Extinderea retelelor bancare a continuat, dar numarul angajatilor a inceput sa scada

18 mar 2009Autor: Izabela Badarau

Bancile au continuat sa-si extinda agresiv retelele de unitati si pe finalul lui 2008, insa au inregistrat si o reducere a numarului de angajati cu 323, dupa ce, luna de luna, personalul era in crestere, potrivit datelor BNR. Doar doua banci din sistem au anuntat in mod oficial reducerea numarului de angajati: Citibank - 100 de angajati si OTP Bank - 55 de angajati. Numarul total al lucratorilor din banci a coborat astfel la 71.622, nivelul fiind in orice caz mult mai ridicat decat in urma cu un an, cand era de 65.657. Multe banci au fost nevoite sa transfere o parte din fostii consilieri de credite in departamentele de analiza de risc sau recuperare de creante, asa-numitul fenomen de "ventilatie a personalului". Dupa ce lupta in sistemul bancar s-a mutat de la acordarea de credite pe atragerea de depozite, o mare parte din cei care lucrau in vanzari de credite au fost nevoiti sa se respecializeze, cel putin temporar. "Cel mai bun angajat in timpul crizei este cel care poate spune: 'Bine, anul acesta pot face si altceva'", spune Eric Pietrac, directorul de resurse umane al companiei de consultanta Mazars, asa cum spre exemplu in domeniul consultantei sunt angajati care "se muta" de la servicii de advisory la servicii de audit, din moment ce companiile sunt obligate sa-si auditeze rezultatele financiare, iar cererea pentru aceste servicii nu a scazut. Bancile au facut angajari masive in ultimii trei ani, aproape 20.000 de noi angajati fiind cooptati in sistemul bancar romanesc. Evolutia se explica prin lupta pentru cota de piata si deschiderea de noi unitati bancare. Jucatorii din sistemul bancar au avut planuri agresive de extindere in teritoriu, pe care au fost nevoiti sa le ajusteze spre sfarsitul anului trecut. Datele BNR arata totusi ca in decembrie au fost deschise 80 de noi agentii bancare, dupa ce in noiembrie au fost deschise 91. In total, anul trecut, numarul noilor unitati bancare se ridica la 1.067, aproximativ aceeasi evolutie ca in anul 2007. Ar insemna in medie ca fiecare banca din sistem s-a extins cu 25 de agentii anul trecut, insa au fost jucatori in sistemul bancar care au deschis chiar peste 100 de agentii. Guvernatorul bancii centrale Mugur Isarescu sesiza la inceputul acestui an expansiunea puternica a numarului de unitati bancare si, fiind vorba de incetinirea creditarii, se intreba: "Cum sa nu mai dea credite? Ce vor face cu retelele?". Raportat la numarul de unitati bancare, numarul angajatilor din sistemul local a scazut in decembrie 2008 fata de decembrie 2007. Daca la finalul anului trecut, corespundeau 11 angajati per agentie, in urma cu un an, raportul mediu era de 12 angajati per agentie. Pentru finalul anului 2009, acest nivel este asteptat sa scada, din moment ce bancile nu vor mai continua cu extinderea retelelor, dar in schimb vor inregistra ajustari de personal. Raiffeisen spre exemplu a anuntat ca ii pleaca in mod natural 30 - 40 de angajati lunar. Nici la capitolul salarii angajatii din banci nu au motive de bucurie: in cel mai optimist scenariu, salariile angajatilor din banci vor creste in acest an cu 5%, cred specialistii in resurse umane, in timp ce bonusurile vor scadea. Cu un salariu mediu brut de 995 de euro anul trecut, angajatii din banci erau cel mai bine remunerati din economie.

In perioade in care optimizarile de costuri sunt obligatorii, o parte din banci merg pe varianta inovarii de produse pentru atragerea de noi clienti, in locul extinderii retelei de sucursale. De asemenea, in unele cazuri, modelele de redesenare a unitatilor au fost exportate catre tarile mama ale bancilor romanesti. Costurile aferente mentinerii unei retele extinse de unitati sunt foarte ridicate iar la final, acest cost este transferat de banci tot clientilor proprii. In timp ce o parte din bancile mari, si-au pastrat constant numarul de unitati sau l-au crescut, chiar si in anii de criza, banci de talie mai mica mizeaza pe dezvoltarea de produse inovative, care sa compenseze distanta fizica fata de clienti. Dorim sa ne dezvoltam prin canale alternative, prin online banking, ATM-uri inteligente, a precizat Burak Yildiran, directorul general adjunct alGaranti Bank. In plus, Garanti Bank a regandit modul de compunere a agentiilor, pe modelul unui numar mai mic de angajati dar cu eficienta mai mare. Aceasta varianta a fost uterior adaptata cu succes si de catre banca mama din Turcia. In prezent, Garanti Bank are o retea de 77 agentii si 194 de ATM-uri. Yildiran a mentionat insa ca prezenta prin agentii este in continuare necesara din perspectiva tipicului pietei. In Romania, ca si in Turcia, clientii simt nevoia in continuare de contact cu functionarii bancari, astfel incat o activitate strict la distanta nu este complet viabila. Pentru 2012 Garanti Bank are in vedere o crestere de aproximativ 10% pe toate tipurile de produse, inclusiv in zona finantarii agriculturii. Unul dintre cele mai cunoscute produse ale bancii este cardul de credit Bonus Card, lansat in urma cu aproximativ 4 ani. Oficialii bancii nu au dorit insa sa dezvaluie detaliile despre proiecte la care lucreaza in acest an. O tentativa de dezvoltare a unor produse de tipul banca la distanta a venit si din partea Raiffeisen Bank care, in iunie 2010 a lansat o banca in Slovacia ce urma sa functioneze strict online. Proiectul nu a fost insa dezvoltat si in Romania.

Millennium Bank a finalizat procesul de dezvoltare a retelei teritoriale si ofera acum servicii complete de retail prin intermediul tuturor celor 74 de sucursale pe care le are, potrivit unui comunicat al institutiei de credit. Unitatile dedicate anterior exclusiv serviciilor de consumer finance au fost dotate cu casierii, astfel incat clientii pot face acum tranzactii si depozite si in aceste sucursale. Procesul de dezvoltare a retelei Millennium Bank a inceput in iulie si s-a desfasurat in fostele centre de credit aflate in 15 orase (Arad, Bacau, Brasov, Bucuresti, Craiova, Cluj, Constanta, Galati, Iasi, Oradea, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Timisoara, Targu-Mures). In prezent, Millennium Bank are 74 de sucursale in Bucuresti si in 17 judete si, prin intermediul acestor unitati, banca ofera o gama larga de produse si servicii dedicate persoanelor fizice si companiilor. Portughezii de la Millennium Bank si-au inceput activitatea pe piata romaneasca in octombrie 2007 prin deschiderea simultana a 39 de sucursale, in Bucuresti si in opt orase din tara.

Banca Comercial "Energbank" SA a fost creata la 16 ianuarie, 1997. 97.1% din actiuni apartin intreprinderilor cu forma diferita de proprietate, 2.9% aparin persoanelor fizice. Capitalul statutar al Bancii este de 100 000 000 lei. Banca este unul din fondatorii societii interbancare de garantare a creditelor "Garantinvest", a biroului istoriilor creditare "Biroul de credit", Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar al Republicii Moldova, membru al Bursei de valori a Moldovei i a Depozitarului Naional, Participant profisionist pe piaa valorilor mobiliare, membru al Asociaiei bncilor din Moldova, membru asociat al sistemului internaional de pli "VISA" Int. i "MasterCard" Int. Auditorul Bncii este compania internaional de audit - GrantThornton. Banca ntotdeuna a promovat o politic de lrgire a reelei sale, deoarece anume ea este calea de baz a rspndirii serviciilor i produselor Bncii. La momentul actual banca are mai mult de 70 de subdiviziuni pe teritoriul republicii. Scopul principal care st n faa Bncii const n dezvoltarea efectiv i sporirea cotei de pia deinute pe piaa financiar a Moldovei. Direciile principale de realizare a s trategiei sunt urmtoarele: - dezvoltarea echilibrat a principalelor direcii de business: corporativ i retail: - atragerea clienilor corporativ, inclusiv prin participarea la programele investiionale; - extinderea deservirii ntreprinderilor mici i mijlocii, inclusiv pe baz de extindere a programelor de creditare; - dezvoltarea businessului retail, att pentru atragerea resurselor bneti, ct i pentru realizarea diverselor tipuri de credite retail; - sporirea capitalului, fapt ce va permite atragerea la deservire a unor clieni mai mari i participarea la proiecte investiionale importante; - implementarea tehnologiilor bancare eficiente;

- dezvoltarea i diversificarea sortimentului de produse, destinate pentru diverse segmente de clieni; - dezvoltarea regional, dezvoltarea reelei de filiale i reprezentane; - crearea unui sistem flexibil de gestionare a Bncii, adecvat conjuncturii extrem de dinamice, bazat pe prghii economice de gestiune i sistem optim de distribuire a mputernicirilor. Pe parcursul anilor de activitate Banca a reuit s cucereasc reputaia unui partener de afaceri sigur i profesionist. Graie politicii echilibrate i raionale n domeniul managementului financiar, BC "ENERGBANK" S.A. , pe parcursul existenei sale, i-a ntrit esenial poziiile pe piaa financiar a Moldovei i-i pstreaz tendinele pozitive de cretere a tuturor indicilor activitii sale. Politica n domeniul muncii cu clienii se constituie pe baza unui avantaj reciproc i colaborrii de afaceri. Elaborarea i implimentarea tehnologiilor bancare, susinerea calitii serviciilor la un nivel nalt au devenit baza relaiilor reciproce cu clienii Bncii. Crend condiii pentru dezvoltarea afacerilor clienilor si BC ENERGBANK SA i perfecioneaz constant calitatea i nivelul serviciilor prestate. Noi cretem pentru clienii notri i mpreun cu ei, propunndu-le permanent noi posibiliti de colaborare n mai multe niveluri. Interaciunile de parteneriat ntre client i banc constituie garantul bunstrii i nfloririi economiei moldoveneti. Banca privete cu ncredere n viitor. Propunnd soluii concrete, pstrnd cu strictee confidenialitatea raporturilor reciproce a partenerilor, ENERGBANK rmne Banca businessului privat i are o atitudine flexibil fa de interesele clienilor. Concomitent Banca se sprijin permanent pe experiena acumulat, tehnologiile bancare performante, resursele financiare i intelectuale. Dac sntei un profesional utilizai serviciile profesionalil or! BC "Energbank" SA invit pentru deservire ntreprinderile cu form diferi de proprietate i ofer clienilor si cele mai convenabile condiii i un nivel profesionist de deservire.

http://www.scribd.com/doc/22424435/Strategii-bancare

Pentru nceput, trebuie menionat faptul c sectorul bancar joac un rol fundamental n economia contemporan. Mai ales n economiile europene a cror evoluie este dependent ntr-o msur mai ridicat (dect economia american, spre exemplu) de creditarea bancar.
2010 a fost nc un an foarte dificil pentru sectorul financiar-bancar din Romnia. Continuarea declinului economiei interne, excesele din anii premergtori crizei sau procesul de consolidare bugetar sunt principalii factori care au influenat nefavorabil evoluia acestui sector n acest an. Care sunt ns perspectivele pe care le putem creiona pentru anul 2011? nainte de toate, trebuie menionat faptul c performana sectorului bancar constituie o imagine fidel a climatului macroeconomic. Analiza evoluiei indicatorilor macro-sectoriali pe parcursul anului curent ar putea permite identificarea perspectivelor pentru anul urmtor. n 2010 am asistat la o stabilizare a creditului neguvernamental total (n perioada ianuarie-octombrie acesta a crescut cu 1,6% raportat la perioada similar din 2009). Aceast stabilizare a fost determinat de relansarea gradual a creditului neguvernamental n valut, evoluie asociat cu dinamica exporturilor. Pe de alt parte, creditul neguvernamental n lei a continuat s se contracte, expresie a meninerii unui climat nefavorabil la nivelul cererii interne (amplificat i de msurile de consolidare bugetar implementate de la jumtatea anului). Semnalele de dezgheare a creditului neguvernamental exprim i reducerea gradual a marjei de dobnd (diferena ntre dobnda la credite i dobnda la depozite) practicate la nivelul sistemului bancar intern. De exemplu, pentru segmentul credite/depozite noi n lei marja de dobnd din sistem pare s se apropie de nivelul consemnat nainte de falimentul Lehman Brothers (septembrie 2008).

Pe de alt parte, pe segmentul credite/depozite existente marja de dobnd se menine ridicat. Cu alte cuvinte, clienii vechi ai bncilor pltesc factura ridicat a provizioanelor. Provizioane care se menin la un nivel ridicat, dat fiind c am asistat n continuare la deteriorarea calitii portofoliilor de credite ale bncilor. Spre exemplu, la finele lunii octombrie rata restanelor la credite a atins un nivel maxim de peste 7,6%. Mugurii de dezgheare a activitii bancare n 2010 s-ar putea amplifica n 2011, dac climatul macroeconomic intern se va stabiliza. Stabilizarea economiei interne i ameliorarea percepiei strinilor cu privire la riscurile din plan intern ar putea contribui la o cretere a voinei bncilor de a relansa creditul intern, de a-i asuma din nou. Trebuie ns menionat i dependena relansrii economiei interne de relansarea creditului. Spre exemplu, majorarea salariilor din sectorul public cu 15% de la 1 ianuarie ar putea contribui la o atenuare a ritmului de evoluie a restanelor la credite sau, ulterior, la creterea cererii de credite (dac dobnzile vor continua s scad), mai ales dac se va investi n economie, fapt care ar contribui la ameliorarea gradual a condiiilor la nivelul pieei forei de munc. Iar o stabilizare a economiei interne va contribui i la reducerea ulterioar a provizioanelor i, prin consecin, la o cretere a voinei bncilor de a credita. Cu alte cuvinte, ar putea contribui la convergena cererii de credite cu oferta de credite. Este ns fundamental ca sistemul bancar intern s contientizeze importana identificrii de proiecte de investiii (fie private, fie publice) pe care s le finaneze. Cu alte cuvinte, s adopte o atitudine mai puin nclinat spre activiti specifice bncilor comerciale (n general activiti pasive) i s fie mai deschise activitilor specifice bncilor de investiii, n general activiti proactive. O continuare a strii letargice a activitilor din sectorul financiar-bancar nu este benefic economiei interne. Mai mult, aceasta poate introduce distorsiuni n economie. Exist sectoare cu potenial puin explorat pe plan intern, iar bncile pot identifica i suine proiecte de investiii n astfel de sectoare precum infrastructur, energie, agricultur, sntate. Chiar dac mugurii din sectorul financiar-bancar intern se fac remarcai, exprimnd premise mai bune pentru 2011, trebuie menionai i factorii de risc. O stabilizare a economiei interne ar putea fi ntrziat - economia intern ar putea atinge minimul n primele luni din 2011 - dac climatul macroconomic extern se deterioreaz i riscurile pe plan intern nu se atenueaz. Cu alte cuvinte, vom mai utiliza i n perioada urmtoare cuvinte precum speran sau dac.