poluată. cunoscută fiind densitatea mare a populaţiei. aria de răspândire a poluanţilor. dar şi pe Valea Teleajenului. în general. Agenţia de Protecţie a Mediului Prahova are atribuţii privind protecţia şi conservarea naturii.construirea unor staţii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologică. a diversităţii biologice.şi Vălenii de Munte pentru modernizarea staţiei de epurare (treaptă mecanică şi biologică) existentă. Calitatea aerului este monitorizată printr-o reţea de supraveghere (10 staţii de monitorizare numai în municipiul Ploieşti) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurător. Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. V. Calitatea apei Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă. ca efect al diferitelor activităţi antropice.. Dezvoltarea turistică în zonele muntoase din nord.

Băicoi şi staţia de transfer de la Buşteni.000 mc. dislocări şi deplasări de tronsoane de drum. €uro 170. ruperea conductelor de alimentare cu apă. 7. Readucerea acestora la funcţionalitatea normală s-a realizat cu alocări financiare însemnate. 515. deteriorări de locuinţe. În judeţul Prahova există 4 rampe ecologice: Boldeşti Scăieni. La unele probleme privind degradarea solului în judeţul Prahova au contribuit şi precipitaţiile abundente. €uro 135.000 mc.08 ha. care au provocat numeroase şi masive alunecări de teren. 5 ha.000 mc.utilizarea unor cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive. €uro 110. 145. 48.500 persoane 10 ani 1.000 persoane 15 ani 3 mil. 101. utilizarea excesivă şi neadecvată a produselor de uz fitosanitar. deşeuri de pesticide. doborârea arborilor.000 persoane 15 ani 7 mil. Băneşti.2 mil.5 . platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd.07 mil. €uro 7. dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic al solului.000 persoane 10 ani 0.000 persoane 0. având ca scop depozitarea controlată a deşeurilor. utilizarea şi exploatarea sistemelor de irigaţii fără folosirea concomitentă a sistemelor de salinizare şi înmlăştinire secundară. 0. Vălenii de Munte. 10. 3 ha. €uro . degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale. acoperind necesarul pentru populaţia judeţului. deversarea unor poluanţi industriali în cursurile de apă contribuie la poluarea pânzelor de apă freatică precum şi a solului prin folosirea apei la irigaţii. modificări substanţiale ale pânzei freatice. V.000 mc. ignorând studiile de specialitate pedologice şi agrochimice.5 mil.15 ha. Acestea deservesc întreg teritoriul judeţului.2. 5 ha.000 mc. Situaţia actuală a gestiunii deşeurilor în judeţul Prahova: Rampa BOLDEŞTI SCĂIENI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durată exploatare proiectată: Cost investiţie: Rampa BĂNEŞTI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durata exploatare proiectată: Cost investiţie: Rampa BĂICOI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durata exploatare proiectată: Cost investiţie: Rampa VĂLENII DE MUNTE: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durata exploatare proiectată: Cost investiţie: Staţia de transfer BUŞTENI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Cost investiţie: 46 300. Managementul deşeurilor O altă coordonată pe care Consiliul Judeţean Prahova a desfăşurat acţiuni de protecţie a calităţii mediului a fost articulată pe implementarea programului de management al deşeurilor.

proiect în valoare de 400.07. conducând la diminuarea sensibilă a duratei de exploatare. 47 . Până la 16. Extinderea colectării selective. Băneşti. ŞI SURANI. acest proces fiind demarat destul de timid abia în ultima periadă.07. prin racordarea la staţiile de transfer. Principalul motiv al situaţiei existente îl reprezintă lipsa selectării deşeurilor la sursă ori în incinta rampelor. Băicoi). cantităţile de deşeuri şi volumul acestora au depăşit cu mult valorile prognozate în documentaţiile de execuţie. Astfel. ARICEŞTII ZELETIN.000 €uro.Este de remarcat faptul că ritmul de depozitare în rampele ecologice. în rampa Băicoi a fost sistată depozitarea. ŞOIMARI.2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone. Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la 16. – – – – – – – Directiva privind depozitarea deşeurilor prevede ca cerinţe generale: Conformarea depozitelor de deşeuri municipale (Boldeşti-Scăieni. iar la Băneşti se impune execuţia în termen foarte scurt a unei noi alveole de mare capacitate.000 €uro. Prin acelaşi program este finanţat un proiect destinat colectării selective şi transportului deşeurilor din localităţile CĂRBUNEŞTI. Realizarea staţiilor de transfer.2010 cantitatea de deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă). În curs de realizare: Staţia de transfer DRAGĂNEŞTI finanţată prin Programul PHARE 2004 Coeziune Economică şi Socială „Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor” (Faza extinsă) în valoare de 800. Realizarea de campanii de informare şi conştientizare/educare. la Boldeşti Scăieni se execută a treia alveolă. Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale).

C. S.Consiliile locale coordonează serviciile de salubrizare care cuprind activităţi de precolectare.A. precum şi preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilor. FLORICON SALUB S. MONTSIN S.C.R. depozitare şi sortare a deşeurilor.L.A. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S. CÂMPINA S. Nr. 1 2 3 Localitatea PLOIEŞTI CÂMPINA AZUGA Arondare la rampa ecologică Boldeşti-Scăieni Băneşti Boldeşti-Scăieni 48 Operatorul de salubrizare S. transport.C. crt. În 62 de localităţi este concesionat unor operatori privaţi cu licenţă pentru colectare şi transport deşeuri. colectare. În judeţul Prahova sunt 83 de localităţi (din care 69 comune) în care este organizat serviciul de salubrizare. SINAIA .

ITECOL TH. ITECOL TH. PLOIEŞTI COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. S. S.A. S.C.Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti-Scăieni Băneşti Boldeşti-Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti .R. 48. CÂMPINA S. S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.R. 27.C.Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti .C.L. MONTSIN S.L. S. FLORICON SALUB S.A. S.A. S. S.A.C.A.C. 46. 51. GOSPODARIE LOCALĂ S.C. CÂMPINA S. 50. SERVICIUL PUBLIC GOSPODĂRIE LOCALĂ FLOREŞTI 49 . S. ITECOL TH.R.R.C.C. S. S. 47. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. ITECOL TH.R. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.C. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.C. ITECOL TH S.L.C.L.C.A.A.R. 39.Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte Băneşti Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni S. 41. S.L.A.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.A. 16.C. GOSPODĂRIE LOCALĂ PLOPENI S. SERVICIUL PUBLIC APĂ CANAL SALUBRITATE BRAZI S.A.C.A.L. SALUB S. 38.L.A. S. 25. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.C. 31.L.R. 28.A. 21.Scăieni Boldeşti .C. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.C. S.C.R. BĂICOI S. 19.R. 45. 40. S. 30. 33. 17.L. S. FLORICON SALUB S.L.A.A.C.A.A. S.R. SINAIA COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. SALUB S.C.R.C.C.C. S. S. 36. SALUB S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. BUŞTENI BREAZA BĂICOI BOLDEŞTI SCĂIENI COMARNIC MIZIL PLOPENI SINAIA SLĂNIC URLAŢI VĂLENII DE MUNTE ADUNAŢI ALBEŞTI PALEOLOGU ALUNIŞ APOSTOLACHE ARICEŞTII RAHTIVANI ARICEŞTII ZELETIN BABA ANA BALTA DOAMNEI BĂLŢEŞTI BĂNEŞTI BĂRCĂNEŞTI BĂTRÂNI BERTEA BERCENI BLEJOI BOLDEŞTI GRĂDIŞTEA BRAZI BREBU BUCOV CĂLUGĂRENI CĂRBUNEŞTI CEPTURA CERAŞU CHIOJDEANCA CIORANI COCORĂŞTII COLŢ COCORĂŞTII MISLI COLCEAG CORNU COSMINELE DRAJNA DRĂGĂNEŞTI DUMBRAVA DUMBRĂVEŞTI FILIPEŞTII DE PĂDURE FILIPEŞTI DE TÂRG FÎNTÎNELE FLOREŞTI Boldeşti-Scăieni Băneşti Băneşti Boldeşti -Scăieni Băneşti Boldeşti.C.C. 52. S. 18. FLORICON SALUB S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. PLOIEŞTI S. FLORICON SALUB S.C.A. 32. FLORICON SALUB S.A. 29. 23.A.A. 35.L.4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15.L. 43. S. S.Scăieni Vălenii de Munte Băneşti Boldeşti . FLORICON SALUB S. S. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S.C.C.R. PLOIEŞTI S. S. 37. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.A. FLORICON SALUB S. 34. SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 42. PLOIEŞTI COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. S.C.Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti-Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti . S.R. ITECOL TH.C. GOSPODĂRIE LOCALĂ BĂICOI S.L. 49.R. SALUB S.L.A. 44. 20.A. 22. CÂMPINA S. S. ITECOL TH. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 24.Scăieni Boldeşti . 26.

R.C.A.L.R. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 79.C. 65. FLORICON SALUB S. ITECOL TH. S. ITECOL TH.L.A. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 74. 71. S. 64. 62.C. S.C. 84. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 69. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.C. 80.C.L.A. 54. 73. 58. 83.A.A. 78. S. 70. S.R.A. 89. S. 50 . S.A. 98.L. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.A. 59.C. FLORICON SALUB S.C. 76.C.C.C. ITECOL TH.A.L.L.A. 82. GOSPODĂRIE LOCALĂ S. 68.53. 85. 91. 63. S.C.A. ITECOL TH. GOSPODĂRIE LOCALĂ S. S. S. FLORICON SALUB S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. RÂMNICU VÂLCEA S. S.C. 96. 75.C. S. S.A.R. 55.R. S. 61. FLORICON SALUB S.C.A. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.A. S. S.R. URBAN S. ITECOL TH.A. 99.R. S. 72. 97. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.R. SALUB S. S. JOVILA CONSTRUCT S. ITECOL TH. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.L. 81. S. PLOIEŞTI S. ITECOL TH.R. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 56.R. 88.S.C.R. S. S.S. BĂICOI S. S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.C. 57. 92.R. 93. 94.L. 95.C.S.C. S.C.C.L.A. S. ITECOL TH.C.L. PLOIEŞTI S.C. 66.R.C.L.A. S.R. 86.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.A.R.L.A. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.L. 87. ITECOL TH.A.A. SALUB S.A. BĂICOI S. 100 101 102 103 104 FULGA GHERGHIŢA GORGOTA GORNET GORNET CRICOV GURA VADULUI GURA VITIOAREI IORDĂCHEANU IZVOARELE JUGURENI LAPOŞ LIPĂNEŞTI MĂGURELE MĂGURENI MĂNECIU MĂNEŞTI OLARI PĂCUREŢI PĂULEŞTI PLOPU PODENII NOI POIENARII BURCHI POIANA CÂMPINA POSEŞTI PREDEAL SĂRARI PROVIŢA DE JOS PROVIŢA DE SUS PUCHENII MARI RÂFOV SALCIA SĂLCIILE SCORŢENI SECĂRIA SÂNGERU STARCHIOJD SURANI ŞIRNA ŞOIMARI ŞOTRILE ŞTEFEŞTI TALEA TĂTARU TEIŞANI TELEGA TÎRGŞORU VECHI TINOSU TOMŞANI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VALEA DOFTANEI VADU SĂPAT VĂRBILĂU VÂLCĂNEŞTI Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Băneşti Vălenii de Munte Vălenii de Munte Băneşti Băneşti Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Băneşti Băneşti Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Băneşti Vălenii de Munte Băneşti Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Băneşti Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Băneşti Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. S. S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.R.L. ITECOL TH. 60.C. S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.C.L. S. 90.L. 77. ITECOL TH. 67.

mediul rural. Implementarea colectării selective se realizează în etape. plastic. A treia: 2017-2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective. biodegradabile. S-a sistat depozitarea deşeurilor în rampele vechi. A doua: 2007-2017: extinderea colectării selective. acestea urmând a fi închise şi ecologizate. prima (parcursă în perioada 2004-2006) de experimentare (proiecte pilot) şi conştientizare de către populaţie.Pentru gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje la nivelul judeţului tebuie să se implementeze sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. 51 . zone montane). sticlă. pe tipuri de deşeu: hârtie.

Mic. suprafeţe care sunt refăcute prin metode biochimice. Zone critice I n regiunil e cu den si t at e mare de popu l a t i e si o i n du st ri e dezvol t at a (Pl oi În judeţul Prahova există câteva zone critice sub aspectul degradării solului. De asemenea. precum şi zone cu conducte de transport pentru produse petroliere. Astra Română şi Petrobrazi. ROMFOSFOCHIM S. Poluarea principală. zona Rafinăria Steaua Română S. Produsul petrolier are compoziţia diferită.V. dar în unele zone precum Brazi. Gara Brazi.irigaţie. datorită traficului auto intens. cultivate. batalele Bucea şi Turnătorie). care necesită reconstrucţie ecologică: zona Sucursalei Petrom . Din punct de vedere al calităţii solului. corespunzând celor trei mari unităţi de prelucrare petrolieră: Petrotel-Lukoil. Triaj Ploieşti). În toată zona de sud a haldelor şi batalurilor. cu produse petroliere. zonele critice care necesită reconstrucţia ecologică sunt situate în sudul judeţului (Brazi. cadmiu) în zona DN1. cupru. Soluri poluate apar în zona conductelor de ţiţei. datorită spargerilor provocate. deşi activitatea industrială a fost încheiată. toluenul. Bărcăneşti) şi în municipiul Câmpina. canale de desecare. Zona ROMFOSFOCHIM . în general predomină componenţii grei.A. Câmpina (zonele amplasamentelor unde solul prezintă o poluare istorică. Ca urmare a activităţii S. 52 . Aici sunt delimitate trei nuclee de origine a poluării. s-a acumulat o cantitate de peste 2 milioane tone cenuşă piritică depozitată într-o haldă cu înălţimea de circa 20 m. soluri poluate sunt în zona de activitate a schelelor de extracţie Băicoi şi BoldeştiScăieni. Categoria de folosinţă a terenurilor afectate este diversă: terenuri agricole. zinc. a subsolului şi apei subterane se află în aria urbană şi periurbană a municipiului Ploieşti. etilbenzenul şi xilenii. pădure. terenuri necultivate.C.A. calitatea solului şi vegetaţiei este afectată de poluarea cu metale grele (plumb.3. iar impactul fostei fabrici de acid sulfuric şi îngrăşăminte chimice continuă să se manifeste. căi de acces sau izlazuri. care ocupă o suprafaţă de circa 11 ha..Petrobrazi (Batalele Mare. în funcţie de distanţa faţă de sursă creşte concentraţia de amoniu şi fosfaţi. Cenuşa este antrenată de vânt şi contaminează terenurile învecinate. De asemenea. coroziunii şi alunecărilor de teren.Valea Călugărească este cunoscută ca un centru al poluării mediului. Bărcăneşti sunt prezente în cantităţi cel puţin egale şi hidrocarburi aromatice mononucleare volatile precum benzenul.

Existenţa bazei de cercetare în domeniile petrochimiei. Existenţa unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt. infrastructura şi factorii de mediu. Accesul facil la serviciile educaţionale. în concordanţă cu cele stabilite de Planul Naţional de Dezvoltare şi cu Planul Regional de Dezvoltare. oportunităţile şi ameninţările (SWOT–Strengths/Puncte tari. Calitate scăzută a managementului Cooperare redusă între cercetare şi industrial şi agricol. Weaknesses/Puncte critice. dacă la nivel regional analiza SWOT vizează patru domenii importante – Infrastructură locală şi regională. Distanţă mică faţă de Bucureşti.la nivelul judeţului Prahova ne propunem detalierea domeniilor analizate astfel încât să fie identificate direcţiile strategice şi priorităţile care vor conduce la dezvoltarea economică şi socială a judeţului în perioada 2007-2013. Dezvoltarea urbanistică influenţată de zona industrială. Dezvoltarea sectorului de servicii. Bogăţia şi varietatea resurselor naturale. eroziuni) care necesită măsuri specifice. Pondere mică a tehnologiilor moderne în Riscul de a nu face faţă presiunii industrie şi agricultură. inundaţii. punctele slabe. De menţionat că. operează după repere cuantificabile care evidenţiază punctele tari. adăugată mică. Atractivitate faţă de investitori. Existenţa unor zone expuse la risc natural (alunecări de teren. deja intrată în practica elaborării strategiilor şi programelor de dezvoltare. Parcul Natural Bucegi situat în nordvestul judeţului. utilajului petrolier precum şi zootehniei şi viticulturii. Economie. Oportunităţi Cooperarea între mediul de afaceri şi administraţia publică. Ameninţări Grad de sănătate afectat de poluare. Analiza va permite astfel identificarea şi stabilirea fundamentată a obiectivului general. Lipsa marketingului şi promovării. ANALIZA SWOT Informaţiile cuprinse în capitolele privind starea economică. Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie. Îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri. Oportunităţi Judeţ de rang I. Îmbunătăţirea nivelului de atractivitate al judeţului. resurselor minerale. Analiza SWOT nu este o simplă prezentare a factorilor care descriu situaţia economică şi socială şi condiţiile de potenţial ale judeţului Prahova. Creşterea potenţialului oferit de domeniul cercetării şi mediul universitar. Mediul Rural. Condiţii naturale favorabile dezvoltării economice. fabricarea utilajului petrolier şi chimic. constituie suportul pentru efectuarea unei analize diagnostic de specialitate (SWOT). Zona de nord -zonă turistică renumită. culturale şi comerciale oferite de capitală. Situarea în zona seismică. industrie. . competitive existente în Uniunea Predominarea producţiei cu valoare Europeană. Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţilor economice. VI. a obiectivelor specifice şi domeniilor majore de intervenţie. Infrastructură rutieră suprasolicitată. Municipiul Ploieşti este desemnat pol de creştere. Resursele Umane. Puncte slabe Ameninţări Existenţa de zone monoindustriale. Trafic intens. Structura Puncte tari economică Sectoare industriale tradiţionale bine dezvoltate precum: extracţia şi prelucrarea petrolului. socială.CAP. Această metodă. Puncte critice Zone afectate de poluare. Accesul la piaţa internă a Uniunii Europene. Opportunities/Oportunităţi şi Threats/Ameninţări). 53 . este un instrument de bază în procesul de identificare a celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială a judeţului în perioada 2007-2013. Analiza teritorială Puncte tari Accesibilitate.

M. prelucrarea a petrolului în cadrul ramurilor Dimensionare redusă a sectorului privat industriale. Puncte tari Oportunităţi Forţă de muncă calificată în sectoarele Utilizarea patrimoniului industrial industriale tradiţionale. a agriculturii domeniul prelucrării şi valorificării de subzistenţă. 54 . pentru I.M. de terenuri agricole conduce la Ineficienţa terenurilor datorită parcelării imposibilitatea cultivării suprafeţelor. Procesul lent de modernizare şi Nivel scăzut privind procesarea şi restructurare a agriculturii. Subestimarea rolului IMM-urilor în economia judeţului. care angajează şomeri. meşteşugurilor. în economia Facilităţi reduse pentru dezvoltarea judeţului. cadrul parcurilor industriale situate în Promovarea unei imagini performante a zona centrală a judeţului precum şi în judeţului. Dezvoltarea agriculturii ecologice. Sisteme antigrindină. Subestimarea rolului I.M. deficitară a întreprinzătorilor. Fragmentarea exploataţiilor agricole. Mediu economic deschis.M. în multe zone.M. Număr redus al I.M. Universitatea cu profil tehnic din Ploieşti Retehnologizarea unor întreprinderi pregăteşte specialişti pentru industria de crează cadrul favorizant pentru utilaj şi foraj petrolier şi chimică.M. noile locaţii.Agricultura Industria Întreprinderile Mici şi Mijlocii Protecţie scăzută a pieţelor indigene. Dezvoltarea activităţilor în parcurile Credite cu dobândă avantajoasă oferite industriale. Competitivitate şi eficienţă scăzută a Încetinirea procesului de dezvoltare şi agriculturii. Accentuarea ponderii industriei de Dominanţa industrială. Potenţial forestier ridicat în partea de nord Diversificarea producţiei agricole.M. performant. individuale. diversificare a economiei rurale. Fertilitate ridicată a pământului. Cadrul legislativ complex. sectorului I. atragerea investitorilor. Implementarea unor proiecte de Potenţial agricol şi zootehnic ridicat modernizare a infrastructurii în mediul preponderent în partea de sud a judeţului. Industrii poluante. muncă. Puncte critice Ameninţări Gruparea activităţilor economice în special Calificare unidirecţională a forţei de în jurul municipiului Ploieşti. în unităţile economice Participarea la Programele cu finanţare active. Puncte critice Ameninţări Nivel scăzut al spiritului întreprinzător al Pregătirea managerială şi economică populaţiei. Capital investiţional redus în agricultură. Contacte reduse cu parteneri de afaceri externi. Creşterea ponderii industriei alimentare şi Revitalizarea activităţilor economice în de băuturi în producţia industrială. Puncte tari Oportunităţi Prezenţa I. Puncte tari Oportunităţi Suprafaţa arabilă reprezintă baza de Iniţierea şi dezvoltarea unor activităţi de dezvoltare a unei agriculturi capabile să punere în valoare şi de dezvoltare a obţină produse ecologice. existent.M. Puncte critice Ameninţări Exploatarea necorespunzătoare a Slaba putere financiară a proprietarilor terenurilor agricole. superioare a produselor agroalimentare. marketingul produselor agricole. cu activităţi în Practicarea.M. externă. a judeţului. rural.

turism tematic Concesionarea terenurilor disponibile etc. Eficienţă scăzută a activităţilor de atragere a investiţiilor străine. Prezenţa unor investitori străini importanţi. Puncte critice Focalizarea investiţiilor străine pe ramura industriei uşoare şi în comerţ. Lipsa oportunităţilor egale pentru Necorelarea educaţiei şi instruirii cu persoanele supuse excluziunii sociale. Rata şomajului. Pondere ridicată a populaţiei ocupate în Dezvoltarea formelor de stimulare a sectorul serviciilor. Scăderea populaţiei active şi ocupate. Puncte critice Ameninţări Infrastructura de sport-agrement slab În lipsa investitorilor. Migrarea forţei de muncă cu înaltă Scăderea interesului pentru instruirea calificare. Subestimarea problemelor sistemului Sporul natural negativ. rurale. Potenţialul turistic şi îmbunătăţirea Potenţial natural. 55 . Venituri reduse. Creşterea gradului de angajare în sectorul Cooperarea în domeniul educaţiei şi serviciilor. Turismul Capitalul social Ameninţări Mentalitatea anti-investiţie străină. implicit bugetul localităţilor ar fi afectat Venituri relativ reduse ale populaţiei (în simţitor. Stimularea competiţiei. tranzit. Puncte critice Ameninţări Declinul general al populaţiei. Aport important de capital şi tehnologie. turism cultural. Capital de forţă de muncă feminină creativă şi relativ ieftină. educaţional.Investiţiile cu capital străin Puncte tari Surse importante la bugetele locale. cultural şi istoric pentru calităţii serviciilor turistice determină dezvoltarea turismului. Existenţa politicilor active de angajare. degradării bazei turistice existente Probleme la infrastructura tehnicodeterminând scăderea numărului edilitară în localităţile cu resurse turistice. cerinţele pieţei muncii. rămânerii în anonimat a zonei. pentru industria uşoară şi servicii. femeilor şi bărbaţilor. forţă de muncă calificată disponibile. Puncte tari Oportunităţi Forţă de muncă calificată.. liber. Nivel scăzut al investiţiilor angajatorilor Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare în perfecţionarea şi pregătirea în special în mediul rural. week-end. există pericolul dezvoltată. Puncte tari Oportunităţi Cadru natural deosebit. profesională. turiştilor. Terenuri. creşterea numărului de turişti. datorită drumurilor naţionale agroturism. turistic veniturile populaţiei ar scădea. Condiţii favorabile pentru dezvoltarea Posibilitatea dezvoltării turismului de diferitelor forme de turism: montan. turism de care traversează judeţul. formare şi instruire egal pe piaţa forţei de muncă. Căile de acces aglomerate către localităţile Fără utilizarea potenţialului turistice din zonele montane. Raportul dintre preţul şi calitatea populaţia ocupată s-ar diminua şi serviciilor turistice oferite. Posibilitatea înfiinţării de baze de Reţea de cazare şi dotări pentru primirea agrement şi de petrecere a timpului turiştilor. clădiri. toate acestea în contextul special pensionari şi din mediul rural). Adâncirea dezechilibrului pe piaţa Nivel educaţional scăzut al populaţiei muncii între cerere şi ofertă. adaptabilă. Pondere ridicată a populaţiei vârstnice. Programe de includere socială în mod Resurse de educare. Lipsa oportunităţilor de angajare. Oportunităţi Diversificarea activităţilor în localităţile judeţului. formării. Tabere şcolare în zone atractive. Dezechilibrul pieţei muncii. turism de tranzit. a bune. pentru diversificarea serviciilor turistice. angajărilor. resurselor umane.

Oportunităţi Gruparea zonală a operatorilor de servicii publice pentru a fi mai competitivi în raport cu alţi operatori.C. Proiecte de alimentare/extindere/ modernizare/reabilitare a reţelelor de apă în execuţie sau depuse în vederea obţinerii finanţării. având ca obiect de activitate: producerea. Reţele de alimentare cu apă reabilitate prin programul SAMTID.A. Puncte critice 27 comune nu sunt racordate la sistemele de alimentare cu apă. Alocări financiare pentru investiţii în infrastructura rutieră. precum şi gestionarea apei uzate. Reţeaua de Puncte tari canalizare şi Localităţi rurale în care s-au realizat staţii de epurare reţelele de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate finanţate prin programele PHARE şi SAPARD. Surse de apă aflate în proprietatea Consiliului Judeţean. Programe de îmbunătăţire a circulaţiei pe drumurile judeţene. Devierea traficului din oraşele aflate pe traseul viitoarei autostrăzi. Oportunităţi Surse de alimentare cu apă disponibile. Extinderea ariei de operare a operatorului unic şi în localităţile rurale. Existenţa operatorului unic S. Alimentarea cu Puncte tari apă Reţea de alimentare cu apă potabilă în 77 localităţi (74%) din care 43 alimentate în totalitate şi 34 de comune (101 sate) alimentate parţial. Pericolul neconformării cu Directivele în domeniu. Ameninţări Pericolul neconformării Directivelor Uniunii Europene privind gestiunea completă a apei.Infrastructura tehnico-edilitară: Căile de Puncte tari comunicaţie Reţele de drumuri naţionale şi europene (Coridorul IV şi IX) modernizate. Resursele limitate ale localităţilor pentru realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. Ameninţări Surse financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii locale. de către operatori privaţi şi de către regiile locale de transport rutier. Proiecte în pregătire pentru fondurile structurale. transportul şi distribuţia apei potabile. Puncte critice Neutilizarea reţelelor de căi ferate la întreaga capacitate. Imaginea localităţilor deteriorată de starea infrastructurii. Staţii de tratare a apei care necesită modernizare. 56 . HIDRO PRAHOVA S. Asigurarea transportului rutier între unele localităţi prahovene precum şi între judeţ şi judeţele limitrofe. Reţea rutieră şi feroviară. Capacitatea portantă calculată pentru un anumit număr de autovehicule şi un anumit tonaj pe osie este depăşită pe unele drumuri publice. Deprecierea infrastructurii rutiere pe unele sectoare. Utilizarea eficientă a fondurilor interne şi externe. Puncte critice Slaba dezvoltare a reţelei de canalizare a apelor uzate în mediul rural (în 20 localităţi rurale funcţionează sisteme de canalizare cu lungimea sub 10 km. în curs de valorificare. Programul de construire a autostrăzilor Bucureşti-Braşov şi Bucureşti-Albiţa. Ameninţări Interesul capitalului privat este insuficient comparativ cu nevoile de investiţii în acest sector. Vechimea şi gradul de uzură a reţelelor de alimentare cu apă din mediul urban. Localităţi rurale alimentate cu apă prin lucrări finanţate prin programul SAPARD. Situarea la intersecţia celor mai importante căi de comunicaţie.). Oportunităţi Creşterea atractivităţii judeţului.

C.Producerea. Puncte critice Ameninţări Număr redus de farmacii în mediul rural. păcură. să îşi dezvolte propriile handicap. Puncte critice Ameninţări Implementarea dificilă a Programului de Neutilizarea energiilor neconvenţionale reabilitare termică datorită posibilităţilor pentru eficientizarea sistemelor de financiare limitate. sectorul medical. Dalkia Termo Prahova S. Limitarea utilizării sistemului Preponderenţa serviciilor curative faţă de informaţional medical. 57 . îngrijire. Tehnici moderne de educaţie. cât şi la reţelele de transport şi distribuţie. atât la unităţile de producţie. încălzire. datorită Protecţia Copilului Prahova asigură unor motive de natură economică. nu au activităţi de recuperare şi reintegrare posibilitatea să îşi asigure nevoile socială pentru copii. Puncte critice Ameninţări Resurse financiare limitate ale autorităţilor Desfiinţarea unităţilor şcolare în unele locale pentru realizarea unor lucrări ample localităţi pe fondul scăderii numărului de de reabilitare şi consolidare a clădirilor copii. Sănătatea Puncte tari Oportunităţi Preluarea unităţilor medicale de către Reforma sistemului sanitar. publice până la unităţile şcolare. Alimentarea cu Puncte tari Oportunităţi energie electrică Electrificare totală a localităţilor judeţului. unităţilor de învăţământ. Unităţi şcolare racordate la reţeaua de Microbuze pentru transportul elevilor din alimentare cu apă şi canalizare. Neacordarea importanţei procesului de învăţământ va avea consecinţe negative asupra pregătirii viitoarelor generaţii. găzduire. Asistenţă socială Puncte tari Oportunităţi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protejarea persoanelor care. POS DRU oferă cadrul educaţiei şi Existenţa tuturor nivelurilor de educaţie şi formării profesionale în sprijinul creşterii formare. respectând în acelaşi timp mediul înconjurător. persoane cu sociale. universitar privat. Posibilităţi de producere a tuturor formelor de energie. Educaţia Puncte tari Oportunităţi Programe speciale pentru modernizarea Programe de asfaltare a drumurilor unităţilor de învăţământ. serviciile preventive şi de reabilitare. Insuficienţa infrastructurii de sănătate. Subfinanţarea sistemului sanitar. Neimplicarea comunităţii în atragerea şi Atragerea de surse financiare pentru stabilirea medicilor în mediul rural. satele izolate. Îmbunătăţirea calităţii actului medical prin apariţia şi dezvoltarea sectorului medical şi farmaceutic privat.A Ploieşti. economice şi dezvoltării societăţii bazate Existenţa învăţământului postliceal şi pe cunoaştere. având ca gestionar operatorul unic S. fizică. centralele termoelectrice pe cărbune şi Aport scăzut al energiilor neconvenţionale. centralelor termice. sistemul sanitar la nivel local. psihică sau socială. persoane vârstnice şi alte capacităţi şi competenţe pentru Puncte tari Constituirea Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică Produsă Centralizat al municipiului Ploieşti în sistem producţie –transport–distribuţie. protecţie. ocrotire. pentru a asigura în permanenţă servicii la cei mai înalţi parametri calitativi. Consiliul Judeţean Prahova şi consiliile Implementarea sistemului informatic în locale. transportul şi distribuţia energiei termice Oportunităţi Intens program de investiţii şi reparaţii. Şcoli aflate în programul de instalare a Programe de informatizare. Puncte critice Ameninţări Slaba valorificare a potenţialului energetic Pondere mare a energiei produse de existent.

Dezvoltarea activităţilor nonagricole. Puncte tari Oportunităţi Condiţii naturale favorabile. Subestimarea importanţei mediului rural Nivelul de dezvoltare al infrastructurii în dezvoltarea generală a judeţului. dezvoltare a agroturismului şi protejarea Patrimoniu cultural. folcloric şi istoric tradiţiilor istorice şi culturale. Condiţii de viaţă dificile în localităţile Creşterea disparităţilor între comunităţile izolate. recuperarea investiţiilor. Dezvoltarea lentă a economiei rurale. toate localităţile rurale. Reţele de energie electrică dezvoltate în Cererea pentru produse ecologice. deşeurilor” aprobat. integrare şi îngrijire. Activităţi pentru protecţia mediului şi Tradiţii istorice şi culturale. specifice mediului rural (PNDR). ameliorarea factorilor de mediu.Mediul rural Mediul înconjurător Activitatea de salubrizare categorii de persoane. minime din punct de vedere al „Planul judeţean de gestionare a impactului asupra mediului.M. Valorificarea insuficientă a potenţialului Lipsa forţei de muncă specializate. Puncte tari Oportunităţi Proiecte pentru realizarea staţiilor de Rampe ecologice în funcţiune. Demararea unor proiecte de modernizare a centrelor de recuperare.-urilor. Tendinţa migrării populaţiei din mediul urban către mediul rural. pe principiul persoanelor cu handicap. Puncte slabe Ameninţări Starea reţelei de drumuri comunale. handicap. Lipsa de interes acordată educaţiei. Lipsa capitalului pentru susţinerea Număr redus al I.M. Putere financiară scăzută a populaţiei Migraţia tinerilor. cu efecte deşeuri şi a staţiilor de transfer. specifice. Multiple surse de poluare. în domenii productive şi de Existenţa unor structuri în domeniul servicii.M. performante. Puncte critice Ameninţări Poluare sonoră majoră. existent. rurale. containere. Existenţa solurilor poluate. Programe pentru dezvoltarea sectorului Agricultură de tradiţie în zona de sud. selectivă a deşeurilor. serviciilor şi utilităţilor publice. Puncte tari Oportunităţi Existenţa a 4 rampe zonale ecologice de Tehnologii noi. reducerea poluării. agroturismului. epurare şi a reţelelor de canalizare în Proiecte cu finanţare externă pentru localităţile judeţului. Lipsa unor politici locale pentru colectarea Lipsa educaţiei ecologice a cetăţenilor. sociale. Atractivitate pentru sectorul privat. Puncte critice Ameninţări Localităţi în care nu sunt organizate servicii Majorarea tarifelor de salubritate pentru de salubrizare. rurale. investiţiilor. Capacitate redusă a serviciilor sociale. a copiilor aflaţi demedicalizării şi dezinstituţionalizării în dificultate şi a persoanelor vârstnice în Centrelor de protecţie a persoanelor cu comunitatea din care provin. între mediul rural şi mediul urban. Accesibilitate bună la reţelele de telecomunicaţii. I. Puncte critice Ameninţări Alinierea cu dificultate la standardele Soluţii insuficiente pentru integrarea moderne de îngrijire. în funcţie de nevoile integrare socială. Lipsa oportunităţilor de angajare. Forţă de muncă disponibilă.M. Surse de finanţare pentru proiecte de Mediu de viaţă nepoluat. asistenţă. deosebit. Fază incipientă la selectarea deşeurilor Depăşirea nivelului pentru anumiţi înainte de depozitare în tomberoane/ indicatori ai factorilor de mediu. 58 .

Existenţa unor strategii proprii. Transparenţa deciziilor. centru de diseminare a informaţiilor privind fondurile structurale şi oportunităţile de finanţare ale proiectelor. Oportunităţi Centrul de Informare Europa. Puncte critice Ameninţări Relaţii de cooperare cu localităţile europene Bugete insuficiente ale autorităţilor înfrăţite nefructificate pe plan economic. Convergenţa factorilor de decizie locali. 59 . Relaţii de cooperare şi asociere. Plan de amenajare a teritoriului judeţului. administraţiei publice locale pentru a Putere financiară scăzută a localităţilor. Sistem informatic integrat în administraţia locală în dezvoltare.Administraţia publică în context european Puncte tari Programe finanţate cu fonduri europene în domeniul modernizării administraţiei publice. susţine cofinanţarea mai multor proiecte din fondurile structurale.

Formularea planului se face cu respectarea principiului obligativităţii integrării în planurile elaborate la nivel naţional. în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. în parteneriat cu administraţiile locale şi serviciile deconcentrate la nivelul judeţului are în politica proprie realizarea Planului de dezvoltare durabilă a judeţului pornind de la premisa îndeplinirii standardelor pe care trebuie să le atingă infrastructura. a principiului planificării orientate către rezolvarea problemelor comunităţilor în contextul eficienţei. Cadrul legislativ existent oferă administraţiei publice locale posibilitatea realizării de planuri de dezvoltare durabilă a localităţilor în conformitate cu competenţele de planificare şi instrumentele cu care administraţia poate atinge obiectivele de dezvoltare economico-socială. în Programul Operaţional Regional „Dezvoltare Regională 2007-2013” şi în Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia. ca stat membru. În acest sens Consiliul Judeţean Prahova. reprezintă un instrument de prioritizare şi coordonare a investiţiilor publice pentru dezvoltarea durabilă a judeţului. regional şi local. Coordonarea politicilor economice şi sociale solicită noi modele de management şi noi instrumente de planificare. PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA ÎN PERIOADA 2007-2013 În vederea accesării fondurilor structurale planificate pentru perioada 2007-2013 prin programele finanţate de Uniunea Europeană. Fondul Social European. urban-rural. de protecţie şi de valorificare a mediului construit şi natural. în contextul respectării capitolelor din Acquis-ul comunitar încheiate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană. Raţiunea elaborării Planului este de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţiile cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale a judeţului. nu pot fi realizate numai prin mobilizarea resurselor locale ale entităţilor administrative.). Creşterea competitivităţii judeţului ca locaţie pentru afaceri. utilităţile şi serviciile publice pentru perioada post aderare. „Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-2013” reprezintă elementul care fundamentează accesul la instrumentele structurale ale Uniunii Europene (fonduri structurale şi de coeziune) după data aderării României.CAP. VII. 60 . care într-un cadru concurenţial. în scopul diminuării decalajelor existente faţă de entităţi similare din statele Uniunii Europene cât şi a disparităţilor interne (ex. durabilităţii şi implicării comunităţii în luarea deciziilor privind dezvoltarea locală. Fondul de Coeziune) şi de asemenea. sunt formulate pornind de la priorităţile naţionale. Reducerea disparităţilor socio-economice. Consiliul Judeţean Prahova urmăreşte realizarea unui pachet de proiecte. identificate în Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013. De asemenea. Prioritate în alocarea fondurilor o vor avea acele măsuri şi proiecte care au o influenţă directă şi puternică asupra dezvoltării locale:     Dezvoltarea infrastructurii locale Reabilitarea centrelor urbane cu potenţial de creştere economică. rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice şi o creştere a capacităţii organizaţionale şi umane. disparităţi zonale etc. Cele PATRU DOMENII care prin structură contribuie la definirea provocărilor de dezvoltare pentru judeţul Prahova sunt: Infrastructura de transport Infrastructura de mediu Economic Social PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE sunt concentrate pe domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE a judeţului Prahova se constituie pe oportunităţile pe care integrarea europeană le oferă pentru valorificarea potenţialului local. agreate de Comisia Europeană.

protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive) şi creşterea coeziunii economice şi sociale. se concentrează pe provocările şi oportunităţile de dezvoltare existente în judeţul Prahova. prin dezvoltare durabilă şi echilibrată. promovarea dezvoltării echilibrate a tuturor localităţilor. Creşterea atractivităţii judeţului Prahova. Planul estimează necesarul de finanţare a judeţului. între centrele urbane şi arealele adiacente. cu riscuri şi beneficii împărţite. urmărind totodată eliminarea barierelor cu privire la progresul economic şi social şi răspunde punctelor de vedere ale comunităţilor referitoare la factorii dominanţi ai dezvoltării pe termen lung. Utilizarea împrumuturilor bancare ca suport alternativ în susţinerea cofinanţării unor proiecte relevante. a comunităţilor urbane şi rurale şi oferirea de oportunităţi egale pentru toţi locuitorii acesteia. Elementele constitutive ale planului urmăresc obţinerea unei dezvoltări echilibrate a tuturor localităţilor judeţului. Astfel au fost selectate priorităţile care asigură concentrarea resurselor disponibile pentru realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra dezvoltării locale şi care sunt compatibile cu priorităţile şi măsurile din POR 2007-2013. prin reducerea disparităţilor (între mediul urban şi rural. având la bază următoarele politici: Atragerea fondurilor europene regional/judeţean/zonal. facilitarea creşterii economice. OBIECTIVUL GENERAL: Dezvoltarea economică şi socială durabilă şi echilibrată a judeţului. în domeniile de intervenţie ale fondurilor structurale. având ca punct de plecare găsirea unui obiectiv comun pentru toate părţile implicate. Planul este o expresie a viziunii. creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor judeţului.Consiliul Judeţean Prahova împreună cu autorităţile administraţiei publice locale iau decizii comune privind locul unde investiţiile publice trebuie realizate cu prioritate şi creşterea economică trebuie încurajată. ca instrument important în dinamica proiectelor de dezvoltare pentru sectorul public. un nivel adecvat al ofertei de servicii. au fost evaluate domeniile de interes public. Planul de dezvoltare al judeţului Prahova a fost elaborat având la bază nevoile desprinse din Analiza socio-economică a judeţului şi din Analiza SWOT şi trebuie privit ca un cadru de planificare strategic care defineşte căile prin care sectorul public poate acţiona eficient prin folosirea resurselor locale. În vederea dezvoltării echilibrate a localităţilor şi pentru a răspunde nevoilor comunităţilor. fiind instrumentul prin care sunt promovate priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social. valorilor şi principiilor identificate şi furnizează o abordare echilibrată şi integrată privind dezvoltarea judeţului cu accent pe: îmbunătăţirea infrastructurii de bază. iar în cadrul oraşelor. asigurându-se în acelaşi timp protecţia mediului. SCOPUL STRATEGIC 61 . îmbunătăţirea serviciilor sociale la nivelul comunităţilor rurale şi urbane şi creşterea gradului de ocupare. Promovarea parteneriatului public. nerambursabile prin proiecte viabile de interes Sporirea aportului propriu în finanţarea investiţiilor ca urmare a stimulării dezvoltării economice locale. De asemenea. El constituie baza dezvoltării planurilor de acţiune pentru organizaţiile partenere şi pentru programele cu finanţare naţionale şi europene care sprijină dezvoltarea regională. a promovării oportunităţilor de afaceri care să conducă la creşterea veniturilor proprii ale localităţilor şi în acest context a sumelor alocate obiectivelor publice necesare.

PRIORITĂŢI:         Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport Protecţia mediului Dezvoltarea urbană Dezvoltarea rurală Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local Dezvoltarea resurselor umane Operaţionalizarea planului de dezvoltare al judeţului Prahova privind dezvoltarea echilibrată a tuturor localităţilor judeţului se va realiza printr-o abordare integrată bazată pe combinarea investiţiilor publice în infrastructura locală. 62 . politici active de stimulare a mediului de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale.

dar şi a fiecărei regiuni în parte. primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice. de asemenea. cooperarea interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă. zonele funcţionale de cele rezidenţiale (străzi de categoria a II-a) precum şi zonele funcţionale şi rezidenţiale de străzile de legătură sau magistrale (străzi de categoria a III-a). Sunt eligibile toate oraşele judeţului Prahova. prin urmare. cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. creşterea eficienţei activităţilor economice. Parteneri pot fi unităţile administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale): judeţul (consiliul judeţean). precum şi în justiţie. realizarea coeziunii teritoriale la nivel judeţean şi regional. - - - Solicitanţi eligibili pentru proiecte: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale): judeţul (consiliile judeţene). municipiul. a străzilor urbane. eliminarea blocajelor rutiere şi traversarea localităţilor în condiţii de siguranţă. de asemenea.PRIORITATEA 1. Conectarea drumurilor judeţene la reţeaua drumurilor naţionale şi la reţeaua TEN. determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi. Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat. ceea ce reprezintă 14. În cazul consiliilor locale. 63 . dezvoltarea mediului de afaceri şi turismului. Se urmăreşte ca aceste reţele de drumuri să contribuie. reducerea timpului de transport. implicit. va contribui la fluidizarea traficului urban. elementul vital în localizarea companiilor. atrăgând în circuitul economic zone cu o dezvoltare structurală deficitară. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport Modernizarea infrastructurii locale de transport reprezintă domeniul cel mai important din sfera de competenţă a Consiliului judeţean. Calitatea drumurilor de acces către orice localitate sau obiectiv situat în judeţ este. pe termen mediu. are implicaţii asupra dezvoltării regionale. a mobilităţii forţei de muncă. Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor. oraşul (consiliile locale).76 mil. €uro. reiese necesitatea stringentă de modernizare a întregului sistem de drumuri judeţene şi locale. municipiul. al mobilităţii populaţiei. la creşterea fluxurilor de capital. la nivelul Regiunii Sud Muntenia este de: 124. eliminarea blocajelor rutiere în punctele de acces către oraş. economisirea de energie şi timp. Programul Operaţional Regional nominalizează dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport ca axă prioritară a dezvoltării regionale care vizează creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor. precum şi construcţia/reabilitarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean şi/sau urban. reducerea timpului de transport. Entitate cu personalitate juridică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI). timpul şi gradul de confort al călătoriei.23% în totalul fondurilor alocate la nivel naţional. inclusiv în zonele rurale. Alocarea financiară. îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale. oraşul şi comuna (consiliile locale). Întrucât reţeaua rutieră se caracterizează printr-o calitate care afectează siguranţa. Construirea şi modernizarea prin POR a şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean şi/sau urban) va contribui la fluidizarea traficului urban. pentru Axa 2 a POR. prin POR se vor finanţa proiecte de reabilitare/ modernizare a străzilor care conectează magistralele orăşeneşti cu drumul naţional ce traversează oraşul (străzi de categoria I). reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători. de drept privat. Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita. bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene. În acest sens. la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu. cu modificările şi completările ulterioare. a accesibilităţii spre şi în interiorul ţării. prevăzută a se realiza prin POR. creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive. înfiinţată de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice constituite în baza Legii administraţiei publice locale nr. Reabilitarea şi modernizarea străzilor urbane prevăzute a se realiza prin POR. 215/2001. crearea de noi oportunităţi de locuri de muncă. şi.

Balta Doamnei .Valoarea totală a unui proiect este cuprinsă între minim 3. drumuri de asfalt tip beton.200 - - 34.Pădurea Cazacu .Gura Vitioarei (DN 1A). Dezvoltarea turismului.1 Pavaj 4.000.8 km.1 Îmbrăcăminţi asfaltice 864.Mislea -Urleta .5 km.900 0. km 0+ 000 ..Poiana Câmpina .148.148.670 - - - 18.000 lei.5 Asfalt tip beton 109.  120. Reducerea impactului transportului asupra mediului.148. drumuri de beton de ciment.8 Împietruite 120.  4.8 Beton de ciment 15.675 - - - 20.000 lei şi maxim 134.Dragăneşti Bărăitaru .204 - - - - - 64 .2 Pământ 34.Telega Câmpina .Fulga (DJ 100C).204 5.  34.  15.Băneşti (DN1).Proviţa de Jos .5 36.km 10+000 DJ 100 G Poiana Vărbilău (DJ 102) . drumuri de pământ. drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice. Dezvoltarea relaţiilor de cooperare economică între localităţi. Aşa cum s-a evidenţiat în Capitolul IV. km 0+000 .Băicoi . km 0+000 . Îmbunătăţirea accesului spre zonele economice şi comerciale.670 - - 20.8 km.km 18+670 DJ 100 D Plopeni (DJ 102)Cocorăştii Mislii .Fulga de Jos .  864.km 20+675 DJ 100 E Băicoi (DJ 100F) .km 34+900 DJ 100 F DN 1 .000 - - - - - 5.5 km.700 - - 10.Bordeni . reţeaua de drumuri judeţene cuprinde 70 de trasee care totalizează 1. Scop: o o o o o o o Conectarea localităţilor şi a diferitelor zone la drumurile naţionale/europene.000. drumuri cu pavaj.Lacu Turcului Gherghiţa . km 0+ lungime 1.675 - - 34.Proviţa de Sus -Adunaţi (DJ 710).647 - - 18. Creşterea mobilităţii populaţiei şi a forţei de muncă. INFRASTRUCTURĂ.Mislea .Tufeni . drumuri pietruite.Fulga de Sus Mizil (DJ 102D).5 km.Ţintea Găgeni (DJ 102). Lungimea totală a drumurilor judeţene este de 1. Facilităţi de transport.1 km.km 36+647 DJ 100 C Sălciile (DJ 102D) . km 0+000 .1 km. Structura drumurilor judeţene la sfârşitul anului 2007: Tipul structurii Drum judeţean Total DJ 100 B Potigrafu (DN 1) . km 0+000 . din care:  109.000 10.647 - - - 36.2 km.

Valea Cucului .Şirna .Perşunari .km 5+204 DJ 100 H Mizil (DN 1B) .Măneşti .719 0.Cărbunari Pioreşti .700 - 28.Cheşnoiu Cocorăştii Colţ .763 - - - 21.870 - - - 26.880 - 11.Ciupelniţa Cornu de Sus .078 4.211 0.300 - - 21.256 21.410 - - 12.Buda .Hăbud Limită judeţ Dâmboviţa.345 6.104 1. km 0+000 .DJ 100B.450 - - - 11.763 - - 13.Minieri .020 0.Jugureni Limită Judeţ Buzău.Gura Vadului .335 1.Poienarii Noi Poienarii Apostoli Gorgota .650 - - 0.Cornu de Jos .394 - - 24.Palanca .km 23+680 DJ 101 P Brătăşanca (DN 72) - 19.Teişani Drajna (DJ 230).511 - - 18.750 - - 11. km 0+000 .km 19+840 DJ 100 L Halta CF Măgurele Sud (DN 1A) .050 6.Filipeştii de Târg .Şirna Colţu de Jos .Dârvari .680 4. km 0+000 .085 - - 27.170 0.Drăgăneşti (DJ 100B).000 7. km 0+000 .450 - - 21.850 - 21. km 0+000 .020 0.Râfov Moara Domnească . km 0+000 .840 1.Meri Mehedinţa .248 7.km 13+104 DJ 101 A Limită judeţ Ilfov Poienarii Burchii .Brazii de Jos Tinosu .km 21+763 DJ 100 N Slănic (DJ 102) . km 0+000 .Diţeşti (DJ 720). km 0+000 – km 11+ 450 DJ 101 F Valea Călugărească (DN 1B) . km 18+600 .km 21+650 DJ 101 G Tătărani (DJ 101D) Brazi .085 - 22.Jercălăi (DJ 102E).096 - 26. km 0+000 .000 .Coşlegi Dumbrava .020 2.809 2.Potigrafu (DN 1).Şoimari .700 - 23.870 - - - 22.Tîrleşti (DJ 102B).532 - 28.km 22+870 DJ 100 M Podenii Noi (DJ 102M) Matiţa .Olari Olarii Vechi .Surani Cărbuneşti .km 28+050 DJ 101 E Poienarii Burchii (DJ 101A) .km 24+020 DJ 101 I Ploieşti Centru .Buda Nedelea .250 - - 65 .km 45+470 DJ 101 D Ploieşti Centru .Zalhana Brătăşanca (DN 72).Fânari .

Apostolache .Coţofeneşti Vărbilău .200 - - 11.960 - - 0.Poseştii Pământeni Bodeşti .200 - - 33.900 4.Novăceşti Lunca Prahovei Cocorăştii Caplii .km 10+800 DJ 102 I 17.Boldeşti .832 2.950 0.Aluniş Vărbilău (DJ 102G).Valea Doftanei (DJ 102 I).500 - 28.685 - 1. km 0+000 .Sălciile .Nucşoara de Jos Poseştii Ungureni. km 0+000 km 33+832 DJ 102 D DN 1D .Podu Vadului (DJ 101R).Limită judeţ Buzău. km 0+000 km 23+200 DJ 102 C Albeşti Paleologu (DN 1B) .010 31.300 - - 10.Gura Beliei .km 31+960 DJ 102 E Centru Ploieşti . km 0+ 000 – km 17+ 835 DJ 101 S Comarnic (DN 1) Secăria .910 32.Filipeştii de Târg Călineşti .Slănic .km 51+647 DJ 102 B Vălenii de Munte (DN 1A) . km 0+000 . km.Baba Ana Mizil (DN 1B).Pietrişu . km 0+000 .Poiana Câmpina .354 - - - 15.950 - - 30.800 2.Târleşti . 0+000km 28+335 DJ 101 R Câmpina (DJ 102 I) Podu Vadului .760 - 43.Jercălăi .Satu Nou Limită judeţ Buzău. km 0+000 .Groşani .835 15. km 0+000 – km 11+500 DJ 101 T Valea Doftanei (DJ 102I) .Comarnic (DN1).842 - 1.Păuleşti Găgeni .500 - 3.Bucov Plopu .Mârlogea . km 0+000 km 21+400 DJ 102 H Mizil (DN 1B) .Bobolia .825 23.150 1.Bertea .Sângeru .Breaza Breaza de Sus .Plavia Iordăcheanu .Gornet Cricov -Valea Cricovului .876 - 66 .200 - - - 23.Schiuleşti .Limită judeţ Buzău.Urlaţi .050 1.800 - - 10.882 - - 31.Urlaţi (DJ 102C).Drajna de Jos .647 3.220 2.Ogretin .100 - - 18.Homorâciu (DN 1A).Tisa .234 14.Plopeni Găvănel .800 49.km 28+354 DJ 102 Centru Ploieşti .Nisipoasa – Vărbila .800 5.400 3.950 - - 21.400 51.054 8.Grădiştea .

km 0+000 km 9+904 DJ 102 M DJ 100L .719 - 24.Ungureni Mizil (DN 1B).Goga Râfov .069 - - 5.km 24+091 DJ 140 DN 1.Inoteşti .km 13+265 DJ 102 N Ţărculeşti (DJ 102C) Rotari .Colceag .015 0.Gura Vadului (DJ 100H).500 - - - 0.355 - 67 . km 0+000 km 6+734 DJ 139 Centru Ploieşti .Popeşti Negoieşti .265 - - - 13.200 3.Măneşti (DJ 101A).258 0.DN 1.904 - - 13.700 1.Tinosu (DJ 101G).Limită judeţ Buzău.Stoieneşti (DN 72).161 6.000 - 21. km 0+000 .Centura Est .734 - - - 6.Lunca Mare Teşila .Pietroşani . km 0+000 .069 - - - 21.Popeşti Apostolache (DJ 102C).061 4.012 - - 9.463 - - - 3.km 3+463 DJ 129 Ploieşti . km 2+000 .Ceptura de Jos Fântânele .239 2.Câmpina .km 4+500 DJ 104P Ploieşti (DN 1) .500 - - 18.km 5+500 DJ 104N Limită judeţ Buzău Jugureni (DJ 102D).603 5.904 - - - 9. km 0+000 . km 0+000 .Ceptura de Sus Ceptura de Jos .km 22+012 DJ 102 L Nucşoara (DJ 102B) Valea Plopului Starchiojd . km 0+000 .Strejnic Târgşoru Nou .DN 1D.Parepa Ruşani .Crivina .500 4.265 - - 26. km 0+000 .591 - - 24.100 - - 6.012 - - - 22.Cherba .200 - - - 23.Bălţeşti .Limită judeţ Braşov.300 - - 18. km 0+000 km 21+069 DJ 103S Măgula (DJ 146) – Colceag (DJ 102N).Berceni . km 0+000 km 49+910 DJ 102 K Urlaţi (DJ 102C) .Valea Dulce .561 4.091 5.Strejnic Târgşoru Vechi .Tătaru Călugăreni . km 0+000 .Brazi .463 - - 17.Negoieşti (DJ 140).500 - - - - 1.km 22.km 26+200 DJ 102R Priseaca (DJ 102C) Dobrota .Trăisteni . km 0+000 – km 17+ 061 DJ 130A Poienarii Apostoli (DJ 101E) .800 - 3.000 2.

Plaiu –Talea.Măgula .km 10+128 DJ 148 Ciorani (DN 1D) .577 3.175 3.740 1.km 6+400 DJ 201A Limită judeţ Ialomiţa Cioranii de Jos (DN 1D). 12.24+258 DJ 144 Stoieneşti (DN 72) Ariceştii Rahtivani Floreşti (DJ 720).km 4+000 DJ 156 Ploieşti .400 4.730 - - - 16.200 - - 10.432 4.200 - - - 20.km 3+000 DJ 206 Breaza (DJ 101R) .Lilieşti .870 - - - 5.Gară Ciorani .530 1.870 - - 6.Câmpina (DJ 102 I).km 23+250 DJ 205 G Câmpina (DJ 101R)Cornu de Jos.100 2.km 6+700 DJ 149 Fântânele (DJ 102K) Conduratu .Vistieru .000 5. km 18+750 .400 1.Strejnic (DJ 140).568 - - 6. km 0+000 .128 - - - 6. km 0+000 . km 0+000-km 8+000 DJ 155 DN 1. km 0+000 km 5+870 DJ 146 Loloiasca (DN 1B) Tomşani .000 10.Baba Ana (DJ 102D).400 - 0.625 - 20. km 0+000 . km 0+000 .000 - - 9.Aluniş (DJ 101 T).630 1.Brebu .000 - - - 7.km 6+200 DJ 147 Drăgăneşti (DJ 100B) – Hătcărău .700 - - 8.200 - - - 6.700 - - - 6.Şotrile . km 0+000 .260 - 15.400 - - - 2.200 - - 16.DN 1D.km 9+000 DJ 207 Nistoreşti (DN1) .774 - - 5.000 4.Slănic (DJ 102).000 - 4.000 - - - 3.Pietriceaua .Gherghiţa (DJ 100B).km 16+000 DJ 216A Livadea (DJ 101T) Ştefeşti .000 3.km 15+400 DJ 214 Telega (DJ 100E) . km 0+000 .Bordeni Scorţeni (DJ 100D).774 - - - 12.Unitatea Militară.Păuleşti (DJ102). km 0+000 .500 - - - 1.953 - 6.000 3.523 68 .245 - 13.000 - - - 4. km 0+000 . km 0+000 . km 0+000 – km 12+774 DJ 145 Călineşti (DJ 101P) Măgureni.km 20+200 DJ 215 DN 1.Gara Crângul lui Bot . km 0+000 .

608 3.Scăieni .Ariceştii Zeletin (DJ 233).Limită judeţ Dâmboviţa.100 - - - 6.423 6.536 - - - 11. km 0+000 .DJ 102.km 17+000 DJ 219 Teişani (DJ 100N) .000 - 69 . km 0+000 . km 0+000 . km 0+000 .Păcureţi Bălţeşti (DJ 102 M).Nucet Salcia .410 - - 17.200 6.km 11+536 DJ 231 Măgurele (DN 1A) Gornet Cuib .000 - - - - 10.963 5.300 8. km 8+700 . km 0+000 .Sângeru (DJ 102C).km 8+230 DJ 710 Limită judeţ Dâmboviţa Adunaţi -Breaza (DJ 101R). km 19+500 .km 16+000 DJ 713 B 3.500 - 27.050 - - - 7.500 0.280 - 13.150 - 8.443 0.100 - - 18.187 4.800 7.km 0+000 – km 10+730 DJ 217 Lipăneşti (DN 1A) Zamfira .230 - - - 8.000 - - - 4.Boldeşti Scăieni Seciu .km 14+470 DJ 235 Sofronia (DJ 102C) Lăpoşel .Malu Roşu Fântânele (DJ 102K) km 0+000 – km 18+100 DJ 250 Bucov (DJ 102E) – Balaca .Boldeşti (DJ 232).000 - - - 12.300 1.470 - - - 9. km 0+000 .840 6.km 6+100 DJ 238 Sîngeru (DJ 102C) – Tătaru .100 - - - 10.720 4.km 30+400 DJ 713 Sinaia (DN 71) .km 8+000 DJ 234 Apostolache (DJ 102C) Chiojdeanca .Cosminele km 0+000 .450 11.km 3+410 DJ 218 Dumbrăveşti (DJ 102) Vâlcăneşti .km 17+000 DJ 232 DN 1A .230 - - 10.km 13+200 DJ 233 Surani (DJ 100M) Ariceştii Zeletin Gogeasca (DJ 100M).536 - - 17.410 - - - 3.864 - 14. km 0+000 .700 - 0.km 3+000 Limită judeţ Dâmboviţa Şaua Dichiului. km 0+000 .DJ 102E.km 27+700 DJ 230 Drajna (DJ 102B) Ceraşu.900 - - 10.000 - - - 16.Olteni -Vălenii de Munte Predeal Sărari .392 - 14.Lapoş. km 0+000 . km 0+000 .900 - - - 10.300 1.

900 10.650 4.324 15.740 3.126 6.500 28. 20.204 10. 9.670 20.835 11.5 Starea de viabilitate: Starea de viabilitate Drum judeţean Total DJ 100 B DJ 100 C DJ 100 D DJ 100 E DJ 100 F DJ 100 G DJ 100 H DJ 100 L DJ 100 M DJ 100 N DJ 101 A DJ 101 D DJ 101 E DJ 101 F DJ 101 G DJ 101 I DJ 101 P DJ 101 R DJ 101 S DJ 101 T DJ 102 DJ 102 B DJ 102 C DJ 102 D DJ 102 E DJ 102 H DJ 102 I DJ 102 K DJ 102 L DJ 102 M DJ 102 N DJ 102 R DJ 103 S DJ 104 N DJ 104 P DJ 129 DJ 130 A Lungime 1148. 6.012 10.034 2. 14.354 51.026 3.000 5. 28.500 2.550 1.354 4. 24.00 6.832 31.000 18.463 17.128 23.800 12.647 18.888 0.400 10.004 16.870 21.Piatra Arsă.618 18.200 33. 35.104 26.647 23.500 1.713 1.347 3.800 6.265 3.5 36.900 9.900 2.DN 1.463 9.372 Bună 414.675 4.5 109.294 2. 19.007 4.782 7.DJ 713 .511 3. 23.904 13. km 15+ 500 .km 30+000 DJ 720D Diţeşti (DJ 101 I) – Limită judeţ Dâmboviţa km 0+000 . 30. 10.719 Impracticabil - 1. 31.500 - - 3.950 864.1 4.00 10.200 21.265 26. 21.Filipeştii de Pădure .412 8.2 34.00 6. 29.200 33. 34.832 13. 37. 33.734 Foarte bună 227. 13. 12.320 15. 26.675 34. 70 .8 120.950 1148.000 0.161 4.111 2.000 5.870 28. 11.200 9.000 9.992 15.167 1.67 9.910 22.00 2.500 3.500 33.835 11.012 9.500 0.061 6.763 11.015 Rea 228. 27. 36.100 10.303 11.507 15.400 4.680 28. 5.370 2.000 5.463 Mediocră 277. 32. 16. 8.270 6.898 15.984 0.763 13. 7.022 3.00 5.840 22.712 1.904 4.700 3. 17.335 17.050 11.500 10. 22. 18.843 12.km 3+950 Total 14.650 24.800 4.454 2.450 21.770 21.10 9. 2.1 3.876 6.703 24.069 5. 15.960 21.00 19.381 2.509 10.204 19.8 15.293 18.486 6.800 49.078 10.613 13.822 4.000 7.020 23.350 12.30 34.000 10.000 12.000 - - 14. 4. 25.000 13. 3.Călineşti Floreşti . km 0+000 – km 1+000 DJ 720 Limită judeţ Dâmboviţa Diţeşti .

000 27. 49.230 5. 45.950 414.274 5. 41.774 5.500 3.. 53.700 11.594 1.258 12.000 1.870 6.5 3.400 7.000 15.500 6.400 4.710 9. 60. 59.100 18.091 24. 46.000 8.820 8.99 km.396 2.022 4. Aducerea la parametrii corespunzători de circulaţie şi siguranţă a tronsoanelor de drum cu stare de viabilitate rea care însumează 228.004 10. 51.300 228. 63.822 - Pentru orizontul 2013 ne propunem implementarea unui program amplu de reabilitare a stării de viabilitate având ca ţinte: ‼ ‼ ‼ ‼ Asfaltarea drumurilor de pământ.128 6.900 1. Prevederi corespunzătoare în bugetele anuale proprii ale consiliului judeţean..950 1148.758 5. aferente reţelei de drumuri judeţene şi intervenţii pentru punerea în siguranţă a celor care prezintă pericol în exploatare.000 1. 58.700 8. 66.703 6.655 3.000 5. 39.400 5. 69.207 2. podeţelor şi lucrărilor de artă. 55. Nominalizarea drumurilor care urmează a fi modernizate anual cu finanţare din fondurile cu destinaţie specială alocate de Guvern. 56. 42.500 3.500 3. Îmbunătăţirea calităţii îmbrăcăminţilor asfaltice cu stare mediocră de viabilitate care totalizează 277.410 17.000 277. 67. 44.950 0. 65. 57.000 4. 43. 61. 47.470 6.500 5. 68.829 12.590 1.38. 40.000 9.400 11.00 3.000 4. Avem în vedere atingerea acestor ţinte prin următoarele instrumente:     Promovarea cererilor de finanţare pentru proiectele de interes major prin Axele prioritare ale POR.000 10.000 2.730 3.000 4.800 13.400 20.950 4. 64.411 2.300 1.550 6.870 0. 52.536 3.960 1. Expertizarea stării tehnice a podurilor.930 4.150 2.178 2.100 2.515 5.191 2.000 13. DJ 139 DJ 140 DJ 144 DJ 145 DJ 146 DJ 147 DJ 148 DJ 149 DJ 155 DJ 156 DJ 201 A DJ 205 G DJ 206 DJ 207 DJ 214 DJ 215 DJ 216 A DJ 217 DJ 218 DJ 219 DJ 230 DJ 231 DJ 232 DJ 233 DJ 234 DJ 235 DJ 238 DJ 250 DJ 710 DJ 713 DJ 713 B DJ 720 DJ 720 D TOTAL 24.000 8.000 14.429 11.140 0.500 3.000 6.200 16.845 7.00 8.5 5.000 10. 62.100 8.000 14.380 1.100 4.500 2.992 7.185 3.000 3. 48.000 6. 70. 50.523 0.200 5.50 14.500 227.100 4.394 7.900 10.378 9.200 10.756 4. pietruite şi pavate.860 9.700 12. 54.230 10.200 8.677 11. Utilizarea împrumuturilor bancare contractate la cofinanţarea unor proiecte de interes judeţean.536 17. 71 .604 0.000 1.82 km.850 1.

Evaluarea costurilor: Pentru orizontul 2013, costurile pentru pregătirea şi finanţarea/cofinanţarea proiectelor propuse sunt de cca. 200 mil. €uro.

Portofoliul de proiecte care întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru a obţine finanţare pe Axele prioritare ale POR:

 Îmbunătăţirea legăturii rutiere cu judeţul Dâmboviţa - reabilitarea drumului judeţean DJ 101G (Tătărani
(DJ 101D) - Brazi - Brazii de Jos - Tinosu - Şirna - Hăbud - Limită judeţ Dâmboviţa).
Consiliul Judeţean Prahova în asociere cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa a promovat cererea de finanţare pentru reabilitarea DJ 101G în lungime de 30 km. (24 km. în judeţul Prahova şi 6 km. în judeţul Dâmboviţa). Pentru acest proiect s-a actualizat Studiul de Fezabilitate (SF) în conformitate cu cerinţele noului conţinut cadru al documentaţiilor tehnice. Cererea de finanţare a parcurs toate etapele de evaluare şi a fost aprobată de Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Coordonare cu punctajul maxim. Urmează etapa de evaluare a proiectului tehnic şi contractarea finanţării din fondurile structurale. 

Reabilitare DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului - Şaua Dichiului – Cabana Babele (16 km.)

proiect al Consiliului Judeţean Prahova în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Lucrarea are ca scop realizarea unui acces modernizat către toate obiectivele turistice naturale şi utilităţile din această zonă, precum şi efectuarea lucrărilor de artă destinate preîntâmpinării alunecărilor de teren, inundării carosabilului, etc., în condiţiile protejării ecosistemului care face parte din Parcul Naţional Bucegi, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a zonei. Modernizarea acestui traseu deschide oportunităţi deosebit de generoase pentru dezvoltarea turistică durabilă a uneia din cele mai atractive zone montane din România. Totodată, investiţia propusă va contribui la asigurarea logisticii necesare desfăşurării în anul 2013, în zona Bucegi, a Jocurilor Olimpice de Iarnă ale Tineretului.

 Drum judeţean DJ 236, km. 0+000 - km. 0+821, [paralel cu DN1 (Bucureşti-Braşov), de la intersecţia

cu DN 1B (Ploieşti-Buzău) până la limita cu comuna Păuleşti; km. 0+000 - km.1+010 paralel cu DN1, de la limita cu comuna Blejoi, până la intersecţia cu De 763; km. 0+000 - km.0+344, perpendicular pe DN 1 de la intersecţia cu DN 1 până la intersecţia cu De 773/69]. Pentru pregătirea acestui proiect în vederea obţinerii finanţării externe, consiliul judeţean a beneficiat de asistenţă tehnică în conformitate cu H.G.R. 811/2006. S-a realizat actualizarea Studiului de Fezabilitate şi a studiilor de teren aferente, precum şi documentaţiile de avizare de specialitate, fiind în curs procedurile pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare. Condiţia impusă de finanţator este ca la data promovării cererii de finanţare consiliul judeţean să deţină în patrimoniul public întreaga suprafaţă necesară acestui drum. Având în vedere costurile ridicate ale drumului, cca 9 mil €uro, proiectul va fi promovat pentru obţinerea finanţării nerambursabile în cadrul POR pe Axa prioritară 1 ca investiţie majoră de infrastructură în arealul Polului de Creştere Ploieşti-Prahova. dezvoltarea potenţialului turistic al Văii râului Doftana. Promovat pe programul PHARE 2004-2006 deşi declarat eligibil nu a primit finanţare datorită insuficienţei fondurilor PHARE. Pentru acest proiect consiliul judeţean a semnat cu MDLPL un contract de asistenţă tehnică, ministerul asigurând fondurile necesare actualizării SF-ului şi elaborării documentaţiei de execuţie. Se derulează activităţile legate de determinarea suprafeţelor de teren care sunt necesare modernizării drumului şi efectuarea schimburilor între administraţia locală şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. În perspectiva demarării lucrărilor la tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov care vor afecta în mare masură capacitatea de trafic pe DN1 în zona cea mai dificilă şi aglomerată a traseului, DJ 102I va reprezenta o variantă de preluare pentru o parte din traficul uşor de autoturisme. În aceste condiţii se analizează posibilitatea asigurării finanţării printr-un program special guvernamental gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, care să soluţioneze modernizarea DJ 102I pe întregul traseu din judeţele Prahova şi Braşov cu varianta ocolitoare a municipiului Săcele.

 Drumul judeţean DJ 102I, care va lega judeţul Prahova de judeţul Braşov (Săcele), contribuind la

72

 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Mizil

Proiectul are ca scop reabilitarea şi modernizarea a 10 străzi urbane însumând o lungime de 4,71 km. Au fost parcurse toate fazele de evaluare inclusiv aprobarea în CRESC urmând a se elabora PT în vederea contractării finanţării. Construirea unui pasaj rutier suprateran la intersecţia cu DN1 în municipiul Câmpina care va contribui la descongestionarea traficului şi îmbunătăţirea accesului înspre şi dinspre municipiul Câmpina, la reducerea timpului de transport, la eliminarea blocajelor rutiere în zona de acces către DN1, facilitând mobilitatea populaţiei şi a bunurilor. Cererea de finanţare cu documentaţia aferentă se află în procedurile de evaluare tehnico-economică. finanţare a fost depusă la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, în vederea obţinerii finanţării. În tema de proiectare este prevăzută reabilitarea şi modernizarea a 23 de străzi (20,80 km) şi două parcări la şcolile din cartierele Breaza de Jos şi Nistoreşti, ce fac parte din reţeaua stradală urbană a localităţii Breaza. Tema de proiectare vizează reabilitarea şi modernizarea a 7,5 km. străzi din staţiunea Slănic.

 Modernizare Calea Daciei - municipiul Câmpina

 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Breaza, judeţul Prahova. Cererea de

 Reabilitare şi modernizare infrastructură rutieră (străzi) în staţiunea balneo-climaterică Slănic Prahova.


     

Portofoliul de investiţii finanţat prin utilizarea Fondurilor de la Guvernul României şi din fonduri PHARE

Reabilitare pod peste râul Prahova pe DJ 101 I, Nedelea, km.17+940, valoare 800.000 €uro, finanţat prin programul PHARE 2005 – linia de buget RO 2005/017-690.01.03.04. Investiţia este în curs de realizare; Modernizare DJ 101T, Valea Doftanei (DJ 102I) – Bertea – Vărbilău (DJ 102G), 10,454 km; Lărgire la patru benzi pe DJ 101D - Ploieşti Centru – Râfov - Olarii Vechi - DJ 100B, pe tronsonul km 4+300 - km 6+300, pasaj CF pe DJ 101D; Pod Zona Metro – Carrefour; Reabilitare pod pe DJ 217, peste râul Teleajen, Zamfira; L = 202,45 m; Reabilitare pod pe DJ 720 peste râul Prahova, Floreşti; L = 271,0 m.


                   

Portofoliul de investiţii publice de interes judeţean sau local finanţat prin fonduri de la bugetul propriu (45,695 km. de drum şi alte lucrări):

Amenajare intersecţie DJ 100C cu DJ 100B cu drumuri laterale şi şanţuri pereate; Reabilitare DJ 219, comuna Teişani, km. 0+600- km.1+400; Reparaţii suprastructură pod pe DJ 101R, Câmpina - Breaza, km 5+270; Punere în siguranţă a DJ 102 I, Trăisteni, km 30+000; Întreţinere curentă a podurilor situate pe drumuri judeţene, reparaţii şi igienizări, parapete pod; Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară DJ 102R, Tătaru - Călugăreni, km 7+365 – km. 9+365; Amenajare intersecţie sens giratoriu DJ 205G cu DJ 101R comuna Cornu; Lucrări pentru siguranţa circulaţiei pe DJ 146, Tomşani - Demolare podeţ km 0+410; Reabilitare DJ 234 comuna Chiojdeanca, km 0+000 şi km 3+010; Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 101 I sat Buda, km 4+900 - km 8+930; Consolidare DJ 100G, Pădurea Cazacu, km 0+400; km 0+800; km 0+900; Amenajare rigole şi trotuare pe str. Carol I (DJ 205 ) comuna Cornu; Reabilitare DJ 101S, Secăria, km 8+100 – km. 8+917; Reabilitare DJ 207, Nistoreşti - Şotrile, km 0+000 – km.3+018; Consolidare DJ 206 Talea, km 4+030; Consolidare DJ 234, km 12+770, Sângeru; Amenajare scurgeri ape pe DJ 102 I Valea Doftanei şanţuri şi rigole, km 17+707 – km 20+182; Reabilitare DJ 207, Vistieru - Şotrile, km 5+828 – km 8+378; Ranforsare DJ 206 Plaiu - Talea, km 6+740 - km 7+740; Consolidare DJ 102L, Poseşti, km 0+700; 73

                   

Amenajare albie pârâul Vărbilău pod pe DJ 101T, km 22+092, comuna Vărbilău; Reparaţii pod pe DJ 147, km 5+268 sat Hătcărău; Lucrări pentru aducerea drumului la starea tehnică iniţială DJ 102 I, Valea Doftanei - Trăisteni, km 34+450 – km 34+750; Balastare DJ 102N Ţărculeşti - Rotari - Ceptura, km 2+540 – km 3+000; Punere în siguranţă DJ 101T, Lutu Roşu – Bertea, km 15+604 – km 16+064; Refacere podeţ pe DJ 234 Sângeru, km 13+270; Ranforsare DJ 101A Poienarii Burchii, km 21+080 – km 25+285; Ranforsare DJ 148, km 2+130 – km 4+465, comuna Ciorani; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 231, Păcureţi, km 9+740 – km 11+051; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 100L, Mehedinţa - Valea Cucului, km 16+909 – km 17+730; Punere în siguranţă pod peste Doftana pe DJ 100E, km 14+025, Telega; Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 234, km 3+350 – km 5+850, Chiojdeanca; Reabilitare DJ 101A, comuna Poienarii Burchii, km 18+840 – km 19+780; Ranforsare sistem rutier DJ 218, Cosminele, km 14+500 – km 17+000; Lucrări accidentale-refaceri după inundaţii DJ 217, Lipăneşti - Zamfira, şanţuri pereate; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 238, Sângeru, km 0+000 – km 1+205; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 140, Strejnic, km 15+981 – km 18+981; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 156, Crângul lui Bot, km 4+400 – km 6+400; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 102N, Ţărculeşti, km 0+000 – km 3+558; Lucrări pentru aducerea drumului şi podului la starea tehnică iniţială. Reparat canal pereat DJ 100N, Teişani, km 7+800 şi km 8+200

Investiţiile de modernizare, reabilitare a reţelei de drumuri şi poduri judeţene prevăzute în portofoliul de proiecte cu finanţare din bugetul propriu vor putea fi transferate pe alte surse (externe/programe guvernamentale) în condiţiile în care vor exista alocări suplimentare la aceste programe.

Portofoliul de investiţii publice de interes judeţean sau local finanţate prin utilizarea împrumuturilor bancare (301,878 km. de drum şi alte lucrări):

Consiliul Judeţean Prahova a contractat un împrumut de 40 milioane €uro care va fi utilizat în implementarea unor proiecte relevante de infrastructură publică la nivelul judeţului:

 DJ 100E, Băicoi - Tufeni - Mislea - Telega - Câmpina - Poiana Câmpina - Proviţa de Jos - Proviţa de Sus                 

- Adunaţi, 31,200 km.; DJ 100L, Halta Măgurele Sud (DN 1A) - Intersecţie DJ 102M, 6,770 km.; DJ 215, DN 1 Lilieşti - Bordeni - Scorţeni (DN 1), 16,000 km.; DJ 102, Ploieşti - Păuleşti - Plopeni - Slănic, 29,520 km.; DJ 102M, Bălţeşti - Valea Dulce - Popeşti - Apostolache, 13,265 km.; DJ 102B, Vălenii de Munte - Ogretin - Poseşti - Limită judeţ Buzău, 23,200 km.; DJ 102C, DN1B - Albeşti Paleologu - Sângeru - Limită judeţ Buzău, 28,621 km.; DJ 720, Limită judeţ Dâmboviţa - Floreşti - DN 1, 14,500 km.; DJ 100M, Podenii Noi - Matiţa - Şoimari - Surani - Cărbuneşti - Târleşti, 22,100 km.; DJ 101A, Limită Jud Ilfov - Poienarii Burchii - Şirna - Măneşti - Cocorăştii Colţ - Perşunari - Zalhana – Brătăşanca, 26,870 km.; DJ 101P, Brătăşanca - Filipeştii de Târg - Călineşti - Novăceşti - Lunca Prahovei - Bobolia - Poiana Câmpina, 28,335 km.; DJ 100B, Potigrafu (DN 1) - Balta Doamnei - Lacu Turcului - Gherghiţa - Drăgăneşti - Bărăitaru - Fulga (DJ 100C), 36,647 km.; DJ 102 I, Câmpina - Lunca Mare - Teşila - Trăisteni - Limită judeţ Braşov, 24,850 km.; DJ 720 cu DJ 101P, Amenajare intersecţie giratorie Călineşti, comuna Floreşti; DJ 100 E cu DJ 100D, Amenajare intersecţie giratorie Scorţeni; DJ 102 cu DJ 218, Amenajare intersecţie giratorie Dumbrăveşti; DJ 720 cu DJ 101 I, Amenajare intersecţie giratorie Filipeştii de Pădure; DJ 102 cu DJ 100 D, Amenajare intersecţie giratorie Plopeni.

74

PRIORITATEA 2: Protecţia mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Programul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde €uro, la care se adaugă cofinanţarea naţională de aproximativ 1 miliard €uro. Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la Uniunea Europeană cu privire la protecţia mediului. Totodată programul vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”. Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. 3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015. 4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. 5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Pentru perioada 2007-2013 acestor obiective le corespund 6 axe prioritare care reglementează categoriile de activităţi ce pot fi finanţate din fondurile structurale şi de coeziune. * * * Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată; Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric; Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare; Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc; Axa prioritară 6: Asistenţă Tehnică.

* * *

Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, România are o serie de angajamente ferme ce implică investiţii considerabile în sectorul de apă şi apă uzată, în decursul unor perioade de tranziţie relativ scurte. În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu Acquis-ul pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale – până în 2015 pentru aglomerări mai mari de 10.000 locuitori echivalenţi şi până în 2018 pentru aglomerări între 2.000 şi 10.000 locuitori echivalenţi. Perioade de tranziţie au fost obţinute, de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile până în 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83 privind „Calitatea apei destinate consumului uman”. Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare, costuri suplimentare sunt necesare pentru conformare în majoritatea aglomerărilor urbane cu peste 100.000 locuitori echivalenţi, care beneficiază de programele de pre-aderare pentru construcţii/reabilitare de staţii de epurare a apei, astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului). 75

În sectorul de apă, regionalizarea este o condiţie de bază. Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante în sectorul de apă, care să poată implementa nu numai finanţarea UE, cât şi să preia funcţionarea facilităţilor din aglomerările învecinate, în care nu există un operator capabil să furnizeze acestora o structură potrivită de implementare care să absoarbă fondurile UE. Procesul de regionalizare reprezintă un element esenţial pentru îndeplinirea cerinţelor din Acquis-ul privind protecţia mediului în sectorul apă şi apă uzată, întrucât este nevoie de companii de apă experimentate care să realizeze obiectivele investiţionale şi să garanteze calitatea funcţionării facilităţilor construite. Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi. Fără finanţare sub formă de grant, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili să se conformeze Acquis-ului. Din punct de vedere instituţional, regionalizarea este realizată prin reorganizarea serviciilor publice existente deţinute de municipalităţi. Municipalităţile incluse în program vor forma împreună aşa numita Asociaţie a Municipalităţilor sau o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), reprezentând o structură colaborativă, ce va permite autorităţilor locale să monitorizeze şi supravegheze implementarea măsurilor de investiţii. Municipalităţile individuale vor fi acţionari ai Companiilor Regionale de Apă şi vor stabili în paralel o Asociaţie a Municipalităţilor şi a Consiliului Judeţean (ADI) căreia îi deleagă exercitarea drepturilor de acţionari. Se va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructură, care acoperă mai multe aglomerări la nivel regional/judeţean şi care: - vor aduce o contribuţie importantă în conformarea cu directivele de apă şi apă uzată; - vor avea un impact considerabil în ceea ce priveşte dezvoltarea regională prin rezolvarea unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunităţilor mari, pe baza unei strategii pe termen lung şi prin îmbunătăţirea capacităţii instituţionale locale în elaborarea şi implementarea politicilor din sectorul de apă. Pentru a realiza acest lucru, comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). Investiţiile prioritare urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife acceptabile. Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă au impact semnificativ asupra mediului justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. Un obiectiv esenţial este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investiţii şi promovarea de operaţiuni independente, bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. Prima axă prioritară a POS Mediu „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” vizează unul dintre sectoarele în care necesităţile investiţionale sunt foarte ridicate, având în vedere accesul redus al comunităţilor din România la infrastructura de apă şi apă uzată, calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa, în multe zone, a facilităţilor de canalizare şi epurare a apelor uzate. Această axă urmăreşte totodată îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice de apă. Autorităţile Locale (Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii operaţiunilor acestei axe. Beneficiarii deţin rolul principal în managementul şi implementarea proiectelor aprobate în cadrul POS Mediu. Solicitantul eligibil face parte din categoria de beneficiari menţionată (Operatorii Regionali).

Măsura 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
Obiectiv: Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile; Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă; Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate; Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei. 76

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

În cadrul proiectelor majore finanţate prin Axa prioritară 1 POS Mediu este inclus şi proiectul dezvoltat la nivelul judeţului Prahova privind „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Prahova”.

În sprijinul acestui capitol de mediu este elaborat Master Planul în domeniul apei şi apei uzate pentru Judeţul Prahova, prin finanţare cu asistenţă tehnică ISPA. Master Planul efectuează analiza critică a situaţiei sistemelor de apă, apă uzată din judeţul Prahova, situaţia actuală a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, nevoia de reabilitare şi estimarea costurilor, utilizând metode ştiinţifice consacrate pentru acest domeniu. El elaborează scenarii de prioritizare a zonelor urbane şi rurale conform specificului de dezvoltare socio-economică, urmând ca deciziile privind promovarea proiectelor de finanţare să aparţină administraţiei publice judeţene şi locale. În faza următoare se vor elabora documentaţiile tehnice inclusiv cererile de finanţare pentru localităţile care vor fi selectate în prioritatea 1. 

Investiţiile prioritare în sectorul de apă şi apă uzată sunt cuprinse în Master Planul în domeniul apei şi apei uzate pentru Judeţul Prahova.

Alocarea financiară a Master Planului în domeniul apei şi apei uzate pentru Judeţul Prahova se ridică la valoarea de cca. 146 milioane €uro. Din valoarea totală a proiectelor cca. 68% urmează a fi alocate proiectelor de colectare şi tratare a apelor uzate iar diferenţa pentru alimentarea cu apă. În materie de protecţie a mediului judeţul Prahova are obligaţia respectării riguroase a directivelor europene (angajamente asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22):

Directiva 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman:

Obiectivele Directivei:  Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;  Asigurarea calităţii apei destinate consumului uman. ‼

Pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localităţile cu populaţie peste 100.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie peste 100.000 locuitori: municipiul Ploieşti.

 până la 31 decembrie 2010:

Pentru oxidabilitate şi turbiditate pentru localităţile cu populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori: municipiul Câmpina, oraşele Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Vălenii de Munte, Urlaţi şi comunele Bărcăneşti, Bucov, Filipeştii de Pădure, Măneciu, Valea Călugărească.
 până la 31 decembrie 2010:

Pentru oxidabilitate pentru localităţile sub 10.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie sub 10.000 locuitori: oraşele Azuga, Slănic şi comunele Adunaţi, Albeşti-Paleologu, Aluniş, Apostolache, Ariceştii Rahtivani, Ariceştii Zeletin, Baba Ana, Balta Doamnei, Bălţeşti, Băneşti, Bătrâni, Berceni, Bertea, Blejoi, Boldeşti-Grădiştea, Brazi, Brebu, Călugăreni, Cărbuneşti, Ceptura, Ceraşu, Chiojdeanca, Ciorani, Cocorăştii Colţ, Cocorăştii Mislii, Colceag, Cornu, Cosminele, Drăgăneşti, Drajna, Dumbrava, Dumbrăveşti, Fântânele, Filipeştii de Târg, Floreşti, Fulga, Gherghiţa, Gorgota, Gornet, Gornet-Cricov, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordăcheanu, Izvoarele, Jugureni, Lapoş, Lipăneşti, Măgurele, Măgureni, Măneşti, Olari, Păcureţi, Păuleşti, Plopu, Podenii Noi, Poiana Câmpina, Poienarii Burchii, Poseşti, Predeal-Sărari, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Puchenii Mari, Râfov, Salcia, Sălciile, Sângeru, Scorţeni, Secăria, Şirna, Şoimari, Şotrile, Starchiojd, Ştefeşti, Surani, Talea, Târgşoru Vechi, Tătaru, Teişani, Telega, Tinosu, Tomşani, Vadu Săpat, Vâlcăneşti, Valea Doftanei, Vărbilău.
77  până la 31 decembrie 2010:

‼ Pentru amoniu. Gura Vadului. 2. nitraţi. Ploieşti I (municipiu) Câmpina (municipiu) Băicoi (oraş) Breaza (oraş) 298500 41471 23000 19200 78 . Starchiojd. Poienarii Burchii. Râfov.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. Salcia. Cornu. Sălciile. Păcureţi.e. turbiditate. Ceptura. Vărbilău. Brazi. Berceni. Dumbrăveşti.000 locuitori: oraşele Azuga. crt. Plopu. Teişani.M Reţea de canalizare-R. Gornet-Cricov. Mizil. Slănic şi comunele Adunaţi. Şotrile. Drăgăneşti. Staţiile de epurare a apelor uzate urbane necesare vor fi realizate eşalonat. Iordăcheanu. Bătrâni.000 şi 100. Baba Ana.000 locuitori echivalenţi. Predeal-Sărari. Călugăreni. ‼ Colectarea apelor uzate:  până la 31 decembrie 2015: Pentru aglomerările cu mai mult de 10. Gura Vitioarei. Târgşoru Vechi. Fântânele. Sinaia. Vadu Săpat. Filipeştii de Tîrg. Cocorăştii Colţ.000 şi 10. Şirna. Podenii Noi.  până la 31 decembrie 2018 Pentru aglomerările cu populaţie între 2. Urlaţi şi comunele Bărcăneşti. Balta Doamnei. Puchenii Mari. Boldeşti-Grădiştea. Boldeşti-Scăieni. Măneciu. Poseşti.5 22 necesară 230R 120E 25E 15N E8 E10 Staţie de epurare existentă Me Me+B Me+B Me+B necesară Epurare Terţiara Epurare Terţiara Epurare Terţiară Epurare Terţiară Lucrări/acţiuni necesare implementării Directivei 91/271/CEE Reţea de canalizare-R. Tinosu.  până la 31 decembrie 2015:  Directiva Consiliului Europei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate Obiectivul Directivei  Protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentară). Secăria. Gherghiţa.000 locuitori echivalenţi. oraşele Băicoi.: Reţea de canalizare (km) existentă 285 60 14. Aglomerare Populaţie echivalentă 1. Proviţa de Jos. Drajna.000 şi 100. Ştefeşti. Păuleşti. Jugureni. Bertea.000 locuitori echivalenţi. Fulga.M Staţie de epurare-R.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie sub 10. Tomşani. Plopeni. Bălţeşti. Proviţa de Sus. Comarnic. Valea Doftanei. Valea Călugărească.M Nr. Ciorani. Vîlcăneşti.E. aluminiu. Cosminele.E Staţie de epurare-R. Lapoş. ‼ Epurarea apelor uzate:  până la 31 decembrie 2015: Pentru aglomerările cu mai mult de 10. Bucov. Sistemele de colectare necesare vor fi asigurate eşalonat. Scorţeni. fier. Izvoarele.M Reţea de canalizareR. Măneşti. Blejoi. Talea. aluminiu. nitraţi. Gornet. Lipăneşti. Telega. Plopeni. Colectarea şi epurarea apelor uzate în judeţul Prahova pentru localităţile cu peste 2000 l. plumb. 4. Surani. Ceraşu. Cocorăştii Mislii. Sîngeru. Tătaru. plumb. Olari. Cărbuneşti. Vălenii de Munte.000 locuitori: Municipiul Câmpina. cadmiu. Şoimari. Buşteni. Măgureni. fier. cadmiu şi pesticide pentru localităţile sub 10. pesticide şi mangan pentru localităţile cu populaţie cuprinsă între 10.  până la 31 decembrie 2018: Pentru aglomerările cu populaţie între 2000 şi 10. Filipeştii de Pădure. Măgurele. Breaza. Apostolache. Aluniş. Floreşti. Dumbrava. Colceag. Chiojdeanca. 3.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie cuprinsă între 10. Ariceştii Rahtivani.E Staţie de epurare-E. Băneşti. Ariceştii Zeletin. Gorgota.  până la 31 decembrie 2015: ‼ Pentru amoniu.000 locuitori echivalenţi. AlbeştiPaleologu. Brebu. Poiana Câmpina.

18. M Reţea de canalizareR.5 4.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R.5.R Staţie de epurare-R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E.E Staţie de epurare -E. 21. 12.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 33. 13.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E.2 28. 14.2 60 16.E Staţie de epurare-R. 27.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-R.5 0. 20.2 - 10 5E 2R 16 8 E9 8 8 10 10 16 Me Me+B Me - 79 .M Reţea de canalizare-R. 16. 12500 10. 7. 17.E Staţie de epurare-R. 28.E Staţie de epurare-R.8 4. 12100 11800 11700 11400 11200 10685 10100 9900 9900 8800 8764 8600 8599 8 2.R Staţie de epurare-R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 8.5 2. 22.R Staţie de epurare-R. 6.R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N 10.8 1. 30. 29.5 Me+B 11. 23. 26. Mizil (oraş) Vălenii de Munte (oraş) Comarnic (oraş) Sinaia (oraş) Urlaţi (oraş) Boldeşti Scăieni (oraş) Filipeştii de Pădure (comuna) BucovS (comună) Valea CălugăreascăS (comună) Măneciu (comună) Plopeni (oraş) Buşteni (oraş) Bărcăneşti (comună) Puchenii Mari (comună) Ariceştii Rahtivani (comună) Brazi (comună) Blejoi (comună) Slănic (oraş) Târgşoru Vechi (comună) Valea Doftanei (comună) Floreşti S (comună) Filipeştii de Târg (comună) Brebu (comună) Ciorani (comună) Măneşti (comună) Vărbilău (comună) Băneşti (comună) Izvoarele (comună) Starchiojd (comună) S 16400 15200 13700 12900 12500 13. 8500 8200 8070 7822 7700 7523 7417 7100 6949 6701 2 6. 15.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-R.5 10 - E8 10 16E 1R E6 2N 4R 15 6 10N 4E E18 14 5 3N 5R 12 Me+B Me+B Me+B Me Me Me+B - 24.5 3.2 17 16.M Reţea de canalizare-E.M Reţea de canalizare-E. 31. 9. 32.E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E. 25.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R.5 2E 4R 3N 5R 14E 14N 12N 15R 2N 5R E8 Me+B Me+B Me+B Me+B Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Reţea de canalizare-R. 19.

42. 48. 52.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N 36.34. 41.5 16 E12 Me Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 51.2 12 0. 55.R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 46.6 2 6 14 8 12 5 8 6 Me Me 43. 62. 40.5 - 14 5 E8 11 4 14 14 10 14 7 8 E22 12 E7 8 16 6 6 6 14 6 6 Me - 80 . 49. 58. 35. 56. 53. 37. 5775 5562 5549 5421 5419 5404 5400 5358 5293 5189 5184 4900 4720 4700 4625 4466 4315 4287 4120 4100 4033 3989 3. 54. 50. 38. 63. 39. 47. 44. Măgureni (comună) AlbeştiPaleologu (comună) Gura Vitioarei (comună) Telega (comună) Scorţeni (comună) Berceni (comună) Azuga (oraş) Drajna (comună) Poiana Câmpina (comună) Poienarii Burchii (comună) Râfov (comună) Gorgota (comună) Lipăneşti (comună) Şirna (comună) Ceptura (comună) PăuleştiS (comună) Sângeru (comună) Drăgăneşti (comună) Ceraşu (comună) Iordăcheanu (comună) Cornu (comună) Podenii Noi (comună) Baba – Ana (comună) Tomşani (comună) Dumbrava (comună) Teişani (comună) Poseşti (comună) Fântânele (comună) Aluniş (comună) Gherghiţa (comună) Vâlcăneşti (comună) 6622 6500 2. 64. 59. 6468 6463 6094 6074 6050 5810 5800 7.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R. 57. 45.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R. 60. 61.

- Zonele rurale vor continua să primească sprijin guvernamental din bugetele locale şi o contribuţie substanţială este aşteptată pe baza Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. din motive de eficienţă către aglomerările medii şi mari şi de asemenea este orientat către crearea unor poli de bunăstare şi activităţi care să aibă un impact pozitiv pe termen mediu asupra dezvoltării localităţilor rurale din împrejurimi. Împrumuturi externe sau diferite forme de Parteneriate Public-Private (PPP) sunt de asemenea soluţii avute în vedere pentru anumite aglomerări urbane. I= Proiect ISPA Evaluarea globală a costurilor pentru implementarea acestui program este estimată la cca. va include investiţii în infrastructura de apă în zonele rurale.Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale în perioada 2006-2008 prevede investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată. E=extindere.65. 76. Investiţiile din sectorul de apă. POS Mediu se concentrează. N=nou.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Me=tratare mecanică. M=modernizare. 77. 79.9 - 9 6 1. Fondul Naţional de Mediu asigură co-finanţarea unor investiţii limitate în sectorul de apă. 350 milioane €uro. R=reabilitare. co-finanţat de UE în perioada 2007-2013 şi coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). din care 250 milioane €uro pentru perioada 2007-2013. 71. 74. 68.6E 1R 6 8 4 6 4 2 2 4 5 4 2 3 Me+B - Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E. sunt sensibil mai mari decât cele care pot fi implementate în cadrul POS Mediu în perioada 2007-2013. 75. Investiţii suplimentare în sectorul de apă sunt planificate din alte surse: - Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu şi apă 2006 – 2009 care includ investiţii prioritare conform Planurilor Naţionale pentru Implementarea Acquis-ului de Mediu . necesare pentru conformarea cu Acquis-ul comunitar. 66. 69. în vederea conformării totale cu Acquis-ul UE. 70. - Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. 73. Investiţii importante în sectorul infrastructurii de apă sunt de asemenea planificate după 2013. B=tratare biologică. Bălţeşti (comună) Fulga (comună) Predeal Sărari (comună) Dumbrăveşti (comună) Şotrile (comună) Sălciile (comună) Plopu (comună) Păcureţi (comună) Gura Vadului (comună) Apostolache (comună) Adunaţi (comună) Chiojdeanca (comună) Boldeşti Grădiştea (comună) Cărbuneşti (comună) Surani (comună) 3900 3882 3800 3724 3588 2394 2390 2358 2625 2419 2344 2089 2044 2035 2017 12. 81 . S= Proiect SAPARD. 78. 67. 72.R Staţie de epurare-R.

Îmbunătăţirea serviciilor de management al deşeurilor este o condiţie care trebuie legată de investiţiile din cadrul acestei axe prioritare. Cea de a doua axă prioritară a POS Mediu – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric” abordează aspecte de mediu critice . gropile de gunoi necontrolate existente în zonele rurale şi extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor în aceste zone. tratare şi eliminare). Solicitantul eligibil este entitatea care face parte din categoria de beneficiari menţionată mai sus (Consiliul Judeţean) sau face dovada unui cadru instituţional funcţional pentru implementarea proiectului Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (dovedită prin hotărâri de CL şi CJ. care include construcţia facilităţilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi reciclare. solului. Practicile dobândite în gestionarea inadecvată a deşeurilor au condus la neconformarea unui număr mare de depozite şi la depozitarea necontrolată a unor cantităţi considerabile de deşeuri care continuă să fie produse. Investiţii complementare necesare în sectorul de deşeuri vor fi asigurate din bugetul de stat. Autorităţile locale din aria de acoperire a proiectului trebuie să se constituie într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) cu scopul realizării proiectului integrat de gestionare a deşeurilor. După finalizarea proiectului de investiţii. O a doua arie de intervenţie va viza extinderea/finalizarea sistemelor de management al deşeurilor în acele zone în care se derulează prima fază a unui sistem integrat de management al deşeurilor sau în care investiţiile anterioare s-au limitat la construirea unui depozit nou de deşeuri. în vederea protejării mediului. Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate. de asemenea.pilot şi multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare. la sisteme de colectare neselectivă şi la transport. statut. Prin acestea se intervine în situaţia construirii noilor facilităţi de tratare şi eliminare sau în cazul concesiunii de servicii de colectare. Se va pune accentul pe creşterea conştientizării populaţiei asupra beneficiilor serviciilor de management al deşeurilor. în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Cea mai frecventă metodă de eliminare a deşeurilor rămâne depozitarea. Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate. Proiectele integrate de management al deşeurilor vor avea în vedere. Axa prioritară 2 a POS Mediu va fi finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională. recuperarea deşeurilor prin reciclare. Colectarea selectivă este făcută doar în anumite centre . la nivel judeţean/regional. din Fondul de Mediu sau în cadrul unor Parteneriate Public-Private (PPP). transport şi depozitare a deşeurilor. Deşeurile biodegradabile şi alte tipuri de deşeuri (hârtie.Măsura 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidenţiază importanţa unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor. Programele de investiţii vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire. care să reflecte politica UE şi principiile din acest sector de mediu şi care sunt în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor. ▪ ▪ ▪ Obiective: Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile. depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării. conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producţiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate în respectivele zone. lemn) sunt folosite în gospodării. reciclare. valorificare şi reciclare. operarea serviciilor de salubritate se acordă prin licitaţie publică. POS Mediu se va concentra îndeosebi asupra îmbunătăţirii practicilor de gestionare a deşeurilor municipale şi va promova cu prioritate proiecte integrate de management al deşeurilor. Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă secundară şi reciclate. colectare selectivă. Proiectele respective vor acoperi aglomerările urbane şi rurale.poluarea apei. Beneficiarii intervenţiilor din cadrul axei prioritare 2 a POS Mediu sunt Consiliile Judeţene. 82 . act constitutiv. aerului. refolosire. Gropile de gunoi necontrolate din zonele rurale se caracterizează prin cantităţi reduse de deşeuri depozitate pe o suprafaţa mare. provocată de depozitarea neadecvată a deşeurilor. certificat de înregistrare la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor). prin stabilirea unui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deşeu în parte.

management şi supervizare. Alte obiective specifice implementării Directivei privind depozitarea deşeurilor municipale: Depozite municipale conforme noi. Vălenii de Munte) .  Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte. îmbunătăţirea guvernării instituţionale. care să continue şi după perioada de programare 2007-2013.depozite de deşeuri industriale nepericuloase – perioade de tranziţie până în 2013. reciclarea.07.2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone.3 depozite realizate (Boldeşti-Scăieni. pe termen lung. compostare şi reciclare.07. Câmpina. sortarea. Domenii de intervenţie: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor. Depozite clasice cu activitate sistată: Ploieşti. Reducerea numărului de situri contaminate istoric. Băicoi.stocarea temporară a deşeurilor industriale periculoase – 2009.2010 cantitatea de deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă). compostarea). România a obţinut în cadrul procesului de negociere perioade de tranziţie până în 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deşeuri. deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice. Extinderea colectării selective. publicitate şi campanii de conştientizare a publicului (în legătură cu colectarea selectivă.) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări. Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale. prin racordarea la staţiile de transfer. Implementarea directivelor europene referitoare la deşeuri la nivelul judeţului Prahova:  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. etc. Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale). Slănic. . 83 . Conformarea cu politicile de mediu în sectorul de management al deşeurilor presupune o abordare sistematică. în vederea conformării cu Directivele UE: . licitarea şi contractarea operatorilor de servicii de salubritate.       Legislaţia din domeniul managementului deşeurilor este în conformitate cu Acquis-ul comunitar. Construcţia facilităţilor de sortare. Băneşti. Campanii de informare şi conştientizare/educare. Recuperarea gazului provenit din depozite. a) Depozite deşeuri municipale şi rurale – neconforme: An de închidere 2009 2009 2017 Depozite municipale Autorităţi responsabile Autorităţile publice locale Existente Mizil Urlaţi Vălenii de Munte Observaţii: . Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor.▪ ▪ Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor. stabilite prin PNGD: 4 Până la 16. Construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale.  Închiderea depozitelor neconforme.). . Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la 16. Sinaia. acolo unde este cazul.1 are aplicaţie PPP (în construcţie). Reabilitarea zonelor poluate istoric Activităţi: Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă. Realizarea staţiilor de transfer.depozite de deşeuri municipale – perioade de tranziţie până în 2017. etc.

a deşeurilor municipale biodegradabile produse în 1995) până în 2013. 2.  Directiva 94/62/CE privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată prin Directiva 2004/12/CE: La nivelul judeţului trebuie să se implementeze sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.2008. sticlă. 2017–2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective. formarea unei baze de experienţă şi de cunoaştere pentru multiplicarea platformelor de compostare în judeţ şi în Regiune. Împreună cu agenţi economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate (entitate economică autorizată) vor realiza: a. precum şi preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilor.  Ploieşti) Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor: Crematorii din unităţile medicale (Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Alternativa pentru închiderea crematoriilor: sterilizare termică. Responsabilităţi şi obligaţii ale consiliilor locale: 1. pe teritoriul judeţului Prahova. Proiecte pilot privind colectarea selectivă.500. ca greutate. a cărui capacitate de procesare să acopere necesităţile judeţului Prahova şi a unuia sau două din judeţele vecine. Implementarea colectării selective: 2007–2017: extinderea colectării selective. Obiectivul proiectului este de reducere a cantităţii de deşeuri depozitate la rampa ecologică şi a impactului asupra mediului produs de deşeurile biodegradabile. Proiectul va oferi o soluţie pentru procesarea fracţiei organice şi de asemenea.Conform Directivei.2008. depozitare. pe tipuri de deşeu: hârtie. Valoarea proiectului este de cca 1. Reutilizare. zone montane). colectare.12. existenţa. transport şi prelucrare a deşeurilor. amenajarea unor locuri speciale de depozitare în fiecare localitate. România trebuie să reducă cantitatea anuală de deşeuri biodegradabile depozitate (50% din cantitatea totală. Este în curs identificarea.12. 2. plastic. mediu rural dispersat. Acţiuni de conştientizare a populaţiei. electronice modificată prin Directiva 2003/108/CE: Obiective ce trebuie atinse: - 1. b. reciclare şi valorificare o reutilizarea/reciclarea şi valorificarea totală până la 31. incineratoarele existente autorizate şi incinerarea deşeurilor medicale împreună cu deşeurile periculoase industriale în capacităţi noi care trebuie să se realizeze până la 31. Trebuie să coordoneze serviciile de salubrizare care cuprind activităţi de precolectare. biodegradabile. a cel putin: 84 .12. 3. Măsuri: identificarea/reabilitarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de către autorităţile locale.2008. a unui amplasament pentru construcţia unui incinerator de deşeuri periculoase. unor sisteme de colectare comune sau individuale a acestor deşeuri. Trebuie să realizeze sisteme moderne de colectare.  Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice. existenţa.  Se află în pregătire proiectul privind „Înfiinţarea unei staţii de obţinere a compostului din deşeuri biodegradabile în comuna Balta Doamnei” promovat în parteneriat de către Consiliul Judeţean Prahova şi consiliul local Balta Doamnei. Colectare o 4 kg deşeu /locuitor/an până la 31. transport şi depozitare a reziduurilor solide.000 €uro.

fiind detaliate categoriile de construcţii.Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole. echipamente specifice şi acţiuni care intră în atribuţiile consiliului judeţean şi ale consiliilor locale. au fost înfiinţate centre de colectare a uleiului uzat în staţiile de distribuţie a carburanţilor.  Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate. din Planul de Dezvoltare Durabilă.  Directiva 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular a solului. transport. confirmate de evaluarea strategică de mediu. prelucrarea deşeurilor biodegradabile.000 locuitori: o o municipiul Câmpina. Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor locale se regăsesc în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. o un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 20. amendată de 87/101/CEE. eliminare finală. Toate acestea sunt obligaţii directe ale comunităţilor locale. PJGD dezvoltă un plan de monitorizare a implementării sale. de Directiva nr. Aşa cum a fost reflectat în Capitolul V. judeţul Prahova se află la acest moment într-un stadiu relativ bun în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor în rampe ecologice zonale. structurat în jurul obiectivelor urmărite de acesta. . precum şi în incintele unităţilor care asigură service-ul auto. însă ritmul deosebit de rapid de umplere a alveolelor în funcţiune impune investiţii imediate în amenajarea altor alveole la rampele existente. La nivelul judeţului Prahova este elaborat şi adoptat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. care au identificat şi prioritizat nevoile de investiţii la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector.Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare. cât şi Planul Regional de Management al Deşeurilor. au fost elaborate în cadrul unui proces de consultare partenerială cu factorii interesaţi regionali. .Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului. . PJGD prevede o serie de măsuri ce vizează minimizarea impactului negativ asupra mediului în judeţul Prahova. Planul Naţional de Management al Deşeurilor. Acţiunile majore din acesta prevăzute a fi realizate în judeţul Prahova în perioada 2008-2015 se concentrează pe etapele de colectare.Obţinerea permisului de aplicare a nămolului. Evaluarea Strategică de Mediu a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (documentul cheie care stabileşte cadrul pentru îmbunătăţirea perfomanţelor de mediu ale PJGD) identifică şi o serie de măsuri suplimentare ce pot conduce la sporirea impactului de mediu pozitiv a implementării PJGD.Anunţarea Agenţiei de Protecţie a Mediului Prahova şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol. 91/692/CEE şi de Directiva 2000/76/CE Directiva În cursul anului 2004. monitorizare. reciclare. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este un document amplu şi complex realizat conform Directivelor Europene în materie. Acesta respectă cerinţele Directivei europene şi se integrează în Planul Regional şi în prevederile acestuia.un punct de colectare judeţean. atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură. 85 . un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100. presupunând iniţiative concrete adaptate. Factorii de Mediu. cu respectarea unui parcurs de proceduri succesive de dezbatere publică. . modificată prin Directiva 91/692/CEE şi Regulamentul (CE) 807/2003 Responsabilităţi şi obligaţii: În funcţie de deţinătorul staţiei de epurare se impun următoarele: . prelucrare.000 de locuitori: municipiul Ploieşti. Pentru a asigura o durată cât mai mare de exploatare a acestora este necesară implementarea Directivei Europene privind depozitarea deşeurilor. Se impune continuarea activităţii de colectare şi recuperare a uleiurilor uzate.

consiliile locale sau asociaţiile de municipalităţi sunt beneficiarii intervenţiilor. Centralele private. utilizaţi pentru a furniza populaţiei din marile aglomerări servicii de încălzire şi apă caldă.a.Domeniu de intervenţie: Reabilitarea zonelor poluate istoric Activităţile economice dublate de o nerespectare a legislaţiei de mediu. NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere (IMA). În acest scop. au condus la existenţa unor situri contaminate. prin Programul Operaţional Regional se are în vedere finanţarea reabilitării siturilor industriale abandonate. Pe lângă închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme. în plus faţă de reabilitarea şi ecologizarea zonei. chiar reprezintă un risc pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. România este încă în mod semnificativ dependentă de combustibilii tradiţionali precum păcura. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare Obiective: Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare. Se urmăreşte valorificarea zonelor afectate.  Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte. care utilizează în cele mai multe cazuri gazele naturale – mai puţin poluante decât combustibilii tradiţionali – nu sunt accesibile pentru o mare parte a populaţiei. Băicoi. respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf. până în 2013 trebuie înregistrate reduceri majore ale emisiilor de SO2. în timp ce nevoia de teren pentru utilităţile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare. Se pot finanţa următoarele activităţi indicative:  Reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate. transportul poluanţilor pe distanţe lungi. cărbunele. Măsura 3. degradarea calităţii aerului atunci când condiţiile de dispersie atmosferică sunt precare. în scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor. Pentru implementarea unor proiecte de reabilitare a zonelor poluate din judeţul Prahova sunt vizate Valea Călugărească. Poluarea atmosferică provenită de la sistemele de încălzire urbană are mari consecinţe de mediu: schimbările climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră. ▪ ▪ ▪ Reducerea emisiilor poluante în atmosferă rămâne un domeniu în care sunt necesare investiţii substanţiale. Majoritatea acestor situri sunt abandonate. zona de sud a municipiului Ploieşti şi localităţile Bărcăneşti. Berceni şi Brazi precum şi zonele limitrofe exploatărilor petroliere (Câmpina. Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate. România a obţinut perioade de tranziţie până în anul 2013. Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate. Boldeşti Scăieni. management şi supervizare şi publicitate. Municipalităţile. care prezintă un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii umane. în vederea reutilizării zonei în scopuri economice şi sociale. 86 . studii de opţiune. oxizi de azot şi pulberi) pentru anumite instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (IMA). în vederea derulării unor investiţii publice viitoare sau a utilizării economice ori pur şi simplu pentru reabilitarea peisajului. construirea utilităţilor publice şi a infrastructurii de afaceri. ş. Desulfurarea emisiilor este singura modalitate care asigură folosirea acestor combustibili astfel încât să fie realizată conformarea cu cerinţele Directivei 2001/80/CE. Mai mult decât atât. sunt avute în vedere şi măsuri pilot de închidere/reabilitare a siturilor poluate istoric în cele mai afectate zone. în vederea conformării cu Directiva 2001/80/CE. în scopul reducerii impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane. Aşa cum se prevede în Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice. proiectele ce vor fi finanţate în cadrul POR vor include.). nu au nici o folosinţă. care produc un nivel crescut de emisii în atmosferă şi apă conducând la o degradare excesivă a solului şi a peisajului în multe cazuri. Ca intervenţie complementară celor din POS Mediu referitoare la închiderea/ ecologizarea siturilor contaminate/poluate istoric.

prin eliminarea pierderilor din reţelele de transport şi cele interioare de alimentare cu apă caldă şi căldură. NOx şi pulberi în localităţile afectate de poluare precum municipiile Ploieşti şi Câmpina şi comunele Bărcăneşti. în anumite cazuri. Surse adiţionale de finanţare pentru sistemele municipale de încălzire vor fi atrase prin intermediul împrumuturilor externe şi a PPP-urilor. Brazi. mijloace de transport pe cablu. construcţii private. Investiţiile pentru reabilitarea acestor două tipuri de reţea vor reduce consumul de apă. 236/2000 care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. ca urmare a presiunilor antropice tot mai intense (în mod deosebit în Parcul Natural Bucegi) care constau din: . transport şi distribuţie a energiei termice.declanşarea unor fenomene de degradare a terenurilor ca urmare a defrişărilor şi a unor lucrări de construcţie.322 ha) şi şase arii protejate cu statut de zonă naturală protejată: Muntele de Sare Slănic Prahova. Arinişul de la Sinaia . Poiana Câmpina. obiectivul fiind siguranţa alimentării cu energie electrică pentru economie. Tigăile din Ciucaş-Măneciu-Cheia. acolo unde este posibil. proiectele pot include investiţii în vederea îmbunătăţirii managementului deşeurilor lichide şi solide provenind de la sistemele de încălzire urbană în strânsă legătură cu investiţiile pentru reducerea poluării aerului (în mod particular. Principalul scop îl constituie utilizarea eficientă a surselor de energie neregenerabile şi. a florei şi faunei sălbatice este stabilit prin O. Starea ecologică a acestor zone naturale protejate se află într-un echilibru fragil. conservarea habitatelor naturale. căldură şi confort” şi pentru eficientizarea sistemului centralizat de producere. precum şi pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivelul instalaţiei şi a reţelei de distribuţie. în vederea îmbunătăţirii eficienţei acestora şi a reducerii emisiilor de gaze. POS Mediu acordă sprijin IMA în cadrul sistemului municipal de încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaţiei. Apa necesară încălzirii municipale este asigurată din reţelele de apă. Municipiul Ploieşti a actualizat Strategia locală de alimentare cu energie termică în vederea încadrării în „Programul Termoficare 2006-2015.5/2000 privind aprobarea P.).U. etc. utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a celor mai puţin poluante surse de energie pentru sistemele de încălzire urbană.Cumpătul (conform Legii nr. în conformitate cu politica guvernamentală a României. – Secţiunea a III-a – Zone protejate).A. operatorii de servicii de încălzire urbană deţinuţi de acestea. Beneficiarii axei prioritare 3 a POS Mediu sunt autorităţile locale din municipalităţile selectate sau.N. de extindere sau reamenajare a numeroase obiective (cabane. Locul fosilifer Plaiul Hoţilor Sinaia. Axa prioritară 3 a POS Mediu va fi finanţată din Fondul de Coeziune. Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a instalaţiilor mari de ardere ce au ca ţintă reducerea emisiilor de SO2. nr. În conformitate cu abordarea integrată a aspectelor de protecţia mediului.G. reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă). Distincţia dintre intervenţiile privind IMA (Instalaţii Mari de Ardere) în cadrul POS Mediu şi al POS pentru Creşterea Competitivităţii Economice se bazează pe caracterul serviciilor furnizate. Infrastructura precară a reţelelor de încălzire municipală cauzează pierderi importante în reţelele de distribuţie a apei. pe principalul tip de infrastructură şi pe tipul de beneficiari.Sistemele municipale de încălzire aparţin unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt gestionate de administraţia publică locală care este responsabilă pentru furnizarea de energie termică pentru populaţie. Blejoi. introducerea contorizării. Investiţiile în sistemele de încălzire municipală vor avea o importanţă deosebită şi pentru sistemul de distribuţie a apei. căldură şi confort”. asigurând folosirea durabilă a acestei resurse naturale de valoare. prin retehnologizare şi reducerea pierderilor de apă caldă. 87 . Măsurile de eficienţă energetică se vor axa pe reabilitarea sistemelor de distribuţie. Măsura 4: Protecţia naturii Pe teritoriul judeţului Prahova există Parcul Natural Bucegi (parţial – 8. Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere şi distribuţie să atingă un randament termic de cel puţin 80%. Intervenţiile se vor baza pe o strategie de încălzire locală pe termen mediu/lung. Berceni.T. Regimul ariilor naturale protejate. Munţii Colţii lui Barbeş Sinaia. POS Creşterea Competitivităţii Economice finanţează IMA care furnizează curent electric în sistemul naţional de energie. Această politică pentru restructurarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice este stabilită în programul „Termoficare 2006–2015. Abruptul Prahovean Bucegi.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Direcţia Protecţia Naturii. Muzee. zone de protecţie integrală. zone-tampon. cu prioritate pentru siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare. revizuirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. Biodiversitate şi Biosecuritate. Asociaţii şi Fundaţii. Potenţiali beneficiari ai acestei axe prioritare pot fi administratorii şi custozii ariilor naturale protejate care au personalitate juridică proprie. Organizaţii neguvernamentale. a habitatelor naturale. a speciilor de floră şi faună sălbatică. în conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene privind Păsările şi Habitatele şi să pregătească măsuri relevante de protecţie pentru siturile de importanţă comunitară. Axa prioritară 4 POS Mediu va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. care necesită o protecţie strictă. Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate. Având în vedere importanţa Parcului Natural Bucegi şi a celor 6 arii naturale protejate din zona montană a judeţului Prahova. Întrucât ONG-urile de mediu pot juca un rol foarte important în asigurarea managementului în cadrul ariilor protejate. 26/2000. inventariere (caracteristici naturale şi informaţii socioeconomice). Având în vedere că reţeaua NATURA 2000 va fi strâns legată de reţeaua naţională de arii protejate. Axa prioritară 4 a POS Mediu va contribui la conformarea cu Directivele Păsări şi Habitate. Se vor finanţa acţiuni privind delimitarea în teren (bornarea) şi zonarea internă a ariilor naturale protejate conform legislaţiei în vigoare. stabileşte ca obiective: ▪ ▪ Conservarea diversităţii biologice. inclusiv siturile Natura 2000. Acţiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. instrumente şi măsuri de planificare. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului. investiţii în infrastructură pentru refacerea habitatelor şi speciilor şi în infrastructura pentru accesul public. Axa prioritară 4 a Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii. Din perspectivă europeană. în conformitate cu Regulamentul 1698/2005 referitor la activităţile care conduc la conservarea mediului. Consilii Judeţene având ca reprezentant legal Preşedintele CJ). management şi monitorizare a habitatelor (planuri. studii. prin asigurarea plăţilor compensatorii. zone cu protecţie strictă. POS Mediu va încuraja implicarea acestora ca potenţiali beneficiari ai operaţiunilor finanţate prin această Axă Prioritară. la care se adaugă o infrastructură bine dezvoltată. observatoare etc. România trebuie să asigure înfiinţarea Reţelei NATURA 2000. zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane). 88 . inclusiv pentru siturile Natura 2000. Autorităţi publice locale (Consilii locale reprezentate prin Primar. inclusiv NATURA 2000. echipamente). Agenţia pentru Protecţia Mediului. Scop: Sprijinirea conservării biodiversităţii şi a naturii prin acţiuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate. în strânsă legătură cu înfiinţarea reţelei Natura 2000. recoltarea unor specii de plante şi animale din perimetrul acestor zone protejate. constituite în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. Creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte protecţia mediului şi comportamentul prietenos pentru mediu – ca bază pentru dezvoltarea durabilă – este de asemenea un element cheie luat în considerare. în strânsă legătură cu Reţeaua Natura 2000. este oportună elaborarea unei aplicaţii/unui proiect cu finanţare prin POS Mediu cu participarea catedrelor specializate din universităţi. ONG –urilor de profil şi a Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii. Domeniul de intervenţie: Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000. este necesar un sistem adecvat de management şi monitorizare. ce va fi implementat în întreaga reţea de arii protejate.- transportul auto şi circulaţia turistică pe o reţea haotică şi densă de drumuri şi poteci. Se acordă sprijin financiar pentru elaborarea. Universităţi. Academia Română. Institute de cercetare.

de mediu. POS Mediu intervine numai asupra cursurilor de apă naţionale.Infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor. Acţiuni complementare în domeniul managementului riscului pentru inundaţii sunt prevăzute în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală care finanţează intervenţii la nivelul cursurilor de apă locale şi mai mici. Programul Operaţional Sectorial Mediu stabileşte a cincea axă prioritară: „Implementarea infrastructurii Obiectiv: ▪ Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc Domeniul de intervenţie: Protecţia împotriva inundaţiilor Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: . adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”. neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice existente. În calitate de beneficiar unic. propagarea viiturilor din amonte suprapusă peste viiturile locale. ecologice şi de conservare a celor mai vulnerabile regiuni. care trebuie să elaboreze un Master Plan (MP) privind managementul inundaţiilor pe bazin/subbazin hidrografic care să acopere o perioadă de 30 de ani. inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor. ANAR va transmite cereri de finanţare în conformitate cu priorităţile naţionale şi cu prevederile şi cerinţele detaliate indicate de Autoritatea de Management. Cauzele antropice care au favorizat fenomenul sunt: depozitarea diverselor materiale şi gunoaie în albia minoră a cursurilor de apă. Prioritizarea componentelor de investiţii în programe pe termen mediu şi lung trebuie argumentată. . eroziune). Solicitantul eligibil este ANAR. . în corelare cu Planul de management la nivel de bazin. de a identifica necesarul de investiţii în domeniul protecţiei împotriva inundaţiilor şi de a le ierarhiza. Scopul elaborării Master Planului este acela de a evalua situaţia existentă. instituţie publică de interes naţional. Programul Operaţional Regional va sprijini acţiuni pentru eficientizarea intervenţiilor după inundaţii şi alte riscuri naturale (cutremure. Este necesar ca fiecare Stat Membru al UE să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic în care sănătatea umană. Master Planul va oferi soluţii pentru situaţiile critice apărute în sistemul de management al inundaţiilor. neîngrijirea vegetaţiei astfel încât aceasta a crescut necontrolat pe malul râurilor. Sprijinul pentru această axă prioritară se va concentra pe investiţiile care să furnizeze un nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor prin îmbunătăţirea stării economice. Zonele ţintă pentru intervenţie vor fi selectate în concordanţă cu strategiile relevante la nivel regional şi naţional. afuieri ale fundaţiilor de poduri şi prăbuşiri de ziduri de sprijin. 89 . ce prezintă risc de inundaţii. care au afectat reţeaua de drumuri şi prăbuşiri ale platformei acestora.Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor. supervizare şi publicitate.Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune. care au fost realizate special pentru atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor. mediul înconjurător şi activităţile economice pot fi afectate de inundaţii. planuri şi măsuri. Cauzele naturale ale producerii fenomenului au fost: ploi abundente de lungă durată. va asigura conformarea cu Directivele UE şi va include măsuri prioritare cu impact pozitiv asupra populaţiei şi asupra protecţiei mediului. prin lucrări specifice. Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) va beneficia de intervenţiile din cadrul Axei prioritare 5 POS Mediu. prin crearea unor unităţi speciale de intervenţie şi furnizarea de echipament pentru acestea în fiecare judeţ. care se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române.Măsura 5: Protecţia împotriva inundaţiilor Ultimii ani s-au caracterizat în anumite perioade printr-un regim cu excedent pluviometric care a condus la grave alunecări de teren. management.

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional delimitează, în judeţul Prahova, zonele/unităţile administrativ-teritoriale expuse la riscuri naturale [inundaţii (datorate revărsării unui curs de apă/ scurgeri pe torenţi), alunecări de teren (primare, reactivate)]. Delimitarea geograficã a zonelor de risc natural se bazeazã pe studii şi cercetări specifice elaborate de instituţii specializate, materializate prin hărţi de risc natural avizate de organele de specialitate ale administraţiei publice locale şi centrale, competente potrivit legii În zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva dezastrelor:  Măsuri pentru eliminarea efectelor fenomenului de inundaţii: întreţinerea albiilor cursurilor de apă prin îngrijirea vegetaţiei de pe malurile apei; controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale; întreţinerea şi repararea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor imediat după producerea fenomenului; realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile la acest fenomen natural.  Măsuri împotriva alunecărilor de teren: urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană; avertizarea în cazul extinderii şi intensificării proceselor de degradare; întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.); măsuri de reducere a instabilităţii terenurilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale; măsuri de reducere a instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, arături transversale etc.).

Măsura 6: Valorificarea resurselor energetice regenerabile
Având în vedere creşterea consumului de energie în România şi uzura ridicată a echipamentelor în funcţiune, se impune modernizarea şi reabilitarea centralelor existente şi construcţia de noi capacităţi de producţie. Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei va conduce la crearea infrastructurii pentru dezvoltarea activităţilor economice şi în acelaşi timp la scăderea pierderilor de energie şi evitarea situaţiilor de criză, ceea ce în final va duce la performanţe economice şi standarde de calitate adecvate pentru consumatorii de energie. POS Creşterea Competitivităţii Economice reprezintă principalul instrument pentru realizarea primei priorităţi tematice a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere. Domenii majore de interventie:

a) Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru operatorii industriali, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice; b) Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport si distribuţie; c) Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate.

Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului):

Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi: a) Investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: biomasă, resurse hidroenergetice (în capacităţi de mică putere <10 MW), solare, eoliene, biocombustibili, resurse geotermale şi alte resurse regenerabile de energie. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei:
90

b) Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport a energiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europene. Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Finanţarea acestui program se realizează din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul obiectivului Convergenţă a Politicii de Coeziune a UE. Beneficiile obţinute ca urmare a producerii şi utilizării „energiei verzi” vor fi: reducerea poluării aerului, stimularea dezvoltării economiilor locale, reducerea pe termen lung a costurilor pentru energia regenerabilă. Implicarea Consiliului Judeţean în domeniul energiei regenerabile a debutat prin asocierea cu Consiliului local Ploieşti cu alte instituţii publice şi operatori economici din sfera serviciilor publice comunitare la înfiinţarea Agenţiei de Eficienţă Energetică şi Energie Regenerabilă, structură care se va integra în reţeaua naţională şi europeană a agenţiilor (Hotărârea Consiliului Judeţean 78/25.07.2008). Agenţia îşi propune să promoveze spre finanţare din fonduri europene şi/sau private proiecte pentru producerea de energie verde şi/sau de creştere a eficienţei energetice. Totodată Agenţia va promova acţiuni de conştientizare a populaţiei şi instituţiilor publice cu privire la beneficiile utilizării energiei regenerabile şi va participa la elaborarea politicilor şi strategiilor regionale în domeniu. Consiliul judeţean pregăteşte, de asemenea, un proiect original pentru producerea energiei verzi în incinta Parcului de agrement Constantin Stere Bucov, care va fi promovat spre finanţare. Centrul pentru energie verde de la Bucov, primul de acest gen din judeţ, va cuprinde o construcţie de bază cât şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice şi termice, prin folosirea tuturor surselor de energie neconvenţională. Clădirea în care va funcţiona centrul va fi acoperită, în proporţie de 40%, cu panouri fotovoltaice care vor asigura energia necesară funcţionării parcului. În acest centru vor fi pregătiţi specialişti, din întreaga ţară, în domeniul energiilor regenerabile. Sistemele care folosesc surse de energie neconvenţionale (energie fotovoltaică, energie termică solară, energie eoliană, energia solului-pompe de căldură şi biomasă) pentru producerea energiei electrice, termice şi a apei calde pot face obiectul unor proiecte finanţate atât prin programe externe, fondul pentru mediu precum şi prin alte programe guvernamentale. Consiliul Judeţean Prahova va promova asemenea proiecte pentru clădirile din patrimoniul public, instituţiile publice aflate sub autoritatea sa şi va sprijini localităţile din judeţ în pregătirea şi promovarea acestui tip de proiecte. La Valea Doftanei va fi instalată o centrală de măsurare a vântului, urmând ca în anul 2009, să se monteze centrale eoliene. Se studiază posibilitatea instalării de centrale eoliene pe dealurile de la Tohani şi Tătaru, după ce vor fi măsurate culoarele de vânt din zonă. Va fi experimentat primul parc de centrale fotovoltaice în zona deluroasă. Sunt studiate locaţii la Valea Călugărească, Ceptura, Urlaţi, Tohani, Dumbrăveşti şi Cornu.

91

PRIORITATEA 3. Dezvoltarea urbană

POLUL DE CREŞTERE
Dezvoltarea durabilă urbană este abordată de Programul Operaţional Regional ca primă axă prioritară. Aceasta are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Ca pol de creştere pentru Regiunea Sud Muntenia a fost selectat municipiul Ploieşti împreună cu zona sa de influenţă (arealul de antrenare), pe baza unor analize cantitative şi calitative a unor domenii relevante pentru potenţialul marilor centre urbane de a deveni poli de creştere: Arealul de influenţă al oraşului; Potenţial de dezvoltare; Mărimea şi structura populaţiei; Accesibilitatea; Dezvoltarea economică; Investiţii majore existente sau în curs de implementare şi infrastructura de afaceri; Existenţa şi profilarea centrelor de învăţământ superior pe domenii de vârf, în special în sectoare tehnice; Infrastructura de Cercetare & Dezvoltare & Inovare; Accesul populaţiei la servicii publice urbane de bază; Structura forţei de muncă; Infrastructura de sănătate şi infrastructura culturală. Acest statut conferă, pentru perioada 2007-2013, municipiului Ploieşti şi arealului de antrenare (alcătuit din 3 oraşe (Băicoi, Boldeşti-Scăieni şi Plopeni) şi 10 comune (Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Tîrgşoru Vechi şi Valea Călugărească) - 58 sate), posibilitatea de a realiza proiecte complexe însumând 97 mil €uro, pentru sprijinirea simultană a activităţilor de creare, dezvoltare, modernizare, echipare a infrastructurii urbane, de imbunătăţire a infrastructurii de transport public urban şi a infrastructurii serviciilor sociale, precum şi acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe fondul protejării mediului şi creşterii numărului de locuri de muncă. În vederea promovării şi implementării proiectelor aferente polului de creştere, Axa prioritară 1 impune constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ca formă asociativă de drept privat cu personalitate juridică având la bază Actul Constitutiv şi Statutul de funcţionare propriu. S-a realizat această formulă instituţională sub denumirea Asociaţiei de dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Ploieşti-Prahova”, având ca membri localităţile Ploieşti, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Tîrgşoru Vechi şi Valea Călugărească şi Consiliul Judeţean Prahova. În Anexa nr.2 este prezentat în detaliu documentarul statistic socio-economic al unităţilor administrativ-teritoriale care compun Polul de creştere Ploieşti-Prahova. Este esenţială sprijinirea polului de creştere în îndeplinirea funcţiilor urbane şi de polarizator al arealului înconjurător dependent în dezvoltare de acesta, prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere care va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare.

92

. etc. sociale.). de 93 . document de planificare comprehensivă a dezvoltării. în scopul realizării unei dezvoltări durabile. alte surse publice şi/sau private. impuse de legislaţie şi după elaborarea şi aprobarea de către toţi membrii Asociaţiei a Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Ploieşti-Prahova (PIDPC) pot fi promovate spre finanţare proiecte specifice. împrumuturi bancare.După parcurgerea procedurilor juridice. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere Ploieşti-Prahova (PIDPC). cât şi arealele adiacente. Planul integrat se va implementa prin proiecte individuale. transport. corelează politicile sectoriale . etc. Pentru a fi selectat. de mediu. care se finanţează din mai multe surse (fonduri europene.economice. fonduri proprii. logistice şi financiare. şi se implementează printr-o succesiune de proiecte individuale. trebuie să vizeze rezolvarea simultană a unei serii de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona de acţiune urbană avută în vedere.cu politicile teritoriale.

cablarea clădirii. grupuri sanitare. în interiorul zonei de protecţie a acestora. cu precădere IMM-uri. Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete. protejarea şi conservarea monumentelor istorice. Crearea.  Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/modernizate/extinse. unităţile de furnizare a energiei şi a gazului. centre pentru 94 . mobilier urban). naţional şi local. poduri. c) patrimoniu cultural mondial (UNESCO). ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1. Extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente. trotuare. consolidarea. zone pietonale. precum şi acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi de îmbunătăţire a serviciilor sociale. inclusiv transportul urban:         ▪ ▪ ▪  a) infrastructura publică urbană: Finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale. de dezvoltare a activităţilor antreprenoriale pentru ocuparea forţei de muncă. tabele interactive etc. b) transport şi mobilitatea populaţiei: Construirea de staţii pentru autobuze. picturilor murale exterioare. parcuri. tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea celor existente. care vor fi utilizate de operatorii economici. construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban. pasaje sub şi supraterane. inclusiv prin:  Restaurarea. protejarea şi conservarea picturilor interioare.  Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces. Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare. Reabilitarea siturilor poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi utilizări economice şi/sau sociale. din mediul urban: Restaurarea.. Proiectele individuale. etc). centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe.  Construirea utilităţilor anexe (parcări. pasarele. indicatoare etc). care nu aparţin patrimoniului naţional cultural. Crearea şi modernizarea spaţiilor publice urbane: străzi orăşeneşti.1 al POR.  Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul). trebuie să se încadreze în următoarele categorii de operaţiuni şi activităţi eligibile:  Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane.  Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri:   Reabilitarea infrastructurii sociale: ▪ Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale (centre de îngrijire a copiilor. incluse în Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere. Amenajarea terenurilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi/sau sociale. a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ. amenajarea terenurilor rezultate şi pregătirea lor pentru noi destinaţii economice şi/sau sociale.reabilitare a infrastructurii urbane degradate.  Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior. conectarea la reţele broadband (Internet).  Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri: staţii de tratare a apei. frescelor. parcări. modernizarea structurilor regionale/locale de sprijinire a afacerilor:  Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente. Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public (ex: tabele electronice de afişaj.). crearea /modernizarea spaţiilor verzi (grădini publice. Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu echipamente specifice pentru managementul traficului). centre pentru persoane vârstnice.  Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate. pentru activităţi de producţie şi/sau servicii. cablare broadband. domeniul major de intervenţie 1. extinderea. scuaruri. etc. sistemul de canalizare. Dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităţilor publice urbane (iluminat public.

între 1. resurse umane şi dezvoltarea capacităţii administrative.700. între 1. Breaza.000. zone pietonale.▪ tineret. politici şi programe în conformitate cu cerinţele PIDPC acoperind domeniile infrastructurii locale.000 locuitori . pasarele.500.respectiv proiectele individuale prin care se urmăreşte implementarea acestuia pot primi finanţare nerambursabilă în cadrul Axei prioritare 1 .  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni „Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”. amenajarea terenurilor rezultate şi pregătirea lor pentru noi destinaţii economice şi/sau sociale. persoane aflate în dificultate) şi dotarea acestora cu echipamente specifice. inclusiv transportul urban: a) infrastructura publică urbană:     Finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale. poduri. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere cuprinde cel puţin două proiecte individuale.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Centre urbane. care nu aparţin patrimoniului naţional cultural. Vălenii de Munte. 95 . Mizil.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni respectiv „Reabilitarea infrastructurii sociale”. inclusiv echipamente de informare şi comunicare. Acestea au fost sistematizate/încadrate pe secţiuni.000 lei şi 90. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere cuprinde obligatoriu un proiect care se încadrează în categoria de operaţiuni eligibile privind reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane.000 lei.3 este redat portofoliul de proiecte/idei de proiecte care poate fi completat/îmbunătăţit în vederea accesării fondurilor corespunzătoare Axei prioritare 1. parcări. Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare. Urlaţi . pasaje sub şi supraterane. capitole..000 lei şi 3.000 lei. Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc). Boldeşti-Scăieni. Sinaia. Proiectele incluse în Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere acoperă cel puţin două dintre categoriile de acţiuni eligibile. economice. trotuare. Comarnic. etc. Buşteni. CENTRE URBANE Entităţile urbane prahovene cu o populaţie peste 10.000. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere propus prin cererea de finanţare poate fi considerat eligibil în cadrul POR .700. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între limitele minime şi maxime prevăzute pentru tipul de proiect respectiv. s-a conturat un portofoliu de proiecte şi idei de proiecte care constituie un pachet relevant pentru dezvoltarea viitoare a polului de creştere. inclusiv transportul urban. Operaţiunile eligibile în cadrul proiectelor individuale componente ale Planului integrat de dezvoltare urbană acoperă:  Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane. care se încadrează în două categorii diferite de operaţiuni eligibile.dacă îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere are ca obiectiv reabilitarea unei „zone de acţiune urbană” clar delimitată în cadrul unui oraş/municipiu.000 lei şi 85. Băicoi.000 lei. scuaruri.sunt eligibile pentru Axa Prioritară 1 a POR: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul de intervenţie 1. între 350. făcute împreună cu membrii asociaţiei.Câmpina. În urma analizei. În Anexa nr. Amenajarea terenurilor degradate şi/ sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi/sau sociale. Crearea şi modernizarea spaţiilor publice urbane: străzi orăşeneşti. astfel:  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni „Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane. de mediu. inclusiv transportul urban”.

crearea /modernizarea spaţiilor verzi (grădini publice.  Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces. modernizarea structurilor regionale/locale de sprijinire a afacerilor:  Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente. Extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente. în scopul realizării unei dezvoltări durabile. pentru activităţi de producţie şi/sau servicii. construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban. centre pentru tineret. indicatoare etc).  Construirea utilităţilor anexe (parcări. grupuri sanitare. inclusiv prin:  Restaurarea. etc). picturilor murale exterioare. 96 . planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a dezvoltării limitat la zona de acţiune urbană identificată. conectarea la reţele broadband (Internet). precum şi elaborarea şi aprobarea de către consiliul local a planului de dezvoltare urbană ca o precondiţie pentru asigurarea sustenabilităţii. protejarea şi conservarea picturilor interioare. trebuie acordată o atenţie specială activităţilor proiectelor respective. în domeniile finanţabile. b) transport şi mobilitatea populaţiei: Construirea de staţii pentru autobuze. Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete. Planul integrat se implementează printr-o serie de proiecte individuale. care vor fi utilizate de operatorii economici.  Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate. inclusiv echipamente de informare şi comunicare. În vederea accesării fondurilor este necesară pregătirea proiectelor. în interiorul zonei de protecţie a acestora. în sensul asigurării încadrării acestora în categoriile de activităţi eligibile pentru Axă prioritară 1 a POR. Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu echipamente specifice pentru managementul traficului).        Dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităţilor publice urbane (iluminat public. unităţile de furnizare a energiei şi a gazului. parcuri.  Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/ modernizate/ extinse. mobilier urban).  Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul). c) patrimoniu cultural mondial – UNESCO .). cu precădere IMM-uri. Crearea. frescelor. Reabilitarea siturilor poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi utilizări economice şi/sau sociale.naţional şi local din mediul urban: Restaurarea. persoane aflate în dificultate) şi dotarea acestora cu echipamente specifice. cablarea clădirii. extinderea. În acest sens. Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public (ex: tabele electronice de afişaj. centre ▪ pentru persoane vârstnice. Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc). protejarea şi conservarea monumentelor istorice. sistemul de canalizare. centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe. a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ. tabele interactive etc.  Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior. consolidarea.  Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri: staţii de tratare a apei. cablare broadband. tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea celor existente.  Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri   Reabilitarea infrastructurii sociale ▪ Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale (centre de îngrijire a copiilor. Pentru centrele urbane.

Finanţarea proiectelor individuale incluse în planul integrat al oraşului . între 1.centru urban se va realiza în integralitate din Axa prioritară 1. pot depune cereri de finanţare pentru proiecte individuale şi în cadrul altor Axe prioritare ale Programului Operaţional Regional. 97 . respectiv „Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”. Plopeni şi Slănic pot promova proiecte pe axele prioritare ale POR precum şi ale POS Mediu.000 lei.000.700. între 1. Oraşele/municipiile – centre urbane.000.000 lei. pentru care se poate solicita finanţare doar în cadrul Axei prioritare 1. respectiv „Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane.000 lei şi 85.. între 350. domeniul major de intervenţie 1.700.1 al POR. în funcţie de calitatea şi de maturitatea proiectelor prin care se va implementa planul.000 lei şi 3.500. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între limitele minime şi maxime prevăzute pentru tipul de proiect respectiv.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni. cu excepţia acelor proiecte care sunt incluse în Planul integrat pentru dezvoltare urbană. respectiv „Reabilitarea infrastructurii sociale”. astfel:  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni.000 lei şi 90. Oraşele Azuga. inclusiv transportul urban”.000 lei.

infrastructura de drumuri comunale care deserveşte populaţia rurală are o viabilitate mediocră/rea pentru traficul rutier (doar 22.2007: Categoria şi nr.6% din numărul de comune beneficiază parţial de reţea publică de canalizare. recreaţionale. resurselor naturale şi umane pe care le deţin.00 km Starea de viabilitate Bună Mediocră Rea 167. În majoritatea comunelor şi satelor. servicii de transport public etc).4 22. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. stabileşte ca axă prioritară Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale. 98 . creşterii atractivităţii şi interesului pentru zonele rurale. Servicii pentru comunitatea rurală Infrastructura fizică de bază slab dezvoltată.4. Sistemul de colectare şi depozitare a deşeurilor solide este în extindere în zona rurală.F.6 100. social şi din punct de vedere al dimensiunii lor. asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi servicii sociale necesare comunităţii.4% din drumurile comunale sunt în stare bună) drumurile fiind afectate în perioadele cu precipitaţii. una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale. crearea de oportunităţi ocupaţionale. în majoritatea comunelor este. 29 comune beneficiază de reţea de alimentare cu apă în sistem centralizat în toate satele componente iar 34 comune sunt alimentate parţial. În prezent spaţiile de depozitare a deşeurilor existente în spaţiul rural nu corespund normelor de mediu. Infrastructura de drumuri. expusă în Capitolul 4 INFRASTRUCTURA şi în Anexa nr. Serviciul de alimentare cu energie termică în mediul rural nu există. nu reprezintă o problemă a spaţiului rural.4 380. Modernizarea şi extinderea infrastructurii fizice rurale de bază influenţează în mod direct dezvoltarea activităţilor sociale. într-o abordare integrată care presupune combinarea activităţilor şi operaţiunilor astfel încât să rezolve problemele şi nevoile locale. Electrica Muntenia Nord. Aceasta impune dezvoltarea cu prioritate a infrastructurii fizice rurale de bază. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii.PRIORITATEA 4. 13 comune au reţele de gaze naturale cu acoperire integrală iar 23 sunt racordate parţial la acest sistem.C. În toate comunele prahovene există unităţi şcolare dar nu în toate satele. Potrivit analizei situaţiei existente. Dezvoltarea rurală Zonele rurale prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic. culturale şi economice şi implicit. acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri. de asemenea. a serviciilor pentru comunităţile rurale precum şi menţinerea şi păstrarea identităţii culturale. aceste aspecte afectează sănătatea şi bunăstarea familiilor din comunităţile rurale.E.9 Alimentarea cu apă şi tratarea apelor uzate. Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Această stare de fapt se datorează în special extinderii intravilanului acestor localităţi. aproape inexistente. urmând ca acestea să fie închise şi ecologizate. situaţie care se răsfrânge şi asupra accesului mamelor pe piaţa muncii. Conectarea la reţeaua publică de furnizare a energiei electrice. Totodată. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale. În ceea ce priveşte accesul la sistemul de canalizare. noile amplasamente urmând a fi electrificate conform soluţiilor stabilite de către S.8 199. drumului Total drumuri comunale % Lungime totală 747. În judeţul Prahova mai sunt localităţi unde unele gospodării nu sunt racordate la reţele electrice de joasă tensiune. centrele rezidenţiale pentru copii şi centrele de îngrijire şi asistenţă socială pentru adulţi sunt reduse numeric în mediul rural. F. doar 15. creşele nu funcţionează în mediul rural. Alimentarea cu energie electrică/termică/gaz/deşeuri. diversităţii.E.D.4 26.12.7 50. de îngrijire a copiilor şi bătrânilor. Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. Starea de viabilitate a drumurilor comunale la 31. În mod evident.

de prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole. care pentru localităţile respective au soluţionat problema infrastructurii. De asemenea.20 alin. a obiceiurilor. În privinţa spaţiilor pentru practicarea activităţilor sportive nu există cluburi sportive. Consiliul judeţean prin instrumentul parteneriatelor a participat efectiv la finanţarea majoritară a unui număr important de lucrări de construire/modernizare/reabilitare a aşezămintelor culturale.14 km reţea de canalizare. 30.4 km drumuri construite şi modernizate. care a devenit tot mai important pentru cetăţeni în condiţiile diminuării evidente a transportului pe calea ferată. îmbunătăţirea siguranţei rutiere. indiferent de modalitatea de gestiune adoptată. dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale reclamă necesitatea unei abordări integrate care presupune combinarea activităţilor şi operaţiunilor a patru măsuri oferite de 99 . satisfacerea cu prioritate a nevoilor de transport ale populaţiei şi ale operatorilor economici pe teritoriul unităţilor administrativteritoriale. 9 pentru apă şi 4 pentru canalizare. Conform reglementărilor actuale (art. capacitatea de transport a mijlocului de transport şi zilele de circulaţie. dinamic şi loial. Menţinerea şi păstrarea moştenirii rurale şi a identităţii culturale În spaţiul rural. accesul egal şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport. arta meşteşugurilor. modifică. casele de cultură şi alte aşezăminte culturale nu oferă servicii culturale pentru populaţia rurală. protecţia mediului şi calităţii transportului public local. deplasarea în condiţii de siguranţă şi de confort.7 km reţea de alimentare cu apă. optimizarea funcţionării pieţei transportului public local prin asigurarea unui cadru concurenţial normal. Consiliul judeţean are responsabilitatea organizării optime a acestui serviciu public.4 staţii de epurare) precum şi proiecte axate pe activităţi meşteşugăreşti. piste de biciclete. există oportunitatea de a duce la îndeplinire şi de a folosi cu succes aceste proiecte. respectiv transportatorilor autorizaţi la piaţa transportului public local. Programul judeţean de transport de persoane prin curse regulate efectuate cu autobuze include traseele şi localităţile intermediare. Totuşi. Numărul comunelor care au beneficiat de proiecte de infrastructură fizică de bază (drum. atribuţiile şi competenţele acordate prin Legea nr. Pe fondul lipsei de mijloace financiare. precum şi a bunurilor acestora prin poliţe de asigurări. Complexitatea nevoilor de renovare. aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia. dotarea acestora este nesatisfăcătoare pentru ele. parcuri. În unele localităţi rurale căminele culturale. apă şi canalizare) cu finanţare SAPARD a fost de 33 din care 20 au beneficiat de proiecte pentru drumuri. În acest moment. situri arheologice. Consiliul Judeţean este autoritatea care cooperează cu consiliile locale cu privire la asigurarea şi dezvoltarea serviciului de transport public de persoane prin curse regulate de interes judeţean şi pentru corelarea acestuia cu serviciile de transport public local de persoane la nivelul localităţilor. identitatea culturală nu este definită doar de o simplă locaţie. 51/2006 şi prin prezenta lege”). Obiectivele de patrimoniu. terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate. având drept cauză aceleaşi lipsuri financiare. Mai mult decât atât. reprezentând o posibilitate de promovare a satelor cu efect pozitiv asupra turiştilor şi populaţiei locale.Spaţiile recreaţionale (locuri de joacă pentru copii. numărul de curse planificate. ca model pentru a fi reproduse la o scară mai largă printr-un program de dezvoltare rurală. necesităţile de renovare şi dezvoltare a satelor sunt încă destul de mari. aşezămintele culturale din unele comune nu şi-au mai putut desfăşura activitatea din cauza stării înaintate de degradare. Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. activitatea culturală este organizată în jurul căminului/centrului cultural al comunei/satului. centre istorice etc. sunt în pericol de degradare. Localităţile rurale din judeţ beneficiază de servicii de transport public care să le asigure legătura cu alte localităţi sau cu centrul administrativ al comunei. finanţat prin FEADR şi contribuţia naţională. Satele reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor. programul de circulaţie. Cu toate că tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia geografică a zonei şi de prezenţa resurselor naturale. prelungeşte. acordă. forma de proprietate sau modul de organizare. satele nu reuşesc să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei. Organizarea şi efectuarea activităţilor specifice serviciilor de transport public local trebuie să asigure satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţilor locale.6 din Legea 92/2007 a Serviciilor de transport public local: „Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene sunt autorităţi de reglementare în domeniul transportului public local şi prin autorităţile de autorizare îsi exercită faţă de toţi operatorii de transport şi transportatorii autorizaţi. ansambluri de biserici. de amploare. inclusiv prin asigurarea de risc a mărfurilor şi a persoanelor transportate. suspendă şi retrage autorizaţiile de transport pentru serviciile de transport public local la nivel de judeţ. 190. o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale.) şi adăpostesc o bogată cultură tradiţională. Deşi prin implementarea Programului SAPARD s-au realizat proiecte de infrastructură rurală (108.

scopul. spaţii pentru organizarea de târguri. respectiv.cadrul legal de dezvoltare rurală: „Încurajarea activităţilor turistice”. formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară“. pieţe. spaţii de joacă pentru copii. corelând intervenţiile astfel încât să fie eficiente şi în armonie cu peisajul. Menţinerea şi păstrarea identităţii culturale: Restaurarea. 100 . gradul înalt de interdependenţă a acţiunilor şi necesitatea modernizării. etc. refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust. În acest context. consiliul judeţean consideră ca fiind prioritară dezvoltarea rurală în toată complexitatea sa: . etc. investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri. Deşi bine definit. dezvoltarea satelor. renovare.. etc. modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale. Dezvoltarea activităţilor turistice în mediul rural: centre locale de informare în scopul promovării. întreţinere spaţii verzi. Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile.Infrastructura fizică de bază: extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local.). arbori seculari. a amenajărilor complementare acestora.). înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice. reţele publice de joasă tensiune şi/sau a reţele publice de iluminat. O astfel de abordare are la bază două motive importante. bătrâni şi persoane cu nevoi speciale). înfiinţare. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă. refugii turistice de utilitate publică etc. terenuri de sport . etc. Conform prevederilor legale în vigoare: „Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca. microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală. „Renovarea. primării) şi parcări.. îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” şi „Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.inclusiv săli de sport. utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire. nu trebuie să se limiteze la o singură acţiune sau activitate. cascade etc. Toate acele activităţi care au menirea de a stimula dezvoltarea socio-economică a mediului rural. infrastructură aferentă serviciilor sociale (centre de îngrijire copii (creşe şi alte centre de asigurare a serviciilor sociale). renovării şi revitalizării satelor. - - Pentru toate domeniile de aplicabilitate toate localităţile rurale din judeţ sunt eligibile să promoveze proiecte care să contribuie la ridicarea standardului de viaţă al populaţiei din mediul rural. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată. în condiţiile legii. ci trebuie să aibă în vedere un anumit domeniu. înfiinţare şi extindere reţele publice locale de alimentare cu gaz. amenajare de marcaje turistice. Renovarea clădirilor publice (ex.. „Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală”. care realizează asocierea). să coopereze şi să se asocieze. înfiinţare pompieri etc. elaborare de materiale promoţionale în scopul promovării acţiunilor turistice. Beneficiile asocierii sunt multiple şi transcend scopul iniţial (de exemplu: crearea unei asociaţii de tip intercomunitar garantează apariţia unei strategii de dezvoltare a localităţilor. Această formă de asociere reprezintă un instrument important. piste de biciclete etc). prezentării şi vizitării turistice.. consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural din spaţiul rural (peşteri. Rolul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară O atenţie deosebită se va acorda încurajării investiţiilor iniţiate de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitare al căror rol în dezvoltarea comunităţilor rurale devine din ce în ce mai important. în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive. recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor. înfiinţare.Dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurală: Înfiinţare. are la bază un scop bine definit şi se realizează în vederea atingerii aceluiaşi obiectiv.. Aceasta va permite comunităţilor locale să rezolve într-un cadru integrat problemele şi nevoile locale. . amenajare spaţii publice de recreere (parcuri. construcţia de grădiniţe şi dotarea acestora.

Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează: ▪ Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural.000 populaţie echivalentă (p. staţii de tratare. c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural. Principalele domenii:  Infrastructura fizică de bază: Înfiinţarea de drumuri noi. a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apa uzată (canalizare. Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz 101 Sunt vizate investiţii în spaţiul rural pentru: . Obiectiv specific: creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. Prima înfiinţare.Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural. îmbunătăţirea infrastructurii. pentru populaţia locală. Satele şi zonele rurale trebuie să ajungă în situaţia de a putea concura eficient pentru atragerea de investiţii. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din zonele rurale şi creşterea gradului de ocupare prin dezvoltarea întreprinderilor şi crearea locurilor de muncă constituie elementul esenţial pentru menţinerea şi bunăstarea populaţiei rurale.Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată. b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală. Beneficiari . extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale. dezvoltarea satelor.).e. Un proiect integrat presupune combinarea în acelaşi proiect a cel puţin 2 acţiuni din cadrul aceleiaşi componente sau din componente diferite ale măsurii. ▪ Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. . O infrastructură modernă reprezintă punctul de pornire cheie în transformarea zonelor rurale în zone atractive. alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10. asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. . Prima înfiinţare şi extindere a reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de iluminat. aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare. cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe plan regional. îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Construcţia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale.Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare.Măsura 1: Renovarea. ci şi un element foarte important pentru dezvoltarea activităţilor economice şi pentru protecţia mediului. vicinale şi străzi din interiorul comunei). Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales. . staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10. .ONG-uri. ▪ Creşterea numărului de sate renovate. ▪ Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală. ameliorarea calităţii aerului şi apei nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale.e). în paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate şi a altor servicii sociale aferente.000 populaţie echivalentă (p. Prima înfiinţare. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare. în care cetăţenii să-şi desfăşoare activitatea economică şi să trăiască. Obiectiv general: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie.

Conductă aducţiune din punct „Vulpea”.către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea. Cărbuneşti. Toate localităţile rurale vor avea obiective de investiţii care să conducă la îmbunătăţirea substanţială a infrastructurii fizice de bază.000 locuitori echivalenţi care de asemenea vor beneficia de sprijin FEADR prin 102 . Conducta de transport (gravitaţional) până la Surani. investiţiile în reţeaua de alimentare cu apă se vor realiza numai împreună cu reţeaua de canalizare şi staţii de epurare. Sistem: conductă de transport LUKOIL (Poarta 4) – Vadu Săpat.Rezervor de stocare la staţia Ştefeşti. Baba Ana. Promovarea spre finanţare a sistemelor de alimentare cu apă:  Sistemul microzonal Şoimari-Cărbuneşti - -   Realizarea unei conducte magistrale de apă potabilă pe traseul Ploieşti-Mizil (din sursa Paltinu) care crează condiţiile realizării distribuţiilor de apă în comunele adiacente acestui traseu: Sistemul microzonal Movila Vulpii-Mizil Sursa: sistem de stocare Movila Vulpii. Din rezervorul Surani: Surani. În cazul în care pentru celelalte localităţi rurale sub 10. . Drăgăneşti. Staţie de repompare 1 Predeal Sărari. Se detaşează drept ţinte importante: ‼ Înfiinţarea. comuna Ştefeşti şi bazin înmagazinare apă şi reabilitare sistem captare – transport din sursa Crasna. Valea Călugărească. Colceag. Vărbilău (Vărbilău. Gura Vitioarei (Poiana Copăceni). . Rezervor de stocare la Vârful Stânei. Conducta de transport Vălenii de Munte-Predeal Sărari. Sistem: staţie de pompare amplasată în vecinătatea comunei Brebu. Păcuri. . Vitioara de Sus. Conducta de transport Predeal Sărari – Vârful Stânei. Tomşani. inclusiv localităţile sub 2. Boldeşti-Grădiştea. - Pentru localităţile rurale identificate prin Master Plan şi eligibile prin PNDR.Stocare în Vadu Săpat. . Rezervor stocare Surani. . Distribuţie gravitaţională către: Aluniş. Şoimari. Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor. Poiana Vărbilău. Coţofeneşti). Sărăţel. Sărari.Staţie de repompare în Aluniş până la staţia de tratare Ştefeşti.Conductă de aducţiune până la o cotă superioară în localitatea Pietriceaua. Păcureţi (Matiţa).   Magistrala de apă potabilă Brazi-Gorgota din sursa Paltinu pentru alimentarea localităţilor din sudul judeţului Alimentarea cu apă a zonei Aluniş-Brebu-Vărbilău-Slănic din sursa Paltinu: Sistemul microzonal Brebu-Aluniş-Vărbilău-Slănic Sursa: sistemul Paltinu în zona Telega. Sistem: Staţie de pompare Vălenii de Munte. Albeşti-Paleologu. Rezervor de stocare Predeal Sărari. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă şi apă uzată  Finalizarea în anul 2009 a sistemului de alimentare cu apă: Sursa: staţia de tratare a apei Vălenii de Munte. Distribuţie gravitaţională în localităţile: Din rezervorul Predeal Sărari: Predeal.000 locuitori echivalenţi neidentificate prin Master Plan. Albinari. Din rezervorul Vârful Stânii: Ariceştii Zeletin. Distribuţie gravitaţională în localităţile: Mizil (se disponibilizează un debit suplimentar din sursa Bălţeşti). Dumbrava şi Berceni. Distribuţie gravitaţională către Slănic.

Dumbrăveşti. primării) şi amenăjări de parcări. terenuri de sport . arbori seculari. trebuie identificată soluţia tehnică adecvată pentru colectarea şi epurarea apei uzate. întreţinere spaţii verzi. Investiţii de renovare.).).5% din suprafaţa judeţului.  Prin asocierea Judeţului Prahova cu localităţile Plopeni. achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial). piste de biciclete etc). Studii privind patrimoniul cultural (material şi 103 Înfiinţări şi extinderi distribuţie gaze naturale în zona Plopeni-Slănic obiectiv: Extindere SRM Plopeni şi reţea de repartiţie gaze medie presiune . Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect de renovare a unei clădiri publice). Suprafaţa totală a localităţilor ce se vor alimenta cu gaze naturale reprezintă aproximativ 14. materiale audio. care să fructifice importantul potenţial uman şi natural din zonă. Drăgăneşti.  Servicii comunitare de bază: Înfiinţarea. în zona comunei Poienarii Burchii. consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural din spaţiul rural (peşteri.).PNDR nu se poate respecta soluţia tehnică standard. Cocorăştii Mislii. Aluniş. care a cunoscut o serioasă scădere ca urmare a reducerii activităţii industriale a Uzinei Mecanice Plopeni. Şirna şi Tinosu are ca scop înfiinţarea şi organizarea unor societăţi comerciale performante. Posibilităţile tehnice ce condiţionează realizarea investiţiei rezultate din studiul de fezabilitate actualizat. Bertea. Posibilităţile tehnice ce condiţionează realizarea investiţiei. Cosminele. Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală. infiinţare pompieri etc. iar în cazul în care există sistemul de captare. instituţii publice şi obiective social culturale. Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii (creşe şi alte centre de asigurare a serviciilor sociale). Avându-se în vedere condiţiile specifice zonei. spaţii de joacă pentru copii. Vărbilău. Poienarii Burchii. Gherghiţa.700 gospodării şi circa 950 agenţi economici. Sistemul poate fi interconectat cu sistemele adiacente permiţând amplificarea lui pe Valea superioară a Teleajenului. rezultate din Studiul de Fezabilitate actualizat. colectare şi epurare a apei uzate. cascade etc. constau în asigurarea sursei de alimentare cu gaze din conducta magistrală de gaze MediaşBucureşti. Slănic. constau în asigurarea sursei de alimentare cu gaze din staţia de predare gaze naturaleBuda pe o conductă de medie presiune. Brazi. alimentare. este necesar a se promova o serie de măsuri corespunzătoare pentru atragerea de noi investitori cu forţă economică ridicată. Olari. inclusiv dotarea acestora.inclusiv săli de sport. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Stefeşti s-a hotărât realizarea investiţiei în vederea ridicării potenţialului economic al zonei Plopeni-Slănic. Renovarea clădirilor publice (ex. bătrâni şi persoane cu nevoi speciale. Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii. trebuie găsite soluţii neconvenţionale de captare. Vâlcăneşti. Populaţia ce urmează a beneficia de alimentarea cu gaze a zonei este de 48. Este necesar a se promova măsuri corespunzătoare pentru atragerea de noi investitori care să fructifice importantul potenţial natural şi uman din zonă. ceea ce reprezintă circa 15. spaţii pentru organizarea de târguri etc. Populaţia ce urmează să beneficieze de alimentarea cu gaze este de aproximativ 39. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire.000 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 13.000 gospodării şi circa 1.  Păstrarea şi conservarea patrimoniului rural şi a identităţii culturale. pieţe.000 locuitori. Gorgota. Puchenii Mari. modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale (prima achiziţie de cărţi. conform cerinţelor Directivei Cadru Apă transpusă în legislaţia românească prin Legea Apelor nr.100 obiective social culturale şi agenţi economici. ‼ Înfiinţarea şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz  Dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în zona de Sud a Judeţului Prahova Acest sistem realizat prin asocierea Judeţului Prahova cu localităţile Balta Doamnei. amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri. tradiţiilor şi obiceiurilor: Restaurarea.

30. 15. 2. 12. 7. vitrine. 8. 18.). 31. 39. 35. în perioada 2007-2013 TIP DE INVESTIŢIE Nr. 34. 6. 13. 20. sisteme de alarmă etc. 26. 14. 5. 33. 24. 17. Localitate Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 104 Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1. 23. 28. postamente. 36.imaterial). 4. 9. 11. 32. 21. Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural (ex. 25. este atestată prezenţa tuturor comunelor ca beneficiari eligibili ai acestei măsuri. 29. 38. crt. 10. 16. 22. 3. Adunaţi Albeşti-Paleologu Aluniş Apostolache Ariceştii Rahtivani Ariceştii Zeletin Baba Ana Balta Doamnei Bălţeşti Băneşti Bărcăneşti Bătrâni Berceni Bertea Blejoi Boldeşti-Grădiştea Brazi Brebu Bucov Călugăreni Cărbuneşti Ceptura Ceraşu Chiojdeanca Ciorani Cocorăştii Colţ Cocorăştii Mislii Colceag Cornu Cosminele Drăgăneşti Drajna Dumbrava Dumbrăveşti Fântânele Filipeştii de Pădure Filipeştii de Târg Floreşti Fulga . Priorităţi de promovare a proiectelor care vizează obiective de dezvoltare a localităţilor judeţului Prahova. 27. 19. 37. Prin intermediul Planului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Prahova în perioada 2007-2013.

58. 69. 66. 67. 73. 79. 45. 82. 54. 46. 74. 88. 75. 86. 63. 43. 52. Gherghiţa Gorgota Gornet Gornet-Cricov Gura Vadului Gura Vitioarei Iordăcheanu Izvoarele Jugureni Lapoş Lipăneşti Măgurele Măgureni Măneciu Măneşti Olari Păcureţi Păuleşti Plopu Podenii Noi Poiana Câmpina Poienarii Burchii Poseşti Predeal-Sărari Proviţa de Jos Proviţa de Sus Puchenii Mari Râfov Salcia Sălciile Sângeru Scorţeni Secăria Şirna Şoimari Şotrile Starchiojd Ştefeşti Surani Talea Târgşoru Vechi Tătăru Teişani Telega Tinosu Tomşani Vadu Săpat Vâlcăneşti Valea Călugărească Valea Doftanei Vărbilău x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x La solicitarea finanţărilor prin FEADR. 84. 85. 59. 48. 41. 78.40. 64. 51. proiectele depuse de către autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare cu gradul de sărăcie mai mare de 40% vor beneficia de un punctaj mai mare. 68. 56. 76. 77. 72. 49. 61. 50. 44. 81. 47. 60. 53. 57. 105 . 80. 62. 90. 83. 65. 87. 89. 71. 42. 70. 55.

Localitatea Apostolache Ariceştii Zeletin Baba Ana Bălţeşti Boldeşti Grădiştea Călugăreni Cărbuneşti Ceptura Chiojdeanca Colceag Drăgăneşti Cosminele Dumbrava Fântânele Gherghiţa Gornet Cricov Gura Vadului

Rata sărăciei 40,1 42,8 38,8 40,0 39,4 55,2 44,1 38,9 45,6 39,3 40,3 39,8 38,9 39,6 42,3 38,7 38,2

Localitatea Iordăcheanu Jugureni Lapoş Păcureţi Podenii Noi Poseşti Predeal - Sărari Proviţa de Jos Salcia Sălciile Sângeru Starchiojd Surani Şoimari Şotrile Tătaru Vâlcăneşti

% Rata sărăciei 45,5 53,9 64,0 43,4 45,6 41,3 50,1 39,3 62,2 41,6 58,2 39,6 44,9 52,4 44,7 48,0 40,4

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul Măsurii 322 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 va fi:  100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit (Proiectele depuse de unităţile administrativ teritoriale - comunele  1 milion €uro/proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;  3 milioane €uro/proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;  2,5 milioane €uro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un Consiliu Local;  6 milioane €uro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;  500.000 €uro/proiect individual pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de această măsură, altele decât cele mai sus menţionate.  de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

- şi asociaţiile acestora se încadrează în categoria proiectelor negeneratoare de profit şi sunt de utilitate publică), dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:

Măsura 2: Încurajarea activităţilor turistice în mediul rural
Turismul rural, componentă a turismului prahovean, este un sub-sector cu potenţial deosebit de dezvoltare, reprezentând astfel o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilizare a populaţiei rurale. Dezvoltarea turismului poate contribui la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă de creştere a veniturilor populaţiei rurale. Peisajul natural, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Un segment important al turismului rural este reprezentat de agroturism, dată fiind prezenţa unui număr ridicat de gospodării agricole, localizate în zone cu valoare peisagistică ridicată unde sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Având în vedere necesitatea reorientării unora dintre aceste gospodării către activităţi non-agricole şi de obţinere a veniturilor suplimentare, agroturismul poate fi o bună alternativă. Agroturismul este în general practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodăriile rurale, ca activitate secundară. Prin această formă de turism se oferă posibilitatea turiştilor de a reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic şi spiritual, precum şi accesul la bucătăria autentică specifică fiecărei zone. 106

Urmărind evoluţia turismului rural prahovean, se observă că la nivelul anului 2004 existau 15 pensiuni turistice rurale iar la nivelul anului 2008, în spaţiul rural, numărul pensiunilor turistice a ajuns la 32 (400 locuri), ceea ce reprezintă un potenţial considerabil la nivelul acestui sub-sector. În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Această situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionarea dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone. La construirea de noi structuri de primire se va acorda o atenţie deosebită investiţiilor al căror obiectiv principal îl reprezintă calitatea. Activitatea de turism va fi orientată către zonele rurale cu potenţial turistic, precum şi asupra posibilităţilor de dezvoltare a activităţilor recreaţionale (activităţi sportive, plimbări în aer liber, odihnă, vizionarea de spectacole cu caracter tradiţional şi participarea la sărbătorile locale). Susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în spaţiul rural, iar cel de-al doilea pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale, în special a femeilor şi a tinerilor. Turismul rural, mai mult decât alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Obiectiv general: Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. Obiective specifice: Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor. Obiective operaţionale: ▪ Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; ▪ Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; ▪ Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Investiţii în spaţiul rural: ▪ ▪ ▪ ▪

a) Investiţii în infrastructura de primire turistică; b) Investiţii în activităţi recreaţionale; c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute:  Investiţii în infrastructura de primire turistică: Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere: Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agroturism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele; Pentru investiţiile în agroturism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă. Modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice în cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic; Investiţii de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibilii, ca parte componentă a proiectelor.  Investiţii în activităţi recreaţionale; Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai în scop 107

-

-

turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc.  -

-

Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării şi vizitării turistice; Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale; Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.; Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor; Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „Drumul vinului”, „Drumul fructelor”, „Drumul Voievozilor”, etc.).  Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.

Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.;

-

Beneficiari: - Micro-întreprinderile; - Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere; - Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; - ONG-uri. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 €uro/proiect; Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la: - 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 70.000 €uro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism; - 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 €uro/proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural.

Măsura 3: Dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale
În interesul promovării unui număr cât mai mare de proiecte eligibile pentru mediul rural, Consiliul Judeţean Prahova asigură prin compartimentele de specialitate asistenţă tehnică permenentă consiliilor locale şi potenţialilor investitori privaţi. Asistenţa vizează în principal identificarea ideilor de proiect, prioritizarea acestora, asocierea activităţilor în proiecte integrate care să asigure şanse cât mai bune de finanţare în condiţiile soluţionării problemelor majore ale localităţilor. Totodată se pune accent pe componenta metodologică şi pe cea instituţională care condiţionează eligibilitatea proiectelor. Astfel într-o primă etapă s-au efectuat analize aprofundate cu primarii localităţilor şi personalul tehnic urmărindu-se identificarea ideilor de proiecte şi asocierea acestora în proiecte integrate care să conducă prin scenariile conforme cu Ghidurile Solicitantului la realizarea unui punctaj optim în viitoarele proceduri de evaluare. Acestă etapă a fost continuată cu o Caravană de informare la nivelul tuturor comunelor din judeţ susţinută de personal de specialitate din Consiliul Judeţean Prahova, OJCA, DADR, ADR şi instituţii bancare. Cu ajutorul unor materiale grafice relevante pentru domeniile finanţabile şi beneficiind de o logistică informatică, au fost expuse detaliat, atât autorităţilor locale cât şi potenţialilor investitori din mediul privat, 108

contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale. silvic sau alimentar. restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere. Furnizorii de formare profesională. care practică în principal activităţi agricole) a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării. Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investiţii corporale şi/sau necorporale. ‼ Măsura 122: Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii Prin această măsură se sprijină investiţiile în pădurile care se supun regimului silvic.000. informare şi difuzare de cunoştinţe pot fi: . Au fost prezentate măsurile prioritare ale PNDR cu impact asupra populaţiei din mediul rural: ‼ Măsura 111: Formare profesională (training). .oportunităţi.Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.Instituţii de învăţământ: licee şi colegii cu profil agricol. Această situaţie este cauzată de faptul că. vizând creşterea valorii economice a pădurilor ţinând cont de rolul multifuncţional. Sprijinul pentru instalare este de 10. cu vârsta cuprinsă între 24 şi 44 de ani.persoane juridice care au competenţă în domeniul agricol. diversificare.000 €uro în funcţie de tipul proiectului.000 €uro/1 UDE dar nu va putea depăşi 25.000 €uro/exploataţie. Procentul sprijinului nerambursabil este de 50%. Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1. ‼ Măsura 112: Instalarea tinerilor fermieri Un procent relativ mare de tineri. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect va fi de 4. 109 . Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. ‼ Măsura 121: Modernizarea exploataţiilor agricole Obiectivul general îl reprezintă creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare. pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvică. biodiversitate. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere. creare de locuri de muncă şi creştere economică în mediul rural. neavând alte surse de venit. pentru dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante vor permite gospodărirea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere. are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE. tinerii din mediul rural rămân în comunităţile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activităţi agricole. . proceduri de urmat şi exemple de succes urmărindu-se sporirea interesului pentru demararea de proiecte finanţabile. conştientizare a rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile. prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.000 €uro. creşterea calităţii managementului la nivel de fermă. silvic sau alimentar conformă cu obiectivele măsurii. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară. informare şi difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează în sectoarele agricol. conştientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. obţinere de produse locale de calitate superioară. Beneficiarii sunt fermierii (persoane fizice sau juridice.Entităţi private . reducerea emisiilor de dioxid de carbon).000. igienă şi bunăstare a animalelor.000 €uro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE (unitate de dimensiune economică). silvic şi alimentar. informare şi difuzare de cunoştinţe Acţiunile de formare. Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile.Entităţi publice: . sunt ocupaţi în agricultură. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin măsură. iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.

îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din domeniu. lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere. Beneficiari: Organizaţii/federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. Valoarea maximă a ajutorului în cadrul schemei nu vă depaşi 3. ‼ Măsura 125: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Măsura cuprinde două submăsuri: Submăsura 125a: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii Obiectiv: Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie. lucrările de corectare a torenţilor. printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie. Beneficiari: Proprietari/deţinători privaţi de pădure şi asociaţiile acestora.000 €uro/proiect. Plafonul maxim al cofinanţării publice este de 3.000. persoană juridică care administrează fondul forestier proprietate publică a statului.000. care desfăşoară activităţi 110 . etc. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat este de 5. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141 sunt persoanele fizice în vârsta de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare). Administratorul fondului forestier de stat . ‼ Schema de ajutor de stat XS 13/123A/2008 pentru Stimularea IMM–urilor care procesează produse agricole Obiectivul general vizează creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare şi marketing a produselor agricole prin diversificarea produselor obţinute şi prin obţinerea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor. Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse. Consilii locale şi asociaţii ale acestora deţinătoare de pădure.000 €uro – aceasta sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. Intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat beneficiarilor este 50% din totalul cheltuielilor eligibile. situate în fondul funciar agricol. Valoarea maximă a ajutorului în cadrul schemei nu va depăşi 2. pe această cale. ‼ Schema de ajutor de stat „Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase” aferentă măsurii 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” Obiectivul general: creşterea competivităţii microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase şi obţinerea de surse regenerabile de energie din biomasa forestieră.000 €uro.). ‼ Măsura 141: Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă Vizează: Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic. realizându-se.000 €uro – această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. Consilii locale şi asociaţii ale acestora.Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. − modernizarea drumurilor forestiere şi a căilor ferate forestiere.‼ Măsura 123: Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Obiectiv general: creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agroalimentare şi forestiere. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Shema XS 13/123A/2008 este de 5. ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. − lucrările de corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale situate în pădure.000 €uro/proiect. Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje.000. Submăsura 125b: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii Acţiunile sprijinite sunt: − crearea accesului la pădurile din zone cu accesibilitate redusă.

).500 €uro/an/ferma de semi – subzistenţă. în principal activităţi agricole.economice. Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%. produse de uz gospodăresc. la utilizarea continuă a terenurilor agricole. Acţiunile prevăd: ▪ Investiţii în activităţi non-agricole productive: . Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%. tricotaje. de asemenea. respectiv în zonele defavorizate de condiţii naturale specifice. ‼ Măsura 212: Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană Să contribuie în zonele defavorizate . situat în cadrul zonelor defavorizate – altele decât zona montană. a resurselor naturale. ‼ Măsura 211: Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată Obiectiv: Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole. diversificarea activităţilor fermelor. Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plăţi anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul zonei montane defavorizate. creşterea biodiversităţii. menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi. crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.altele decât zona montană. Se acordă sprijin public nerambursabil de 1.Valoarea sprijinului anual este de 50 €uro. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de cinci ani. prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri. încălţăminte. menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile. Plăţile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului. ‼ Măsura 221: Prima împădurire a terenurilor agricole Această măsură este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători. inclusiv masă lemnoasă de calitate. 111 . după caz. ‼ Măsura 143: Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori Obiectiv: îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole şi atingerea performanţei. ‼ Măsura 312: Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Obiectivul măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole. cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploataţii. a solului şi a diversităţii genetice. îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei. prin menţinerea. în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. ‼ Măsura 214: Plăţi de Agro-mediu Plăţile de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu. blană. a peisajului şi caracteristicilor sale. reducerii eroziunii solurilor. sau. menţinându-se astfel şi viabilitatea spaţiului rural şi. Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plăţi anuale fixe (60 €uro. identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului. producerii de biomasă. Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în zona semnificativ defavorizată. de asemenea.90 €uro/ hectar de teren agricol utilizat). menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile. lână.Industria uşoară (articole de pielărie. produse odorizante etc. creşterii calităţii aerului. ‼ Măsura 142: Înfiinţarea grupurilor de producători Obiectiv: încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare.

.Servicii de conectare şi difuzare internet. Procesul de informare şi consultanţă continuă prin desemnarea personalului de specialitate din aparatul propriu. Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER îl constituie spaţiul rural definit conform legislaţiei din România (comune şi sate) la care se adaugă oraşe mici (care nu depăşesc 20. populaţia din oraşele mici nu poate depăşi 25% din numărul total de locuitori dintr-un GAL. însămânţare artificială a animalelor. de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului.Persoane fizice autorizate. . Includerea oraşelor în teritoriul eligibil LEADER va asigura coerenţa teritorială. ▪ Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi: . promovarea şi monitorizarea proiectelor Comunităţile locale vor determina în urma unor studii care sunt nevoile zonei în care trăiesc.000 €uro co-finanţare publică. . cizmărie. Axa LEADER urmează a fi implementată „pas cu pas”. orientându-se la început pe activităţi de instruire a actorilor locali şi de sprijinire a teritoriilor în vederea realizării strategiilor de dezvoltare. acţiuni în urma cărora spaţiul rural va evolua în folosul comunităţilor locale. ce vor trebui argumentate în conformitate cu principiile abordării LEADER. Totodată.În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase .Micro-întreprinderile. pentru a susţine o strategie de dezvoltare locală viabilă. Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 200. unelte şi obiecte casnice. implementarea acesteia şi selecţia proiectelor) va putea să facă parte un singur oraş. . masa critică necesară din punct de vedere al resurselor umane.Mecanică fină. - ‼ Axa 4 Leader: Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală Abordarea LEADER urmăreşte îndeplinirea obiectivelor celor trei axe ale PNDR prin intermediul strategiilor integrate de dezvoltare. vor fi acceptate două sau mai multe oraşe.000 de locuitori.Servicii de mecanizare. mobilă). lânii. ▪ Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti.începând de la stadiul de cherestea (ex. organizaţi în Grupuri de Acţiune Locală. olăritul. precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). financiare şi economice. va fi sprijinită achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii. Din aria de acoperire a unui GAL (Grupul de Acţiune Locală este responsabil pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală. transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară. 112 . Beneficiari: . care sprijină direct identificarea. iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 locuitori). Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală.000 €uro. frizerie. unelte şi obiecte casnice. numai ca parte componentă a proiectelor. brodatul. confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc. De asemenea. . producerea de ambalaje etc.). dar care să nu însumeze mai mult de 20. iar în condiţii excepţionale. care sunt modalităţile de satisfacere a acestora şi cum poate fi pus în valoare potenţialul endogen. elaborate de actorii locali.Servicii de croitorie. asamblare maşini.Servicii reparaţii maşini.

în comparaţie cu necesarul real. precum şi înlocuirea echipamentelor medicale uzate cu unele la nivelul standardelor în domeniu. Ca urmare a extinderii învăţământului obligatoriu de la opt la zece ani a crescut cererea şi concomitent suprasolicitarea infrastructurii liceelor şi a şcolilor tehnice şi profesionale. De aceea. Educaţia reprezintă un element de bază în dezvoltarea unui individ şi a unei societăţi pe ansamblu. Datorită stării în care se află. pentru ca acestea să fie în conformitate cu standardele în materie. crescând aşadar pericolul pierderilor umane şi materiale. sunt necesare investiţii în infrastructură şi echipamente. Pentru a atinge acest obiectiv. Educaţia contribuie în unele situaţii. educaţie. Strategia naţională în domeniu prevede eficientizarea activităţii astfel încât timpul de răspuns în situaţii de urgenţă să fie aliniat standardelor în domeniul intervenţiilor de urgenţă. a serviciilor de siguranţă publică şi asistenţă pentru situaţii de urgenţă acordate populaţiei. În acest context. la fenomene de marginalizare şi excluziune socială în loc să favorizeze diminuarea lor. inclusiv pentru intervenţii prespitaliceşti nu este dotat cu echipamente suficiente şi. existenţa acestor tipuri de infrastructuri. este necesară îmbunătăţirea infrastructurii clădirilor în care se acordă servicii de sănătate. Accesul la serviciile de sănătate şi sociale a fost şi continuă să fie dificil. forţa de muncă pregătită. prin urmare. ca urmare a insuficienţei dotărilor pentru intervenţii eficiente şi rapide. riscul fiind crescut în cazul accidentelor de masă. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Starea de sănătate a populaţiei este determinată de factori genetici. Strategia naţională pentru servicii sociale (elaborată în 2004) propune reorganizarea sistemului de la acordarea asistenţei în urma producerii efectelor de excludere socială la intervenţii pro-active. calitatea serviciilor educaţionale este influenţată de condiţiile de învăţare. unele şcoli au devenit mai puţin atrăgătoare pentru copii. respectiv de starea şi calitatea infrastructurii. nu poate face faţă cerinţelor în timp util. Dezvoltarea economică este influenţată de calitatea serviciilor de sănătate. În acelaşi timp. Studiile au demonstrat că rata rentabilităţii investiţiilor în educaţie şi formare s-a dovedit a fi ridicată şi creşterea participării la educaţie a forţei de muncă se traduce prin creştere economică. De aceea.PRIORITATEA 5. cu implicaţii asupra gradului de sănătate şi al participării populaţiei la piaţa muncii. Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevăd necesitatea reducerii disparităţilor în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de acces al populaţiei la servicii de sănătate şi servicii sociale la nivel regional. Sistemul de intervenţii pentru situaţii de urgenţă.în strictă corelare cu operaţiunile tehnice de salvare. constituie o precondiţie pentru realizarea obiectivului Strategiei Lisabona privind creşterea economică şi gradul de ocupare al populaţiei. Serviciile sociale la nivel local trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate. Perioada lungă de subfinanţare precum şi fenomenele naturale din ultimii ani au condus la creşterea nevoii de reabilitare. Creşterea constantă a numărului de studenţi exercită o presiune sporită asupra infrastructurii universitare. în cazul accidentelor grave. Trebuie menţionat şi faptul că această arie de intervenţie va lua în considerare principiul dezinstituţionalizării promovat de politicile europene şi naţionale în domeniul social. depăşind fondurile disponibile. De aceea se impune extinderea şi/sau reabilitarea/modernizarea şi dotarea corespunzătoare a infrastructurii şcolare astfel încât copiii să beneficieze de condiţii adecvate. Astfel. ceea ce impune achiziţionarea echipamentelor necesare. care să funcţioneze conform standardelor în domeniu. ceea ce îndepărtează şi profesorii calificaţi. calificată. Strategia naţională în domeniul educaţiei a identificat dezvoltarea campusurilor educaţionale ca o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. calitatea acestora situându-se în multe cazuri sub standardele în materie. sociale. investiţiile realizate au ca scop îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea acestor servicii la standarde europene. precum şi în ceea ce priveşte gradul general de atractivitate al regiunilor. Au fost efectuate modernizări ale sălilor de curs şi a echipamentelor din surse de la bugetul de stat şi din resursele proprii ale universităţilor. nivelul local fiind actorul principal în rezolvarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile. În acelaşi timp. sociali. 113 . de conştientizare şi de prevenire la nivelul populaţiei şi al potenţialelor grupuri dezavantajate. în mod surprinzător. Toate aceste date evidenţiază faptul că populaţia este vulnerabilă în faţa unor dezastre/accidente. contribuind la dezvoltarea economică. fiind etichetate „de mâna a doua”. unde este nevoie de un număr mare de personal şi echipamente pentru intervenţii medicale de urgenţă . economici. dar acestea au fost nesemnificative. capacitatea de răspuns nu este garantată. Legea pentru reforma în domeniul sănătăţii îşi propune eficientizarea sistemului de acordare a asistenţei medicale de sănătate. precum şi necesitatea unor activităţi concrete pentru creşterea calităţii şi eficacităţii sistemului educaţional şi de training. culturali şi de mediu care influenţează contextul economic în care o ţară evoluează.

pentru eficientizarea serviciilor de sănătate. Strategia Naţională de Sănătate Publică prevede îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. preuniversitare.M. prin reabilitarea şi dotarea infrastructurii spitaliceşti. contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale. Viziunea care stă la baza acestei strategii este de a obţine. precum şi de a asigura un înalt nivel de echitate în accesul la serviciile de sănătate publică. afectate de evoluţia sistemului sanitar din ultimii ani. 923/16 iulie 2004) vizează dezvoltarea unui sistem de prevenire şi tratare modern. Strategia Naţională de Sănătate Publică îşi propune să stabilească şi să contureze mecanisme şi linii directoare ce au ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri care vizează transformarea structurilor actuale din domeniul sănătăţii publice spre cele adecvate noilor concepţii şi abordări de la nivel internaţional. un rol important îl are dezvoltarea serviciilor ambulatorii (de spital şi de specialitate). Este de aşteptat ca reabilitarea şi dotarea ambulatoriilor cu aparatură modernă de investigaţii. precum şi a unui sistem eficient de servicii de urgenţă. iar internările să se facă numai pentru cazurile grave. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale. unde costurile sunt mari. pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate. Pentru a eficientiza sistemul de sănătate din România.  Modernizarea. prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate. menţine şi promova o bună stare de sănătate fizică. luând în considerare faptul că cea mai mare parte a infrastructurii spitaliceşti este veche (majoritatea spitalelor având peste 50 sau chiar 100 de ani vechime).Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. 114 . performant. durata spitalizării reducându-se sensibil. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. respectiv a clădirilor şi echipamentelor. Obiectiv: ▪ Crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale. Programul Operaţional Regional sprijină implementarea strategiei naţionale în domeniul sănătăţii. sociale şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă. accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate. chirurgicale şi pe cât posibil cât mai aproape de ziua intervenţiei. Infrastructura acestor servicii se situează mult sub standardele europene. Obiectivul specific: Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală şi repartizarea teritorial regională echilibrată a acestora pe teritoriul ţării.S. dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor (din spitale şi de specialitate). Domenii de intervenţie: Programul Operaţional Regional susţine investiţiile în infrastructura socială prin Axa Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate. educaţie. iar lipsa unui management adecvat şi a investiţiilor a condus la un proces continuu de deteriorare. recuperare şi fizioterapie şi chiar de tratament. modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Strategia Naţională de Sănătate Publică (O. Măsura 1: Reabilitarea. Pentru refacerea echilibrului între serviciile de medicină primară şi cele de medicină secundară. astfel încât majoritatea cazurilor să fie rezolvate în ambulatorii. să mute centrul de greutate al tratamentului din spitale. Operaţiuni orientative:  Modernizarea şi echiparea spitalelor judeţene. mintală şi socială a populaţiei. precum şi prin reabilitarea şi echiparea ambulatoriilor. nr. acestea asigurând latura preventivă a serviciilor de sănătate.

îşi asumă responsabilitatea asigurării stării tehnice şi funcţionalităţii normale a acestora în interesul pacienţilor. cât şi asupra calităţii muncii şi vieţii persoanelor care au în familie membri cu diferite dizabilităţi. În multe situaţii. începând cu acceptarea lor în centru.000 – 25. fără sincope în finanţare.I. Totodată.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.  Achiziţionare echipamente pentru spitale/ambulatorii. Întrucât Consiliul Judeţean Prahova are în proprietate şi gestionează clădirile. Oportunităţile oferite de POR vor fi valorificate.Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A. pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii. fiind în schimb aprobată construirea unui nou spital judeţean de urgenţă cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii Publice şi asigurarea infrastructurii de acces şi a utilităţilor de către autorităţile locale. pe de altă parte persoanele active care au în familie membri dependenţi alocă un timp important îngrijirii acestora. necesitatea investiţiilor apare şi ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidenţiale. respectivele unităţi spitaliceşti având o activitate normală. Alocările bugetare pentru cheltuielile curente şi fondurile destinate investiţiilor/reparaţiilor capitale vor fi dimensionate anual astfel încât să răspundă cerinţelor impuse de reforma sistemului de sănătate publică.000 lei şi maxim 85. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700.Liderul desemnat printr-un acord de parteneriat între unităţi administrative-teritoriale.). cât şi a celor dependenţi. Pentru Regiunea Sud Muntenia au fost stabilite spitalele judeţene din Dîmboviţa. care ar putea fi reintegrate pe piaţa muncii.Autorităţi ale administraţiei publice locale proprietar/administrator al imobilului care face obiectul investiţiei: . această situaţie afectează şi desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor de pe piaţa muncii din două motive: pe de o parte din cauza faptului că nu se acordă asistenţă calificată şi suficientă persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile. Solicitanţii pot fi: . Ialomiţa. sau a persoanelor singure care au în îngrijire copii minori. Centrele sociale cu destinaţie multifuncţională pot acoperi o gamă variată de servicii.000. până la rezolvarea problemelor specifice 115 . dar insuficient şi necalificat. dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii şi a capacităţii serviciilor sociale acordate.  Modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale spitalelor/ambulatoriilor.000. care nu beneficiază de îngrijire specializată permanentă. cu repercusiuni atât asupra celui dependent. modernizarea. Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Ploieşti şi Spitalului de Pediatrie Ploieşti. . cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate. În program nu este inclusă şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti.D. Măsura 2: Reabilitarea. Evaluarea Ministerului Sănătăţii Publice asupra situaţiei spitalelor din România a identificat spitalele judeţene propuse spre reabilitare prin POR (inclusiv ambulatoriile). de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru şi la creşterea calităţii muncii şi vieţii atât a celor activi. calitatea slabă a infrastructurii şi lipsa dotărilor cu echipamente obligă persoanele aparţinând grupurilor sociale defavorizate să apeleze la serviciile sociale din alte zone. ▪ Analizele POR au evidenţiat situaţia precară a infrastructurii serviciilor sociale şi necesitatea realizării de investiţii în modernizarea şi dotarea clădirilor în care se desfăşoară acestea. a facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi fizice. terenurile şi utilităţile Spitalului Judeţean de Urgenţă. fiind în pregătire proiecte care vizează dotarea/ echiparea şi modernizarea ambulatoriilor. Teleorman. În acelaşi timp. Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele multifuncţionale şi rezidenţiale poate contribui la degrevarea membrilor activi ai familiilor.Activităţi eligibile:  Modernizarea clădirilor spitalelor şi ambulatoriilor.  Crearea/modernizarea în spitale/ambulatorii. îndepărtate de domiciliu.000 €uro). fapt dovedit şi în perioadele anterioare.

Facilitarea participării tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale. sau după caz. asigurându-se astfel un cadru adecvat de găzduire şi îngrijire a persoanelor aflate în dificultate. are în vedere stabilirea liniilor directoare şi a unui cadru instituţional coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale. cât şi din punct de vedere al reinserţiei pe piaţa muncii a numeroase persoane aflate în dificultate. modernizare şi dotare a infrastructurii centrelor sociale şi rezidenţiale se va realiza în concordanţă cu priorităţile stabilite prin Strategia Naţională privind Serviciile Sociale. capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile.prin serviciile publice de asistenţă socială din subordine . soluţionarea acesteia. Prin urmare. serviciu. implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive. asigurându-se astfel un cadru adecvat de găzduire şi îngrijire a persoanelor aflate în dificultate. Identificarea la nivelul judeţului Prahova a proiectelor de reabilitare. juridice şi administrative. precum şi cu nevoile identificate prin Strategia Judeţeană în Domeniul Protecţiei Integrării şi Incluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap şi a Persoanelor Vârstnice. Solicitant eligibil: . Activităţi eligibile:  Modernizarea/extinderea clădirilor centrelor sociale (spaţii de cazare. începând cu acceptarea lor în centru. Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale. .  Modernizarea/extinderea clădirilor pentru înfiinţarea de noi centre sociale. Dezvoltarea acestor centre sociale va fi completată de investiţii în centrele rezidenţiale deja existente.cu care acestea se confruntă.Consiliile locale prin serviciul public de asistenţă socială din subordine înfiinţat la nivel de direcţie. printr-un suport specializat. financiare. cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate. relaţionale. Operaţiuni orientative:  Modernizarea.Autoritate a administraţiei publice locale . culturale. atât din punct de vedere umanitar. judeţul Prahova 2007-2013 şi prin Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova. Îmbunătăţirea managementului şi organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale. O atenţie specială va fi acordată populaţiei de etnie Rromă. medicale). care asigură servicii de cazare de lungă durată. temporar sau permanent (materiale. - Orice serviciu social trebuie să răspundă unei nevoi individuale sau de grup şi să acopere.  Modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale rezidenţiale. ocupaţionale. cantine.investiţii în centrele rezidenţiale care asigură servicii de cazare de lungă durată. inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independente şi a competenţelor profesionale. dezvoltarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale multifuncţionale. .Consiliul judeţean prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova.  Crearea/modernizarea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi. grupuri sanitare etc). inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independente şi a competenţelor profesionale. Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale: Îmbunătăţirea comunicării şi informării asupra drepturilor şi beneficiilor serviciilor sociale. precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei.  Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi. Prin Programul Operaţional Regional se are în vedere finanţarea unor proiecte vizând: centre sociale cu destinaţie multifuncţională care pot acoperi o gamă variată de servicii.  Modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale. temporar. 116 . până la rezolvarea unor probleme specifice cu care acestea se confruntă. Orice serviciu social trebuie să pornească de la o analiză concretă a nevoii de asistenţă socială.  Amenajarea unor ateliere de lucru în cadrul centrelor sociale.

să conducă la creşterea gradului de siguranţă a populaţiei şi la primirea ajutorului de urgenţă calificat în timpul cel mai scurt. etc. dizabilităţilor şi nevoilor ocupaţionale. de unde vor fi coordonate intervenţii integrate în caz de dezastre majore. integrării şi incluziunii sociale a persoanelor cu handicap şi a persoanelor vârstnice adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat prevede îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului siguranţei publice prin crearea a opt baze regionale. Este de aşteptat ca dezvoltarea acestui sistem organizatoric. 117 . Operaţiuni orientative:  Achiziţionare vehicule şi echipamente specifice necesare bazelor operaţionale regionale şi judeţene. persoane cu handicap şi bătrâni) la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova au fost demarate acţiuni privind identificarea obiectivelor care necesită lucrări de modernizare şi dotări specifice. acreditat în condiţiile legii. fie serviciile publice de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. expertizarea construcţiilor şi elaborarea Studiilor de Fezabilitate ca etape obligatorii care condiţionează depunerea cererilor de finanţare. Autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă. Măsura 3: Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă Obiectiv: Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. 2. Se procedează la intabularea proprietăţilor. concomitent cu îmbunătăţirea dotărilor cu echipamente.127/2007.48/2007. în judeţul cu cea mai multă experienţă în acest domeniu.- Pot depune cereri de finanţare fie autorităţile administraţiei publice locale. În vederea pregătirii şi promovării proiectelor de modernizare/extindere a unităţilor de asistenţă socială destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilităţi. publici şi privaţi. Autospeciale de intervenţie la accidente colective şi pentru salvări urbane. Autoritate a administraţiei publice locale desemnată lider al unui parteneriat încheiat cu un furnizor de servicii sociale de drept public sau privat. Îmbunătăţirea dotărilor cu echipamente va conduce la creşterea gradului de siguranţă a populaţiei şi la primirea ajutorului de urgenţă calificat în timpul cel mai scurt. reanimare şi descarcerare. Acestea vor fi localizate la nivel regional. Categoriile de echipamente necesare pentru dotarea serviciilor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă finanţabile prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013: 1. cu excepţia componentei de salvare aeriană. Priorităţile şi obiectivele privind persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice sunt evidenţiate în Strategia Judeţeană în domeniul protecţiei. în funcţie de specificul diferitelor zone (expuse cutremurelor. inundaţiilor. acreditaţi în condiţiile legii. pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Serviciile mobile de urgenţă. De asemenea autorităţile publice locale pot depune cereri de finanţare pentru unităţile medico-sanitare din subordine. Concomitent se desfăşoară activităţi privind cuantificarea nevoilor de dotări specifice cu echipamente adecvate vârstei. eroziunii). atât pentru dezvoltarea celor 8 baze operaţionale regionale care vor înlesni intervenţii integrate în caz de dezastre sau accidente (rutiere. Furnizori de servicii sociale. Programul Operaţional Regional va susţine acest obiectiv strategic prin investiţii în achiziţionarea de echipamente specifice. respectiv de Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă. Obiectivele operaţionale şi programele privind protecţia copilului sunt cuprinse în Strategia Judeţeană în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate şi a copilului cu dizabilităţi 2007-2013 adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. cât şi pentru îmbunătăţirea dotării (vehicule şi echipamente) bazelor judeţene existente. ▪ Conceptul Strategic Naţional privind organizarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă.).

3. radiologic).). Domeniile de pregătire şi calificările profesionale oferite în cadrul campusului vor fi corelate cu necesităţile de dezvoltare economică locală. bugetele locale. a distanţelor mari până la cele mai apropiate şcoli. Calamităţile naturale din ultimii ani au crescut necesarul de reabilitate a infrastructurii şcolare. spaţii de cazare elevi şi cadre didactice. Deşi au fost atrase importante fonduri externe (ex. Autospeciale pentru descarcerări grele. pentru un număr de cel puţin 4-5 calificări profesionale. îmbunătăţind astfel condiţiile de acces la educaţie. ▪ Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi a accesului la educaţie.16 milioane €uro. materiale specifice pentru documentare etc. Ambulanţe de reanimare. În completarea acestora Consiliul Judeţean Prahova va aloca prin bugetul propriu anual fondurile necesare unei activităţi cât mai competitive şi eficiente a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Şerban Cantacuzino” Prahova. Accesul la educaţie al copiilor din localităţile cu economie în declin. biologic. Campusul este rezultatul grupării activităţilor educaţionale în clădiri care pot fi: şcoală cu săli de clasă. de 14. sală de sport. „atelierele şcoală” şi laboratoarele fiind echipate astfel încât să asigure pregătirea profesională în cel puţin 2 domenii de pregătire.B. împrumuturi externe. iar echipa tehnică formată din specialişti desemnaţi de judeţele componente ale regiunii realizează aplicaţia în conformitate cu cerinţele Ghidului Solicitantului. fiind necesare investiţii pentru reabilitarea. Acestea vor fi denumite Campusuri pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (CIPT) şi vor reuni în aceeaşi arie toate clădirile în care se realizează procesul educaţional (predare teoretică. CIPT vor asigura condiţii adecvate de acces la educaţie şi de calificare/profesionalizare. ateliere. insuficienţei mijloacelor de transport. Centre de comandă şi control şi echipamente de comunicaţii aferente.R. Prin urmare. Se resimte o cerere crescută pentru spaţii de învăţământ. Intervenţiile POR 2007-2013 vor fi complementare intervenţiilor realizate din alte surse. cu o valoare totală a echipamentelor incluse în proiecte. cărţi. activităţi educaţionale recreative). şi medii sociale vulnerabile (în special rromi) este dificil din cauza infrastructurii şcolare mai slabe.I. se impune finanţare pentru investiţii şi reabilitare. Solicitant eligibil: Asociaţia de dezvoltare intercomunitară (A. în special din mediul rural. (nuclear. bibliotecă. PLAI). Aceste investiţii vor asigura premisele creşterii capacităţii de şcolarizare a unităţilor din învăţământul obligatoriu. laboratoare. a unor spaţii şcolare de cazare în apropierea şcolilor. îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii educaţionale din învăţământul obligatoriu. activităţi didactice sociale. chimic. Banca Mondială). conform Planurilor Regionale şi Locale de Acţiune în Domeniul Învăţământului profesional şi tehnic (PRAI.C. 8. 6.D. din mediile urban şi rural. a devenit o prioritate crearea şi dezvoltarea de campusuri preuniversitare. şcoală cu ateliere. 4. 5. în conformitate cu exigenţele actualei perioade. a dotării şcolilor. respectiv bugetul de stat. cantină. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Situaţii de Urgenţă Sud Muntenia se află în procedură de constituire. 118 . Măsura 4: Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale. Prin POR se va susţine dezvoltarea acestor campusuri preuniversitare pe nucleele unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic. 7. regională. Autospeciale de cercetare N. Multe şcoli necesită lucrări de reabilitare şi dotare cu echipamente educaţionale IT. a structurilor de cazare pentru studenţi şi a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional. Autospeciale complexe de intervenţie. descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Ambulanţe de prim ajutor. laboratoare. constituită la nivel regional din toate Consiliile Judeţene ale judeţelor Regiunii de dezvoltare Sud Muntenia.

pentru toate tipurile de infrastructură educaţională. în perspectivă. o atenţie deosebită a fost acordată şi spaţiilor de rezidenţă.Facilităţile campusului preuniversitar pot asigura. a echipamentelor şi a facilităţilor. cantine. extinderea clădirilor (toate tipurile de infrastructură pentru învăţământul obligatoriu. Instituţiile de învăţământ superior. . localizate în cel mult două amplasamente. echipamente pentru pregătirea profesională. Starea uneori precară a clădirilor. cu excepţia facilităţilor pentru desfăşurarea procesului de învăţământ (de exemplu: cămine.000.  Consolidarea. modernizarea. dar şi pentru activităţi de formare continuă sau formarea adulţilor.  Dotări cu echipamente didactice. În proiectele Campusurilor pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (CIPT) vor putea fi finanţate centre de învăţământ preuniversitar. În învăţământul superior românesc. În categoriile de operaţiuni ale domeniului major de intervenţie 3. modernizarea. şcoli şi facilităţi de ucenicie) pot fi folosite nu doar pentru formare iniţială. practicile de management. modernizarea.4. cantine. echipamente IT.Reabilitarea. Unele componente ale campusului (ex. diferite facilităţi pentru activităţi didactice. spaţii de cazare. Solicitanţi eligibili pentru proiecte adresate unităţilor şcolare din învăţământul obligatoriu (inclusiv pentru învăţământul special) şi pentru proiectele adresate Campusurilor pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (CIPT) sunt unităţile administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale): Municipii (Consilii locale municipale). bibliotecă). modernizarea. Campusurile şi centrele de formare sunt complementare acţiunilor implementate prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane.  Consolidarea.Crearea şi dezvoltarea campusurilor preuniversitare. În cazul campusurilor universitare. în special în zone dezavantajate. exceptând Campusurile pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic). cantină.  Modernizarea utilităţilor. extinderea. extinderea şi dotarea clădirilor şcolilor speciale: spaţii de învăţământ. consolidarea.  Construirea. alături de investiţiile în spaţiile de învăţământ necesare. Intervenţiile POR vor presupune lucrări specifice pentru toate componentele unui CIPT sau numai dotarea acestora. diferite facilităţi pentru acces şi activităţi didactice. modernizarea. Activităţile eligibile:  Consolidarea. pentru infrastructură şi dotări. echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare şi universitare.000 lei şi maxim 67. justifică investiţiile pentru consolidarea şi modernizarea condiţiilor de rezidenţă. spaţii de cazare. ceea ce va permite universităţilor să-şi îndeplinească rolul în dezvoltarea regională şi naţională. al Axei prioritare 3 a POR.000 lei. dacă lucrările de reabilitare/modernizare a clădirilor s-au realizat deja din alte surse. modernizarea. inovarea afacerilor. . Valoarea totală a proiectului: minim 500. echiparea Centrelor de Formare Profesională Continuă. Creşterea numărului de studenţi a fost mai mare decât gradul de extindere a infrastructurii universitare.Reabilitarea. De asemenea sunt eligibile spre finanţare centrele de formare continuă. infrastructura necesară „centrelor de învăţare continuă”. prin facilităţile de predare şi cercetare. care asigură cel puţin trei facilităţi fiecare. inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru persoanele cu dizabilităţi. 119 . Centrele de formare continuă pentru adulţi sunt eligibile spre finanţare. Oraşe (Consilii locale orăşeneşti). extinderea şi dotarea clădirilor din campusurile universitare de stat: spaţii de învăţământ. modernizarea clădirilor Campusurilor pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic. sunt cuprinse: .  Consolidarea. vor putea fi finanţate centre de învăţământ universitar. pot sprijini atingerea obiectivelor dezvoltării regionale a României privind sănătatea. extinderea clădirilor Centrelor de Formare Profesională Continuă. Comune (Consilii locale comunale). condiţiile de rezidenţă ale studenţilor nefiind asigurate la un nivel adecvat de calitate. dotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare.

astfel încât. 120 . în special prin intermediul parteneriatelor. consiliilor locale din judeţ (deţinătorii de drept ai infrastructurii de învăţământ). la finele acestei perioade toate categoriile de elevi şi preşcolari.Consiliul judeţean va acorda în perioada 2007-2013 un important sprijin financiar şi logistic. atât din mediul urban cât şi din mediul rural să beneficieze de condiţii decente pentru procesul educaţional propriu-zis şi din punct de vedere al infrastructurii de acces şi a utilităţilor aferente spaţiilor şcolare.

specific fiecărui judeţ. inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare economice (comerţ. surse de energie. Axa Prioritară 5 a Programului Operaţional Regional 2007-2013: „Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local”. dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă. Potenţialul turistic prahovean este caracterizat de: existenţa unor capacităţi turistice variate ca structură. care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism (montan. cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru România. confecţii şi încălţăminte. valori etnografice). precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement. Aceste iniţiative de conservare culturală. concentrarea în teritoriu a resurselor turistice care determină tipul de turism prin care se pot valorifica: obiective cultural-istorice (monumente de arhitectură. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii judeţului ca destinaţie turistică. propuse de autorităţile locale. să se menţină stilul arhitectonic tradiţional. Dezvoltarea turismului este în deplină concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare deoarece contribuie la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă. teatre. turism uval). ca destinaţie turistică europeană. dezavantajate din punct de vedere economic şi social. lucrări istorice de artă). o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forţei de muncă feminine. vor trebui însoţite de o planificare consistentă prin care să se conserve (şi unde este posibil să se restaureze) centrele istorice ale oraşelor. mijloace de transport. calitatea mediului înconjurător şi starea de conservare a resurselor naturale. dezvoltarea. Măsura 1: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Turismul cultural reprezintă unul dintre domeniile importante ale turismului. industria alimentară. Pentru România este deosebit de important să se conserve ceea ce a rămas din moştenirea culturală a diferitelor regiuni ale ţării (clădiri istorice. muzee. clădiri şi case memoriale. ecoturism. la standarde europene. situri arheologice. etc. transporturi. balnear. cultural. lacuri amenajate pentru agrement şi pescuit. în vederea creşterii atractivităţii regiunilor. va determina creşterea calitativă. Crearea. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Prin poziţia sa geografică. elemente naturale cu valoare ştiinţifică (rezervaţii şi monumente ale naturii) forme de relief spectaculoase. religios) până la noutăţile de ultimă cerere în oferta turistică (rural. achiziţionate ulterior de turişti şi companii de turism. Turismul crează oportunităţi de creştere economică zonală şi locală şi contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural şi natural. industria mică şi de artizanat). judeţul Prahova dispune de un potenţial turistic. cu resurse naturale de o mare diversitate şi armonios repartizate. are ca obiectiv valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic.PRIORITATEA 6. De asemenea. a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului. ape minerale. - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Activitatea turistică crează cerere pentru o gamă largă de bunuri şi servicii. ceea ce justifică ca prioritate a perioadei 2007-2013.. volum şi grad de modernizare. monumente. Implementarea acestei axe prioritare a POR. inclusiv din zonele marginale. zone împădurite. Cercetările au indicat că turiştii care practică turismul cultural cheltuiesc cu 38% mai mult pe zi şi au o durată a sejurului cu 34% mai lungă decât turiştii care practică forme tradiţionale de turism. datorită îmbunătăţirii infrastructurii în zonele turistice şi a serviciilor de cazare şi agrement. Principalele domenii de intervenţie: 121 . construcţii. infrastructură tehnico-edilitară. infrastructura generală a teritoriului: reţea de căi rutiere şi feroviare. modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice. telecomunicaţii.

domeniul de intervenţie 5.arhitectură specifică satelor din Muntenia. 122 . picturilor murale exterioare. reclame şi indicatoare). Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor. frescelor. Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil. portul popular.646/2004) şi Legea nr. ▪ ▪ ▪ Obiective: Creşterea importanţei turismului şi culturii. Restaurarea. echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare. Se pot finanţa proiecte care au ca obiectiv: conservarea. Modernizarea utilităţilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrică. Dotări interioare (instalaţii. antiefracţie). protecţia.) învechită şi insuficientă. protejarea monumentelor istorice şi modernizarea infrastructurii conexe.prelucrarea lemnului. conservarea şi realizarea picturilor interioare.comunităţi cu viaţă rurală tradiţională. reabilitarea. republicată . Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice. olărit. precum şi obiectivele din patrimoniul cultural local din mediul urban.monumente istorice de valoare naţională şi universală şi grupa B . cetăţi medievale.manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale.1. lipsa amenajărilor în punctele de belvedere pentru fortificaţii. arta decorării obiectelor de utilitate cotidiană. biserici. în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare (Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. consolidarea. respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. Scopul şi realizarea activităţilor trebuie să contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu. monumentele de arhitectură etc. alimentare cu apă. Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul). consolidarea. puncte de informare. În judeţul Prahova tezaurul etnografic şi folcloric se caracterizează prin: .POR va finanţa obiectivele cu potenţial turistic (din mediul rural şi urban) care sunt incluse în patrimoniul UNESCO şi patrimoniul cultural naţional. Extinderea sezonului turistic.2314/2004 Lista monumentelor istorice. Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior. . asigurarea iluminatului decorativ şi de siguranţă şi alte dotări interioare. Activităţile proiectelor vizează:            Restaurarea. protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu. canalizare).monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local).grupa A . . lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural. Monitorul Oficial al României nr. a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ. ca factor care stimulează creşterea economică în regiuni. Amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului turistic de patrimoniu reabilitat. monumente istorice şi mănăstiri. . Creşterea numărului de turişti. Amenajarea/marcarea de trasee turistice/itinerarii culturale la obiectivele turistice de patrimoniu reabilitate. restaurarea. în vederea accesării fondurilor europene alocate prin POR Axa prioritară 5. Instituţiile judeţene de cultură pregătesc proiecte corespunzător specificului fiecăreia. grupuri sanitare. siguranţă la foc. Construcţia utilităţilor anexe (parcaje. prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională. utilităţi anexe.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

700.). Diversificarea serviciilor turistice. aşa cum a fost prezentat în Capitolul 2. al XIX-lea. 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane). Populaţia tânără îşi manifestă tot mai mult dorinţa de a-şi cunoaşte ţara. 7 săli/saloane de tratament medical. Exploatarea turistică durabilă a ariilor protejate se poate realiza prin practicarea unui turism controlat. turismul de pelerinaj. areale silvice. moteluri şi campinguri. 1 bungalou. prin distribuirea echilibrată a turiştilor în toate perioadele anului (reducând astfel şi efectul indus de sezonalitate). cât şi. Este necesară o varietate 123 . în scopul creşterii numărului turiştilor şi a duratei sejurului. Având în vedere faptul că 26% din suprafaţa judeţului este ocupată de munţi. Prin POR se vor finanţa proiecte de valorificare durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi proiecte de reabilitare. cosmetică. 14 cabane. frizerie. saună. 1 camping.000 lei.000. etc. Ţinând cont de evoluţiile globale ale pieţei turistice. conferă judeţului Prahova un potenţial turistic remarcabil. speo-turismul. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 1.istoric. ▪ ▪ ▪ ▪ Obiective: Valorificarea resurselor naturale în scop turistic. 227 dintre unităţile turistice sunt dotate cu parcare proprie. turismul de aventură. acest deziderat va fi realizat prin implementarea unui sistem eficient de rezervări online. 14 moteluri. cât şi în mediul rural. Judeţul Prahova. proiectele pot fi localizate atât în mediul urban. este recunoscut ca zonă cu destinaţie turistică încă de la sfârşitul sec. Turismul de nişă se bazează pe resursele naturale şi culturale: staţiuni balneare. precum şi a utilităţilor aferente. 2 popasuri turistice şi 1 hotel pentru tineret. 15 coafură. dispunând de o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ. din care: 53 hoteluri. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare. precum şi bogăţia valorilor culturale prezente. implementate în mediul urban. Construcţia/reabilitarea/amenajarea căii de acces către obiectivul turistic de patrimoniu reabilitat. care îl situează pe un loc important în oferta turistică naţională şi internaţională a României. care permite atât cunoaşterea cât mai reală a numărului de turişti care doresc să viziteze o arie protejată cât şi monitorizarea permanentă a presiunii asupra mediului. 74 săli de conferinţe. Aceste structuri de primire turistică prahovene dispun de următoarele tipuri de servicii: 158 restaurante şi similare. optând pentru turismul cultural. cabane şi hoteluri pentru tineret. manifestă un interes tot mai ridicat faţă de staţiunile balneo-climaterice. ecoturism (de tip „întoarcere la natură”). arii naturale protejate. turismul de afaceri. calitativ (247 structuri de primire turistică. modernizare şi extindere a structurilor de cazare şi a infrastructurii de agrement. ale căror proprietăţi curative atrag inclusiv turişti străini. aceleaşi atribute caracterizează şi structurile de agrement turistic. dă naştere unor activităţi variate şi permite creşterea durabilităţii ambientale şi economice a activităţilor turistice. 38 vile turistice. 34 săli sau terenuri de sport. în creştere. unele dintre acestea chiar cu caracter de „turism de nişă” (turismul ecvestru. în cazul staţiunilor balneare şi balneoclimaterice. 25 piscină. practicat într-o manieră durabilă. activităţi desfăşurate în concordanţă cu planurile de management pentru reţeaua NATURA 2000. etc. În plus. în timp ce populaţia vârstnică. în ultimii ani. 3 hosteluri. se poate aprecia că turismul montan reprezintă o oportunitate pentru practicarea unor activităţi turistice pe toată durata anului. este absolut necesară creşterea standardelor de calitate ale spaţiilor de cazare de tipul hoteluri. Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic. turismul memorial . care răspund bine cerinţelor actuale ale turiştilor). 2 tabere pentru elevi. Măsura 2: Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Frumuseţea şi varietatea cadrului natural. În plus. zone care oferă posibilitatea practicării sporturilor de iarnă.000 lei şi maxim 85. Turismul în natură. care furnizează facilităţile de petrecere a timpului liber. aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta că valorificarea obiectivului de patrimoniu restaurat este afectată de infrastructura de acces deficitară.

Rîşnov.  Sporturile de iarnă au impus în ultimii ani dezvoltarea rapidă a facilităţilor de schi şi a altor sporturi de iarnă în zona montană a judeţului. refugii alpine.amenajarea posturilor Salvamont. . Poiana Braşov. la care se adaugă facilităţile din staţiunile localizate în judeţul Braşov (Predeal. . Operaţiuni orientative:  Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic prin: . 124 . saline.  localităţile din mediul rural în care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1. Rezultat: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport. Buşteni. . posturi Salvamont. Valorificarea potenţialului turistic montan prin construcţia infrastructurii necesare: reabilitarea şi amenajarea căilor de acces către principalele obiective turistice naturale. climatice şi balneo-climatice (indiferent dacă sunt localizate în mediul rural sau urban). puncte (foişoare) de observare/ filmare/fotografiere amenajate/construite. Obiectiv: Dezvoltarea durabilă a zonei turistice munţii Bucegi şi a împrejurimilor.construirea/modernizarea punctelor (foişoare) de observare/filmare/fotografiere. Educarea şi formarea profesională pe specificul şi necesităţile microregiunii. etc. fie într-o excursie pe care turistul o face pornind de la locul unde este cazat.2.   Consiliul Judeţean Prahova este partener pentru susţinerea cofinanţării unor proiecte de infrastructură turistică (transport pe cablu. Acestea pot fi uşor accesibile fie pe itinerarul turistului.construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale (aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta că valorificarea obiectivului turistic este afectată de infrastructura de acces deficitară). ca zonă cu un puternic potenţial de dezvoltare. mine. platforme de campare. Protejarea şi conservarea calităţii mediului. Bran) au motivat autorităţile judeţene şi locale din aceste staţiuni să constituie ASOCIAŢIA MICROREGIUNEA TURISTICĂ BUCEGI . Dezvoltarea integrată a turismului. Baza Salvamont Sinaia şi Baza Salvamont Cheia . Utilizarea şi promovarea surselor alternative de energie. încălzire. marcarea traseelor turistice. ventilaţie. crearea/modernizarea grupurilor sanitare. POR va finanţa obiectivele cu potenţial turistic care sunt incluse în:  localităţile din mediul urban.organizaţie menită să stimuleze noi acţiuni pentru a ridica standardele serviciilor turistice.în vederea încadrării pentru finanţare prin POR Axa 5 domeniul major de intervenţie 5. Conservarea patrimoniului şi a tradiţiilor culturale. Activităţi: . Se află în pregătire proiecte privind dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă – Baza Salvamont Babele. panouri informative.  staţiunile turistice balneare.000 €uro. pârtii. Azuga. crearea punctelor de colectare a gunoiului menajer.amenajarea în scop turistic a obiectivelor turistice naturale (formaţiuni geologice.de atracţii care poate oferi mai multe oportunităţi de vizitare. În sezonul de iarnă s-a impus folosirea zăpezii artificiale (din cauza lipsei de zăpadă).500. echipamente urbane specifice staţiunilor montane) care urmează a fi promovate de către Consiliile Locale Sinaia. lacuri) prin: instalaţii de iluminat.  Potenţialul turistic al staţiunilor montane de pe Valea Prahovei. promovarea şi valorificarea acestora.construirea/modernizarea refugiilor montane. drumuri de acces. Realizarea unui plan urbanistic integrat al microregiunii.

balneare.880 m). 125  . Lucrările proiectului: . crearea. propunerea fiind însuşită de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. . climatice şi balneo – climatice. dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile turistice balneare. Succesul festivalului programat pentru anul 2013 va constitui un avantaj pentru organizarea JOCURILOR OLIMPICE DE IARNĂ 2022. inclusiv utilităţile din corpul drumului în staţiuni turistice balneare. modernizarea. pentru autoturisme şi autocare (100 locuri). se deschid oportunităţi noi pentru proiecte de infrastructură turistică. în judeţul Prahova. climatice şi balneo . dezvoltarea reţelelor de captare şi/sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic (ape minerale. asociere între Consiliul Local Slănic şi Consiliul Judeţean Prahova. Festivalul reprezintă o oportunitate pentru completarea şi modernizarea întregii infrastructuri destinate sporturilor de iarnă. infrastructură rutieră (şi utilităţi din corpul drumului) realizate în staţiuni turistice. factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiuni turistice balneare. amenajarea şi dotarea bazelor de tratament. precum şi pentru diversificarea serviciilor conexe cu specific local. climatice şi balneo – climatice. parcuri – grădină. crearea/reabilitarea parcurilor balneare. trasee de cură amenajate.Infrastructura pentru drumurile de acces către punctele balneare (lacurile sărate) ce trebuie reabilitate (3. dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline. lacuri şi nămoluri terapeutice.Asociaţia MICROREGIUNEA TURISTICĂ BUCEGI şi-a asumat organizarea FESTIVALULUI OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN 2013. modernizarea. gaze terapeutice. utilităţi şi servicii. etc.  Dezvoltarea turismului balnear – îmbunătăţirea. prin finanţări publice şi private care vor conduce la îmbogăţirea dotărilor specifice sporturilor de iarnă.Disponibilitatea spaţiilor de parcare. Activităţi: - - reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere. inclusiv a salinelor terapeutice.climaterice. Este în curs de execuţie proiectul cu finanţare din programul PHARE 2004-2006 privind „Reabilitarea infrastructurii de turism în staţiunea balneo-climaterică Slănic – judeţul Prahova”. climatice şi balneoclimatice.Reţea de alimentare cu apă potabilă şi canalizare aferentă străzilor propuse spre reabilitare. . inclusiv a salinelor terapeutice.

reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement. asociere între Consiliul Judeţean Prahova. tenis.Amenajarea lacului de agrement existent pentru plimbări cu ambarcaţiuni. . inclusiv a utilităţilor aferente (ex. alimentare cu energie termică. se crează cadrul realizării proiectelor pentru destinaţii turistice complementare din punctul de vedere al potenţialului turistic (cultural/natural. . .Zona de administraţie şi servicii a parcului (cca. parcuri amenajate. etc. mediu. . 18. pensiuni. pontoane. staţie de epurare cu treaptă biologică şi chimică. local). vor promova proiecte care vizează diversificarea serviciilor turistice specifice staţiunii Slănic. ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism. . etc. Protecţia şi igienizarea lacurilor.Reabilitare alei parc. 126 . echitaţie.. servicii. Proiectul „Oraşul Slănic-oraş european şi staţiune balneo– climaterică internaţională” având mai multe componente: reabilitarea infrastructurii rutiere şi a podului din zona gării Slănic. piste pentru role. terase. experimentarea tuturor formelor de energie neconvenţională pentru populaţie.  Oraşul Breaza. cultural/cultural şi natural/natural)... servicii anexe. precum şi de la aprobarea finanţărilor pentru axele prioritare care au legătură cu turismul (pe domeniile agricultură.00 ha). piste de biciclete amenajate.00 ha). biciclete. alimentaţie publică şi reuniuni (cca 2. Pentru a spori numărul de vizitatori. parcare.  Reabilitarea.amfiteatru multifuncţional cu capacitatea de 5. iluminat public prin utilizarea echipamentelor fotovoltaice. reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare. cu debarcadere. mina salinei Slănic poate reprezenta şi un obiectiv turistic.Anexe şi servicii aferente (alimentaţie publică.Grădina botanică (cca. sistem de apă caldă menajeră şi izolarea termică a tuturor blocurilor. concursuri de navomodele. modernizarea şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor aferente (structuri de cazare: hoteluri.15. cabane şi hoteluri pentru tineret.00 ha). Amenajarea accesului în zona Baia Verde.)   Proiect privind „Reabilitarea parcului de agrement „Constantin Stere” – Bucov. restaurant 100 locuri. pescuit.Zona de cazare. 7.Grădina zoologică (cca. În afară de extracţia sării. locuri special amenajate/echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă). spaţii şi terenuri pentru practicarea sporturilor în echipă sau individual pentru amatori (teren de fotbal reamenajat şi poligon de tir. . etc. skate-board.A.Reabilitare teatru de vară . pentru a elabora oferte complementare pe baza patrimoniului natural şi cultural existent. paint-ball.). zone acces.00 ha) va cuprinde: hotel cu capacitate de cca 50-80 paturi. alimentare cu gaze naturale.  Introducerea Salinei Slănic în circuitele turistice. piscine. iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. respectiv a nivelului de dezvoltare a infrastructurii specifice şi generale. moteluri şi campinguri. turismul este considerat activitate economică prioritară. ştrand.). întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru a promova proiecte vizând reabilitarea infrastructurii de bază şi realizarea dotărilor specifice. sală de conferinţe 100 locuri. etc. În abordarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional secţiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice.Amenajare plajă.000 locuri. etc. parcare. cultură etc. construcţii lacustre. . . Crearea. terenuri de mini-golf. un punct de atracţie pentru vizitatori şi pentru tratament medical. Pornind de la posibilitatea elaborării unor parteneriate între destinaţiile turistice (la nivel regional. care are statut de staţiune climatică. Zonele cu resurse turistice sunt unităţile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare mare şi foarte mare a resurselor naturale şi antropice. Consiliul Local Ploieşti şi Consiliul Local Bucov Lucrările proiectului: .). . autoritatea publică judeţeană şi cea locală în parteneriat cu Compania Salrom S. popice.Reparaţii capitale la Casa memorială „Constantin Stere”. aparate de gimnastică. locuri de recreere şi popas amenajate.

detaliate în tabelele de mai jos.G. de interes naţional sau local. din următoarele considerente:  Pentru arealele considerate zone protejate. regionale şi judeţene.Secţiunea a III-a . stabilite prin Legea nr. prin programele de dezvoltare naţionale. nr.Localităţile care sunt incluse în limita parcurilor naturale şi naţionale vor putea accesa fonduri mai uşor pentru dezvoltarea turismului cu implicaţii directe în dezvoltarea turismului. vor elabora/actualiza. planurile urbanistice generale şi regulamentele locale de urbanism aferente acestora.  În planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism vor fi evidenţiate zonele cu resurse turistice precum şi măsurile necesare punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora. Proiectele de infrastructură specific turistică.U. autorităţile administraţiei publice locale vor institui măsuri specifice de protecţie a acestora. după caz.Zone protejate sau prin alte acte normative. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Resursă dominantă Probleme ale infrastructurii turistice Probleme ale infrastructurii tehnice Probleme ale infrastructurii Resurse Resurse Turistice Tehnice naturale antropice Unităţi administrativ-teritoriale cu resurse naturale şi antropice mari: Azuga X Comarnic X X Urlaţi X X X X Băneşti X Brazi X X X Brebu X X X X X X Bertea X X X X X Ceraşu X X X X X Cornu X X X Drajna X X X X X Gherghiţa X X X X X Izvoarele X X X Măneciu X Proviţa de Sus X X X X X X Sângeru X X X X X X Ştefeşti X X X X X Starchiojd X X X X X Teişani X X X X Telega X X X Valea X X Călugărească Valea X X X Doftanei Unităţi Administrativ-Teritoriale cu resurse naturale şi antropice foarte mari: Ploieşti X Câmpina X Breaza X Buşteni X Sinaia X Slănic X Vălenii de X X X Munte 127 . 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional . (în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a O. iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone. tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice vor fi promovate cu prioritate.142/2008). care fac parte din zonele cu resurse turistice. şi aproba conform legii.  În unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice.  Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care sunt staţiuni turistice sau pe teritoriul cărora există localităţi declarate staţiuni turistice. turismul constituie o activitate economică prioritară.

trebuie dezvoltate formele de turism deficitare în comparaţie cu ţările din regiune şi reducerea disparităţilor dintre ţara noastră şi alte ţări (ex. delimitarea acestora având la bază evaluarea cantitativă şi calitativă a componentelor de potenţial turistic. turism balnear. Valea Cricovului Sărat aparţinând zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamnei situată în zona de câmpie a judeţului. montan). precum şi relaţia cu principalele artere naţionale de circulaţie şi accese dinspre alte judeţe: Valea Prahovei. cu grade diferite de importanţă. 7 zone turistice. Valea Teleajenului. unele elemente de infrastructură şi echipare edilitară. S-au identificat în judeţul Prahova.În condiţiile unei concurenţe internaţionale din ce în ce mai acerbe. 128 . Valea Doftanei. Slănic şi zona Drajna – Ceraşu – Starchiojd care fac parte din arealul montan şi submontan.

Poiana Cerbului.  balnear – dezvoltarea unei microstaţiuni de interes local la Ţintea – Băicoi. Filipeştii de Tîrg – Măneşti – Cocorăştii Colţ – Ploieşti. turism de odihnă şi recreere:  sejur. Sinaia) şi în localităţile situate pe traseele de importanţă europeană şi naţională: * viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov. 129 Zona turistică Valea Doftanei . despărţită de Valea Prahovei prin masivul muntos Gîrbova. înfiinţarea/modernizarea unor baze de cazare. Proviţa de Jos. Brebu. teleschi. Vârful cu Dor. Proviţa de Sus. * Azuga – dezvoltarea în continuare a pârtiilor de schi şi corelarea cu capacitatea structurilor de cazare. Localităţi de interes turistic: Valea Doftanei.  variante de circuite montane turistice. Azuga). Valea Dorului. Buşteni. Băicoi. Proviţa de Jos. Talea. Valea Prahovei: Bucureşti – Ploieşti – Băneşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Azuga. Desfăşurată pe direcţia nord-sud. refacerea pârtiei de bob şi sanie. * Buşteni . Zona turistică Valea Prahovei Proviţa de Sus. Comarnic. Telega. ‼ turism de odihnă şi recreere:  sejur. Măgureni. Adunaţi. Poiana Câmpina. Sinaia. Băneşti. Câmpina). congrese. Principalul traseu în zonă este DN 1 care urmează Valea Prahovei şi constituie direcţia pe care se va realiza viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov. Talea. Păduchiosu.  circuite montane turistice.teren de golf. această zonă turistică are acces din DN 1 de la municipiul Câmpina.  reabilitarea şi modernizarea cabanelor şi adăposturilor montane. sisteme de transport pe cablu (telegondolă.). în zona colinară (Breaza .Valea Prahovei este printre cele mai vechi şi reprezentative zone turistice ale României. Filipeştii de Pădure.  organizarea turismului legat de alpinism şi speoturism în cooperare cu judeţele limitrofe Dâmboviţa (formele carstice din Valea Ialomiţei) şi Braşov. în localităţile Valea Doftanei şi Secăria. Azuga şi Breaza. Breaza. Buşteni. Şotrile. etc. turism de reuniuni. în staţiunile: * Sinaia – pârtii de schi cu lungimi şi grade de dificultate diferite în ariile: Furnica. turism de circulaţie:  turism de tranzit – în principalele centre de coordonare turistică zonală (Câmpina.pârtii de schi în ariile Valea Albă – Calinderu. Poiana Izvoare. agrement şi sfârşit de săptămână – se propune a se dezvolta în arealul montan (staţiunile Sinaia. Buşteni.  balnear – dezvoltarea unei microstaţiuni de interes local: Telega. * Valea Doftanei – 3 pârtii de coborâre. agrement şi sfârşit de săptămână – lângă lacul Paltinu. în care se vor asigura dotările specifice (echipamente de sonorizare şi traducere. pe drumul judeţean DJ 207 care urmează cursul Doftanei. * DN 72 Ploieşti – Tîrgovişte. prin:  aducerea ofertei pentru sporturi de iarnă la standarde internaţionale prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze domeniul schiabil. Adunaţi. Floreşti. Câmpina. ‼ ‼ ‼ ‼ Ţinte: turism montan. săli modulare în funcţie de numărul participanţilor. 2–3 pârtii schi plimbare. Pichetu Roşu. modernizarea şi extinderea instalaţiilor de transport pe cablu (teleschiuri şi telegondole). Cornu. prin:  valorificarea ofertei pentru sporturi de iarnă prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze potenţialul montan. Valea Zgârburei. Localităţi cu potenţial turistic: Azuga. Secăria.  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/ microferme) în localităţile Cornu. Ţinte: ‼ turism montan. teleschi şi baby schi) şi instalaţii de zăpadă artificială. afaceri – în staţiunile Sinaia. Babele. turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuite care să pună în valoare peisajul cultural:  „Drumul conacelor familiei Cantacuzine”: Ploieşti – Băicoi – Floreşti – Filipeştii de Pădure –  ‼ ‼ turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol.

Lipăneşti. Proiectul are ca scop dezvoltarea zonei de nord a judeţului‚ recunoscută şi renumită ca producătoare de fructe şi promovarea agroturismului în zonă şi a produselor specifice. Gura Vitioarei. astăzi drumul naţional DN 1A. Principalele localităţi: Boldeşti-Scăieni-Seciu.Teşila – Trăisteni. prin intermediul expoziţiilor naţionale şi internaţionale.Câmpina . turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseul: * Ploieşti . Măgurele. turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. Vălenii de Munte. Ţinte: ‼ turism montan:  aducerea ofertei pentru sporturi de iarnă la standarde internaţionale prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze domeniul schiabil. Măneciu-Cheia.  Calea de acces în zonă este vechiul drum de legătură între Ţara Românească şi Transilvania.Brebu .‼ ‼ turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme) în localităţile Valea Doftanei. în staţiunile: 130 Zona turistică Valea Teleajenului . Vărbilău. * Punerea în valoare a zonei subcarpatice acoperite cu livezi: Drumul Fructelor: Adunaţi – Breaza – Şotrile – Brebu – Aluniş – Ştefeşti – Slănic – Vălenii de Munte – Drajna – Poseşti. înfiinţarea/modernizarea unor baze de cazare.lacul Paltinu . Teişani. Izvoarele. Şotrile şi Brebu.

 turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului pe traseul: * „Prin dealurile şi depresiunile subcarpatice”: Vălenii de Munte . Ţinte: ‼ turism de odihnă şi recreere:  balnear – modernizarea şi extinderea staţiunii de interes naţional Slănic. alimentarea cu gaze naturale a tuturor localităţilor dispuse pe traseul Plopeni-Slănic. reabilitarea termică a blocurilor. Ceraşu. zona este străbătută de drumul naţional DN 1B (Ploieşti – Buzău) şi drumul judeţean DJ 102C care urmează Valea Cricovului Sărat pe direcţia nord-sud dinspre judeţul Buzău.Slon . Ţinte: ‼ turism de odihnă şi recreere:  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/ microferme) în localităţile Ceraşu şi Starchiojd. 131 Zona Valea Cricovului Sărat . Situată în partea central-estică a judeţului. Cosminele şi Ştefeşti. este primul dintr-o serie de alte proiecte menite să aducă la Slănic un număr tot mai mare de turişti indiferent de anotimp. suplimentarea sursei de apă potabilă şi securizarea funcţionării captărilor/reţelelor de transport a apei.  * Cheia – 6 pârtii de schi în arealele Plaiul Bobu Roşu – Muntele Roşu. este o zonă de deal cu resurse balneare (nămol terapeutic. Bertea.  reabilitarea şi modernizarea cabanelor şi adăposturilor montane. care face legătura cu judeţul Buzău. Rezervaţia geologică „Muntele de sare” de la Slănic este declarată de interes naţional. turismul de circulaţie:  turism de tranzit –în principalul centru de coordonare turistică (Vălenii de Munte) şi în localităţile situate pe traseul: * DN 1A Ploieşti – Vălenii de Munte – Cheia. aflat în implementare. Şaua Chiruşca. Situată în partea estică a judeţului. Se are în vedere îmbunătăţirea considerabilă a infrastructurii rutiere a oraşului. turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. întreţinerea şi modernizarea traseelor turistice pentru drumeţii montane. lacuri terapeutice cu apă sărată. Poseşti. reabilitarea staţiei terminus a căii ferate şi a tronsonului de la Ploieşti la Slănic. turism de odihnă şi recreere:  sejur. salină terapeutică). agrement şi sfârşit de săptămână – în arealul montan (Cheia şi complexul Muntele Roşu) şi în zona colinară (Vălenii de Munte). Punerea în valoare a zonei subcarpatice. Localităţile de interes: Drajna. ape minerale nevalorificate.  turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseul: * „Drumul sării”: Gura Vitioarei – Slănic – Vălenii de Munte.‼ ‼ ‼ ‼ Cheia şi 2 – 3 teleschiuri. Amplasată central.  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme) în localităţile Măneciu şi Izvoarele. turismul itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuitul zonal: * Valea Teleajenului: Ploieşti – Vălenii de Munte – Cheia.Drajna– * Zona turistică Slănic Zona turistică Drajna – Ceraşu – Starchiojd Starchiojd. cu acces din DN 1A de pe valea Teleajenului sau prin DJ 102.Ceraşu . zona face parte din arealul subcarpatic fiind străbătută de drumul judeţean DJ 102B. înfiinţarea/modernizarea unor baze de cazare. factori climatici de tratare. Aluniş. cu peisaje variate. Starchiojd.  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/ microferme) în localităţile Aluniş şi Ştefeşti. Bătrâni. Proiectul de modernizare a infrastructurii finanţat prin programul PHARE. marcarea corespunzătoare a traseelor din Masivul Ciucaş. fiind protejată prin lege. * Punerea în valoare a zonei subcarpatice. Localităţi: Slănic.

turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseele: * „Circuitul Bucovelului”: Ploieşti – Bucov – Albeşti-Paleologu – Urlaţi – Apostolache – * Ploieşti – Albeşti Paleologu – Cioranii de Jos. Drumul îmbină agroturismul cu turismul cultural. dar şi Crama Matac. Acest proiect presupune înfiinţarea a 38 de popasuri agroturistice. Ceptura. Urlaţi. Mânăstirea Jercălăi. turism de circulaţie:  turism de tranzit –în principalul centru de coordonare turistică zonal Urlaţi şi în localităţile situate pe traseul: * DN 1B Ploieşti – Buzău (viitorul drum expres). Lapoş şi Gura Vadului. ‼ Vadului – Ceptura de Jos – Urlaţi – Valea Călugărească – Blejoi – Lipăneşti – Băicoi – Floreşti – Filipeştii de Pădure. Proiect îndrăzneţ în domeniul turismului. Mizil. Sângeru. Crama Urlăţeanu sau Casa Seciu. turism uval – în zonele viti-vinicole prin localităţile: „Drumul vinului”: Lapoş – Jugureni – Tohani – Gura Sângeru – Măgurele – Ploieşti. pe traseul său aflându-se mai multe puncte de atracţie cum ar fi: Conacul Bellu. Apostolache. Mânăstirea Vărbila. Jugureni. „Drumul vinului” străbate podgorii şi poposeşte la castele şi curţi domneşti. Iordăcheanu. Tătaru. fiind o „reeditare” a drumului folosit de romani în vechime.Localităţi reprezentative: Valea Călugărească. Plopu. începe la Lapoş şi se termină la Filipeştii de Târg. ‼ ‼ ‼ Ţinte: turism de odihnă şi recreere:  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme) în localităţile Apostolache şi Albeşti-Paleologu. Consiliul Judeţean Prahova asigură realizarea infrastructurii (modernizarea drumurilor ca părţi componente ale traseului). Albeşti–Paleologu. Fântânele. 132 . Conacul Pană Filipescu. „Drumul vinului” este unul dintre cele trei drumuri transversale ce traversează judeţul de la est la vest. Vadu Săpat.

Drăgăneşti. înfiinţarea/ modernizarea unor baze de cazare.5 mil €uro. ▪ Amenajarea unui parc acvatic „Aqua land” 2-4 ha. ▪ Asanarea şi reamenajarea lacurilor şi a ştrandului. importanţa turistică a acestei zone este marcată de municipiul Ploieşti.). în arealul de câmpie. Suprafaţa parcului este împărţită în zone: ▪ Zona pentru cultură: ▪ Muzeul Memorial „Constantin Stere”. * DN 1D Ploieşti – Urziceni. ciclism.. Păuleşti) Parcul de Agrement „Constantin Stere”. ▪ Amenajarea unui bazin olimpic finanţat prin Compania Naţională de Investiţii. în care se intersectează principalele drumuri care străbat judeţul: DN 1. volei. servicii anexe). Zona turistică Ploieşti – Gherghiţa 133 . în valoare de 2. Traseul transversal al acestui drum porneşte de la Mânăstirea Dealu. situat în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti. Localităţi: Ploieşti. alimentaţie publică şi reuniuni: ▪ Construirea unui hotel cu capacitatea de 50-80 locuri. a mobilierului şi a locurilor de joacă. etc. ▪ Zonificarea pe tipuri de teren. Bărcăneşti. ‼ turism itinerant cu valenţe cultural-istorice care pune în valoare cultura şi istoria prahoveană: * Ploieşti – Albeşti Paleologu – Cioranii de Jos. reşedinţa de judeţ. folclor. handbal. ▪ Realizarea în acest perimetru a „Centrului pentru energii regenerabile” care să asigure alimentarea parţială cu energie electrică şi apă caldă a obiectivelor din Parc. ▪ Reabilitarea amfiteatrului pentru spectacole în aer liber. sală de conferinţe. tir cu arcul. ▪ Alei cu alveole destinate amplasării de statui ale unor personalităţi din istoria şi cultura naţională. ▪ Zona parcului de distracţii: ▪ Înfiinţarea unui parc de distracţii tematic (istorie. ▪ Zona de cazare. DN 1A. a unui restaurant. ‼ turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. DN 1B. judeţul Dîmboviţa‚ se intersectează cu Drumul Vinului la Filipeştii de Pădure şi continuă spre sud prin localităţile Ariceştii Rahtivani‚ Tîrgşoru Vechi‚ Brazi‚ Puchenii Mari‚ Balta Doamnei‚ Gherghiţa. ▪ Zona pentru spectacole în aer liber: ▪ Amfiteatru multifuncţional. ▪ Zona de sport: ▪ Crearea de zone pentru practicarea diferitelor sporturi (baschet. ▪ Zona de agrement: ▪ Amenajarea spaţiilor de odihnă. ▪ Zona pentru grădina botanică: ▪ Înfiinţarea unei grădini botanice în zona de extindere a parcului actual. legende cu specific local). * DN 72 Ploieşti – Tîrgovişte. terase. ‼ turism de circulaţie:  turism de tranzit – în localităţile situate pe traseele de importanţă europeană şi naţională: * viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov. ▪ Zona pentru grădina zoologică: ▪ Reabilitarea spaţiului destinat grădinii zoologice şi reorganizarea acestuia pe principii moderne se realizează prin implementarea unui proiect cu finanţare de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi bugetul local Ploieşti. ▪ Zona de administraţie şi servicii a parcului. * „Drumul Voievozilor”‚ proiect lansat de Academia Română‚ pune în valoare traseele străbătute de oştile voievozilor Vlad Ţepeş‚ Mihai Viteazul‚ Constantin Brâncoveanu‚ Matei Basarab şi Antonie Vodă. ▪ Delimitarea zonelor funcţionale (instalaţii de agrement. agrement şi sfârşit de săptămână – (Bucov. tenis. pavilioane.Situată în sudul judeţului. Târgşoru Vechi. parcare. ▪ Anexe şi servicii aferente. Ţinte: ‼ turism de odihnă şi recreere:  sejur. Gherghiţa. Puchenii Mari. a plajei. spaţii comerciale şi de alimentaţie publică.

 continuarea programelor de formare a unei reţele de turism rural.  promovarea turismului rural în sistem organizat în arealul submontan din zonele cu activitate turistică redusă. cât şi cel itinerant cu valenţe culturale care să pună în valoare obiectivele de interes cultural şi peisajul prahovean.  extinderea bazei de cazare şi a dotărilor turistice în localităţile urbane aflate pe traseele de tranzit. în special cu judeţele Braşov şi Dîmboviţa. acţionându-se în direcţia diversificării ofertei pentru agrement. cu precădere în staţiunile montane.  reabilitarea infrastructurii tehnice a teritoriului şi localităţilor în zonele cu potenţial turistic.  corelarea dezvoltării activităţilor turistice cu capacitatea de suport a zonelor cu potenţial turistic. atât cel de tranzit favorizat de viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov. drumul voievozilor). 134 .  dezvoltarea turismului de reuniuni şi afaceri.  relansarea turismului balnear prin reabilitarea şi extinderea dotării specifice în staţiunea Slănic şi dezvoltarea unor microstaţiuni locale. în staţiunile montane şi balneoclimaterice şi în zonele de agrement.Sintetic acţiunile necesare pentru dezvoltarea turismului în judeţul Prahova urmăresc punerea în valoare a potenţialului existent prin:  dezvoltarea turismului de odihnă şi recreere.  dezvoltarea turismului de circulaţie pe traseele existente şi modernizate.  organizarea unor trasee tematice care pun în valoare resursele naturale sau culturale ale judeţului (drumul vinului.  modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale şi a dotărilor turistice la standarde corespunzătoare.  stimularea cooperării interjudeţene în domeniul turismului prin elaborarea unor programe comune. drumul fructelor.

publicitatea destinaţiei şi a produselor turistice româneşti în mass-media internă. aeroporturi. cataloage. Sunt vizate activităţi menite să facă din Prahova o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri. publicaţii de specialitate. 135 . conform statutului. care desfăşoară. ghiduri şi hărţi turistice. armonios şi simetric repartizat. ▪ ▪ Obiectiv: Promovarea potenţialului turistic prahovean în străinătate. Solicitant eligibil: . diapozitive.G. zone de trafic intens. pe pieţele ţintă.UAT (APL) şi ONG-uri. . . simpozioane şi expoziţii.Două sau mai multe ONG-uri.UAT (APL) şi UAT (APL).  Activităţi de marketing direct. pliante. postere şi foi volante.Organizaţie non-guvernamentală (ONG). difuzare clipuri TV. . nr. De asemenea. ghiduri turistice. cărţi cu specific de turism. în ţară. fotografii. se dezvoltă şi turismul de afaceri în contextul dezvoltării activităţilor legate de organizarea de congrese.  Activităţi de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizează emisiuni de turism sau alte emisiuni cu impact în creşterea circulaţiei turistice în România. Parteneriatele între: - . Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investiţii pentru modernizarea infrastructurii turistice şi în consecinţă a creşterii calităţii şi diversităţii serviciilor turistice oferite. Prin diverse activităţi. agroturism şi turism de aventură. acţiuni şi întâlniri cu caracter diplomatic.Măsura 3: Dezvoltarea şi consolidarea turismului prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice.  Participarea la târguri şi alte expoziţii de turism în ţară.R. Cunoaşterea produselor româneşti prin turism reprezintă un factor principal de promovare internaţională. inclusiv filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare în România. publicitate outdoor în ţară (afişaje. gări. împreună cu dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare şi promovare turistică (E-turism).Unităţi administrativ-teritoriale (Autorităţi ale administraţiei publice locale). Activităţi eligibile:  Marketing prin internet şi prin alte mijloace electronice (CD/DVD) precum şi alte activităţi de promovare on-line. broşuri. la domiciliu/sediu pe liste de destinatari). respectiv asociaţii şi fundaţii constituite în conformitate cu prevederile O. Apar şi se dezvoltă noi produse turistice şi noi forme de turism (turism rural. bannere etc. panouri. activităţi în domeniul turismului şi are cel puţin 6 luni vechime la data depunerii Cererii de Finanţare. realizarea de cataloage. manifestări cultural – ştiinţifice şi de afaceri. care oferă posibilitatea practicării întregii game de forme de turism şi pe toată durata anului. Judeţul Prahova are de promovat un potenţial turistic de o mare diversitate. pagini web.  Acţiuni generale de publicitate şi reclamă a destinaţiilor turistice româneşti şi a produselor turistice româneşti: inserţii publicitare în presă. scrisori personalizate (în cutii poştale. de tipul: distribuţie fluturaşi publicitari. Creşterea atractivităţii judeţului pentru turism şi afaceri. judeţul Prahova poate deveni o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri. în metrou. precum şi alte tipuri de turism de nişă). diverse tipărituri.).  Organizare de evenimente şi misiuni cu rol în creşterea circulaţiei turistice în România sau cu impact în creşterea notorietăţii României ca destinaţie turistică. albume. componente „wellness” a turismului balneo-climateric. Trebuie sprijinită infrastructura turistică de informare şi promovare şi furnizarea de informaţii turistice către şi de la turişti şi tour operatori vizând dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare şi promovare turistică.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu modificările şi completările ulterioare. interne şi internaţionale. zone de trafic intens etc. creşterea notorietăţii destinaţiilor turistice româneşti sau conştientizarea importanţei turismului românesc.

ca destinaţie turistică. CD-uri şi DVD-uri turistice etc. cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru Prahova.000 lei. casete. 136 . filme cu specific de turism.materiale audio – video. Este de aşteptat ca implementarea unor proiecte durabile de îmbunătăţire a infrastructurii zonelor turistice.000 lei şi maxim 1. Investiţiile în turism şi cultură vor permite judeţului să folosească avantajele oferite de potenţialul turistic şi patrimoniul cultural în identificarea şi consolidarea identităţii proprii.000. a serviciilor de cazare şi agrement şi printr-o promovare susţinută a imaginii judeţului să determine creşterea calitativă. a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 170. la standarde europene.

alocarea financiară pentru axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” este de 795. pentru a crea şi/sau dezvolta structuri de afaceri operaţionale locale şi regionale. oferind condiţii adecvate pentru localizarea întreprinderilor. pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă. POR se concentrează pe zonele afectate de restructurarea industrială. vor conduce la atragerea investitorilor care îşi vor localiza afacerile în aceste zone. POR va sprijini autorităţile locale şi întreprinderile private. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe dezvoltarea activităţilor de cercetare şi microproducţie. IMM-urile. în special microîntreprinderile. care asigură o serie de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea unor activităţi economice de producţie/prestare servicii. cu potenţiale posibilităţi de dezvoltare. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local Pornind de la baza materială existentă. prin utilizarea resurselor specifice. În consecinţă. structurile de sprijinire a afacerilor din judeţul Prahova vor fi dezvoltate în zonele în care există o cerere reală pentru locaţii de afaceri. cu potenţial de dezvoltare.PRIORITATEA 7. diversificarea activităţilor economice din zonă şi prin urmare la creşterea PIB. Promovarea proiectelor adecvate identificate la nivel local şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale.23 milioane €uro co-finanţare naţională. Beneficiind de avantaje competitive. neutilizate sau subutilizate până în prezent şi de un potenţial productiv important. mediul de afaceri local a fost consolidat şi IMM-urile au fost încurajate să desfăşoare activităţi economice în beneficiul comunităţilor locale. în special a IMM-urilor productive şi a serviciilor de sprijinire a acestora. la crearea de noi locuri de muncă. Structura poate fi localizată atât în mediul urban cât şi în mediul rural. reabilitarea siturilor industriale şi sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale judeţene şi locale. au dificultăţi în accesarea fondurilor în special în zonele slab dezvoltate şi în localităţile monoindustriale aflate în declin sever. Ele contribuie la crearea de noi locuri de muncă. în special IMM. asistenţă la începutul activităţii respectivelor afaceri). parcuri de afaceri şi parcuri logistice) în zonele mai puţin dezvoltate şi aflate în declin economic. reabilitarea siturilor (prin suprafeţele de teren reabilitate) va constitui un factor economic important pentru dezvoltarea locală/regională. care vor contribui la crearea de noi locuri de muncă şi utilizarea forţei de muncă disponibilă în zonă. De asemenea. pe dezvoltarea activităţilor de cercetare în vederea dezvoltării de noi modele şi prototipuri. Promovarea şi definitivarea unor programe economice în judeţul Prahova dau garanţia dezvoltării şi consolidării structurilor economiei de piaţă. din care 633. Măsura 1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate. Prin Programul Operaţional Regional. Structurile de sprijinire a afacerilor au ca scop dezvoltarea activităţilor economice. ▪ Obiectiv: Înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de afaceri de importanţă judeţeană şi locală. 137 .65 milioane €uro. şi un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional şi local. la modernizarea sectoarelor productive locale şi la consolidarea mediului de afaceri. Parcurile industriale înfiinţate în judeţul Prahova (rol important în dezvoltarea economică regională şi locală) au avut un impact pozitiv atât asupra dezvoltării economice la nivel local cât şi asupra creării de noi locuri de muncă. Alegerea ca prioritate de dezvoltare a judeţului Prahova „ Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local” are ca motivaţie faptul că premisele pentru afaceri sunt insuficient dezvoltate.42 milioane €uro din FEDR şi 162. pe oferirea de facilităţi pentru dezvoltarea întreprinderilor cu activitate productivă sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de servicii specializate (consultanţă. având ca scop atragerea întreprinderilor. Acestea au ca scop atragerea investiţiilor pentru valorificarea potenţialului resurselor zonei (materiale şi umane) şi reprezintă un factor vital pentru creşterea atractivităţii judeţului ca locaţie pentru investiţii în activităţi economice şi sociale. economia judeţului Prahova prezintă un înalt grad de complexitate.

unităţi de furnizare a energiei şi a gazului. Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri (AS). €uro. pentru structurile de sprijinire a afacerilor.000 şi 85. Urlaţi. pentru domeniul de intervenţie 4. prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. 138 . precum şi logistica. Solicitanţi eligibili: Unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraţiei publice locale. cu precădere IMM-uri. Intervenţiile au ca scop atragerea investiţiilor. echipamente şi utilităţi. Ţinte: ‼ ‼ ‼ Construirea/extinderea/modernizarea spaţiilor care vor fi utilizate de operatorii economici în cadrul parcurilor industriale ca structuri de sprijinire a afacerilor. Alocarea financiară orientativă a POR 2007-2013.  Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construite/ modernizate/ extinse. pentru activităţi de producţie şi/sau prestare servicii.2 „Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi ” pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia este de 33. echipamentele. Camera de comerţ şi industrie (CCI). Numărul structurilor de sprijinire a afacerilor trebuie amplificat.000 lei. Măgurele.  Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces. Unităţi administrativ-teritoriale (APL) în parteneriat. care vor desfăşura sau beneficia de activităţi de cercetare şi se vor dezvolta şi crea noi locaţii.000. Includerea acestei activităţi în POR pentru a fi finanţată din FEDR este susţinută prin toate analizele economice şi sociale la nivel regional şi este prevăzută în Planul de Dezvoltare Regională. sistem de canalizare. Dezvoltarea activităţii Parcurilor Industriale în noi locaţii: Băicoi. Societăţi comerciale/cooperative.  Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor: staţii de tratare a apei. care vor fi utilizate de operatori economici. Şotrile. deoarece. revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale. Cocorăştii Colţ. conectare la reţele broadband. Lipăneşti.700. inclusiv cablarea clădirii. Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între 1. Ciorani. şi altele.Scopul principal constă în atragerea IMM-urilor inovative. Gorgota. - Pentru consolidarea mediului de afaceri Consiliul Judeţean Prahova are ca obiectiv atragerea de investitori şi crearea de locuri de muncă durabile atât în cadrul parcurilor industriale existente cât şi în noile structuri amplasate în zonele în care există o cerere reală pentru locaţii de afaceri. Măsura 2: Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi O atenţie deosebită este acordată. utilităţile şi spaţiul necesar pentru desfăşurarea activităţilor economice. Activităţile eligibile în cadrul proiectului sunt:  Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente. reabilitării siturilor industriale poluate şi neutilizate.50 mil. Identificarea posibilităţilor de extindere a Parcului Industrial Plopeni prin reconversia unor hale construite şi a utilităţilor aferente care aparţin UM Plopeni. Mizil. Vor fi sprijinite autorităţile locale să reabiliteze siturile industriale pentru a le reda activităţilor economice şi sociale. unele nu funcţionează la capacitate maximă şi necesită asistenţă pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite IMM-urilor. Olari. APL) din mediul urban sau rural.

000 şi 85. Reabilitarea acestor situri va avea ca rezultat curăţarea mediului înconjurător şi va favoriza economiile locale prin crearea condiţiilor pentru noi investiţii pentru desfăşurarea de noi activităţi productive. inclusiv ambalarea şi transportul deşeurilor.Decontaminarea terenurilor siturilor industriale poluate. Reabilitarea siturilor industriale are ca scop revigorarea zonelor respective. Reabilitarea siturilor industriale va avea un impact pozitiv asupra mediului. Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între 1.000 lei. Municipiile (Consilii locale municipale). Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate rezultate în urma închiderii uneia sau mai multor întreprinderi din cadrul platformelor industriale sau siturilor poluate reprezintă o problemă fundamentală din cauza necunoaşterii poluatorului.Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construite/ modernizate/extinse. îmbunătăţite şi dezvoltate. în apropierea reţelelor de transport şi a oraşelor (servicii şi alte facilităţi) şi deţin reţele de utilităţi nefolosite (apă.Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces. faunei. florei şi mediului înconjurător.  Din acest punct de vedere zona cea mai critică din judeţul Prahova este Valea Călugărească pentru care este imperios necesară cooperarea mai multor instituţii care să conducă în final la asanarea actualei “pete negre” şi redarea terenului pentru activităţi economice nepoluante. APL) din mediul urban sau rural. POR încurajează reutilizarea siturilor industriale reabilitate pentru a menţine calitatea solului nepoluat şi a preveni impactul negativ al siturilor industriale asupra sănătăţii umane. care trebuie doar îmbunătăţită. adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi înfiinţarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor. prin curăţarea zonelor poluate. inclusiv preluarea şi depozitarea substanţelor toxice şi periculoase şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor. Proiectul trebuie să fie implementat în 2 faze: Faza A) Reabilitarea sitului poluat Faza B) Pregătirea sitului reabilitat pentru noi activităţi Activităţile eligibile în cadrul fiecărei faze sunt: Faza A) Reabilitarea sitului poluat .Reabilitarea acestor areale industriale este necesară pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător oferind condiţii mai bune pentru investiţii noi datorită infrastructurii existente. sistem de canalizare. 139 . Trebuie menţionată aici condiţia esenţială pe care trebuie să o îndeplinească solicitantul. Acestea sunt situate. oferind investitorilor o imagine negativă. promovarea ocupării forţei de muncă şi a măsurilor de instruire. introducerea acestora în circuitul economic.700. În acest sens. . şi din punct de vedere social. Oraşele (Consilii locale orăşeneşti). unităţi de furnizare a energiei şi a gazului. Comunele (Consilii locale comunale) Unităţi administrativ-teritoriale (APL) în parteneriat (APL din mediul urban sau rural). care vor fi utilizate de operatorii economici. prin corelarea proiectelor pentru revitalizarea zonelor nefolosite şi poluate. . şi nu total reînnoită. Siturile industriale în care nu se mai desfăşoară activităţi economice sunt prezente şi în judeţul Prahova. şi anume. pentru activităţi de producţie şi/sau servicii. economiei. sisteme de canalizare. inclusiv cablarea clădirii.Construirea/modernizarea/extinderea clădirilor şi anexelor aferente. Solicitant eligibil: Unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraţiei publice locale. gaz. Faza B) Pregătirea sitului reabilitat pentru noi activităţi . vor fi consideraţi solicitanţi eligibili: Judeţele (Consilii Judeţene). etc) care pot fi reabilitate. .000. modernizarea lor încât să devină atractive pentru investitori. deţinerea în patrimoniul public a terenului care face obiectul proiectului de decontaminare-reconstrucţie. .Demolarea clădirilor şi planarea terenului. prin încurajarea investitorilor de a se localiza în zonele respective datorită costurilor reduse pentru dezvoltare.Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor: staţii de tratare a apei. conectare la reţele broadband.

PRIORITATEA 8. iar cea de-a doua furnizarea serviciilor publice. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) este finanţat din Fondul Social European şi vizează dezvoltarea capacităţii administrative. 1. care includ şi schimbări în ceea ce priveşte competenţele şi pregătirea funcţionarilor publici de la toate nivelurile. ministerele şi structurile lor deconcentrate-descentralizate. monitorizarea şi evaluarea performanţelor din administraţia centrală şi locală. cu accentul pus pe procesul de descentralizare. prima axă având trei domenii majore de intervenţie.002. în cadrul politicii de coeziune.Grupuri ţintă: instituţii şi/sau personal implicat în raportarea. funcţionari publici de conducere. Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. de mai mică întindere. introducerea tehnologiei informaţiei şi a elementelor de reformă a funcţiei publice. „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice” „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. prima tratând Axe prioritare ale PODCA: managementul ciclului de politici publice. care pot fi transpuse în realitate prin mai multe tipuri de operaţiuni orientative. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative va contribui la managementul formulării de politici publice şi al furnizării de servicii publice. reglementat prin Regulamentul nr. Pe lângă aceste două axe prioritare tematice. O consecinţă a implementării strategiei de descentralizare este nevoia de reorganizare structurală. 1.011. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. există şi o a treia axă prioritară. care prevede asigurarea asistenţei tehnice pentru buna desfăşurare a managementului Programului Operational Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Aceste două obiective specifice se regăsesc în cele două axe prioritare tematice.014. Creşterea responsabilizării administraţiei publice . cu accentul pus pe procesul de descentralizare” Fiecare din cele două axe prioritare este organizată pe domenii de intervenţie. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European este instrumentul financiar care.1. două domenii majore de intervenţie. din care 208. Domeniile de intervenţie pentru Axa 1: 1. PO DCA beneficiază de o sumă totală de 246.459 €uro este contribuţia statului român. ▪ ▪ Obiective specifice: Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice în administraţia publică. mai ales în ceea ce priveşte crearea de noi funcţii şi structuri.081 €uro.Grupuri ţintă: ministere şi autorităţi ale administraţiei publice locale. Dezvoltarea resurselor umane În ultimii ani au avut loc schimbări semnificative în structurile administraţiei.Grupuri ţintă: autorităţi ale administraţiei centrale şi locale. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ .3.2. iar cea de a doua axă. Aceste schimbări au necesitat revizuiri structurale pentru ca organizarea administraţiei publice să fie adecvată. . Fondul Social European (FSE). precum şi sprijinirea eforturilor de modernizare a administraţiei publice româneşti. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. 140 . susţine o gamă largă de investiţii în dezvoltarea şi formarea resurselor umane. şi organismele lor subordonate (instituţii şi personalul lor). sub obiectivele convergenţă şi competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă.622 €uro reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi 38.

 Revizuirea/actualizarea de strategii de dezvoltare locală. etc). Se vor urmări şi aspecte legate de planificarea strategică vizând îmbunătăţirea coerenţei politicilor la nivel instituţional şi a reformelor privind managementul cheltuielilor publice prin alocarea fondurilor bugetare pe bază de performanţă (bugetare pe programe). Prin reducerea costurilor administrative impuse de legislaţie. creşterea eficacităţii structurilor organizaţionale printr-o mai bună planificare şi consolidare a cadrului de responsabilizare. sprijinind reforme structurale ale sistemului de luare a deciziilor (proceduri. pe creşterea motivării individuale şi a responsabilităţii. consultări.2. capacitatea de a scrie propuneri de politici publice clare şi propuneri legislative este considerată a fi primul pas în îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ. bazate pe analize îmbunătăţite ale informaţiilor. evaluări. diagnoza spaţiului (cercetare documentară-bază de date.  Stabilirea obiectivelor şi a criteriilor de dezvoltare. Îmbunătăţirile recente ale cadrului instituţional şi legislativ al funcţiei publice reprezintă o oportunitate pentru a dezvolta o cultură de management mai puternică în administraţia publică.Domeniile de intervenţie pentru Axa 2: 2. Rezultatele aşteptate vor duce la o structură instituţională mai puternică în ceea ce priveşte elaborarea de politici publice. Intervenţiile includ atât îmbunătăţiri de structură şi proces. Grupurile ţintă sunt reprezentate atât de administraţia centrală. analiza şi prelucrarea datelor pentru elaborarea situaţiei actuale. 141 . acţiuni participative).  Dezvoltarea unei strategii pe obiectivele strategice de dezvoltare şi operaţionale. funcţii. anchete. Această capacitate îmbunătăţită se va reflecta în calitatea deciziilor luate. cât şi componenta de bugetare pe programe a planurilor strategice care vizează stabilirea unei legături clare între politici şi elaborarea bugetului. Strategii de dezvoltare locală ▪ Obiectiv specific: Dezvoltarea capacităţii de formulare a politicilor publice. cât şi investiţii semnificative în capitalul uman prin training. FSE sprijină dezvoltarea abilităţilor în formularea de politici publice şi în planificare strategică drept punct de plecare pentru mai bune opţiuni de politici publice. grupuri de lucru. Nevoia de a moderniza prevederile pentru elaborarea de politici publice a fost recunoscută de administraţia judeţeană prahoveană prin conturarea unor strategii şi planuri. precum şi dezvoltarea parteneriatelor interinstituţionale. În domeniul planificării strategice există progrese. Proiectele se vor contura pe următoarele activităţi eligibile:  Colectarea informaţiilor. Datorită accentului care se pune pe calitatea şi frecvenţa fundamentării iniţiativelor de politici publice. vizând creşterea calităţii deciziilor în administraţia publică prin dezvoltarea mecanismelor de fundamentare a iniţiativelor de politici publice.  Identificarea posibilităţilor de acţiune. structură care va duce la o mai mare calitate a iniţiativelor de politici publice. Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor 2. În consecinţă. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice Eficacitatea administraţiei publice se axează pe îmbunătăţirea structurii organizatorice. PO DCA îşi propune să contribuie la reforma formulării politicilor publice care se află deja în desfăşurare. dar acest lucru depinde şi de investiţiile considerabile în dezvoltarea competenţelor personalului implicat în furnizarea de servicii şi în managementul instituţiilor publice.1. de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică. Măsura 1: Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ Măsura abordează în principal aspecte orizontale în domeniile sistemului de luare a deciziilor. productivitatea şi competitivitatea mediului de afaceri vor fi îmbunătăţite în mod considerabil. cât şi de cea locală. este nevoie de asistenţă financiară pentru a implementa atât componenta de management.  Elaborarea de noi strategii de dezvoltare locală. metodologii.

organizarea de seminarii.  Schimbul de bune practici. revizuirea. Îmbunătăţirile recente ale cadrului instituţional şi legislativ al funcţiei publice reprezintă o oportunitate pentru a dezvolta o cultură de management mai puternică în administraţia publică. conferinţe. standarde. Acest fapt va îmbunătăţi transparenţa prin furnizarea către publicul larg a unor informaţii de mai bună calitate asupra activităţii administraţiei publice. testarea. bazată pe evaluarea eficacităţii şi impactului. ▪ Sunt sprijinite raportarea performanţelor şi dezvoltarea unei culturi de monitorizare şi evaluare de programe. dezvoltarea şi/sau implementarea unui set de instrumente. acordarea de premii în domeniul planificării strategice. precum şi o mai mare responsabilizare faţă de rezultatele obţinute şi faţă de contribuţia la fixarea de obiective pentru ciclurile viitoare de politici publice. studii şi instruire pentru elaborarea. Măsura 2: Creşterea responsabilizării administraţiei publice Obiectiv specific: Îmbunătăţirea capacităţii în ceea ce priveşte responsabilizarea administraţiei publice. O investiţie în capacitatea administrativă la acest nivel este considerată foarte importantă pentru a dezvolta calităţile de leadership şi de management în administraţia publică. Obiectiv specific: Sprijinirea îmbunătăţirilor organizaţională. proceduri şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice. precum şi instruirea funcţionarilor publici de conducere care iau decizii pe baza conţinutului rapoartelor de activitate. Sprijinul acordat capacităţii de training este legat în mod direct de 142 . ▪ de structură şi proces care contribuie la eficacitatea Se pune accentul pe sprijinirea activităţilor de reorganizare. Măsura 3: Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. niveluri scăzute de eficienţă administrativă. pe dezvoltarea practicilor de management al resurselor umane şi pe consolidarea unei capacităţi susţinute de training pentru administraţia publică. vizite de studiu. politicilor publice şi implementării parteneriatelor.  Consultanţă. dar acest lucru depinde şi de investiţiile considerabile în dezvoltarea competenţelor personalului implicat în furnizarea de servicii şi în managementul instituţiilor publice. Aceste intervenţii sunt considerate relevante pentru a fi sprijinite prin FSE deoarece există nevoia unor schimbări culturale şi comportamentale la nivelurile de management din administraţia locală. care să ducă la o mai bună reglementare. Consultanţă. capacitate de training insuficientă.  Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi materiale didactice) în domeniul planificării strategice pentru personalul de conducere din administraţia publică şi locală. Introducerea evaluării de programe şi politici. Problemele avute în vedere se referă la slaba capacitate de management din instituţiile publice. Indicatorii de rezultat caută să ridice standardele generale de cunoştinţe şi expertiză la nivelul funcţionarilor publici de conducere. inclusiv instruire pentru consiliile inter-ministeriale precum şi dezvoltarea şi furnizarea programelor de formare şi de perfecţionare formatori.  Studii/cercetări. consultanţă şi instruire în domeniul planificării strategice pe termen mediu şi lung şi al bugetării pe programe.  Elemente de informare şi comunicare. implementarea şi/sau dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile.  Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi materiale didactice) pentru specialiştii implicaţi în procesul de formulare a strategiilor de dezvoltare locală. are ca scop creşterea calităţii analizei rezultatelor intervenţiilor de politici publice. metode. studii şi instruire pentru elaborarea. Raportarea performanţelor vizează îmbunătăţirea conţinutului rapoartelor (financiare şi nonfinanciare) prin instruirea funcţionarilor publici implicaţi în colectarea şi analiza informaţiilor în ceea ce priveşte activitatea şi pregătirea de rapoarte. precum şi slaba capacitate de a pune în practică noile metodologii sau de a respecta cadrul legislativ nou stabilit. actualizarea.

Din perspectiva obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale proiectului studenţii (grupul ţintă) vor avea posibilitatea de a-şi pune în valoare pe piaţa muncii interne şi europene. acest proiect se poate dovedi benefic pe termen lung.  Vizite de studiu/Schimburi de experienţă cu instituţii similare. limbi străine. 143 . limbi străine. planificarea şi gestionarea fondurilor structurale. ECDL. cum ar fi achiziţiile publice. ECDL. etc.  Crearea de cursuri (curricula).  Editarea de cursuri.  Elemente de informare şi comunicare. instituţionalizat în cadrul unei universităţi publice şi acreditat. care le vor permite să răspundă noilor exigenţe şi necesităţi exprimate de către reprezentanţii sectorului public. revizuirea. proiectul îşi propune să formeze o serie de profesionişti în măsură să se afirme pe piaţa muncii ca lideri în monitorizarea. ‼ Revizuire de structuri şi implementare de instrumente moderne Grupuri ţintă: autorităţile administraţiei publice locale şi organismele lor subordonate (instituţii şi personalul acestora).obiectivele FSE. Acest lucru este accentuat de standardele înalte de instruire prevăzute pentru continuarea reformelor managementului public. testarea şi/sau implementarea unor programe universitare şi postuniversitare de dezvoltare managerială a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică.  Formarea profesorilor în cicluri scurte.  În raport cu grupul ţintă. Activităţi eligibile:  Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi materiale didactice) în domenii relevante pentru administraţia publică. Proiectul îşi propune să dezvolte un modul de pregătire în managementul proiectelor. care să fie oferit sub forma unui pachet de curs către un grup ţintă format din aproximativ 250 funcţionari publici din administraţia locală a judeţului Prahova.  Selecţia de participanţi. Ţinând cont de faptul că există o nevoie reală de consolidare a capacităţii de instruire pentru administraţia publică.  Reuniuni de coordonare între partenerii din contract. seminarii. în momentul de faţă nu există un profil de studii superioare în domeniul managementului programelor comunitare. dezvoltarea de proiecte. licitarea şi managementul proiectelor etc. ‼ Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice. al celui privat şi ai societăţii civile. iar îmbunătăţirea cunoştinţelor de managementul proiectelor este esenţială pentru creşterea capacităţii administraţiei de a accesa fonduri şi implementa proiecte finanţate din fondurile europene. o diplomă şi o calificare importante. constituirea bazei de documentare.  Consultanţă şi studii pentru realizarea de analize/diagnoze instituţionale şi implementarea propunerilor rezultate. În România. necesitatea de a găsi soluţii legate de structură şi capacitate pentru a răspunde deficitului de training din administraţia publică este o prioritate de prim rang. În special. licitarea şi managementul proiectelor. a iniţiativelor comunitare şi a programelor de cooperare pentru dezvoltarea Comunităţii Europene. dezvoltarea de proiecte. Este în elaborare proiectul „Module de pregătire în managementul de proiect” realizat în parteneriat cu Universitatea Petrol–Gaze din Ploieşti şi promovat în calitate de solicitant eligibil de către Universitate. actualizarea. Ţintele abordate în perioada următoare vor viza: ‼ Participarea în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior la programe postuniversitare de dezvoltare managerială a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică Activităţi eligibile:  Consultanţă şi studii pentru elaborarea.  Schimbul de bune practici.

organizarea de seminarii. Instituţii publice ce funcţionează la nivel local. Interacţiune unidirecţională: existenţa formularelor online pentru a fi descărcate. fără ca acesta să solicite acest lucru.Activităţi eligibile:  Consultanţă. b. acolo unde este necesar”. Cel de-al cincilea nivel de sofisticare introduce 2 noi concepte: a.  Stagii de practică pentru dezvoltarea capacităţilor viitorilor angajaţi din administraţia publică în vederea creşterii eficienţei organizaţionale (inclusiv dezvoltarea activităţilor de mentorat). 144 - .teritoriale. Parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central. revizuirea. Domeniul Major de Intervenţie 2 . Asociaţii de dezvoltare intercomunitară. Ideea de livrare automată a serviciului: autorităţile publice efectuează în mod automat anumite servicii ce reprezintă drepturi sociale sau economice ale cetăţenilor/mediului de afaceri.  Studii şi instruire pentru implementarea unor sisteme de măsurare a performanţelor organizaţionale (indicatori de performanţă). studii şi instruire pentru elaborarea. studii şi instruire pentru realizarea de analize/diagnoze instituţionale şi implementarea propunerilor rezultate. Tranzacţii electronice complete.  Schimbul de bune practici şi aplicarea pe scară largă a acestora. Proiectele trebuie să conducă la furnizarea a cel puţin un serviciu public către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică la un nivel de sofisticare de minimum 3. testarea şi/sau implementarea de metodologii. Exemple de proactivitate: atenţionarea utilizatorilor asupra unor măsuri pe care aceştia trebuie să le ia.  Consultanţă.reflectă gradul în care serviciile disponibile online răspund necesităţilor utilizatorilor. actualizarea. Măsura 4: Utilizarea Tehnologiei Informaţiei Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POS CCE). Cele 5 niveluri de sofisticare posibile sunt: Postarea informaţiilor on-line. în sensul că administraţia realizează acţiuni în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor furnizate şi a atitudinii faţă de utilizator. 4. Eficientizarea activitaţilor interne ale instituţiei publice care contribuie la furnizarea respectivului serviciu. actualizarea.  Consultanţă. Instituţii publice ce funcţionează la nivel central. vizite de studiu. Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public. Ideea de livrare pro-activă a serviciilor. Autorităţile administraţiei publice centrale. 2. 5. 1.„Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. Interacţiune bi-direcţională: posibilitatea de a transmite online formulare completate. revizuirea. instrumente şi proceduri necesare pentru dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică. testarea şi/sau implementarea de metodologii. Operaţiunea 1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband. inclusiv livrarea şi/sau plată. pre-completarea unor câmpuri ale formularelor cu date deja existente în bazele de date ale administraţiei. Personalizarea şi pro-activitatea . instrumente si proceduri necesare pentru crearea de noi structuri şi pentru implementarea unor instrumente moderne de management. studii şi instruire pentru elaborarea. ▪ ▪ Obiective principale: Furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică. Solicitanţi eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale şi unităţile administrativ. conferinţe pentru dezvoltarea capacităţilor angajaţilor din administraţia publică de creştere a eficienţei organizaţionale. Biblioteci de drept public cu personalitate juridică. 3. utilizând mijloace specifice TIC.

Posibilitatea de a oferi un număr nelimitat de servicii electronice. Autorităţile administraţiei publice sunt eligibile pentru realizarea de proiecte finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POS CCE).  Conectarea la infrastructura broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului). sunt prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. - Activităţi eligibile:  Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului. Implementarea proiectului va elimina consumul excesiv de timp necesar transferului documentelor între instituţie şi cetăţean.Dezvoltarea unui sistem integrat.Posibilitatea tehnologică de integrare cu alte aplicaţii din Consiliul Judeţean. implementare şi testare.) şi unităţile administrativ teritoriale. . Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A. cu modificările şi completările ulterioare. 215/2001. 215/2001. . reducerea riscului de apariţie a unor erori materiale datorate tehnoredactării multiple. Această operaţiune are două obiective principale ce trebuie îndeplinite simultan: furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică. acolo unde este necesar” Proiectele finanţate în cadrul acestei operaţiuni trebuie să conducă la interoperabilitatea de sisteme electronice ale instituţiilor publice. Noul sistem informatic va avea următoarele avantaje tehnologice: .Sistem de tip „enterprise”.L. va creşte simţitor gradul de securitate asigurat documentelor.  Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţele software necesare pentru realizarea proiectului.D.„Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. . costurile de curierat. bazat pe o tehnologie corespunzătoare nivelului de servicii pe care Consiliul Judeţean Prahova îşi propune să le ofere.P. posibilitatea de a relaţiona rapid informaţiile conţinute în baza de date cu cele aflate în dosar se va reflecta în creşterea consistenţei şi coerenţei datelor despre contribuabil. scalabilitate.  Achizitionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a tuturor soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite (pentru proiectele integrate) respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor.Tehnologie de ultimă oră: baze de date relaţionale. servere de aplicaţii (middleware). Operaţiunea 2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice şi asigurarea conexiunii la broadband. securitate configurabilă. costurile de deplasare la sediul Consiliului Judeţean. Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public. Autorităţi ale administraţiei publice centrale. Se va finanţa interconectarea acelor sisteme electronice care sunt funcţionale la momentul depunerii proiectului. 145 . definite în baza Legii administraţiei publice locale nr. care acoperă complet toate ariile de activitate ale direcţiei de urbanism. Domeniul Major de Intervenţie 2 . eficientizarea activităţilor interne ale instituţiei publice care contribuie la furnizarea respectivului serviciu utilizând mijloace specifice TIC.I. Consiliul judeţean a pregătit proiectul: „Sistem integrat de urbanism pentru gestionarea relaţiei cu cetăţenii” Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat pentru gestionarea relaţiei cu cetăţenii care să înlocuiască aplicaţiile existente cu un sistem nou. De asemenea. Instituţii publice ce funcţionează la nivel central. Parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central. şi nu în ultimul rând. cu modificările şi completările ulterioare. Instituţii publice ce funcţionează la nivel local. disponibilitate ridicată. proiectare. Biblioteci de drept public cu personalitate juridică. de tehnoredactare şi multiplicare ale aceluiaşi document. . precum şi cu sisteme ale altor instituţii ale administraţiei locale (sau centrale). cu aplicaţii unitare. Solicitanţi eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale (A. aplicaţii portal.). Prin intermediul acestei investiţii se vor rezolva o mare parte din problemele evidenţiate în activitatea curentă a instituţiei şi îmbunătăţirea relaţiei cu cetăţenii. inclusiv asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice.

inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei.  Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţele software necesare pentru realizarea proiectului.  Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul).  Realizarea unui website/portal.) cum sunt prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. Parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central. Instituţii publice ce funcţionează la nivel local. Activităţi eligibile:  Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului. Proiectele finanţate în cadrul acestei operaţiuni trebuie să conducă la furnizarea unor soluţii de învăţământ prin mijloace electronice.  Informare şi publicitate pentru proiect.  Dezvoltarea conţinutului iniţial necesar pentru implementarea proiectului. disponibile on-line. Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A.  Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa. definite în baza Legii administraţiei publice locale nr.  Conectarea la infrastructura broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului).  Informare şi publicitate pentru proiect. cu modificările şi completările ulterioare.) şi unităţile administrativ teritoriale. De asemenea. migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente.I.  Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică.  Auditarea parţială şi finală a proiectului.  Auditarea parţială şi finală a proiectului.P.  Dezvoltarea conţinutului iniţial necesar pentru implementarea proiectului. 146 . implementare şi testare. acolo unde este necesar”. Instituţii publice ce funcţionează la nivel central . Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică.  Achizitionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a tuturor soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite (pentru proiectele integrate) respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor. Biblioteci de drept public cu personalitate juridică . achiziţionarea domeniului pentru acest website. Instituţii de învăţământ superior de drept public acreditate. cu modificările şi completările ulterioare.D.  Realizarea unui website/portal.  Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul). achiziţionarea domeniului pentru acest website. inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei. pot primi finanţare prin POS CCE proiectele depuse pe Axa III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public” Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice” Operaţiunea 3 „Susţinerea implementării de aplicaţii de E-Educaţie şi asigurarea conexiunii la broadband.L. Solicitanţi eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale (A. 215/2001.  Configurarea şi implementarea bazelor de date.  Configurarea şi implementarea bazelor de date. 215/2001. Autorităţile administraţiei publice centrale. inclusiv asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice.  Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi care va asigura mentenanţa. migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente. proiectare.

iniţiative de simplificare administrativă. monitorizarea şi reducerea timpului de furnizare a serviciilor (cu o reducere corespunzătoare a costurilor). În mod special. elemente cheie în îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice. Atât serviciile centralizate cât şi cele descentralizate vor beneficia de axa prioritară 2 a PO DCA. cu accentul pus pe procesul de descentralizare. Îmbunătăţirea serviciilor furnizate către cetăţean. cât şi analize de cost şi creştere a promptitudinii în furnizarea serviciilor publice. caracteristic unei societăţi democratice moderne. Pentru toate măsurile care se regăsesc în Prioritatea 8: Dezvoltarea resurselor umane administraţia publică judeţeană şi administraţia publică de la nivelul fiecărei localităţi dispun de posibilităţi multiple pentru a iniţia şi promova proiecte care să sporească eficienţa în relaţia cu cetăţenii şi să preia cu succes noile competenţe în procesul de descentralizare administrativă. dar cu accent pe sprijinirea priorităţilor sectoriale de descentralizare. intervenţii privind calitatea şi costul serviciilor publice pentru a îmbunătăţi promptitudinea furnizării acestora. mai ales instrumente bazate pe tehnologia informaţiei. promptitudinii şi evaluării serviciilor publice. Îmbunătăţirea reglementărilor administrative din punctul de vedere al raportului costeficienţă. Multe din instrumentele şi practicile simplificării administrative folosite sunt sprijinite de măsuri de îmbunătăţire a transparenţei şi de responsabilizare. este nevoie de îmbunătăţirea şi dezvoltarea de noi instrumente. promptitudinea şi evaluarea serviciilor. cu accentul pus pe procesul de descentralizare”. dar nu exclude posibilitatea ca alte sectoare să fie sprijinite prin axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. Această axă pune accent pe mecanismele sectoriale de implementare a politicilor şi de furnizare a serviciilor publice prin descentralizarea fiscală şi administrativă din administraţia centrală spre cea locală şi pe îmbunătăţirea calităţii. se concentrează pe calitatea furnizării serviciilor publice. introducerea unui sistem de calitate care să includă obiective măsurabile şi standarde de comparare pentru serviciile destinate cetăţenilor. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice ▪ ▪ ▪ Obiective specifice: Îmbunătăţirea furnizării de servicii publice. Furnizarea serviciilor trebuie să se bazeze pe standarde şi obiective măsurabile în raport cu performanţa reală. Necesitatea acestor intervenţii derivă din: abordarea complexităţii proceselor şi reglementărilor din perspectiva cetăţenilor şi a mediului de afaceri. în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative. Domeniul major de intervenţie din PO DCA „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. Acest lucru se va realiza printr-o combinaţie de training. Acest domeniu major va sprijini atât activităţi de instruire şi asistenţă tehnică pentru iniţiativele locale de simplificare administrativă. Indicatorii de rezultat anticipează introducerea standardelor de cost şi calitate şi a unui mecanism de evaluare a performanţelor în ceea ce priveşte furnizarea de servicii. consolidarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte managementul calităţii. sănătate şi asistenţă socială. 147 .Măsura 5: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor PO DCA identifică domeniile prioritare pentru implementarea strategiilor de descentralizare şi pentru implementarea reformelor necesare: învăţământ. Politica îmbunătăţirii serviciilor pentru cetăţeni se aplică tuturor agenţiilor guvernamentale de la nivel central şi local.

199.512.152 126.172 141.168 464. în structura veniturilor şi a cheltuielilor din sfera de activităţi finanţate în anul 2007. este redată în tabelele de mai jos: mii lei DENUMIREA IN D I C A T O R I L O R TOTAL VENITURI Realizat 2007 Program 2008 Propuneri 2009 Estimări 2010 Estimări 2011 Estimări 2012 2. Proiecţia elaborată pe ani.910 BUGETUL JUDEŢULUI PRAHOVA 1.891 371.736 101.696 362.667 50.686 111.Venituri curente-total.250.273 240.018.981 159.925.942 impozitul pe venit 2.698 148 .821 105.982 291.Subvenţii 54.539 1.153.337 367.150.594 2.748 483.078 108. VIII.159 din care: Cote şi sume defalcate din 86.487 108.777 112.053 2.857 1.517 467.432 362.824 475. PROIECŢIA BUGETULUI În conformitate cu metodologia specifică a Ministerului Economiei şi Finanţelor s-a realizat o proiecţie a bugetului total al judeţului şi a bugetului propriu pentru perioada 2008-2012.855 BUGETUL PROPRIU AL CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA TOTAL VENITURI 253.CAP.278 1.

270 Estimări 2011 475.953 Program 2008 291.149 20.579 Estimări 2010 467.315 158.941 25.828 182.517 64.517 20.555 1.mii lei DENUMIREA IN D I C A T O R I L O R TOTAL CHELTUIELI 1.359 23. recreere şi religie -Asigurări şi asistenţă socială 4. Acţiuni economice Realizat 2007 245.891 68. Servicii şi dezvoltare publică.857 64.434 58.236 2.151 1.129 BUGETUL PROPRIU AL CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA Diferenţele sunt mai evidente la bugetul propriu unde accentul cade pe creşterea ponderii cheltuielilor pentru activitatea de asistenţă socială (protecţia copilului).467 66.912 128.208 19. Cheltuieli socialculturale-total.840 193.828 33. locuinţe.001 Propuneri 2009 464.390 1.741 22. Apărare.824 60. ponderi ridicate având de asemenea cheltuielile cu întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi cele cu funcţionarea instituţiilor de cultură.277 33.879 101.427 257.300 237.388 253.111 130.266 107. mediu şi ape 5.346 251.548 127. din care: -Cultură.448 187.848 Estimări 2012 483. Servicii publice generale 2.435 14.648 175.678 1. ordine publică şi siguranţă naţională 3.156 25.604 782 140.412 24.980 26. 149 .623 123.322 23.168 44.

45 184. 2/3 din buget. sumă care acoperă. iar cheltuielile de capital se disipează de regulă pe mai multe lucrări concomitent şi pe un număr mare de ani. mediu. consiliul judeţean şi autorităţile locale au obligaţia asigurării cofinanţării costurilor eligibile şi a tuturor categoriilor de cheltuieli neeligibile. cultură.concentrarea fondurilor pe un număr limitat de obiective cu durată de execuţie cât mai scurtă. activităţi social-culturale. etc. apă curentă. domeniile: infrastructură de drumuri.03 187. sănătate.97 182. . precum şi investiţiile specifice activităţilor de asistenţă socială. se anticipează totuşi ca aplicarea prevederilor legii finanţelor publice locale în condiţii similare cu anii precedenţi menţine dependenţa bugetelor locale de sumele de echilibrare primite de la bugetul statului. drumuri.referitor la structura cheltuielilor. administraţie publică. sunt prevăzute sume importante pentru servicii şi dezvoltarea publică. hrană. Prin urmare. bugetele anuale ale administraţiei judeţene vor cuprinde la capitolul Cheltuieli alocări corespunzătoare cotelor de cofinanţare pentru toate proiectele finanţate din fonduri europene.promovarea parteneriatelor între Consiliul Judeţean şi consiliile locale pentru realizarea unor lucrări de anvergură.identificarea posibilităţilor de finanţare şi asigurarea cofinanţării unor proiecte prin accesarea fondurilor structurale şi ale altor instituţii internaţionale. b) alocarea anuală a fondurilor necesare infrastructurii şi lucrărilor publice – cheltuieli de capital – care prin natura şi funcţiile lor aduc un aport însemnat la îmbunătăţirea standardului de viaţă al comunităţilor locale (drumuri mai bune. care vizează următoarele direcţii: . cheltuieli de funcţionare. apă-canalizare-epurare. 60 mil €uro pentru următorii 5 ani. asistenţă socială şi servicii publice. învăţământ. În procesul de implementare a acestora. igiena locurilor publice.Se urmăreşte o creştere temperată a veniturilor şi a cheltuielilor. întreţinere. . în următoarea dinamică: 2007 Bugetul judeţului Prahova Bugetul propriu al Consiliului Judeţean 100 100 % faţă de anul de bază 2007 2008 2009 2010 2011 120. Promovarea proiectelor pentru finanţare externă asigură un grad mare de acoperire nerambursabilă (98%). materiale (reparaţii.36 2012 172.în privinţa veniturilor. 150 .64 153.89 161. cu participare financiară proporţională. protecţia mediului). care se situează la o cotă de cca. Consiliul Judeţean îşi propune o nouă abordare în materie de investiţii. Practica bugetară anuală a demonstrat că cea mai mare parte a fondurilor se utilizează pentru activităţile curente. ponderea acestora atingând cca. 10% din costurile totale ale investiţiilor. diminuând simţitor efortul propriu. Fezabilitatea programului este condiţionată pe două planuri mari în “montajul financiar”: a) gestionarea unei componente de buget pentru cheltuielile curente. fapt ce conduce la întârzierea punerii lor în funcţiune şi la creşterea nejustificată a costurilor.98 114. În consecinţă. efortul Consiliului Judeţean se va concentra pe obţinerea finanţării externe nerambursabile la un număr cât mai mare de proiecte.20 172. locuinţe cu gaze naturale. Realizarea obiectivelor prevăzute în Planul de dezvoltare presupune un efort financiar deosebit.26 190. Evaluarea proiectelor de investiţii conţinute în plan se cifrează la aproximativ 600 milioane €uro. .) şi pentru salariile personalului din toată reţeaua de unităţi finanţate de la bugetele locale.52 La nivelul judeţului: . pentru următorii 5 ani. care soluţionează probleme zonale. infrastructura de turism. respectiv cca.

5.5 646.892.8 1.102.4 760. 12. 32. 34. 39.7 454.5 462. 1. 25.6 870.518.9 621. 37. 16.468.293.5 791.3 612.389. 28.1 530. 25. 36. 5.8 713. 32.993. 23.018.312.7 641.169.2 571.3 1. 26.4 524. 20. 34.4 709.0 823. 19.2 928.6 2.2 666. 41.2 724.380.4 772.7 716.9 749.024.5 2. 33. 21. 3. 6.544.7 592.7 2.3 946.579.7 1. Localitatea BRAZI PĂULEŞTI SINAIA SECĂRIA AZUGA BUŞTENI FLOREŞTI BLEJOI PLOIEŞTI CÂMPINA CĂLUGĂRENI COSMINELE JUGURENI GHERGHIŢA URLAŢI VĂLENII DE MUNTE CIORANI CORNU SĂLCIILE FILIPEŞTII DE PĂDURE PROVIŢA DE JOS GORNET ŞOIMARI BOLDEŞTI-SCĂIENI FÂNTÂNELE COCORĂŞTII COLŢ VADU SĂPAT ARICEŞTII RAHTIVANI TĂTARU PLOPU RÂFOV TINOSU GORGOTA OLARI GORNET-CRICOV PREDEAL-SĂRARI SURANI TOMŞANI BALTA DOAMNEI POIANA CÂMPINA MĂGURELE 2007 Venitul/cap de locuitor 1. 17.5 926.0 893. 9. Crt. 40. 22.3 714.9 708. 36. 1.4 889. 24. 29. 8.3 587.0 730. 39.138.6 491. 38.0 724.7 512. 33. 15. prin ierarhizarea descrescătoare a veniturilor proprii pe locuitor. 14.0 994. 14.771. 6. 4.8 2.169. 23. 26. 40.779.6 548.6 498.9 1.4 1.8 550.7 746.4 707.0 1. 7.2 650. poziţia fiecărei localităţi a judeţului în perspectiva dezvoltării viitoare: Nr. 10.6 1. 11.161.048.4 1. 13.3 1.202. 3.7 896.3 724.6 Nr. 4.053. 22.3 1. 31.8 691.0 603. 17. 16. 20.1 1.6 2. Crt.7 791. 18.1 890.6 577. 2. 151 Localitatea SINAIA BUŞTENI BRAZI TALEA PĂULEŞTI SECĂRIA BLEJOI MIZIL PROVIŢA DE JOS FLOREŞTI PLOIEŞTI AZUGA CÂMPINA PLOPENI FILIPEŞTII DE PĂDURE BOLDEŞTI-SCĂIENI GORNET TĂTARU VĂLENII DE MUNTE OLARI URLAŢI SÂNGERU ARICEŞTII RAHTIVANI CORNU TELEGA BUCOV BĂICOI PUCHENII MARI BĂNEŞTI POSEŞTI BREAZA GORGOTA TOMŞANI FILIPEŞTII DE TÂRG SLĂNIC MĂGURENI DRAJNA TEIŞANI JUGURENI GHERGHIŢA PROVIŢA DE SUS lei 2012 Venitul/cap de locuitor 3. 27.4 1. 28. 11.8 791. 37.910.2 779.9 2.233.467.4 492.2 1. 27. 24. 38. 8.7 685. 18. 19.1 903. pune în evidenţă. 41.0 717. 12.3 2. 29.775. 13.4 . 35.1 1.6 1. 9. 10.Analiza situaţiei financiare a localităţilor judeţului Privită comparativ (2007/2012) analiza situaţiei financiare a localităţilor judeţului. 2. 21. 31. 35.7 1. 30.6 505.2 516. 30. 7.8 830. 15.7 1.

89.1 692.42. 93. 62. 78.2 444. 76. 78.4 328. 50.8 451.6 599.1 408. FULGA BĂNEŞTI BREAZA LAPOŞ MIZIL PĂCUREŢI PLOPENI DUMBRĂVEŞTI BABA ANA GURA VADULUI ALUNIŞ DUMBRAVA BĂICOI TALEA SLĂNIC COCORĂŞTII MISLII SALCIA POIENARII BURCHII POSEŞTI CHIOJDEANCA CEPTURA PROVIŢA DE SUS TEIŞANI VÂLCĂNEŞTI COLCEAG LIPĂNEŞTI BOLDEŞTI-GRĂDIŞTEA ALBEŞTI-PALEOLOGU MĂNECIU TÂRGŞORU VECHI BERCENI ŞIRNA PUCHENII MARI BREBU BERTEA VĂRBILĂU BUCOV ŞOTRILE VALEA DOFTANEI IZVOARELE BĂRCĂNEŞTI MĂNEŞTI MĂGURENI DRĂGĂNEŞTI PODENII NOI GURA VITIOAREI CĂRBUNEŞTI ARICEŞTII ZELETIN SCORŢENI APOSTOLACHE CERAŞU ADUNAŢI 452.6 381.4 342.8 433. 65. 73.6 573. 61.3 370.2 296.4 591.0 336.3 427. 55. 60. 90. 83.9 642. 87.1 609. 66.6 573. 82.4 450.0 532. 88. 56. 51.1 544. 87. 59. 47. 68.1 495. 86.5 517.2 445.5 437.2 353.6 519.9 294. 59. 84.0 442.9 390. 49.0 567. 48.4 620. 47.1 315. 46. 92. 89.0 334.3 395. 48.6 445.7 353.3 612. 73. 75. 79. 60.2 521.7 375. 44. 49.8 313. 91. 53. 44.6 356.2 530.0 469.2 572. 45. 92.7 347. 43.2 606.1 477. 77. 57. 67.1 404.4 480.4 415. 93.0 341.0 340. 75. 80.7 300.6 349. 72. 62. 81. 70.1 392. 58.4 397. 50. 64. 54.0 464. 79. 82. 53.8 325. POIANA CÂMPINA PĂCUREŢI RÂFOV BERCENI GURA VADULUI COCORĂŞTII MISLII TÂRGŞORU VECHI CEPTURA SĂLCIILE BREBU IZVOARELE PLOPU MĂNECIU BĂRCĂNEŞTI POIENARII BURCHII VALEA CĂLUGĂREASCĂ COLCEAG CIORANI MĂGURELE DUMBRĂVEŞTI LIPĂNEŞTI TINOSU BOLDEŞTI-GRĂDIŞTEA DUMBRAVA MĂNEŞTI FÂNTÂNELE CĂLUGĂRENI ALUNIŞ VALEA DOFTANEI SURANI BABA ANA COMARNIC IORDĂCHEANU VADU SĂPAT ALBEŞTI-PALEOLOGU CĂRBUNEŞTI LAPOŞ ŞIRNA ŞTEFEŞTI BERTEA COSMINELE DRĂGĂNEŞTI ŞOIMARI VĂRBILĂU ARICEŞTII ZELETIN VÂLCĂNEŞTI PODENII NOI CERAŞU FULGA BALTA DOAMNEI COCORĂŞTII COLŢ STARCHIOJD 698. 71.4 364. 61.7 317. 65.0 314.4 433. 63. 70.9 317. 63. 55. 80.1 457. 68.5 436.8 .0 319. 54.7 525. 76.0 399. 85.0 429.2 506.4 632. 51.0 447.2 476.2 568.6 508.2 689. 83.0 548. 88.7 307. 69.0 697. 74. 71. 72.6 606. 43. 69.6 519. 84.8 506.3 371.4 611. 52. 67.8 616.7 404. 46. 77. 74.7 471.5 522. 81. 52.1 445.8 473. 45.6 535. 57. 66. 85.5 518.7 584.7 501. 56.0 560.3 339. 90. 91.4 639. 86.0 549. 64.4 323.5 414.9 318.5 152 42. 58.

6 431. este creşterea veniturilor din activităţile economice bazate pe resursele locale şi pe utilizarea potenţialului uman. 100. utilităţi publice şi servicii pentru cetăţeni. 96.4 94. BĂLŢEŞTI 95.2 270. 153 . lungimea drumurilor.2 420. mijloace de transport) precum şi vărsămintele din impozitul pe venit pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în localitate. ŞTEFEŞTI 96. Cu cât numărul locuitorilor este mai mare cu atât venitul mediu/cap de locuitor scade şi invers. BĂTRÂNI 98. 103.1 440.7 408. DRAJNA 102. întrucât nevoile de finanţare sunt determinate şi de alţi indicatori importanţi precum suprafaţa localităţii. Consiliul Judeţean Prahova va promova o politică de descentralizare financiară. clădiri. etc.2 332.9 430.6 Este de precizat că veniturile pe cap de locuitor sunt influenţate în mod direct de două componente:  Veniturile proprii la nivelul localităţii care au drept surse de bază impozitele şi taxele locale (terenuri. personalul din administraţie. 98. Acest indicator (venitul/cap de locuitor) nu este concludent pentru situaţia efectivă a bugetului de care dispune fiecare localitate.7 279. VALEA CĂLUGĂREASCĂ 95.0 288. 97. SÂNGERU 103. 104.8 267. SCORŢENI SALCIA PREDEAL-SĂRARI ADUNAŢI CHIOJDEANCA GURA VITIOAREI BĂTRÂNI GORNET-CRICOV ŞOTRILE APOSTOLACHE 443.9 260. FILIPEŞTII DE TÂRG 100.  Numărul locuitorilor localităţii.1 341.9 425.7 231.8 283.8 330. pentru a reduce dependenţa faţă de judeţ a localităţilor.1 267. STARCHIOJD 101. BĂLŢEŞTI 104.94. 101. numărul de elevi. COMARNIC 97. astfel încât la finele perioadei echilibrarea bugetară să opereze pentru un număr cât mai redus de localităţi. În perioada următoare. TELEGA 99.6 304.5 284. IORDĂCHEANU 292. 102.1 260. 99. Soluţia pentru realizarea unui buget corespunzător care să asigure atât finanţarea activităţii curente cât şi susţinerea unor programe de investiţii în infrastructură.

Toate aceste avantaje competitive oferă numeroase oportunităţi atractive pentru capitalul autohton şi străin. .. Prezentul document va fi actualizat în funcţie de apariţia unor oportunităţi. 154 . ca judeţ de prim rang al României. astfel încât să fie un instrument de lucru eficient şi un suport pentru activităţile propuse.independenţă în procesul de luare a deciziilor. la finele anului 2013. . . reprezintă o activitate care nu poate fi separată de managementul planului şi de sistemele de implementare.transparenţa în managementul general şi în relaţii cu partenerii. să fie consolidată şi promovată imaginea judeţului Prahova. naţional şi european. precum şi a impactului şi durabilităţii rezultatelor obţinute. în confirmarea progresului şi de asemenea în determinarea atingerii ţintelor şi obiectivelor stabilite iniţial.colaborarea interjudeţeană.management financiar.coordonarea şi colaborarea cu alte programe din judeţ şi regiune.monitorizarea şi autoevaluarea activităţilor planificate. interregională şi europeană. cele mai importante fiind: . Se va avea în vedere totodată corelarea Planului de dezvoltare durabilă a judeţului cu documentele europene şi naţionale în materie. ne propunem elaborarea unei Strategii de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova pentru orizontul 2030 în concordanţă cu Strategia naţională elaborată recent pentru acest orizont. Sistemul de monitorizare se bazează pe o examinare periodică a contextului. prin care se va cuantifica efectul acţiunilor programate. bazată pe informaţii coerente cu privire la indicatorii fizici şi financiari. Rolul Consiliului Judeţean este de a asigura eficacitatea şi calitatea implementării Planului de Dezvoltare Durabilă. Judeţul Prahova dispune de importante resurse naturale şi un capital uman apt de performanţă.responsabilitate. IX.stimularea procesului de realizare a consensului în judeţ. regional. Managementul programului se va face în baza unor reguli bine definite care sunt în concordanţă cu practicile U. . Monitorizarea programului va fi realizată de Consiliul Judetean şi va avea ca scop asistarea procesului de luare a deciziilor prin asigurarea credibilităţii asupra realizării obiectivelor propuse şi fundamentarea corecţiilor ce se impun pe parcurs. Sperăm ca prin implementarea Planului de dezvoltare durabilă în toate componentele sale. situaţii economicofinanciare. care pot modifica în măsură însemnată conţinutul şi obiectivele sale. De asemenea. de capacităţi productive potenţial competitive. .CAP. . societatea civilă şi mediu. resurselor şi rezultatelor. .E. *** ** Obiectivele planului sunt nu numai dezirabile. MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ Cheia succesului pentru implementarea planului o constituie promovarea şi finanţarea unor proiecte durabile cât şi dezvoltarea unor parteneriate inovatoare la nivel local. ci şi realiste în condiţiile atragerii fondurilor structurale. reglementări importante de natură legislativă. de o poziţie geografică de intersecţie a fluxurilor naţionale şi internaţionale de comerţ. Monitorizarea este un proces continuu şi are un rol important în managementul Planului. Evaluarea relevanţei şi a eficienţei. Trebuie identificate problemele potenţiale astfel încât să se acţioneze cu corecţile necesare.

ANEXE 155 .

1 Sursa POS MEDIU 2007 157 .ANEXA nr.

158 .

capitala ţării şi la 110 km.2 POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA Municipiul Ploieşti este situat la o distanţă de 60 km.SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii – Rahtivani Buda Nedelea Stoeneşti Tîrgşoru – Nou BERCENI Berceni Cartier Dîmbu Cătunu Corlăteşti Moara Nouă BRAZI Brazii de Sus Băteşti Brazii de Jos Negoieşti Popeşti Stejaru PĂULEŞTI Păuleşti Cocoşeşti Găgeni Păuleştii Noi DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Găvănel Mălăieştii de Jos Mălăieştii de Sus Plopeni Sfîrleanca TÎRGŞORU VECHI Tîrgşoru Vechi Strejnic Stănceşti Zahanaua BĂRCĂNEŞTI Bărcăneşti Ghighiu Puşcaşi Româneşti Tătărani BLEJOI Blejoi Ploieştiori Tînţăreni BUCOV Bucov Bighiliu Chiţorani Pleaşa Valea Orlei VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Călugărească Arva Coslegi Dîrvari Pantazi Rachieri Radila Schiau Valea Largă Valea Mantei Valea Nicovani Valea Poienii Valea Popii Valea Ursoi Vîrfurile 159 . Zona de influenţă: 3 oraşe. de municipiul Braşov.ANEXA nr. pol de creştere al Regiunii Centru. 10 comune – 58 sate: PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI. de municipiul Bucureşti.

846 5.441 871 1.041 16.627 ha Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTISCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Total: PĂDURI 285 905 706 285 177 0 345 19 300 229 704 1.775 3.844 1 48 0 0 7 3 27 30 1 0 102 371 TOTAL NEAGRICOL 3757 1586 1291 465 884 325 740 505 1.536 3.365 DRUMURI CURŢI TERENURI ŞI CĂI ŞI NEPRODUCTIVE FERATE CONSTRUCŢII 733 2.769 3.411 3.400 2.102 2.584 1.859 TOTAL AGRICOL 2.133 3.951 5.658 49 213 420 33 110 324 70 21 144 140 84 68 105 192 83 131 102 177 2.380 3.498 FÂNEŢE 6 19 109 1 2 0 0 0 0 103 96 272 0 124 732 VII 13 54 262 0 1 34 15 13 9 728 0 48 0 1.725 3.957 3.537 160 .136 1.547 4.SUPRAFAŢA : ha Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTISCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Total : SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 5.490 473 8.249 3.085 1.176 1.208 61.975 4.519 3.435 LIVEZI 16 1.398 4.199 8 7.164 TERENURI ARABILE 1.024 4.141 996 4 6.167 44.903 2.802 1.726 3.258 2.303 150 292 185 212 326 672 700 124 165 263 353 6.097 3.319 1.363 2.828 6.654 APE 32 15 81 8 223 0 99 85 56 171 235 88 110 162 1.996 905 3.710 34.362 1.163 70 0 14 3 0 7 4 22 318 185 0 57 1.056 396 247 5.129 1.018 5.950 2.103 PĂŞUNI 267 573 762 3 506 0 218 119 313 735 456 355 173 1.071 4.

106 7.732 5.6 1.POPULAŢIA: Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ TOTAL 230640 19669 11327 9623 8284 9478 6100 8151 8354 10788 3732 5260 9182 10520 351108 MASCULIN 108429 9574 5547 4729 4130 4598 3061 3945 4091 5258 1853 2532 4638 5095 167480 FEMININ 122211 10095 5780 4894 4154 4880 3039 4206 4263 5530 1879 2728 4544 5425 183628 POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI ŞOMAJUL ( mai 2008) Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTISCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Populatia 230.152 47 20 26 24 5 10 19 16 10 8 18 28 541 Total 1.8 1.694 Rata şomajului 1.4% 161 .3 3.1 1.0 1.265 5.2 1.3 1.153 Şomeri neindemnizaţi total femei 603 286 55 24 92 38 50 49 12 18 46 37 45 25 38 44 1.544 235.8 1.167 Şomeri indemnizaţi total femei 1.1 1.8 1.015 13.478 6.640 19.182 10.520 351.0 4.046 47 98 14 32 11 27 30 23 17 13 23 19 1.669 11.141 724 162 75 82 246 35 55 26 48 52 32 50 34 47 36 2.866 3.100 8.843 2.130 5.743 5.108 Populaţia activă 158.4 Ponderea populaţiei active în total populaţie: 67.354 10.0% Rata şomajului: 1.379 6.9 1.098 6.788 3.284 9.623 8.260 9.7 2.397 5.151 8.7 1.198 femei 1010 99 94 118 40 56 16 37 49 39 27 21 41 47 1.327 9.435 7.046 5.300 3.744 217 174 284 85 104 38 66 98 69 95 59 85 80 3.

625 km.250 km.463 km. BOLDEŞTI SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI Lungime străzi: 54 km. 1. DJ 156 4. 0. DJ 102E 4. DJ 101D 4 km. 2.INFRASTRUCTURA: INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ: DRUMURI JUDEŢENE NUME LUNGIME(km) DJ 129 4.5 km. DJ 101G 7.71 km. DJ 217 0.25 km. Drumuri locale: 42. DJ 100E 5 km. DJ 144 8. DC 91 DC 92A DC 108 DC 87 DC 62 DC 157 DC 10A DC 107 DC 103 DC 108 DC 54 DC 57 DC 58 DC 9 DC 16 DC 16A DC 55A 2.5 km. 3.1 km. 1. DJ 250 8. DJ 139 5. 3 km. 1 km. DJ 102E 3. DJ 102 2. DJ 215 7 km. DJ 104P 3. 0. 4.8 km.5 km.427 km. Drumuri locale: 21 km.4 km.7 km. 1.250 km. 9.92 km. Drumuri locale: 45 km. 0.75 km.358 km. DJ 102 3 km. 3 km. DJ 100D 0.5 km.9 km. DRUMURI COMUNALE NUME LUNGIME(km) LOCALITATE PLOIEŞTI BĂICOI DC 8A DC 7 DC 58 DC 58A DC 55B DC 55C DC 56 Dc 59 3 km.700 km. DUMBRĂVEŞTI 162 .4 km. Lungime străzi: 17 km.5 km. DJ 100F 10 km. 1.850 km 1.774 km. Drumuri locale: 35 km. 3. DJ 102 4. DJ 232 3.5 km. 5.5 km.5 km. 4. 3.1 km.52 km. 1 km. 0. DJ 140 5.67 km.5 km. Lungime străzi: 100 km. DJ 101I 0. 4.52 km. Drumuri locale: 30 km. DJ 102 11 km. BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV Drumuri locale: 20 km. DJ 101D 1 km.872 km.258 km.275 km. DJ 140 10 km. Lungime străzi: 326 km. DJ 101D DJ 139 1.3 km.3 km.6 km.9 km.5 km. 4.5 km. 3 km..218 km. DJ 218 3. DJ 101I 4. DJ 101I 9. Drumuri locale: 20 km. DJ 101G 2 km. DJ 250 4.

25 km.5 km Drumuri locale: 89 km. 163 . 4 m. 2 km. 3.2 km. 2 km. Drumuri locale: 12 km. 1. 4 km. 3. 3. DJ 101F 9 km.6 km.5 km.5 km. DC 10A DC 138 DC 105 DC 63 DC 64 DC 66 DC 66A DC 67A DC 68 DC 87 DC 89 DC 145 DC 146.7 km.5 km.04 km. DJ 129 10 km.562 km. 2. 1. 0. DJ 102 6.PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ DJ 101I 3.5 km.75 km. DJ 155 4 km. Drumuri locale: 43 km. DJ 140 6 km.4 km. 2. DC 147 DC 154 DC 155 1. 2. 4 km. 2.

5 5 1.C.C.A S.5 1.L.7 15.C. Ploieşti Nu Nu S.L S.C. CAPOLES SERV.A Serviciul public alimentare cu apă Ariceştii Rahtivani Sursa Tinosu şi sursa Petrobrazi (apă de puţ industrială) Foraje 38 12 10 12 4 fântâni 35 35 1 km (Zona Blocuri – 210 apartamente) Mecanică.ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE-EPURARE: LOCALITATEA/ sate componente PLOIEŞTI Sursa TOTAL reţea distribuţie apă potabilă (Km) 419 Lungime reţea canalizare (km) 247 Staţie epurare (tip) Mecanică Operator BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii Rahtivani Nedelea Buda Tîrgşoru – Nou Stoeneşti BĂRCĂNEŞTI Bărcăneşti Româneşti Tătărani Ghighiu Puşcaşi BERCENI Berceni Corlăteşti Dîmbu Moara Nouă BLEJOI Blejoi Ploieştiori Ţînţăreni puţurile de captare aflate în gestiunea societăţii Apa Nova Ploieşti şi Compania Naţională Apele Române. Vălenii de Munte. Siliştea.C.47 Nu S. JOVILA CONSTRUCT S.3 9 8.2 10.1 10. HIDRO PRAHOVA S.R..Recea” Măneciu Foraje S. Paltinu. APA NOVA 105 55 20 29. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti Foraje subterane de mare adâncime şi din sursa Exploatare sistem zonal Prahova 29.C. HIDRO PRAHOVA S.3 11.R. 8 13. reţeaua Schelei şi alte surse locale puţuri forate Foraje de adâncime zona .5 10 Nu Mecanică şi biologică Da Nu S. MecanoBiologică S. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti 164 .C. S.

foraje Puţuri forate= 7(5+2 nisipate) 33.3 fântâni 47 În execuţie Construire canalizare satele Brazii de Sus şi Brazii de Jos (O.R.5 2.8 8 3.8 15 7. Sursa – Magistrala Apele Române Maneciu 44.5 32.42 2. HIDRO PRAHOVA S.3 29.92 2. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti S. 7/2006) “Canalizare şi staţie epurare” Proiect SAPARD în execuţie Nu SERVICIUL PUBLIC APĂ CANAL SALUBRIZARE Brazi 8. nr.3 8.C.L.4 S.1 9 4 – Valea Călugărească 3 – Arva 2 – Valea Poienii Nu Mecanică şi biologică Serviciul Public de Gospodărie Comunală al Consiliului local S.85 5.6 2. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti 165 .C.8 11 1.R.C. Păuleştii Noi.3 7.4 2.4 7.3 14.C. Apa este tratată la staţia de livrare Vălenii de Munte. Cocoşeşti) MecanoBiologică S.4 23 8 1 4.73 2.3 7.45 1 0. PAMA S. Nu 8 (Păuleşti.A.G.BRAZI Brazii de Sus Băteşti Brazii de Jos Negoieşti Popeşti Stejaru BUCOV Bucov Chiţorani Pleaşa DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Găvănel Mălăieştii de Jos Sfîrleanca Plopeni Mălăieştii de Sus PĂULEŞTI Păuleşti Cocoşeşti Găgeni Păuleştii Noi TÂRGŞORU VECHI Strejnic VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Popii Valea Călugărească Valea Mantei Arva Valea Poienii Valea Ursoii Nicovani Valea Largă Răchieri Pantazi Sistemul hidrotehnic Prahova aducţiune Movila Vulpii foraj subteran Sursa: Sistemul naţional Măneciu-Movila Vulpii (DN 1000). PLOIEŞTI Aducţiune : Movila Vulpii.25 2.

A.R.C. SERVICIUL PUBLIC APĂ CANAL SALUBRITATE BRAZI S.C.C. S. S.A. SALUB S. PLOIEŞTI 166 . ITECOL TH.C. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S.A.C. S. GOSPODĂRIE LOCALĂ S. S.SALUBRIZARE: Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI . VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S. BĂICOI S.C. S.L.Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Operatorul de salubrizare S. ITECOL TH. S.SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ ALIMENTARE CU GAZE NATURALE: PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI .C.A.L. ITECOL TH.Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti .C.R. PLOIEŞTI S.L. GOSPODĂRIE LOCALĂ PLOPENI COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI Da Da Da Da Da Parţial Parţial BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Da Parţial Parţial Nu Da Parţial Parţial Arondare la rampa ecologică Boldeşti-Scăieni Băneşti Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti . SALUB S.A. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. S.A.A. PLOIEŞTI S.C.C. S.R.R.C.A. FLORICON SALUB S. CÂMPINA S. SALUB S.L.

143 542 21.476 192 10.805 7.INVĂŢĂMÂNT: Localitatea PLOIEŞTI UNITĂŢI ŞCOLARE Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii naţionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Universităţi BĂICOI Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele I-VIII Grup şcolar Grădiniţe BOLDEŞTIŞcoli cu clasele I-VIII SCĂIENI Grupuri şcolare Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII PLOPENI Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii Rahtivani Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Nedelea Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IVIII Buda Grădiniţe Tîrgşoru – Nou Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IIV Stoeneşti Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IVIII BĂRCĂNEŞTI Tătărani Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Bărcăneşti Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grupul Şcolar Agricol Bărcăneşti Româneşti Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Ghighiu Grădiniţe BERCENI Berceni Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Corlăteşti Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Cătunu Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Moara Nouă Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Număr unităţi 42 29 5 5 1 7 2 1 6 2 3 1 6 3 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 Număr elevi/ studenţi 5.000 459 70 902 880 258 984 544 215 504 123 797 107 297 85 245 16 40 46 60 148 70 124 105 231 918 70 157 37 95 339 90 181 30 26 65 53 167 .313 14.143 4.

BLEJOI Blejoi Ploieştiori Ţînţăreni BRAZI Băteşti Popeşti Negoieşti Stejaru Brazi Colonie Brazi BUCOV Bucov Pleaşa Chiţorani DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Mălăieştii de Jos Plopeni Sfîrleanca PĂULEŞTI Păuleşti Găgeni Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII I-VIII I-VIII I-IV I-VIII 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 95 308 75 285 44 54 168 50 195 50 159 13 13 50 154 13 110 426 136 41 195 40 162 23 136 15 15 61 140 16 8 54 126 50 104 25 170 494 74 328 29 30 128 415 770 58 141 50 170 I-VIII I-IV I-VIII I-VIII I-VIII I-VIII I-VIII I-IV Cocoşeşti TÎRGŞORU VECHI Strejnic Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Tîrgşoru Vechi Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Stănceşti Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IIV VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Călugărească Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Şcoli de arte şi meserii Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII 168 Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Dârvari Răchieri .

Nicovani Pantazi SĂNĂTATE: Localitatea PLOIEŞTI Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII 1 1 1 1 45 115 43 53 UNITĂŢI SANITARE Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti Spitalul Municipal Ploieşti Spitalul de Obstetrică .R. Centrul de Diagnostic şi Tratament Cina Centrul Medical Praga Centrul de Transfuzie Sanguină Serviciul Judeţean de Ambulanţă Policlinica cu Plată Centrul de Transfuzie Sanguină Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Spitale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Unitate de Asistenţă Medico-Socială Spitale Policlinici Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinet veterinar Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂIENI PLOPENI Număr unităţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 101 9 Publice şi 80 private 1 11 4 9 2 1 1 1 2 1 2 1 1 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 2 3 1 ARICEŞTII RAHTIVANI Stoeneşti Ariceştii Rahtivani Nedelea BĂRCĂNEŞTI Comuna Bărcăneşti BERCENI Berceni Corlăteşti BLEJOI Blejoi Ploieştiori Ţînţăreni BRAZI Brazi Popeşti Negoieşti BUCOV Bucov 169 .F.Ginecologie Ploieşti Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti Spitalul de Pediatrie Ploieşti Spitalul C.

L.Pleaşa Chiţorani DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti PĂULEŞTI Păuleşti Găgeni TÎRGŞORU VECHI Strejnic Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinet stomatolagic Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinet stomatolagic Farmacii / puncte farmaceutice 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Tîrgşoru Vechi Cabinete medicale individuale VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Călugărească Dispensar Răchieri Dispensar Dârvari Dispensar CULTURA: Localitatea PLOIEŞTI UNITĂŢI CULTURALE Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Muzeul Judeţean de Artă Muzeul Ceasului „Nicole Simache” Muzeul Petrolului Muzeul memorial I. Caragiale Muzeul memorial Paul Constantinescu Muzeul Hagi Prodan Casă memorială Nichita Stănescu Palatul Culturii Casă de Cultură a Sindicatelor Teatrul dramatic Toma Caragiu Teatrul de revistă Majestic Teatrul pentru copii Teatrul Equinox Filarmonica Paul Constantinescu Biblioteca Nicolae Iorga Cinematograful Patria Număr unităţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 PLOIEŞTI BĂICOI Casă de cultură Bibliotecă BOLDEŞTICasă de cultură SCĂIENI Bibliotecă Casă de cultură PLOPENI Bibliotecă ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii Rahtivani Cămin cultural Bibliotecă Nedelea Cămin cultural Tîrgşoru – Nou Cămin cultural Stoeneşti Cămin cultural BĂRCĂNEŞTI Bibliotecă 170 .

405 VENITURI/CAP DE LOCUITOR lei/locuitor 926.134.231.697.277.056.879.63 580.697 3.092 3.770.112 4.89 290.16 611.185.57 1.50 416.94 1.810.430 3.942 15.925.619 2.61 351.BERCENI Berceni Corlăteşti Cătunu Dâmbu BLEJOI Ploieştiori BRAZI Brazi BUCOV Bucov DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Plopeni PĂULEŞTI Păuleşti Bibliotecă Cămin cultural Bibliotecă Cămin cultural Cămin cultural Cămin cultural Bibliotecă Casă de cultură Bibliotecă Casa memorială Constantin Stere Bibliotecă Cămin cultural Sală utilitate publică 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Cămin cultural Bibliotecă Găgeni Cămin cultural Cocoşeşti Cămin cultural TÎRGŞORU VECHI Strejnic Bibliotecă VALEA CĂLUGĂREASCĂ Dârvari Cămin cultural Valea Cămin cultural Călugărească Bibliotecă VENITURI : (dec.686 8.055.00 335.152 3.687.44 171 .40 435.50 349.313.631.02 437.72 322.651 8.317 4.371 6.157 1.015.2007) Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VENITURI PROPRII lei 213.755 9.23 1.614.192.

14. 4.16 351.72 437.61 1.112 8.430 8.02 322. 2.092 2.152 9.313.192. 12.925.317 4. 8.015.94 335.687.50 611.619 3.055.50 290.697 1.231.697. Crt.651 3.57 926.810.23 435.00 1.631. 10.056. 11. 9.185. 7.63 416. 13.686 6.277. 5. 6.157 3. 3.755 4.371 3.Ierarhizare după venitul pe cap de locuitor: Nr.44 172 . 1. Localitatea BRAZI PĂULEŞTI BLEJOI PLOIEŞTI BOLDEŞTI SCĂIENI ARICEŞTII RAHTIVANI DUMBRĂVEŞTI PLOPENI BĂICOI TÎRGŞORU VECHI BERCENI BUCOV BĂRCĂNEŞTI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VENITURI PROPRII lei 15.134.40 580.405 VENITURI/CAP DE LOCUITOR lei/locuitor 1.89 349.879.770.942 213.614.

Realizarea şi reabilitarea pieţelor agro-alimentare inclusiv cele volante a.ANEXA nr. Realizarea parcului Ploieşti vest b. dezvoltarea şi valorificarea parcului „Constantin Stere” Bucov. cuprinzând staţii şi mijloace de transport b. Extinderea şi reabilitarea drumurilor dinspre municipiul Ploieşti şi oraşele şi comunele din polul de creştere conform traseelor de transport în comun a. Reabilitarea domeniului public dintre blocurile cu locuinţe în zonele urbane ale polului de creştere. staţii. de-a lungul pârâului Dâmbu. inclusiv spaţiile de joacă a. precum pasaj Râfov şi pod peste pârâul Dâmbu cǎtre zona de agrement a municipiului şi cǎtre coridorul European TEN-IX d. Realizarea cǎilor de acces cǎtre cartierul Bereasca dinspre Gara de Sud. Reabilitarea. Pasaj subteran strada Mǎrǎşeşti-Magistrala CF Bucureşti-Braşov pentru îmbunǎtǎţirea gradului de accesibilitate şi mobilitate în zona de Vest dinspre Coridorul European TEN-IV b. material rulant. inclusiv căile de acces şi utilităţile publice c. PARCURI ŞI GRĂDINI 173 . Reabilitarea şi completarea sistemului de transport public tramvai. elemente de semnalizare şi automatizare a. conţinând calea de rulare. Construcţie terminal autogarǎ incluzând spaţii de parcare pentru moduri de transport automobile şi biciclete a. Extinderea transportului public din municipiul Ploieşti în zona sa de influenţǎ folosind mijloace auto nepoluante.3 PACHETUL DE PROIECTE CARE AJUTǍ DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA SECŢIUNEA I: CONSTRUCŢIE. inclusiv lucrǎri de artǎ conexe pasaj CF Cartier Mimiu c. REABILITARE ŞI RENOVARE A INFRASTRUCTURII LOCALE (în coordonare cu POR. Fondul de Mediu) CAPITOLUL SI-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND îMBUNǍTǍŢIREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT REGIONALE ŞI LOCALE POLITICA SI-1A: CREŞTEREA ACCESIBILITǍŢII ŞI MOBILITǍŢII TRANSPORTULUI DE PERSOANE ŞI MǍRFURI IN CONDIŢII DE SIGURANŢǍ PROGRAMUL SI-1A-1: REABILITAREA/ MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI LOCALE INCLUSIV PASAJE ŞI PODURI PROIECTE a. Legǎturǎ rutierǎ şi de transport public între Gara de Vest şi Gara de Sud. incluzând lucrǎri de artǎ conexe. Protejarea şi urmărirea stării arborilor din lista monumentelor naturii SI-1A-2: REALIZAREA UNUI SISTEM DE TRAFIC INTERMODAL SI-1A-3: EXTINDEREA FORMELOR DE FOLOSIRE DE MODURI DE TRAFIC NEPOLUANTE SI-1B: CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII ŞI FUNCŢIONALITĂŢII DOMENIULUI PUBLIC SI-1B-1: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SPAŢIULUI DINTRE BLOCURI SI-1B-2: MODERNIZAREA PIEŢELOR AGRO-ALIMENTARE DE CARTIER SI-1B-3: CREŞTEREA SUPRAFEŢEI ZONELOR VERZI.

realizarea instalaţiilor şi a echipării locuinţelor PENTRU PERSOANE CU sociale DIZABILITĂŢI SI-3A-2: a. pentru persoane în ÎNCURAJAREA ŞI DEZVOLTAREA vârstă sau cu handicap COOPERĂRII CU SECTORUL PRIVAT. Eficientizarea termică. Asigurarea condiţiilor de acces a persoanelor cu dizabilităţi în clădirile publice 174 .CAPITOLUL SI-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ ECHIPAREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE POLITICA SI-2A: OFERIREA CETĂŢENILOR DE SERVICII MEDICALE DE CALITATE ÎNTR-UN SPAŢIU SIGUR. ECHIPAMENTELOR ŞI A FACILITĂŢILOR PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂŢI ÎN CLĂDIRILE PUBLICE SI-2A-2: a. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate ASIGURAREA UNEI INFRASTRUCTURI DE SĂNĂTATE PENTRU LOCUITORII DIN POLUL DE CREŞTERE SI-3A-1: a. Spălătorie socială pentru persoane cu dizabilităţi. INSTALAŢIILOR. Realizarea unui centru rezidenţial pentru persoane de vârsta a III-a ECHIPAMENTE. bătrâni fără familie ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR şi familii cu mulţi copii DE VIAŢĂ. ONG-uri. Realizarea de programe de perfecţionare specializată pentru asistenţii DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE sociali şi maternali PROIECTE şi plantarea de noi arbori în zone lipsite de vegetaţie a. Realizarea de programe de perfecţionare specializată pentru cadre CREŞTEREA CAPACITĂŢII medicale OPERAŢIONALE A SERVICIILOR b. FACILITĂŢI. CONSTRUCŢII. ECHIPAT ŞI IGIENIC PROGRAMUL SI-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ DEZVOLTAREA ŞI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE SI-3A: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII SOCIALE ŞI DIVERSIFICAREA SERVICIILOR PENTRU PERSOANE SAU GRUPURI DE PERSOANE AFLATE ÎN CONDIŢII DE DIFICULTATE ŞI RISC SI-2A-1: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CLĂDIRILOR. b. Realizarea unei reţele de servicii la domiciliu. c. CU ACTIVITĂŢI ÎN OPERAREA SERVICIILOR SOCIALE SI-3A-3: a.

Colegiul „Virgil Madgearu” b. Dezvoltarea sistemului actual de urmărire a situaţiilor de urgenţă prin investiţii în informatizare şi tehnologizare a. în domeniul poluării solului a. în parteneriat cu sectorul privat. Realizarea lucrărilor de conservare şi de punere în valoare a siturilor arheologice existente în polul de creştere Ploieşti SI-6A: REABILITAREA. MODERNIZAREA ŞI DIVERSIFICAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PREUNIVERSITARE SI-5A-3: REABILITAREA. UNIVERSITARE ŞI A INFRASTRUCTURII PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ SI-6: POLITICI SI PROGRAME PRIVIND RESTAURAREA ŞI VALORIFICAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL. Realizarea şi echiparea de laboratoare necesare susţinerii cercetării. Modernizare imobil Halele Centrale Ploieşti b.CAPITOLUL SI-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA DOTĂRII CU ECHIPAMENTE A BAZELOR OPERAŢIONALE PENTRU INTERVENŢII ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ SI-5: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA. Modernizarea şi echiparea laboratoarelor şi a spaţiilor specializate în şcoli şi licee c. MODERNIZAREA ŞI ECHIPAREA GRĂDINIŢELOR PROIECTE a. MODERNIZAREA. Modernizarea şi echiparea sălilor de sport a. DEZVOLTAREA ŞI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PREUNIVERSITARE. RESTAURAREA ŞI VALORIFICAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI A INFRASTRUCTURILOR CONEXE SI-6A-1: REABILITAREA ŞI PROMOVAREA CLĂDIRILOR CU VALOARE DE PATRIMONIU SI-6A-2: CONSERVAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A SITURILOR ARHEOLOGICE 175 . CONSERVAREA. Crearea unui complex cultural bazat pe tehnologia extragerii şi prelucrării petrolului a. Punerea în siguranţă din punct de vedere seismic şi echiparea şi mobilarea grădiniţelor din polul de creştere a. PREVENIRE ŞI DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ GENERATE DE RAFINĂRII SI-5A-1: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII DE EDUCAŢIE UNIVERSITARĂ ŞI CERCETARE SI-5A-2: REABILITAREA. PRECUM ŞI CREAREA/ MODERNIZAREA POLITICA SI-4A: REALIZAREA UNUI SISTEM DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ DIN FACTORI ENTROPICI SI-5A: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM EDUCAŢIONAL COMPETITIV DESFĂŞURAT ÎN CONDIŢII OPTIME DE ECHIPARE ŞI FUNCŢIONARE PROGRAMUL SI-4A-1: CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE MONITORIZARE. Campus şcolar.

Reabilitarea Hipodromului din municipiul Ploieşti 176 . DEZVOLTAREA. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE DE TURISM ŞI PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR TURISTICE SI-7A: VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE PENTRU DIVERSIFICAREA CONDIŢIILOR DE RECREERE PROGRAMUL SI-6B-1: PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A COOPERĂRII CULTURALE DURABILE LA NIVEL EUROPEAN SI-6B-2: PROGRAMUL DE COOPERARE MEDIA 2007-2013 SI-6B-3: COOPERARE ÎN CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL EUROPA PENTRU CETĂŢENI SI-6B-4: PARTICIPAREA TINERETULUI ÎN VIAŢA CULTURALĂ A COMUNITĂŢII SI-7A-1: CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL PROIECTE a. Realizarea unui program anual de schimb de experienţă în domeniul practicii managementului siturilor arheologice a.CAPITOLUL INFRASTRUCTURILOR CONEXE ÎN SCOPUL PROMOVĂRII TURISMULUI POLITICA SI-6B: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI CULTURAL EUROPEAN SI-7: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND CREAREA. Dezvoltarea unui traseu de galerii şi expoziţii în zona centrală a municipiului ca bază a unui schimb de evenimente culturale europene a. Protejarea şi conservarea zonelor aparţinând patrimoniului natural SI-7A-2: DIVERSIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU ACTIVITĂŢI HIPICE a. Instituirea unui premiu anual pentru cea mai valoroasă iniţiativă a tineretului în domeniul promovării culturii polului la nivel european a. Realizarea unui punct de informare privind implementarea proiectelor propuse finanţării prin instrumente financiare ale UE a.

Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere SII-2B: ECOLOGIZAREA TERENURILOR CONTAMINATE 177 . Extinderea alimentării cu apă potabilă în zonele urbane şi rurale ale polului de creştere a. Implementarea unui sistem integrat de colectare şi reciclare a deşeurilor menajere casnice a. electronice.SECŢIUNEA II: INFRASTRUCTURA DE MEDIU CAPITOLUL SII-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ POLITICA SII-1A: ÎNLĂTURAREA DISPARITĂŢILOR TERITORIALE LEGATE DE ECHIPAREA EDILITARĂ PROGRAMUL SII-1A-1: ASIGURAREA CAPACITĂŢII DE ALIMENTARE CU APĂ LA STANDARDE EUROPENE SII-1A-2: EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI POTABILE SII-1A-3: EXTINDEREA ŞI REABILITAREA REŢELEI DE CANALIZARE PENTRU APA UZATĂ SII-1B-1: IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI UE PRIVIND UTILIZAREA NĂMOLURILOR DIN STAŢIILE DE EPURARE SII-2A-1: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE COLECTARE SELECTIVĂ A DEŞEURILOR MENAJERE SII-2A-2: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE COLECTARE A DEŞEURILOR PERICULOASE SII-2B-1: REABILITAREA SITURILOR POLUATE CA URMARE A INTERVENŢIILOR ENTROPICE PROIECTE a. Realizarea sistemului de identificare a terenurilor şi transferarea nămolurilor pe aceste terenuri SII-1B: REDUCEREA FACTORILOR DE POLUARE A TERENULUI ŞI A PÂNZEI DE APĂ FREATICĂ SII-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ŞI REABILITAREA SITURILOR CONTAMINATE SII-2A: REALIZAREA ŞI ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL COLECTĂRII DEŞEURILOR a. Realizarea de sisteme de transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice. Realizarea separării apelor uzate industriale colectate de la agenţii economici prin sistemul de canalizare de ape uzate menajere din municipiul Ploieşti a. Instituirea prin împrejmuire a zonei de protecţie severă pentru fronturile de captare de apă potabilă din partea de Nord şi Nord-Est a municipiului Ploieşti a. Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare din municipiul Ploieşti şi din oraşele şi comunele din polul de creştere b. construcţii şi demolări de construcţii provenite de la persoane fizice şi juridice a.

Bucova. Reabilitarea şi ecologizarea albiei pârâurilor Dâmbu. Realizarea unui studiu de cercetare privind utilizarea de energii neconvenţionale SII-4A: REABILITAREA SISTEMELOR URBANE DE ÎNCĂLZIRE SII-4A-1: REABILITAREA REŢELELOR DE APĂ CALDĂ ŞI DE TERMOFICARE SII-4A-2: INTRODUCEREA DE TEHNOLOGII AVANSATE ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE a.CAPITOLUL SII-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI A SECURITĂŢII FURNIZĂRII ÎN CONTEXTUL COMBATERII SCHIMBĂRILOR CLIMATICE SII-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE POLITICA SII-3A: FOLOSIREA DE SURSE DE ENERGIE ALTERNATIVE PROGRAMUL SII-3A-1: IDENTIFICAREA ŞI VALORIFICAREA RESURSELOR PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE „VERDE” PROIECTE a. Înlocuirea reţelei termice de transport si de distribuţie a agentului termic a. Bleaja şi a râului Teleajen SII-5: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND IMPLEMENTAREA INFRASTRUCTURII ADECVATE DE PREVENIRE A RISCURILOR NATURALE ÎN ZONELE CELE MAI EXPUSE LA RISC SII-5A: PREVENIREA ŞI REDUCEREA CONDIŢIILOR DE RISC NATURAL SII-5A-1: REGULARIZAREA ŞI ECOLOGIZAREA CURSURILOR DE APĂ 178 . Achiziţionarea şi montarea unei instalaţii de ardere cu NOX redus la Cazanul 6 de 420 t/h. Implementarea la CET Brazi a unei unităţi complete de cogenerare pentru creşterea eficienţei sistemului centralizat de producere a energiei termice. tip TGM 84B din Termocentrala Brazi b. prin asigurarea consumului propriu de energie electrică pe timp de vară şi susţinerea furnizării serviciilor tehnologice de sistem pe timp de iarnă a.

SECŢIUNEA III: INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ (în coordonare cu POS CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE. NEUTILIZATE PRECUM ŞI PREGĂTIREA ACESTORA PENTRU NOI ACTIVITĂŢI SIII-4A-1: REALIZAREA REŢELELOR BROADBAND ŞI A PUNCTELOR DE ACCES PUBLIC LA INTERNET PROIECTE a. NATIONAL ŞI INTERNAŢIONAL SIII-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REALIZAREA INVESTIŢIILOR ÎN INFRASTRUCTURA CDI SIII-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE POLUATEŞI NEUTILIZATE ŞI PREGĂTIREA ACESTORA PENTRU NOI ACTIVITĂŢI SIII-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND PROMOVAREA TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI POLITICA SIII-1A: CONSOLIDAREA STRUCTURILOR ECONOMICE LOCALE PROGRAMUL SIII-1A-1: CONSTRUIREA/ MODERNIZAREA/ EXTINDEREA DE CLĂDIRI. Conectarea autorităţilor publice din polul de creştere în vederea operaţionalizării în comun a datelor şi informaţiilor 179 . Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spaţiu verde cu funcţiune de agrement SIII-4A: DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR DE INFORMARE COMUNICARE a. REGIONAL. Reconversia funcţională a spaţiilor în folosul dezvoltării sectorului IMM-uri SIII-2A: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII CERCETAREDEZVOLTARE SIII-3A: REVITALIZAREA ZONELOR INDUSTRIALE DEGRADATE a. Crearea unui parc de cercetare prin colaborarea dintre UPG şi sectorul privat a. INCLUSIV EXTINDEREA UTILITĂŢILOR DE BAZĂ NECESARE SIII-2A-1: DEZVOLTAREA DE POLI DE EXCELENŢĂ SIII-3A-1: REABILITAREA SITURILOR POLUATE. POR) CAPITOLUL SIII-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND SPRIJINIREA STRUCTURILOR DE SPRIJIN AL AFACERILOR DE INTERES LOCAL.

POS DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE) CAPITOLUL SIV-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN SPRIJINUL CREŞTERII ECONOMICE ŞI DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAŞTERE POLITICA SIV-1A: ACCES LA EDUCAŢIE ŞI FORMARE INIŢIALĂ DE CALITATE PROGRAMUL SIII-1A-1: CREŞTEREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE LA NIVELUL POLULUI DE CREŞTERE SIII-1A-2: CREŞTEREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI ÎN SERVICII DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ SIV-1B-1: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE ATRAGERE DE RESURSE UMANE CU POTENŢIAL ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ SIV-1C-1: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI ÎNTRE SISTEMUL UNIVERSITAR. POS CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE. Identificarea şi realizarea unui „produs de cercetare” în domeniul măsurilor/metodelor de reciclare funcţională a terenurilor poluate a.SECŢIUNEA IV: DEZVOLTARE INFRASTRUCTURA RESURSELOR UMANE ŞI A CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE (în coordonare cu POS DEZVOLTARE RESURSE UMANE. CENTRELE DE CERCETARE ŞI AGENŢI ECONOMICI SIV-2A-1: RECUNOAŞTEREA MERITELOR ÎNTREPRINDERILOR CARE PROMOVEZĂ ORGANIZAREA FLEXIBILĂ A MUNCII ŞI SERVICII PENTRU FACILITAREA RECONCILIERII VIEŢII DE FAMILIE. Realizarea de programe de formare profesională realizate pe baza unei analize pe domenii de formare a. Instituirea unor burse pentru absolvenţi de licee din ţară în scopul continuării studiilor universitare în Ploieşti a. Orientare şi consiliere profesională în domenii de interes pentru dezvoltarea economică a polului de creştere SIV-1B: PROMOVAREA INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE ÎN COMPETIŢIA REGIONALĂ SIV-1C: SPRIJINIREA CERCETĂRII ÎN SCOPUL VALORIFICĂRII INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE SIV-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI A ÎNTREPRINDERILOR ÎN COMPETIŢIA REGIONALĂ SIV-2A: SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA INIŢIATIVELOR ŞI ACŢUNILOR DE ADAPTARE LA O ECONOMIE COMPETITIVĂ a. Instituirea unui premiu anual municipal pentru firme care implementează cu succes politici în favoarea angajaţilor 180 . ACTIVITATEA PROIECTE a. Realizarea de evenimente periodice de prezentare a ofertei de locuri de muncă b.

Realizarea de către instituţiile furnizoare de bunuri şi servicii către cetăţeni a pachetului de indicatori de performanţă pentru fiecare din serviciile oferite b.I. frizerie.C.M. inclusiv cele europene.) 181 .CAPITOLUL POLITICA SIV-2B: DEZVOLTAREA ECONOMIEI SOCIALE SIV-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURII ŞI PROCESULUI ALE MANAGEMENTULUI CICLULUI DE POLITICI PUBLICE SIV-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI FURNIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE SIV-3A: CREŞTEREA CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE A FORMELOR DE ASOCIERE ÎN CADRUL POLULUI DE CREŞTERE SIV-4A: INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE CALITATE ÎN FURNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE PROGRAMUL PROFESIONALĂ SIV-2B-1: DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR ŞI ÎNCURAJAREA INIŢIATIVELOR PENTRU PARTENERII SOCIALI ŞI SOCIETATEA CIVILĂ SIV-3A-1: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR PROPUSE SPRE FINANŢARE SIV-4A-1: REALIZAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICII PUBLICE PROIECTE a. Dezvoltarea resurselor umane implicate în formele de management operaţionale în domeniul politicilor şi a fondurilor structurale (Unităţile de Implementare) a. c. d. PROIECTE Susţinerea sectorului de IMM-uri ca bază pentru marile firme localizate în polul de creştere Dezvoltarea de servicii de producţie legat de procesarea. b. Sistemul Integrat pentru Managementul Interacţiunii cu Cetăţenii (S. Monitorizarea implementării marilor investiţii de capital realizate din fonduri publice. ambalarea şi distribuţia produselor agricole Construirea unui târg regional Dezvoltarea de mici servicii de deservire a populaţiei rezidente pe baza unei analize de nevoi (ex.) a. etc. Întreţinere-reparaţii proprietăţi. prin camere video SECŢIUNEA V: POLITICI COMPLEMENTARE (în coordonare cu PNDR) CAPITOLUL SV-1: CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII ZONELOR RURALE ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE POLITICA SV-1A: CREŞTEREA FACTORILOR DE LOCALIZARE ÎN ZONA RURALĂ A POLULUI DE CREŞTERE PROGRAMUL SV-1A-1: SPRIJIN PENTRU CREAREA ŞI DEZVOLTAREA DE MICROÎNTREPRINDERI ÎN COMUNE a.I.

echipare d. Îmbunătăţirea pieţelor şi parcurilor ca valoare socială adăugată f. prăbuşiri copaci precum şi de stingere a incendiilor a. consolidare. Extinderea şcolilor cu spaţii educaţionale adaptate nevoilor locale: atelier/laborator/clasă de muzică/sală de sport e. Firme. Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie preuniversitară prin lucrări de igienizare. Introducerea procedurii de diagnosticare de urgenţă prin sistemul „tele-medicină” c. Reabilitarea patrimoniului tangibil şi intangibil listat „grupa B” aflat în zona de influenţă a municipiului Ploieşti b. Realizarea de spaţii de cazare pentru turismul de nişă (ex. Achiziţionare utilaje pentru deszăpeziri. o valoare complementară a zonelor urbane g.CAPITOLUL POLITICA PROGRAMUL SV-1A-2: ÎNCURAJAREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE SV-1A-3: ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR DE BAZĂ SV-1B: PROTEJAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE PRIN CREŞTEREA SUPRAFEŢEI VERZI SV-1A-4: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT RURAL SV-1B-1: REALIZAREA DE CENTURI VERZI PE TEREN NON-AGRICOL ŞI NECONSTRUIBIL PROIECTE a. Promovarea valorilor rurale. Realizarea unei centuri verzi în partea de nord-est a polului de creştere prin împădurirea terenurilor de bonitate scăzută 182 . Amenajarea unui centru multifuncţional pentru promovarea activităţilor rurale cu caracter cultural a. circuit regional) a. Dezvoltarea şi promovarea internaţională a Drumului Vinului b. Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate prin reabilitarea ambulatoriilor şi a centrelor de permanenţă b.

200 0. km 0+000 .460 3.600 0.500 2.km 4+000 DC 2 DJ 207 (Vistieru) Şotrile .000 3.Meliceşti.ANEXA nr.km 5+000 DC 6 DJ 205 (Cornu) .DJ 100D (Urleta).100 4.DJ 100D (Urleta).650 6.800 0.156 6. km 0+000 .Posada (DN 1).000 5.200 4.500 3.400 - 183 .Podul Corbului (DN 1).900 2.12. km 0+000 . km 0+000 .000 6. km 0+000 .750 1. km 0+000 .900 - 4.600 3. km 0+000 km 6+500 DC 8 DC 9 (Goruna) . km 0+000 .000 2.DJ 101S (Poiana Comarnic).km 3+000 DC 6B Băneşti (DC 4A) .km 2+800 DC 8A DN 1 . km 0+000 km 4+900 DC 5B DC 133 .Făcăieni.km 5+100 DC 4A Băneşti (DN 1) .DJ 218 (Vîlcăneşti).000 4.Secăria (DJ 101S).570 0.350 3.000 4.700 5.km 2+000 DC 5 DJ 100E (Telega) . Categoria şi nr.Bordenii Mici (DJ 215).800 3.800 0.100 2.DC 9 (Ţipăreşti).200 1. km 0+000 . pavaj.500 3.844 0.800 1.000 6.500 2.Buştenari (DC 133).Podul Cheii.km 2+700 DC 4 Pietriceaua (DJ 214) .500 4.800 0.km 5+000 DC 10 DN 1A (Măneciu) .Cabana Pădurarului.350 0.000 0.350 1.000 2.km 7+000 DC 3 DJ 214 (Brebu) .km 1+100 DC 10A 3.Câmpina (DJ 102 I).900 4. Crt.4 STAREA DRUMURILOR COMUNALE LA 31.DJ 100F (Băicoi).500 1. km 0+000 . km 0+000 .500 1. drumului Localităţi importante pe traseu Lungime totală (km) Asfalt tip beton.Valea Oprii .km 1+500 DC 6A DN 1 . km 0+000 .2007 km.480 0.700 2. km 0+000 .km 3+480 DC 1B Secăria (DJ 101S) .km 3+000 DC 9 DJ 100 D (Cocorăştii Mislii) .000 1.km 2+000 DC 7 DJ 100F (Băicoi) .000 4. Lungimea sectoarelor pe tipuri de îmbrăcăminţi Nr. km 0+000 .460 5.Doftana .km 6+600 DC 2C Vistieru (DJ 207) . îmbracăminţi asfaltice Împietruite Pământ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 DC 1 Cornu de Jos (DJ 205G) .300 0.Bosilceşti.600 7.150 2.Valea Oprii.930 1. beton de ciment.480 7. km 0+000 – km 7+000 DC 1F Comarnic (DN 1) . km 0+000 .km 2+460 DC 5C DJ 100 D (Mislea) Tonţeşti . km 0+000 .000 1.200 1. km 0+000 .800 1.DN 1.

Cernesti.180 0.700 1.600 1.Ciocrac.Valea Tocii .500 5.Păuleşti (DJ 102) km 0+000 -km 4+500 DC 11 DN 1A (Măneciu) .km 3+000 DC 17 Gura Vitioarei (DJ 100G)-Bughea de Sus.300 0.Poiana Trestiei .000 1.DJ 218 (Cosmina de Jos).700 2.000 3.km 6+000 DC 13 Vărbilău (DJ 101T) .DC 16.Podurile.DN 1. km 0+000 .Mănăstirea Suzana.500 1.500 2.000 2.Fundeni (DJ 102).600 1.km 0+000 .000 3.800 3.km 8+000 DC 16A Mălăieşti (DJ 102) . km 0+000 .500 6.Valea Lespezii.DJ 219.Podul Ursului .078 3.000 - 1.600 1.000 3.600 12.Cocoşeşti . km 0+000 .700 0.700 6.422 1. km 3+750 .Chiciureni. km 0+000 .100 0.km 1+600 DC 27 DJ 230 (Ceraşu) .km 2+670 DC 15 DJ 102B (Drajna) .km 3+500 DC 20 DJ 102 .800 2. km 0+000 . km 0+000 .500 3. km 0+000 – km 0+600 DC 23 DJ 230 (Ceraşu) .Muntele Roşu km 0+000 .Piatra. km 8+000 .000 2.500 0.500 7.21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 DN 1A (Blejoi) .DC 23 (Valea Brădetului).600 2.km 1+300 DC 19A Homoriciu (DN 1A) .000 2.500 1.km 3+700 DC 22A Cheia (DN 1A) .400 1. km 0+000 .Schiulesti.500 0.km 5+000 DC 14 Ştefeşti (DJ 216A) .670 1.800 1.500 1.km 2+000 DC 15A Limită Judeţ Ialomiţa .km 12+700 DC 26 Ceraşu (DJ 230) .km 6+000 DC 12 Vâlcăneşti (DJ 218) -Trestioara – Poiana Vărbilău (DJ 102).200 0. km 0+000 km 2+000 DC 25 Ceraşu (DJ 230) . km 0+000 .900 2.200 3.000 12.200 0.700 1.700 8.200 0.120 2.200 4.500 0.400 2. km 0+000 .km 2+200 DC 25A Limită Judeţ Dâmboviţa -Coada Izvorului .700 1.000 5.350 0.km 2+500 DC 21 Izvoare (DN 1A) .km 1+700 DC 24 DN 1A (Măneciu Ungureni) .km 5+450 DC 16 DN 1A (Făget) .Malamuc (DJ 147).670 2.500 2. km 0+000 . km 0+000 .600 2.Valea Borului. km 0+000km 12+500 DC 18 DJ 102B (Drajna) .Plăieţu.500 184 .Mănăstirea Crasna.Scurteşti.000 1.km 3+000 DC 19 DJ 230 (Drajna) .Măneşti (DJ 101A).km 7+200 DC 22 DN 1A .300 3.650 1.500 0.700 2.000 6.DJ 218.500 1. km 0+000 – km 1+500 DC 11C DC 133 Buştenari . km 0+000 . km 0+000 .km 2+300 DC 22B DN 1A .200 4. km 0+000 . km 0+000 . km 0 +000 – km 1+500 DC 18A DN 1A .km 2+000 1. km 0+000 .000 2.500 2.Valea Brădetului.

000 0.km 5+000 DC 34A Limită Judeţ Dâmboviţa . km 0+000 .400 1.600 2.Poiana Mierlei.000 3. km 0+000 .Valea Stupinei.000 2.km 3+464 DC 31 DJ 102B (Ogretin) .Tătărăi .Poiana Mare. km 0+000 .Cătunu.Valea Plopului (DJ 102L) km 0+000 -km 4+000 DC 35A Limită Judeţ Dâmboviţa .300 2.DJ 102M.300 0.000 7.km 4+000 DC 45 DJ 231 (Măgurele) .740 2.Bogdăneşti.Merdeala. km 0+000 .000 3. km 0+000 .km 1+900 DC 41 DN 1A .800 4.300 7. km 0+000 .675 2.km 2+300 DC 34 DJ 102L (Bătrâni) .200 2.000 3.500 2.Satu Nou.200 2.km 2+400 DC 39 DJ 102L (Starchiojd) -Brădet.Ologeni. km 0+000 .500 1. km 0+000 .000 2.700 2.000 1. km 0+000 .km 3+700 DC 33 DJ 102B .Vitioara de Sus.600 7.400 3.800 2.km 7+086 DC 45° DJ 100L (Meri) .675 6.km 3+000 DC 30 DJ 230 (Ceraşu) .km 1+337 Conform ridicare topo DC 46 2.300 4.400 5.km 2+200 DC 42 DJ 219 . km 0+000 . km 0+000 .319 1.km 3+100 DC 40 DN 1A (Lipăneşti) .km 2+400 DC 29 Făget (DJ 100N) .Slon.300 - 185 . km 0+000 .300 3.700 2.Iazu .464 1.Cuib .km 7+000 DC 37 DJ 102B (Poseşti) .700 1.000 4.km 2+600 DC 44 DJ 231 (Gornet) .DJ 102B. km 0+000 .Drajna de Sus (DJ 230). km 0+000 km 2+500 DC 41B DJ 219 (Predeal Sărari) . km 0+000 .000 1.740 4.900 1.681 0. km 0+000 .km 3+600 DC 34B DJ 102L .000 2. km 0+000 .200 1. km 0+000 .800 1.964 2.km 7+000 DC 43 DJ 231.100 1.500 1.000 0.800 4.km 7+300 DC 44A DN 1A (Măgurele) .300 3.000 5. km 0+000 .300 5.486 4.500 2.000 0.Poiana Copăceni -Vitioara de Sus -Poienile.000 4.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 DC 28 DJ 102B (Drajna) .400 2.000 2.200 7.km 3+000 DC 35 DJ 102B (Poseşti) .km 1+300 DC 32 DJ 102B (Ogretin) .Vitioara de Sus (DC 42).900 0.km 2+000 DC 38 DJ 102B (Poseşti) .Chiriţeşti.400 1.Gornet Cuib .400 3. km 0+000 .km 1+300 DC 41A DJ 219 (Predeal Sărari) . km 1+540 -km 6+840 DC 36 DJ 102B (Bodeşti) – DC 59A (Valea Anei).460 2.000 3. km 0+000 .DJ 217.000 2.000 2.Brăteşti (DC 106).300 2. km 0+000 . km 1+600 .000 2.Podenii Vechi – DJ 100L (Podenii Vechi).Plai.Tulburea.086 2.860 4.Valea Screzii.

200 1.000 3. km 0+000 .Scăieni (DJ 232) -DC 55B.DJ 100L (Valea Cucului).300 - 4.Rotarea .Dobrota.000 6.km 3+000 DC 62 Centură Est – Moara Nouă.250 0.000 10.000 0.km 3+800 DC 58 DJ 102E . km 0+000 .km 1+000 DC 54 DN 1B .000 0.800 8. km 3+000 . km 7+500 .Cărbuneşti (DJ 100M).700 4.250 1.km 2+500 DC 53 Salcia (DJ 234) .Bighilin.Lopatniţa DC 55. km 0+000 .DC 55B.Starchiojd .km 1+500 DC 57 DN 1B . km 0+000 .km 8+000 DC 60 DJ 102 C .000 2.km 6+000 DC 51 Chiojdeanca (DJ 234) .Plopeni (DJ 102).000 3.800 3.500 1. km 0+000 – km 3+000 DC 59 Boldeşti – Scăieni (DJ 250) – DN 1A.427 1.000 3.Podgoria (DJ 102R).900 0. km 0+000 .800 4.000 6.72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 DJ 231 (Păcureţi) .900 2.700 1.000 2. km 0+000 .600 5.Chiţorani .000 0.700 1.400 2. km 0+000 .km 1+500 DC 65 8.km 5+700 DC 55C DN 1A (Lipăneşti) .000 6.000 0. (Boldeşti).500 2.200 4.Şoimari (DJ 100M).km 8+000 DC 58A Boldeşti .km 9+700 DC 55A DN 1A .km 1+000 DC 55 Limită Judeţ Buzău . km 0+000 km 6+200 DC 47 DC 48 (Şoimari) .000 1.980 0.200 0.000 1.850 1.Rachieri.Balaca (DJ 250).km 2+000 DC 61 DJ 102 E .km 10+000 DC 49 DJ 102R (Valea Seacă) .620 0.000 3.000 3.000 2. km 0+000 . km 0+000 .500 3. km 0+000 .DJ 250 (Boldeşti Scăieni) km 0+000 .900 0.000 2. km 0+000 km 2+000 DC 64 DN 1B (Valea Călugărească) .km 4+600 DC 55B DN 1A (Lipăneşti) .427 5. km 0+000 .500 1.300 6.700 1.100 1.km 1+427 DC 59A Limită Judeţ Buzău .Seciu (DJ 232). km 0+000 .Valea Orlei.300 1.km 8+000 DC 48 DJ 102M (Popeşti) .000 186 .000 1.200 0.Hârşa. km 0+000 . km 0+000 .Pleaşa .km 3+000 DC 50 DJ 102C (Valea Cricovului) .Trenu.750 1.000 2.100 1. km 0+000 km 1+300 DC 56 DN 1A . km 0+000 .Plaiul Lupului.Valea Mantei.000 3.km 0+900 DC 63 DN 1B (Valea Călugărească) . km 0+000 .750 2.km 6+000 DC 52 DJ 219 (Ariceştii Zeletin) .Matiţa (DJ 100M). km 0+000 .600 3.Albinari.000 3.DJ102L.150 3.200 - 4.500 1.300 1.

km 0+000 – km 1+000 DC 66 DN 1B (Valea Călugărească) .km 4+000 DC 71 DJ 102R (Valea Scheilor) -DJ 102C (Sîngeru) km 0+000 .000 0.Cireşanu. km 0+000 .000 4. km 0+000 .615 1.km 2+000 DC 75A DJ 102N . km 0+000 .500 - 3.km 8+700 DC 71A DJ 235 .500 0.000 5.Valea Urloi.DJ 102R.000 8.500 3. km 0+000 km 3+200 DC 69A DJ 102R (Călugăreni) .Vadul Părului .km 4+000 DC 73 DJ 100H (Gura Vadului) .541 3.km 3+500 DC 78 4.042 2.Vâlcele.800 2. km 0+000 .km 4+000 DC 66A DN 1B (Valea Călugărească) .km 4+000 DC 67 DN 1B .DJ 101F (Dârvari). km 0+000 .000 4.Ghinoaica.Urlaţi (DJ 102C). km 0+000 . km 0+000 .200 1.000 4.000 2.042 2.650 1.800 2.Valea Nicovani.km 8+200 DC 69 DJ 102N .Tohani (DJ 100H).500 2. Conform proiect DC 71B DJ 235 .km 4+500 DC 74B DJ 102N (Colceag) . km 0+000 . km 0+000 .Gara Albeşti.000 2.Baza CFR Inoteşti.500 0. Conform proiect DC 74 DJ 100C (Fulga de Sus) .500 0.800 187 .km 5+000 DC 67 A DN 1B (Valea Călugărească) . km 0+000 . km 0+000.km 2+500 DC 67B DN 1D .km 0+800 DC 76 DJ 102D . km 0+000 km 2+900.667 2.96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 DC 73B .Cioceni.500 3. km 0+000km 3+000 DC 73B DJ 102K (Vadu Săpat) .000 1.Colonia Banciu.200 3.km 1+000 DC 76A DJ 102D .DJ 102H.000 2.km 4+000 DC 72 DJ 100H (Jugureni) – Băile Boboci .Valea Unghiului (DJ 100H).667 4.000 2.650 4. km 0+000 .000 4. km 0+000 .900 1. km 0+000 .500 3.km 0+900 DC 68 DN 1B (Albeşti) .900 2.DJ 102D.DJ 102R.000 - 1. km 0+000 .659 1.000 3.000 2.500 2. km 0+000 .500 0.700 2.Gara Valea Călugărească.000 1.Valea Mieilor .km 2+042 DC 75 DN 1D .200 4.km 3+000 DC 73° DC 73 (Perşunari) .500 1.000 3. km 0+000 .900 8.500 1.km 2+500 DC 77 DJ 102D (Baba Ana) .000 2.Perşunari.Muru .800 1.000 5.500 1.500 1.km 4+000 DC 70 B DN 1B (Loloiasca) .385 4. km 0+000 .Pietricica.000 6.km 2+667.Valea Poienii.000 4.800 1.Malu Roşu (DJ 238). km 0+000 .Rotari .000 2.DJ 102K (Vadu Săpat).000 0.Lapoş .

km 8+000 DC 76A DJ 102D .750 3.500 1.500 1.300 1.km 1+400 DC 80A DJ 147 (Hătcărău) .Cornu de Sus (DJ 101F).500 3.Trestienii de Sus.500 1. km 0+000 .000 2.816 5.km 8+500 DC 85 DJ 101F (Dumbrava) .Belciug (DC 81).000 4. km 0+000 .800 1.120 121 122 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 Unitatea Militară (DJ 148) .km 0+800 DC 78A DJ 100C . km 0+000 . km 0+000 . km 0+000 km 2+604 DC 92A DN 1B .km 3+000 DC 89 DJ 101F (Coslegii) . km 0+000 – km 3+800 DC 86 DJ 139 (Dumbrava) .km 6+000 DC 79 DJ 102H .km 6+000 6. km 0+000 .000 1. km 0+000 . km 0+000 -km 1+250 DC 82 DC 83 (Sicrita) -DJ 101F (Dumbrava).800 2.DJ 102H.DJ 101D (Moara Domnească).400 6.km 6+000 DC 79 DJ 102H .km 8+000 DC 81 Palanca (DJ 101D) .000 8.500 1. km 0+000 .km 2+500 DC 87 DJ 101F (Dârvari) .km 0+800 DC 78A DJ 100C .300 1. km 0+000 .500 0.Cioranii de Jos (DN 1D).716 2.835 2.Limita Jud.Cioranii de Jos (DN 1D).Limita Jud.Independenţa .km 3+500 DC 78 Unitatea Militară (DJ 148) .500 1.400 8. Ialomiţa.500 1.800 6.300 0.Antofiloaia .Cioceni.000 4.100 2.000 8.350 2.000 0.km 1+816 DC 90 DJ 101D (Buda) -DJ 139 (Pietroşani).145 0.400 8.500 3.Cioranii de Jos (DN 1D).Gara Hătcărău .500 2. km 0+000 .DJ 139 (Goga).500 3.Ghighiu (DJ 101D). km 0+000 .020 3. km 0+000 .604 4.000 2. km 0+000 .000 4.250 3.000 3.000 6. km 0+000 .835 4.604 3. km 0+000 . km 0+000 .000 0.DJ 139.700 1.Pietroşani (DJ 139). km 0+000 – km 1+400 DC 80A DJ 147 (Hătcărău) .DJ 101F. km 0+000 .000 1.000 1.Cireşanu.100 - 188 . km 0+000 km 3+000 DC 83 DJ 101D (Buda) .000 3.000 1.250 3.Gara Hătcărău – Cioranii de Jos (DN 1D).020 2. Ialomiţa km 0+000 .km 5+100 DC 91 DN 1 (Româneşti) .700 1.Gherghiţa (DJ 100B).000 1.145 0.km 2+500 DC 77 DJ 102D (Baba Ana) .km 4+000 DC 84 DJ 101F .km 3+000 DC 93 DJ 101D (Fânari) .000 3.Trestienii de Jos.Crângurile.Crângurile.500 2.000 2. km 0+000 . km 0+000 .km 4+500 DC 81A DJ 100B .500 2.Zănoaga.400 6.km 3+000 DC 84A DJ 101F .

000 2.500 5. km 0+000 – km 1+300 DC 97 DN 1 – Fânari – Crivina (DJ 130A).800 2.500 3.100 1.878 8. km 0+000 – km 4+000 DC 110 DJ 101A (Cocorăştii Colţ) – Ghioldum.814 1. km 0+000 – km 6+000 DC 100 DJ 101E (Poienarii Apostoli) – Poienarii Rali – Poienarii Burchii (DJ 101E).621 2. km 0+000 km 3+620 DC 109B DJ 101A (Măneşti) .600 1.760 1.814 2.844 2.DN 1.800 2. km 0+000 .Bâra.800 3. km 0+000 – km 4+000 DC 112B Filipeşti (DJ 101 P)-Mărgineni de Jos (DJ 720D) 2.241 - 6.000 - 6.000 4. km 0+000 – km 1+900 DC 111 DJ 720 (Floreşti) – DN 1.500 0.621 3.378 2.000 3.500 1.100 2.000 - 0.600 0.117 3.137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 DC 94 DJ 101D (Olarii Vechi).300 3.989 2. km 0+000 – km 3+878 DC 103 DN 1A .Olari (DJ 101D).Piatra – Stejaru – Popeşti – (DC 140).km 3+500 DC 96A DJ 100 B – Lupăria. km 0+000 – km 4+000 DC 98 DJ 101 E (Poienarii Burchii) – Mănăstirea Pissiota – DC 102 Predeşti.900 3.900 - 189 .500 3. km 0+000 – km 3+040 DC 106 DN 1A – Brăteşti – Hăbud (DJ 101G). km 0+000 – km 3+000 DC 112ª DJ 101 P – Mărginenii de Jos.500 1.Independenţa (DC 93).000 6.300 3.820 4.740 3. km 0+000 – km 7+221.145 2.000 2.km 2+500 DC 95 DJ 100B (Lacu Turcului) .300 4.000 - 2. km 0+000 – km 3+520 DC 109A DJ 101 A (Măneşti) – Gura Crivăţului.040 4.300 1.Limită judeţ Dâmboviţa.Băltiţa .241 - 2. km 0+000 – km 3+989 DC 111A DJ 101A (Zalhana) – Limită judeţ Dâmboviţa km 0+000 – km 2+000 DC 112 DJ 710 (Adunaţi) – Ocina de Sus.500 3.617 3. km 0+000 – km 3+300 DC 108 DN 1 (Bărcăneşti) – DJ 140.000 1. km 0+000 – km 1+800 DC 105 DJ 129 (Târgşoru Vechi) . km 0+000 .000 1.040 6. km 0+000 – km 8+100 DC 104 DN 1 A (Cheşnoiu) – Satu de Sus.000 6.300 3. km 0+000 – km 2+621 DC 102 DJ 101 G – Gara Prahova. Conform masuratori topo DC 101A DJ 101 G (Poienarii Burchii) – DJ 101A.520 3.km 3+500 DC 96 DJ 100B (Balta Doamnei) .520 1.500 0.000 2.000 1. km 0+000 .000 2. km 0+000 – km 6+617 DC 107 DJ 101 G (Pisculeşti) – Stejaru (DC 103).620 4.

625 4.450 1.200 - 190 . km 0+000 – km 11+600 DC 130 DJ 102C (Sângeru) – Tisa.250 1.300 3. km 0+000 – km 1+100 DC 123 DC 117 (Drăgăneasa)–Piatra.800 2.850 5.150 10.500 4.000 3.070 2.130 3.800 1.215 2. km 0+000 – km 1+300 DC 119 DN 1 (Comarnic) – Ghioşeşti.014 12.206 - 1. km 0+000 – km 2+000 DC 128 DJ 102 M (Podenii Noi) – Sfăcărău.550 5. km 0+000 . km 0+000 – km 3+500 DC 116A DJ 145 – DJ 720 (Filipeştii de Pădure).700 2.km 3+000 DC 120 DN 71 (Sinaia) – Sinaia Peleş. km 0+000 – km 3+200 DC 132 DN 1 – Cabana Gura Diham.000 6.500 1. km 0+000 – km 12+000 1.200 1. km 0+000 .400 1.400 11.000 1. km 0+000 – km 1+000 DC 126 DJ 140 – Puchenii Mici.500 2.730 3. km 0+000 – km 3+300 DC 129 Gara Azuga – Complexul Sportiv de Iarnă Sorica Azuga.800 4.300 3.150 1.km 4+000 DC 133 Cocorăştii Mislii (DJ 100D).000 4.100 1.855 0.km 5+500 DC 121 DJ 101P (Brătăşanca) – Ungureni. km 0+000 – km 0+800 DC 125 DJ 100 E (Proviţa de Sus) – Izvoru.300 0. km 0+000 – km 3+400 DC 115A Lunca Prahovei (DJ 101 P) – Măgureni (DJ 145) km 0+000 – km 1+550 DC 115B Măgureni (DJ 145) .000 1. km 0+000 .400 2.300 0.000 17.km 1+800 DC 127 DN 1 (Odăile)–DJ 140 (Moară). km 0+000 – km 5+130 DC 116 DN 1 – Bobolia (DJ 101P).600 1. km 0+000 – km 4+000 DC 117 Proviţa de Jos (DJ 100E) – DJ 101P (Poiana Câmpina). km 0+000 – km 1+300 DC 124 DJ 100 E (Proviţa de Sus) – Plaiu. km 0+000 – km 6+000 DC 118 DJ 101I – Minieri.000 5. km 0+000 .800 0.300 0.000 1.800 1.200 4.DJ 100E (Telega).150 0. km 0+000 – km 17+220 DC 134 Sinaia (DN 1) – Cota 1400.100 1.550 0. km 0+000 – km 1+500 DC 131 DJ 231 (Surani) .530 2.730 3. km 0+000 – km 3+400 DC 129 A Azuga (DC 129)–Valea Azuga – Limită judeţ Braşov.Păcuri.500 3.715 0.400 1.600 1.600 0.000 1.160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 km 0+000 – km 2+814 DC 113 DN 1 – Staţia CF Floreşti.Limita Judeţ Dâmboviţa.375 13.300 0. km 0+000 – km 1+730 DC 114 DJ 720 (Filipeştii de Pădure) – Mina Palanca.000 3.500 3.945 0.220 12.

600 - 191 .000 1.Slavu.184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 DC 135 DJ 231(Păcureţi) .500 1.700 4.000 6.500 2.Vârfuri (DC 66A).800 3.500 1. km 0+000 .200 0.Orzoaia de Sus . km 0+000 -km 5+500 DC 140 DC 139 (Starchiojd) – Gresia.500 3.000 6.000 1.200 1.100 2. km 0+000 .Predeşti (DC 102).km 2+200 DC 145 DN 1B .km 2+000 DC 155 Rachieri – Pantazi.200 2.500 2.200 2.Costeni Ceraşu . km 0+000 . km 0+000 . km 0+000 – km 2+500 DC 141 DJ 101 A (Tăriceni) .700 4.700 2.730 1.700 0.Valea Popii .200 3.500 1.500 1.600 1. km 0+000 . km 0+000 .Orzoaia de Jos .200 2. km 0+000 .000 3.300 1.500 0. km 0+000 – km 3+500 DC 136 DJ 102B (Nucşoara de Jos) .400 5.875 2.500 2.Valea Poienii.500 4.km 1+200 DC 151 DC 149 (Arioneştii Noi) – Schiau.Valea Nicovani.700 1.km 4+000 DC 137 DC 41B (Predealul Sărari) – Bobiceşti (DJ 219).800 1.000 1.km 4+000 DC 148 DN 1 – Frăsinet. km 0+000 .DJ 102E (Jercălăi).300 2.km 1+700 DC 158 Măneciu Pământeni (DN 1A) . km 0+000 .300 0.600 1. km 0+000 – km 2+500 DC 144 DJ 219 (Olteni) – Ştubeiu – Valea Stâlpului – DJ 219.800 3.Râncezi . km 0+000 – km 1+000 DC 149 DC 67 (Ulmi) -Arioneştii Noi .Valea Ursoii .700 0.070 1. km 0+000 – km 2+500 DC 142 DJ 207 (Şotrile) – Seciuri.km 3+500 DC 153 DJ 102K (Cherba) – Valea Seman.(DJ 230).100 2.700 2.000 2.500 2.km 4+800 3.000 1.000 0. km 0+000 .Valea Largă.800 1.Valea Pietrei . km 0+000 .700 1.km 2+500 DC 156 DJ 235 – Butuci.500 2. km 0+000 – km 1+700 DC 147 DN 1B .900 1.500 3. km 0+000 – km 2+000 DC 152 DJ 102 C (Urlaţi) – Valea Nucetului. km 0+000 km 3+600 DC 146 DN 1B .500 1. km 0+000 – km 2+500 DC 154 DN 1B . km 0+000 – km 1+800 DC 157 DN 1B – Unitatea Militară Berceni (DJ 139).km 6+000 DC 150 Urlaţi (DJ 102K) – Mărunţiş. km 0+000 km 2+400 DC 139 DJ 102L (Starchiojd) – Zmeuret.000 2.500 2.000 3.500 2.000 1.DJ 102B (Nucşoara de Sus). km 0+000 – km 3+200 DC 143 DJ 101T (Bertea) – DC 14 (Ştefeşti).925 1.km 1+300 DC 138 DC 10A (Cocoşeşti) – DJ 102 (Păuleşti).

300 0.500 Nr.600 3.600 4.200 0.000 2.12.661 3.000 4.410 4.000 1.300 3.500 1.600 7.859 354.000 6.700 2.900 2.500 Rea 380.700 5.500 1.000 192 Starea de viabilitate Bună 167.2007 Lungime totală (km) 747.000 6.000 1.950 5.100 2.700 1.468 0.460 3.200 1.783 2.500 2. Crt.000 2.600 2.300 1.600 0.200 4.350 1.000 6.150 3.670 2.000 1.500 6.920 0.000 1.500 2.08.000 5.500 2.000 12.000 1.500 3.100 1.040 0.200 3.350 2.000 1.700 8.100 0.800 0.500 1.200 3.700 Mediocră 199.500 0.000 2.600 2.400 4.200 1.500 1.2007 din DJ 239 Total drumuri comunale 747.100 4.000 3.844 2.000 4.000 5.000 2.000 3.661 273.000 1.000 6.400 2.700 2.100 2.560 2.700 3.600 7.700 2.208 Clasificat prin HG 750/01.000 4.650 2.460 3.900 6.700 5.000 2.200 3.072 STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR COMUNALE LA 31.500 7.500 7.500 1.700 1. Categoria şi nr.100 2.800 1.800 1.500 2.156 1.500 0.500 3.670 1.000 3.700 0.000 4.730 119. drumului Total drumuri comunale DC 1 DC 1B DC 1F DC 2 DC 2C DC 3 DC 4 DC 4A DC 5 DC 5B DC 5C DC 6 DC 6A DC 6B DC 7 DC 8 DC 8A DC 9 DC 10 DC 10A DC 11 DC 11C DC 12 DC 13 DC 14 DC 15 DC 15A DC 16 DC 16A DC 17 DC 18 DC 18A DC 19 DC 19A DC 20 DC 21 DC 22 DC 22A DC 22B DC 23 DC 24 DC 25 DC 25A DC 26 DC 27 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 .500 2.000 1.500 2.600 0.500 4.460 5.000 2.800 0.050 0.300 1.000 1.600 1.300 0.900 2.480 7.200 2.

000 0.675 4.000 4.300 7.000 5.500 0.181 3.200 4.500 1.300 1.000 0.200 4.500 1.000 2.900 0.500 0.300 2.900 1.500 2.719 2.400 1.430 2.000 3.600 5.500 2.659 - 2.500 1.500 1.200 193 4.000 1.427 5.750 2.500 3.900 8.300 1.250 3.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 DC 28 DC 29 DC 30 DC 31 DC 32 DC 33 DC 34 DC 34A DC 34B DC 35 DC 35A DC 36 DC 37 DC 38 DC 39 DC 40 DC 41 DC 41A DC 41B DC 42 DC 43 DC 44 DC 44A DC 45 DC 45A DC 46 DC 47 DC 48 DC 49 DC 50 DC 51 DC 52 DC 53 DC 54 DC 55 DC 55A DC 55B DC 55C DC 56 DC 57 DC 58 DC 58A DC 59 DC 59A DC 60 DC 61 DC 62 DC 63 DC 64 DC 65 DC 66 DC 66A DC 67 DC 67A DC 67B DC 68 DC 69 2.000 3.300 2.000 6.000 10.000 3.000 1.300 3.086 2.200 .600 2.800 1.000 0.786 2.780 0.100 1.200 8.800 3.200 0.000 7.000 0.675 6.000 3.000 4.000 2.700 2.200 7.700 1.300 4.000 2.000 2.000 6.000 3.700 2.200 1.000 4.600 7.000 1.000 8.464 1.500 1.100 0.000 4.000 7.500 0.400 1.000 4.000 0.000 2.000 4.000 5.000 1.800 8.000 6.800 2.000 2.000 2.200 3.800 3.700 6.900 2.360 - 2.000 3.000 1.600 1.000 2.200 0.300 3.500 0.400 0.500 2.500 1.400 2.620 4.400 3.200 2.300 3.000 2.000 2.300 1.000 0.100 0.000 0.981 2.900 1.000 2.000 0.000 1.400 3.450 1.964 1.300 2.700 1.740 1.300 3.900 5.200 1.977 1.570 0.300 5.500 0.300 4.460 1.900 2.500 3.500 4.000 2.000 3.100 1.300 2.000 2.800 1.000 3.700 1.

400 8.500 0.000 3.000 0.000 1.000 1.000 2.000 6.300 3.300 4.500 3.621 3.000 3.000 4.667 2.500 1.000 0.900 3.241 2.000 4.241 2.040 5.500 2.667 4.800 6.800 6.000 3.000 - 4.250 2.145 2.100 1.000 0.604 3.800 2.000 1.500 0.000 0.500 3.500 1.378 3.800 2.000 6.000 2.216 0.820 1.250 3.621 1.800 1.604 2.520 1.500 2.800 3.000 2.900 1.000 5.814 1.000 2.000 2.000 6.878 8.000 1.000 - .500 2.000 6.900 3.000 8.103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 DC 69A DC 70 B DC 71 DC 71A DC 71B DC 72 DC 73 DC 73A DC 73B DC 74 DC 74B DC 75 DC 75A DC 76 DC 76A DC 77 DC 78 DC 78A DC 79 DC 80A DC 81 DC 81A DC 82 DC 83 DC 84 DC 84A DC 85 DC 86 DC 87 DC 89 DC 90 DC 91 DC 92A DC 93 DC 94 DC 95 DC 96 DC 96A DC 97 DC 98 DC 100 DC 101A DC 102 DC 103 DC 104 DC 105 DC 106 DC 107 DC 108 DC 109A DC 109B DC 110 DC 111 DC 111A DC 112 DC 112A DC 112B 4.000 1.816 5.000 1.800 5.500 0.300 1.000 2.050 3.600 3.817 1.500 2.000 4.555 3.000 2.945 2.042 2.000 4.000 2.617 3.989 2.000 4.100 1.000 3.000 1.520 3.000 2.900 2.000 8.000 1.500 3.500 2.500 1.500 1.042 2.400 6.800 2.040 6.650 3.500 3.000 6.250 1.000 1.000 3.500 3.700 2.850 2.500 4.800 0.100 0.000 3.500 0.650 4.500 0.000 4.500 1.250 1.844 2.500 3.800 2.300 4.500 3.620 4.000 3.500 8.760 1.700 1.100 2.800 2.000 0.100 1.600 2.000 4.740 1.000 0.800 1.814 194 2.

300 0.000 5.600 0.300 0.000 3.000 6.506 2.000 3.500 4.000 1.500 1.000 1.150 1.200 2.661 0.500 2.800 1.000 2.945 0.000 1.500 2.000 1.200 1.326 3.000 1.925 1.200 3.000 1.500 3.500 2.300 2.800 1.000 17.468 1.700 4.700 4.000 167.410 195 .300 1.375 8.400 5.700 2.000 3.400 1.700 4.200 4.000 4.300 3.700 0.500 3.800 380.500 2.500 1.625 8.800 1.000 3.100 1.160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 DC 113 DC 114 DC 115A DC 115 B DC 116 DC 116A DC 117 DC 118 DC 119 DC 120 DC 121 DC 123 DC 124 DC 125 DC 126 DC 127 DC 128 DC 129 DC 129A DC 130 DC 131 DC 132 DC 133 DC 134 DC 135 DC 136 DC 137 DC 138 DC 139 DC 140 DC 141 DC 142 DC 143 DC 144 DC 145 DC 146 DC 147 DC 148 DC 149 DC 150 DC 151 DC 152 DC 153 DC 154 DC 155 DC 156 DC 157 DC 158 Total drumuri comunale 1.000 1.500 2.300 2.330 1.500 1.700 1.600 1.800 2.500 1.500 3.000 6.800 747.800 1.100 1.000 5.550 3.500 1.400 11.700 0.700 0.500 4.875 2.530 2.130 3.200 2.783 1.500 2.000 1.500 2.800 2.500 3.715 0.200 2.285 1.800 0.800 0.894 12.070 10.500 2.600 1.000 1.344 2.200 2.730 3.450 0.000 0.730 3.200 199.000 3.550 5.300 0.000 6.855 2.200 2.300 3.220 12.500 1.200 2.150 1.400 4.600 1.500 2.500 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->