P. 1
Teoria Lui Skinner Si Bandura

Teoria Lui Skinner Si Bandura

|Views: 815|Likes:
Published by Elena Palanciuc

More info:

Published by: Elena Palanciuc on Jun 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL IV. ABORDAREA PERSONALITĂŢII DIN PERSPECTIVA ÎNVĂŢĂRII SOCIALE IV.1.

TEORIA LUI SKINNER Skinner a considerat că Psihologia nu va fi o ştiinţă adevărată atâta vreme cât comportamentul este atribuit unor cauze interioare neobservabile. „A spune ca un organism mananca pentru ca ii e foame, ataca pentru ca se simte suparat sau se uita in oglinda pentru ca e narcisic nu explica nimic pentru ca ramane intrebarea: de ce organismul e suparat, narcisic, infometat” (Skinner). Psihologia poate scapa de „anii intrunecati , studiind cum comportamentul observabil este influentat de mediul extern si respingand constructele nestiintifice” (Skinner). Astfel, Skinner propune analiza ştiinţifică a comportamentului. Scopul acestei analize este observarea comportamentului şi a contingenţelor lui (contingenţe – antecedente comportamentale, răspunsurile şi consecinţele). O analiză ştiinţifică a comportamentului ia în considerare atât moştenirea genetică, cât şi istoria comportamentelor care se relaţionează cu un comportament studiat. O analiză ştiinţifică începe prin a izola părţi similare ale unui eveniment complex astfel încât acea parte să fie bine înţeleasă. „Personalitatea este o colecţie de patternuri comportamentale” (Skinner). Skinner foloseşte termenul „ficţiuni explicative” (explanatory fictions) pentru a defini conceptele pe care oamenii le utilizează atunci când nu înţeleg un comportament sau patternul de întăriri care precede şi urmează comportamentului (de exemplu, libertate, autonomie, adică termeni vagi). Spre exemplu, potrivit lui Skinner, a fi autonom înseamnă a avea un comportament fără o cauză anterioară, care nu deriva din comportamentele anterioare si care nu poate fi atribuit unor evenimente exterioare. Skinner nu gaseste nici o dovada in acest sens. Referitor la creativitate, Skinner spune că oamenii creativi nu sunt constienti de istoria lor care reprezinta de fapt cauza asociatiilor pe care le fac. „Obiecţia mea contra stărilor interioare nu este că ele nu există, ci că nu sunt relevante pentru o analiză cauzală” (Skinner).

1

lumina a devenit un stimul condiţionat care putea evoca salivarea singur (răspuns condiţionat).Cea mai controversată aserţiune a lui Skinner este: „Omul nu are capacitatea de a-şi planifica viitorul. dar se asociază cu întăririle primare. care a determinat salivarea (răspuns necondiţionat). „Comportamentul este modelat şi menţinut prin consecinţele sale”. care au valoare intrinsecă. El a asociat lumina cu un stimul necondiţionat (mâncarea). Şi experimentul lui Watson este un exemplu de condiţionare clasică (L-a învăţat pe micul Albert teama de un şobolan alb). CONCEPTELE FUNDAMENTALE ALE LUI SKINNER 1. Întărirea poate fi: pozitivă (când măreşte probabilitatea apariţiei comportamentului) sau negativă (când reduce sau anulează comportamentul). adăpost etc. comportamentul operant este întărit sau slăbit de evenimentele care urmează răspunsului. iar comportamentul operant de ceea ce urmează. de obicei operantă”. Comportamentul condiţionat este controlat de antecedentele sale. adică putem obţine cu ei mâncare. Skinner a fost de acord cu Pavlov şi Watson că anumite comportamente sunt învăţate prin condiţionare clasică. 1928). În condiţionarea clasică. Procesul se numeşte condiţionare operantă. apă. Condiţionarea clasică vs. nici voinţă. Aceste întăriri controlează comportamentul.. stimulul condiţionat (lumina) precede şi reuşeşte să obţină un răspuns condiţionat (salivarea). Însă Skinner consideră că cea mai mare parte a învăţării se datorează a ceea ce urmează după ce comportamentul apare. Întăririle mai pot fi: primare (prezente la naştere: aer. Toate comportamentele sunt determinate de o condiţionare anterioară. condiţionarea operantă Condiţionarea clasică a fost introdusă de Pavlov (1908. spune Skinner. Întărirea este orice stimul care urmează unui răspuns comportamental şi care măreşte sau menţine probabilitatea acelui răspuns. adăpost) şi secundare (exemplu: banii. După câteva astfel de repetări. mâncare. nu are scopuri.) 2. Principii ale condiţionării operante: 2 . Drept urmare.

cercetările sale s-au axat pe studiul comportamentului animalelor (a folosit porumbei şi şobolani). b. El a utilizat un aparat (Skinner box – cutia lui Skinner). f. Un alt principiu este generalizarea stimulului şi răspunsului Un comportament operant tinde să se generalizeze la stimulii care seamănă cu un stimul condiţionat fără vreo altă condiţionare. Deşi Skinner era interesat de predicţia şi controlul comportamentului uman. iar cea intermitentă va produce un comportament mai stabil care va continua chiar dacă întărirea încetează. d. va apăsa şi pe una portocalie pentru a obţine recompensa. iar saţietatea poate fi utilizată pentru a-l descreşte (de exemplu. banii sau laudele. Deprivare şi saţietate (îndestulare) Întărirea nu este singurul factor care afectează probabilitatea unui comportament operant. răspunsuri şi consecinţele de întărire. e. De exemplu. Deprivarea măreşte probabilitatea apariţiei unui comportament. Modelarea apare atunci când se întăreşte fiecare secvenţă comportamentală care este orientată spre comportamentul-ţintă. setea apar ca urmare a deprivării). un porumbel care a învăţat să apese o pedală roşie. Întărirea condiţionată sau secundară Dacă un stimul neutru este în mod repetat asociat cu un întăritor. c. Skinner a condus studii extinse asupra felului în care comportamentul este afectat de programe variate de întărire intermitentă sau parţială şi a concluzionat că întărirea continuă creşte viteza învăţării. foamea. Acest program de întărire este la fel de important ca şi întărirea în sine. De exemplu. aceasta nu este cea mai comună formă de învăţare. Programul de întăriri Deşi cutia lui Skinner putea fi programată să ofere întărire după fiecare răspuns corect (întărire continuă). adică interrelaţiile dintre stimulii exteriori. Un alt principiu este modelarea (shaping). 3 . care i-a permis să studieze contingenţele întăririlor.a. el va dobândi putere de acţiune ca un întăritor în sine.

dar comportamentul este cauzat de stimuli exteriori identificabili. dispare şi comportamentul.Acest proces apare şi la om. predispoziţie care este determinată de evenimentele externe. Gândurile: Luarea deciziilor Referitor la procesul luării deciziilor. o persoană anxioasă este predispusă să se comporte în modalităţi ineficiente datorită unor stimuli aversivi. Emoţiile Pentru Skinner. Decizia apare când forţa unui răspuns creşte semnificativ pentru a le depăşi pe altele. Condiţionarea operantă şi teoria personalităţii Skinner a acceptat existenţa gândurilor şi a emoţiilor. h. emoţiile reprezintă predispoziţia de a ne comporta în anumite moduri. 4 . atunci poate fi învăţat să răspundă la ele în moduri diferite. De exemplu. un pianist devine capabil sa recunoasca si sa corecteze erori fizice subtile si e intarit de fiecare performanta. Astfel: a. frecvenţa la început fără vreo condiţionare în plus (revenire spontană). atunci când aştepţi un telefon. uneori. cum ar fi expresia facială a părinţilor care precede o pedeapsă. Emoţia este reală şi internă. b. De exemplu. Un răspuns care este supus extincţiei îşi măreşte. g. te poţi repezi să ridici receptorul chiar dacă sună la uşă. Conditionarea intareste raspunsurile care sunt similare comportamentului operant (generalizarea raspunsului). un copil învaţă să discrimineze binele de rău atunci când se întăresc comportamentele corecte şi nu cele incorecte. Discriminarea Dacă un organism poate percepe diferenţa între doi stimuli sau între prezenţa sau absenţa stimulului. Această generalizare a stimulului este necesară pentru învăţare. De exemplu. Extincţia Se referă la următorul aspect: când întărirea dispare. El a încercat să le explice în termenii condiţionării operante. 3. De exemplu. dar nu a fost de acord cu explicaţia cauzală. pentru că nu există două situaţii care să fie identice în aceleaşi aspecte. indecizia apare pentru că un răspuns nu poate fi emis deoarece interferează cu un alt răspuns cu o putere egală şi are un caracter aversiv pentru că împiedică individul să obţină recompensa. Discriminarea joacă un rol important în învăţarea unor abilităţi.

O cale mai bună pentru a reduce proibabilitatea unui comportament operant este întărirea comportamentelor acceptabile care sunt incompatibile cu răspunsurile nedorite (de exemplu. Reprimarea apare pentru că este întăritor să eviţi un stimul aversiv. El spunea: „Pedeapsa nu reduce tendinţa de a răspunde. 5. dacă adolescenţii sunt sever pedepsiţi pentru un act sexual. dacă vreau ca un copil să se comporte bine. efectele pedepsei interferează cu comportamentele sănătoase de mai târziu. Constructele Freudiene şi teoria lui Skinner Pentru că Skinner a atribuit toate comportamentele condiţionării anterioare. Pedeapsa constă în prezentarea unei întăriri negative (de exemplu. 4. Skinner a acceptat existenţa actelor ratate. Rezolvarea de probleme implică comportamente care schimbă situaţia externă astfel încât răspunsul corect să poată fi obţinut. inteligent) oferă o informaţie utilă despre persoană. Skinner a considerat pedeapsa o procedură defectuoasă. aflată în inconştient). De exemplu. Pe de altă parte. reacţionez la lucrurile bune pe care le face. dar le-a atribuit cauzelor externe şi nu celor inconştiente. Skinner spune că o problemă apare atunci când un răspuns cu o probabilitate mare nu poate fi emis pentru că există un impediment exterior care face ca întărirea să fie imposibilă. acest lucru poate duce la probleme în sexul marital. ceea ce este în acord cu descoperirea lui Freud referitoare la tensiunea dorinţelor reprimate” Mai mult. un copil care smulge jucăria altui copil) a fost întărită în acest comportament. nu reacţionez numai la cele rele). cercetările lui Skinner susţin ideea lui Freud potrivit căreia evenimentele copilăriei influenţează comportamentul adult (efectele condiţionării au durat jumătate din viaţa porumbeilor). de exemplu. bătaia) şi eliminarea întăririi pozitive. dar a afirmat că astfel de concepte nu explică în nici un fel comportamentul pe care îl 5 . Pedeapsa este o procedură desemnată să reducă probabilitatea unui comportament operant (este opusul întăririi). Teoria Trăsăturilor si teoria lui Skinner Skinner a fost de acord că trăsăturile (ignorant.Rezolvarea de probleme Referitor la acest aspect. entuziast. O persoană care pare influenţată de un impuls al Sinelui (cum spunea Freud. abordarea sa este la fel de deterministă ca şi a lui Freud (Freud spunea că toate comportamentele actuale au fost determinate de istoria noastră.

o persoană „învăţată” (studioasă) a fost întărită să acumuleze cunoştinţe. în care teoria lui Skinner a avut impact prin programele de instruire (instruire programată). b. De exemplu. Potrivit lui Skinner. comportamentul este cauzat nu de emoţii interioare. 7. De exemplu: „Am chef să joc cărţi” poate fi tradus: „Mă simt ca de fiecare dată când încep să joc cărţi”. Prin intermediul acestora. trainigul asertiv a lui Wolpe. cu atât este mai mare numărul de comportamente care generează stimulii condiţionaţi aversivi şi cu atât mai inhibat este individul. Tehnici de intarire pozitiva. extinctia. Cu cât este mai frecventă pedeapsa. El a afirmat. Intenţiile sunt doar răspunsuri la stimulii interni. 6. Critici şi controverse 6 .descriu. Skinner consideră nevroza drept un comportament care este avantajos sau periculos pentru individul respectiv sau pentru alţi oameni. 9. Multi terapeuti moderni utilizeaza tehnici care implica ideile lui Skinner (inhibitia reciproca a lui Mary Cover Jones si Joseph Wolpe. Intenţii şi teleologie Skinner spunea că oamenii nu au scopuri sau voinţă. ci de contingenţele relevante ale întăririi. Evaluarea teoriei lui skinner a. Psihopatologia Referitor la psihopatologie. răspunsurile elevilor sunt întărite pentru a produce învăţarea optimă. în acest sens. desensibilizarea sistematica a lui Wolpe. ca urmare a unor pedepse. Teoria lui Skinner a avut cel mai mare impact în psihoterapia comportamentală. Acest comportament poate rezulta în urma unor întăriri şi. Salter. Lazarus). Aplicaţiile teoriei lui Skinner a. care încearcă să schimbe comportamentul clientului prin stabilirea unor contingenţe ale întăririi mai eficiente (de ex. nu. mai ales. pe când „ignorantul”. că o analiză cauzală trebuie bazată pe contingenţele întăririi. 8. Un alt domeniu este educaţia. terapia aversiva).

o stare pe care mulţi oameni o consideră aversivă. astfel încât cea mai bună cale de a începe este de a studia principiile cele mai simple şi uşor de revelat (procedură pe care o urmează toate ştiinţele). S-a spus ca behaviorismul seamana cu totalitarismul unui dictator care crede ca scopul scuza mijloacele. Acest argument însă nu ia în considerare faptul că condiţionarea operantă nu este posibilă fără deprivare. Chiar dacă oamenii sunt unici în anumite aspecte. Behaviorismul 7 . dar acest lucru ridică următoarea problemă: cum pot fi organismele controlate suficient de libere pentru a schimba contingenţele întăririi? Skinner nu a fost preocupat să clarifice de ce o întărire întăreşte. o înţelegere completă a acestor caracteristici poate să nu fie necesară pentru a atinge aspecte importante (aşa cum este dovedit de toate aplicaţiile de succes ale condiţionării operante). Regula de bază a lui Skinner a fost importanţa condiţiilor de mediu. cât şi distructiv. În apărarea sa. Skinner a fost de acord că schimbarea comportamentului poate fi indusă atât constructiv. iar formele de terapie comportamentală au câştigat acceptare largă în ultimii 40 de ani.Pot apărea abuzuri semnificative atunci când comportamentul este controlat prin forţe exterioare. dar a susţinut că formele dictatoriale de comportament sunt mai puţin probabile dacă omul devine conştient de întăririle care reglează acţiunile sale. Skinner a accentuat ideea că cea mai eficientă formă de control a comportamentului este una benignă (întărirea pozitivă). Skinner a fost acuzat că şi-a bazat concluziile pe studii făcute cu şobolani şi porumbei. Definiţia lui este una circulară: „Întărirea este orice măreşte probabilitatea răspunsului”. Contribuţiile teoriei lui Skinner Modificarea comportamentului s-a dovedit de o valoare considerabilă în multe aspecte. pedeapsa este considerată de unii psihologi moderni drept o tehnică valoroasă dacă este administrată corect (adică prin administrarea pedepsei imediat după răspunsul indezirabil şi oferirea unei alternative). El a considerat că oamenii şi animalele nu diferă mult în privinţa acestor aspecte bazale ale comportamentului. Skinner a spus că comportamentul uman este cel mai greu de studiat din punct de vedere ştiinţific. Pe de altă parte. b. negând calităţile unice ale oamenilor. dacă construieşte programe de întărire mai eficiente şi stabileşte metode de supracontrol.

funcţionarea psihologică este explicată în termenii unei interacţiuni continue reciproce a determinanţilor personali şi de mediu. Deşi Skinner a avut contribuţii numeroase la înţelegerea comportamentului uman. Rezultatele schimbă comportamentul uman prin influenţa gândirii. Skinner. Drept urmare. TEORIA LUI ALBERT BANDURA I. Determinismul reciproc sugerează o anumită libertate de acţiune a oamenilor. El a afirmat că toate comportamentele. dar numărul de opţiuni este limitat de constrângerile externe şi/sau de incapacităţi proprii.este bazat pe studii empirice vaste. Întărirea implică o schimbare în anticipările noastre conştiente: ne comportăm în modul expectat pentru a produce recompense şi pentru a evita pedepse. Bandura consideră că omul trebuie să fie conştient de întărire pentru a o face mai eficientă. Determinismul reciproc Bandura l-a criticat dur pe Skinner pentru accentul pus pe un mediu total controlat. De exemplu. 3. nu poate fi pus la îndoială. Principii de bază: 1. Întărirea Pavlov. Cauze cognitive Bandura a acceptat existenţa cauzelor cognitive. mulţi behaviorişti moderni acceptă acum nevoia de a investiga măcar câteva stări umane interioare (aşa cum vom vedea în continuare). gânduri. ca şi Dollard şi Miller. oamenii pot deveni furioşi numai gândindu-se la insulte. 2. expectanţe. iar statutul lui Skinner. de teoretician al învăţării. lucrările celorlalţi teoreticieni (psihologia umanistă.2. IV. înlocuite de acest behaviorism radical. teoria trăsăturilor) nu pot fi. psihanaliza. Chiar 8 . autopercepţii) operează ca şi reglatori care se blochează reciproc. Drept urmare. totuşi. influenţele de mediu şi factorii interni personali (credinţe. „Noţiunea de întărire a răspunsurilor e cel mult o metaforă. Dollard şi Miller au afirmat că întărirea operează fără aportul conştiinţei.

. uneori. critica) sunt stimuli anterior neutri. 9 . El spune că învăţarea poate apărea prin observarea comportamentelor altor persoane şi a consecinţelor lor. Întăritorii condiţionaţi (bani. standardele personale sunt relaţionate cu cele externe. ele nu vor fi mai probabile dacă indivizii cred că aceste răspunsuri nu vor fi recompensate” (Bandura). Adesea.Omul stabileşte standarde mai înalte pentru sine dacă o activitate este importantă. 4. Bandura a afirmat că comportamentul nu are nevoie să fie întărit pentru ca învăţarea să apară. Întărirea intermitentă produce o rezistenţă mai mare. scriitorii nu au nevoie de cineva să le întărească comportamentul de a scrie.Bandura este de părere că modelarea este răspunzătoare de majoritatea proceselor de învăţare umană. consecinţe fatale. pentru că ne aşteptăm ca eforturile noastre să se termine cu un succes în cele din urmă (mecanism care este aplicat în cazul jocurilor de noroc).Spre deosebire de Skinner. De exemplu. proces pe care îl numeşte modelare. Modelarea este vitală pentru dezvoltare şi supravieţuire (Greşelile pot produce. însă. . ceea ce confirmă expectanţele şi stopează învăţarea faptului că nu există pericol real. „Oamenii nu răspund doar la stimuli. Ei au un criteriu interior. aprobarea. posibilităţile de supravieţuire ar fi mici dacă omul ar învăţa numai prin încercare şi eroare). Fricile iraţionale sunt greu de eliminat pentru că evităm situaţiile care le cauzează. un standard pe care vor să-l atingă. în legătură cu care ne aşteptăm să fie asociaţi cu întăritori primari. 5. dacă se compară cu alţi oameni capabili sau dacă au realizat foarte multe lucruri în trecut. Învăţarea socială (observaţională) – modelarea . ci îi şi interpretează” (Bandura). „Comportamentul auto-întărit tinde să fie menţinut mai eficient decât dacă ar fi întărit extern”. De aceea.Comportamentul este influenţat şi de criteriile învăţate pe care le stabilim pentru noi înşine (autoîntărirea).dacă anumite răspunsuri au fost pozitiv întărite. Comportamentul auto-reglat şi auto-întărit .

se depotenţializează printr-o autoevaluare dură”. Bandura a atribuit-o învăţării defectuoase sau anticipărilor incorecte (fobia – generalizare incorectă). dacă nu încearcă săşi amintească aceste informaţii sau nu doresc să performeze acest comportament. oamenii suferă pentru că nu se pot comporta astfel încât să câştige recompense sau să evite pedepse.În apariţia învăţării sociale. întărirea poate fi utilă prin motivarea subiectului de a fi atent şi de a-şi aminti. Psihoterapia Din punct de vedere psihopatologic. dar schimbarea comportamentului nu va apărea dacă subiecţii nu observă acţiunile relevante. Copiii dezvoltă comportamente patologice pentru că aceste acţiuni sunt întărite. Rezultate mai bune se obţin dacă modelul este atractiv şi similar la vârstă şi sex cu cel ce învaţă. în mintea lor. ţipă (la fel ca Skinner). Bandura a criticat sever impactul TV şi al media asupra comportamentelor violente. chiar suicid. 7. Psihopatologia În ceea ce priveşte psihopatologia. potrivit cărora distructivitatea umană se datorează învăţării sociale şi nu instinctelor înnăscute (la fel şi comportamentele social acceptabile). Bandura a atribuit o importanţă deosebită cauzelor cognitive ale psihopatologiei „pentru că. Învăţarea socială apare şi fără ca modelul sau observatorul să fie întăriţi. care duc la încercări de evitare a culpabilităţii sau pedepsele exterioare prin auto-critică excesivă. oamenii se luptă cu trecutul şi viitorul. paranoia. Astfel. 6. Acest sentiment al neputinţei determină depresii. De exemplu. Cea mai dureroasă dintre probleme: seturi de standarde personale. părinţii acordă atenţie copiilor numai când aceştia urlă. Spre deosebire de Skinner. 10 . cogniţiile joacă un rol vital: ne imaginăm în aceeaşi situaţie şi suportând aceleaşi consecinţe. Bandura a susţinut convingerile lui Fromm şi ale lui Rogers.

c) Supraeu sever (ca la Freud) 11 .A adus o argumentaţie mult mai convingătoare pentru behaviorism decât Skinner.Scopul principal al psihoterapiei este restabilirea sentimentului auto-eficienţei (credinţa că pot obţine rezultatele dorite prin eforturi proprii). Procedura terapeutică pe care o propune Bandura este modelarea. . Bandura a optat pentru formele de terapie care implică performarea sarcinilor temute. Pentru a se schimba. Erikson şi Fromm). a fost criticat pentru că a acceptat prea repede rezultatele studiilor despre mecanismele de apărare şi a respins valoarea datelor clinice fără să ia în considerare şi punctul lor de vedere.S-a bazat pe studii empirice pe oameni (mai puţin pe animale). Evaluarea teoriei lui Bandura: a. . .A acceptat şi apreciat importanţa cauzelor interne (cogniţiile). respectiv: a) importanţa interpretării mediului şi a expectanţelor şi predicţiilor noastre (Kelly). Dollard şi Miller. b) sentimentul competenţei şi efectele neputinţei (lipsei de putere) şi ale unui complex de inferioritate (ca la Adler. Critici: Bandura a fost criticat pentru că a ignorat aspectele importante şi complicate ale comportamentului uman (conflictele conştiente şi inconştiente) şi pentru că s-a îndepărtat excesiv de psihanaliză. . „Conversaţia nu e o modalitate eficientă de a schimba comportamentul uman. 8.A accentuat importanţa învăţării sociale.Există multe similarităţi între ideile lui Bandura şi cele ale teoreticienilor personalităţii. Totodată. Contribuţii: . b. oamenii au nevoie de experienţe de învăţare corective”.

d) mila de sine (ca la Horney) 12 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->