CETI MEDIEVALE DIN JUDEUL BRAOV

Dogar Alexandra cls. a V-a C

CETATEA BRAOVIA
Ocupnd o suprafa de aproximativ 23.000 mp i avnd ziduri nalte i groase de 1,70 pn la 1,80 m, cetatea Braovia, aflat pe vrful Tmpei, a constituit mult vreme un important punct de aprare pentru Braov.

Originea fortificaiei nu se cunoate, cert este ca aceasta dateaz nca dinaintea venirii teutonilor n ara Brsei. Prima dat, cetatea este menionat ntr-un document din 16 octombrie 1434. Poziia dominant a Tmpei, izolarea i inclinarea pantelor au fcut din cetatea Braovia o fortificaie imposibil de cucerit i totodat cheia stpnirii Braovului.

Cadrul natural n care a fost nlat este unul dintre cele mai prielnice locuri pentru asemenea construcii: n dou pri, cetatea este flancat de coaste abrupte, iar n a treia este marginit de o pant abrupt cu posibiliti de fortificare. Arhitectura construciei este simpl, de aici ipoteza conform creia cetatea poate s aparina epocii preromanice.

Bastionul Fierarilor

Bastionul Funarilor

CETATEA BRAOVIA

Bastionul Graft (poarta)

Bastionul Postvarilor

FESTIVALUL MEDIEVAL DIN CETATE

ASPECTE DIN EXTERIORUL CETII (ORIGINAL)

ASPECTE DIN INTERIORUL CETII (ORIGINAL)

CETATEA PREJMER

Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea, pomenete ntr-un document adresat teutonilor numele rului Trlung, pe lng care va crete localitatea Prejmer . Ca i alte monumente din Transilvania, biserica fortificat de la Prejmer a suferit numeroase intervenii, dar n urma restaurrii ntreprinse de Direcia Monumentelor ntre 1960 si 1970 ea i-a cptat forma initial.

Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pn la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea sseasc a localittii). Lcasul de cult a fost construit n stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Crta.

Constituie cea mai bine pstrat si cea mai puternic biseric-cetate medievala din Estul Europei.

CETATEA HRMAN

Istoria cettii Hrmanului se leag de prezenta Ordinului Cavalerilor Teutoni n ara Brsei n primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Rsnov si Snpetru. Prima atestare documentar a aezrii dateaz de la 21 martie 1240, la 15 ani dup alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. ntr-un document redactat atunci, regele Bla al IV-lea spune ...am hotrt s druim sfntului si venerabilului convent al mnstirii Cistercitilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face n fiecare an pentru folosul obstesc, al capitulului ntregului ordin, unele biserici din tara Brsei n prtile Transilvaniei, si anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Snpetru (Sancti Petri), muntele Hrman (Mons Mellis) si Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile si cele ce tin de ele.

Pe lng fragmentele de pictur din interiorul bisericii sau din ambrazurile ferestrelor, un important ansamblu de pictur se gseste ntr-o capel din turnul de est. Pictura de aici, realizat ntre anii 1460-1470 a fost acoperit cu var dup Reform si curtat n anii 1920. Iconografia acestei picturi se evidentiaz printr-o remarcabil sintez ntre pictura apusean si cea bizantin. Tema dominant a acestui ansamblu este Judecata de Apoi. Alte scene sunt inspirate din viata Fecioarei Maria, dar apar si figuri de sfinti apostoli, precum si scena Rstignirii lui Iisus.

CETATEA RUPEA
Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul Romniei, primele semne de asezri omenesti datnd din paleotic si neoliticul timpuriu(5.500-3.500 .H.). Prima atestare documentar dateaz din anul 1324 cnd sasii rsculati impotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat n interiorul cetii, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicat: bazaltul.

Documente din secolul al XV-lea mentioneaz cetatea ca fiind un important centru comercial si mestesugresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificati dar si refugiu pentru populatiace locuia dealurile si valea din mprejurimi, asezarea ei fiind strategic: la mbinarea drumurilor ce fceau legtura ntre Transilvania, Moldova si tara Romneasc prin pasurile sud-estice.

Cetatea Rupea, ridicat pe Dealul Cohalmului, dominnd de sus orasul, a fost construit si extins n secolele al XIVleaal XVII-lea, ca si refugiu pentru satele din mprejurimi. n prezent este n stadiu de ruin. Curtinele formeaza 4 incinte, fiind ntrite din loc n loc cu turnuri poligonale, circulatia fiind controlat de mai multe porti interioare care compartimenteaz ansamblul fortificat. Incinta central este prevzut cu un reduit si cu o capel.

CETATEA FGRA
Constructia Cettii Fgrasului a nceput la sfrsitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetti de pmnt din secolul al XII-lea. A fost transformat n castel fortificat n secolul al XVI-lea, devenind resedint princiar din secolul al XVII-lea. n prezent, Cetatea Fgrasului adposteste Muzeul trii Fgrasului, Biblioteca Municipal Fgras.

CETATEA FELDIOARA

Ridicarea cetii Feldioarei (german: Marienburg, maghiar: Foldvar) a fost atribuit, att de legendele populare ct i de istoricii mai vechi, cavalerilor teutoni. Spturile efectuate de specialiti au dovedit c n acest loc nu a existat o cetate a cavalerilor teutoni din secolul al XIII-lea. Toponimul romanesc Feldioara provine din cuvntul maghiar Foldvar = cetate de pmnt. Ruinele Cetii Feldioara se vd i aszti. Despre cetate, documentul din anul 1439 spune clar c locuitorii comunei Feldioara au construit-o pentru aprarea familiilor i bunurilor lor, cu "mari cheltuieli si cu mare osteneala".

Cetatea Feldioarei este o cetate taraneasca. Cetatea a rezistat invaziei turcesti din 1421, pentru ca documentar este atestata numai devastarea orasului Brasov si a satelor Harman, Sanpetru, Bod, Halchiu, Ghimbav si Vulcan.

A doua invazie a turcilor in Tara Barsei, din 1432, a afectat in mod deosebit comuna Feldioara. O inscriptie datata 1457, ne indica ca abia in acest an s-a terminat refacerea cetatii. In luptele din anul 1612, cetatea Feldioarei a fost ocupata de trupele principelui Gabriel Bathory, iar in septembrie a fost asediata timp de trei zile de brasoveni, sub conducerea judelui primar Michael Weiss. La 16 octombrie 1612 a avut loc la Feldioara batalia dintre trupele lui Bathory si cele ale Brasovului, in care brasovenii au fost invinsi, iar Michael Weiss ucis. Pana la cutremurul din 1838, s-au folosit depozitele de cereale existente in cetate, care ulterior au fost parasite. Paznicul cetatii si-a parasit si el locuinta, iar cetatea a fost abandonata.

CETATEA BRAN
Castelul Bran, principala atractie turistica din zona Transilvaniei, este situat la mai putin de 30 de kilometri de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, pe soseaua ce leaga Brasovul de Campulung Muscel. In decursul timpului, Castelul Bran si-a pierdut atributiile militare, devenind un centru economic al zonei, iar in prezent fiind amenajat ca muzeu.

Castelul Bran a fost construit in jurul anului 1378, pe varful unei stanci, avand o pozitie strategica din punct de vedere militar. In momentul constructiei sale, acesta servea scopuri militare.

In decursul timpului, Castelul Bran si-a pierdut atributiile militare, devenind un centru economic al zonei, iar in prezent fiind amenajat ca muzeu.

Castelul este cunoscut in intreaga lume sub numele de Castelul lui Dracula, datorita legendelor ce au circulat pe intreg mapamondul, alimentate de caracterul crud si sangeros al voievodului Vlad Tepes - Dracula.

CETATEA RASNOV
Cetatea Rsnov este o cetate trneasc veche din orasul Rsnov, una dintre cele mai bine pstrate cetti trnesti din Transilvania si a fost construit n secolele XIII-XIV de ctre locuitorii asezrii cu acelasi nume, cu scopul principal de se apra mpotriva atacurilor ttarilor.

Fiind o cetate trneasc, ridicat n Evul Mediu de locuitorii Rsnovului cu scopul de a se adposti si apra n vremurile invaziilor vrjmase, trecutul ei este strns legat de ntreaga dezvoltare istoric a populatiei respective. Acest impresionant monument istoric este mentionat pentru prima data in documente in anul 1335, sub numele de Cetatea Taraneasca a Rasnovului.