Tu, dulce amintire Am inceput ca doi copii Vorbind, razand, uitand de cei din jur, Ca mai tarziu sa existam

doar noi Soptind, iubind, mergand pe-acelasi drum. Si-a fost frumos a fost sublim Tot ce-am trait in propriul nostru Univers, Dar vine ceasul cand ne despartim Pornind pe drumuri diferite in propriul ritm de mers. Iar cursul vietii se tot schimba NOI devenind tot mai straini Va mai ramane doar o cenusie umbra Din tot ce-a fost candva mai pur si mai senin. Vom cauta-n zadar printe-amintiri, Nimic nu va mai fi la fel. Nici taine, nici ecouri, nici soptiri, Caci timpul le transforma fara drept de-apel. Vor trece zile, luni si ani Si-ai sa-mi lipsestitu, dulce amintire Si n-ai sa stii nici azi, nici peste ani Ce-ai insemnat, insemni si insemna-vei pentru mine.