GRUP SCOLAR DE C-TII MONTAJ "ELIE RADU"

CALIFICARE: TEHNICIAN MECANIC INTRETINERE SI REPARARE

Intretinerea si repararea pistonului

INDRUMATOR PROIECT : DUMITRASCU MARTA ELEV : NEAGU NICUSOR

ANUL ABSOLVIRII : 2012

Cuprins
Argument.pag 3 1.MECANISMUL MOTOR - 1.1 Pistonulpag 4 - 1.2 Segmenti.pag 5 - 1.3 Boltul de piston.pag 6 - 1.4 Biela..pag 7 2. INTREINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE I REPARAREA ORGANELOR MOBILE - 2.1 Intretinerea mecanismului biela-manivelapag 9 -2.2 Defecte n exploatare ale mecanismului biel-manivel..pag 10 - 2.3 Repararea mecanismului biela-manivela...pag 13 Norme de tehnica si a securitatii muncii.pag 17 Bibliografiepag 19

Argument

Tendina actual n construcia de maini, n special construcia de motoare cu piston include cteva direcii importante care au devenit de fapt criterii de baz pentru proiectare: n primul rnd sporirea puterii litrice prin mrirea turaiei, ceea ce implic utilizarea unui numr mare de cilindri, cu alezaje mici, obinndu-se puteri mari ale motoarelor la mase ct mai reduse ale motorului: de asemenea acest obiectiv se obine i prin utilizarea aliajelor uoare pe baz de aluminiu. O alt problem n construcia de motoare o constituie poluarea cu gaze i produse ale arderii combustibililor. n acest sens motorul proiectat satisface cerinele pentru care se reduce foarte mult poluarea cu gaze nearse. Cerina fiabilitii sporite trebuie corelat n mod judicios cu soluia constructiv care, de regul, pare cea mai simpl de gsit. Consultnd documentaia tehnic oferit de firme de specialitate cu tradiie n domeniu s-au adoptat acele soluii constructive ce s-au dovedit utile tehnic i economic. S-a ncercat realizarea unui calcul de proiectare ct mai exact, apelndu-se n acest sens la programarea asistat de calculator. Pe parcursul lucrrii majoritatea calculelor de verificare n care se impunea efectuarea unor operaii complexe, n mod repetat, au fost simplificate prin implementarea unui program de calcul. Programul considerat accesibil i eficient este Mathcad 2000 Professional, foarte indicat n calcule inginereti. Bibliografia a fost consultat din plin, fiind foarte util i n ceea ce privete redactarea proiectului. Motorul proiectat se vrea a fi unul cu utilitate practic datorit consumului mic de combustibil i al costului de ntreinere redus. Poate fi utilizat n industria de automobile fiind recomandat pentru automobile de litraj mediu. INTRODUCERE Mecanismul motor are rolul de a transforma miscarea de translatie a pistonului obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscarea de rotatie continua a arborelui cotit. Partile componente ale mecanismului motor sunt: - organe fixe : blocul motor, chiuluasa, cilindrii, colectorul de admisie, colectorul de evacuare, semicuzinetii lagarului palier. - organe mobile: pistonul, segmentii, boltul pistonului, biela, semicuzinetii lagarului de biela, arborele cotit, volantul, amortizorul oscilatiilor

1.Mecanismul motor

1.1 Pistonul
Constructie si functionare.

Fig 1.1-1 Sistem arbore cotit, biela manivela Realizeaza fazele ciclului motor, el formeaza peretele interior care inchide camera de ardere. Are rol in etansarea camerei de ardere impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii. Se confectioneaza din aliaj de aluminiu cu siliciu. Durabilitatea lui se poate mari prin tratament termic. Partile componente ale pistonului sunt urmatoarele: capul pistonului, zona postsegmenti, gaura pentru bolt, manta (fusta, zona de ghidare). Intre piston si cilindru este un joc pentru deplasarea lui libera. Pentru a nu se mari jocul, se folosesc solutii pentru micsorarea jocului pana la valoarea lui minima. Forma pistonului este tronconica cu diametrul mai mic in cap. Temperaturile de lucru sunt intre 300-500C in partea superioara si 150-250C in partea inferioara. In timpul lucrului pistonul va capata o forma cilindrica. Capul pistonului poate fi: plat, concav, convex, convex profilat, concav profilat. Motoarele cu aprindere prin compresie au camera de ardere prelungita in capul pistonului. Forma capului mai depinde de raportul de comprimare, forma camerei de ardere, pozitia supapelor.

La unele pistoane, alezajul pentru bolti este decalat spre stanga axei cilindrului, in sens opus celei de rotatie a motorului pentru reducerea cuplului de basculare a pistonului si micsorarea batailor lui pe cilindru. Corpul pistonului este prevazut cu canale pentru segmentii de compresie si de ungere care au orificii pentru scurgerea uleiului in baia de ulei. La motorele in doi timpi pistoanele au doar doua canale pentru segmentii de compresie, fiindca ungerea se face prin amestecul de benzina cu ulei. In aceste canale sunt fixate stifturi pentru a-i pozitiona prin intermediul fantei lor si a nu le permite schimbarea pozitiei initiale fata de marginile ferestrelor cilindrului care ar provoca ruperea lor. In general, pistoanele se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte fiind marcate cu G pentru stanga si D pentru dreapta.

1.2 Segmentii Constructie si functionare.

Fig 1.2-1 Segmenti Sunt inele elastice cu rol de etansare si de razuire a surplusului de ulei de pe peretii cilindrului. Ei se monteaza in canalele de piston si sunt de etansare si de ungere. Pentru a nu intra uleiul in camera de ardere, segmentii sunt prevazuti cu orificii care corespund cu cele din piston. Segmentii transmit caldura de la piston la cilindru. Sunt confectionati din fonta aliata sau din tabla de otel. Segmentii de ungere au forma U cu fante de tip U. Segmentii de compresie sunt in numar de doi la autoturisme si trei la motoarele diesel. Segmentul cel mai apropiat de camera de ardere poarta numele si de segment de foc, iar cel de ungere se monteaza sub cei de compresie, in canalul prevazut cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.

La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare. Pentru ca segmentii sa poata fi montati in capetele pistonului sunt prevazuti cu taieturi numite fante. Ca forma, primul segment de foc, este de obicei dreptunghiulara sau trapezoidala, al doilea cu sectiune tronconica, iar al treilea segment are o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului. In scopul maririi duritatii, segmentii de compresie si in special cei de foc se cromeaza. La montaj segmentii se aseaza cu fantele decalate, iar pistonul cu segmentii se asambleaza in cilindru cu ajutorul unui colier special.

1.3 Boltul de piston Constructie si functionare.

Fig 1.3-1 Bolt de piston Face legatura intre piston si biela fiind solicitat la incovoiere si flambaj. Boltul are forma tubulara, cilindrica, confectionat din otel aliat sau otel carbon. I se aplica tratament de cementare si calire, iar pentru a obtine o suparfata neteda se rectifica. In acest mod suprafata exterioara devine rezistent la uzare, iar miezul moale si tenace, rezistent la soc. Ungerea se face prin uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul din corpul bielei. Modul de asamblare al boltului cu biela poate fi: fix in umerii pistonului si liber in bucsa bielei, fix in biela si liber in piston si flotant liber si in biela si in piston. Montarea boltului se face prin presare dupa o incalzire uniforma in instalatii speciale. Pentru a nu se deplasa axial in timpul functionarii, boltul se asigura la capete cu doua sigurante sub forma de segment de inel,mai rar inel elastic,in capul bielei sau cu pastile in cap din aliaj de aluminiu sau alama.La motoare cu boltul fix in biela, acesta se asigura cu suruburi.

Jocul sau strangerea la motoare intre bolt si piston este de 0,002-0,008 mm, la cele fixe in biela de 0,02-0,04 mm.

1.4 Biela Constructie si functionare.

Fig 1.4-1 Biela Asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit, astfel transformand miscarea rectilinie alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Partile componente ale bielei sunt: piciorul (capul mic) in care se preseaza bucsa de bronz impotriva uzurii, corpul (tija) care are un profil de litera I pentru a mari rezistenta la incovoiere, capul(mare) in care sunt asezati semicuzinetii, capacul care este prins cu doua suruburi pentru a-l putea monta pe fusul monetan a arborelui cotit. Capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni pentru a impiedica deplasarea lor. Montarea corecta se face cu ajutorul numarului de pe capul de capac. Este confectionata din otel aliat sau otel carbon prin matritare simpla dupa ce i se aplica un tratament de calire si revenire. Datorita solicitarilor termodinamice, i se impune o conditie de rigiditate deosebita.

Strangerea suruburilor se face cu un moment de 60-70 Nm la autoturisme si 110-120 Nm la autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolt de 0,02-0,04 mm si intre fusul maneton si semicuzineti este de 0,03-0,9 mm. Semicuzinetii au un strat aplicat de antifrictiune pe baza de staniu, plumb, aluminiu, cupru cu plumb sau bronz cu plumb. Motoarele cu aprindere prin compresie au cuzinetii bimetalici cu carcasele din otel si material de antifrictiune din bronz cu plumb. Semicuzinetii montati in cap formeaza lagare de biela. Capul bielei la motoarele in doi timpi este nesectionat fiindca are lagarul de biela sub forma de rulment.

2. NTREINEREA, DEFECTELE N EXPLOATARE I REPARAREA ORGANELOR MOBILE

2.1 ntretinerea mecanismului biela-manivela

ntretinerea mecanismului biel-manivel, se face prin operatii de control si verificarea functional, ca: - verificarea pornirii usoare a motorului; - verificarea functionrii corecte la diverse turatii, fr a prezenta bti. Cele suspecte se depisteaz fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului; - controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj (fumetru) pentru motoare diesel, fumul albastru indic consum de ulei, cel negru consum exagerat de combustibil, iar cel albicios avans prea mare sau prea mic la aprindere respectiv la injectie pentru motoarele diesel. Verificarea cu aparatur se face la 50.000 km ; - controlul presiunii n cilindri, la 50.000 km, se face cu ajutorul compresometrului sau compresografului ; - determinarea strii tehnice a grupului cilindru-piston-segmenti fr demontarea motorului, aceasta, prin metodele: - msurarea cantittii de gaze arse scpate n carterul inferior (baia de ulei) cu un contor de gaze special adaptat; la depsirea unei anumite cantitti, se indic repararea grupului ; - utilizarea indicatorului de stare tehnic care msoar procentual scprile de aer comprimat introdus n cilindru la presiunea de 45.103 N/m3 (4,5 bar) dnd astfel indicatii asupra gradului de uzare datorit neetanseittii grupului cilindrupiston-segmenti, supapelor sau garniturilor de chiulas. Msurarea se face la sfrsitul cursei de compresie, n 2 puncte PMI si la 30 mm de la suprafata blocului. Aprecierile sunt astfel concretizate: la pierderi de pn la 15% se recomand reparatia curent cu nlocuirea segmentilor, iar la peste 15% pentru autoturisme i peste 20% pentru autocamioane se recomand reparatia capital, prin alezarea cilindrilor. De asemenea, se pot face aprecieri de stare bun sau satisfctoare a motorului.

- urmrirea depresiuni prin colectorul de admisie motorul functionnd la o turatie ceva mai mare de relanti, cu ajutorul unui vacuumetru.

2.2 Defecte n exploatare ale mecanismului biel-manivel

n timpul exploatrii automobilului, apar o serie de efeciuni accidentale. Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supranclzirii motorului (din lipsa de aer pentru rcire, datorit arderii uleiului provocat de uzarea segmenilor, pistoanelor i cilindrilor, amestecului carburant necorespunztor prea bogat sau prea srac, avansul exagerat); are loc o frecare uscat excesiv, urmat de dilatarea pistoanelor i deci, blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de ofer pentru c este precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte i emanare de abur, dac apa de rcire este sub nivel. n cazul opririi immediate a motorului se poate evita griparea. Se las s se rceasc, se toarn n fiecare cilindru 30-40 g ulei i se ncearc rotirea arborelui cotit. Dac se nvrte usor, se caut i se nltur cauza. Dac se rotete greu sau deloc, pistoanele s-au gripat i automobilul va fi remorcat pentru repararea n atelier prin demontarea i nlocuirea pistonului gripat i a segmenilor de la cilindrul respectiv. Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor. Dac acestea sunt uoare, se pot lefui cu ajutorul unui piston n abun de ulei, deplasat de cteva ori dealungul cilindrului n micare combinat (de translaie i rotaie). Numai dup aceasta, se face nlocuirea pistonlui i segmenilor respectivi. Dac din gripare a rezultat i topirea local a aliajului pistonului i aderarea lui pe cilindru, atunci aceasta se nltur cu un cuit triunghiular, se lefuie cilindrul, iar pistonul se va nlocui cu altul de aceeai cot (se pot utiliza i pistoane vechi, dar corespunztoare) i totodat segmeni respectivi. Cnd griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se nlocuiete. Cocsarea segmenilor este urmarea supranclzirii pistonului, scprilor de gaze (baie de foc) datorit uzrii excesive a segmenilor i deci, arderea uleiului care se depune sub form de calamin n canalele respective, blocndu-i. Deci, segmenii nu mai asigur etanarea i rcirea pistonului, i ca urmare au loc scpri mari de gaze arse n baia de ulei, iar fumul de eapament este de culoare albastr. Motorul nu mai dezvolt puterea nominal i deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Porirea motorului este greoaie, consumul de combustibil i ulei creste, iar compesia la cilindrul respectiv este sczut.

Remedierea const n demontarea grupurilor cilindru-piston-segmeni. Curtirea lor de calamin i nlocuirea segmenilor, care vor fi montati n locas urile din pistoane cu ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900(dup numrul lor) si montarea n aceeasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaz c pistoanele nu se dezasambleaz de pe biele-manivele. Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunztor, montrii incorecte, ntepenirii n canalele din piston, uzurii lor, precum si supranclzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul de uzur, detonatii. Defectiunea se constat prin compresie micsorat, scprii de gaze n carter, ca urmare a pierderii etanseittii, si scderea puterii motorului; apare un zgomot caracteristic (zgrieri) la antrenarea arborelui cotit. Se nltur prin nlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Dac s-au produs rizuri usoare pe cilindru, se slefuieste, iar dac sunt accentuate, se nlocuiesc. Ruperea boltului, defectiune mai rar are drept cauze: uzur mare (joc ce depseste 0,05 mm ntre bolti si umerii pistonului sau bucsa de biel), material sau tratament necorespunztor, griparea pistonului. Depistarea se face datorit zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea brusc a motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului, ncovoierea sau chiar ruperea bielei, ncovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este oprit imediat. Remedierea const n demontarea grupului piston-biel respectiv, depresarea si presarea unui alt bolt corespunztor, inclusiv bucsa bielei, dup care se face montarea ambielajului si motorului. Defiletarea partial a suruburilor de fixare a capacului de biel, se determin prin bti n partea inferioar a blocului motor, la accelerri-decelerri repetate. Se remediaz prin demontarea bii de ulei, restrngerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometric la momentul prescris. Totodat se verific fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a prentmpina astfel de defectuni; dac nu se nltur la timp aceasta, exist pericolul ruperii suruburilor si deci, avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor. Ruperea bielei este cauzat de: griparea lagrului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare n lagri, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biel.

Dac motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a cilndrului, a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea bii de ulei. Remedierea comport operatii dificile, mai ales n caz de avarii si se execut n atelier; n afara demontrii, se face o constatare minutioas a organelor deteriorate, blocul motor impunnd repararea si chiar nlocuirea, iar cilindrul si grupul piton segmenti bolt biel - cuzineti se nlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat amnuntit ndeosebi fusul maneton respectiv, care dac are culoarea schimbat necesit nlocuire. ncovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bti anormale n portiunea median a blocului motor. Dac nu se iau msuri imediate de reparare n atelier a motorului, poate duce la: uzarea accentuat a muchiilor segmentilor, a pistoanelor sI ovalizarea neuniform a cilindrilor pe toat lungimea lor, uzarea rapid a fusurilor manetoane ale arbrelui cotit. Griparea sau topirea cuzinetilor din lagre au unele cauze comune: ungerea insuficient, uzura mare, deci joc depsit ntre fus si cuzinet, material de anti-frictiune necorespunztor, supranclzirii. Alte cauze ca: amestec carburant necorespunztor, avans prea mare la aprindere (detonatii) supraturarea sau suprasarcina ndelungat, duc la topirea cuzinetilor. Se poate prentmpina, dac sesizarea zgomotului specific (bti nfundate, mai ales la rece ce se ntesesc la accelerare sau indicatiile manometrului la ulei (presiune sczut) se observ la timp. Remedierea: demontarea ambielajului, constatarea strii fusului maneton respectiv (culoarea schimbat indic declirea); dac e n stare normal, se curt resturile de material de antifrictiune si se nlocuieste cuzinetul cu un altul la cota corespunztoare. Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesiv n lagre, solicitri la ncovoire sau rsucire datorate necoaxialittii lagrelor, detonatii puternice, lipsa de ungere. Urmarea poate fi foarte grav: spargerea blocului motor a unuia dintre cilindri si grupuri piston-biel sau chiar a tuturor grupurilor. Remedierea se face numai n atelier (automobilul fiind remorcat) si const n demontarea complet a motorului, controlul minutios al tuturor organelor componente, nlocuirea celor defecte, nlturarea cauzelor si asamblarea corect.

2.3 Repararea mecanismului biela-manivela

Repararea mecanismului biel-manivel se face cu ocazia revizuirii reparatiei accidentale sau reparatiile curente ale automobilului. Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind: nlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, nlocuirea segmentilor, repararea bilelor, repararea arborelui cotit, nlocuirea semicuzinetilor. nlocuirea pistoanelor se execut dup demontarea chiulasei si curtirea de calamin depus. Fiecare piston este adus la PME, prin rotirea arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridic ambielajul pn iese prin partea superioar sau inferioar a cilindrului (dup tipul constructiei) si se prinde capacul la loc cu suruburile biel n 2-3 spire. Dac este o revizie, se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numrul corespunztor bielelor pentru a asigura remontarea ambielajului n acelasI cilindru. Se demonteaz apoi: segmentii, sigurantele bolturilor care nu vor fi prea utilizate si n sfrsit bolturilor cu ajutorul dispozitivelor extractoarelor sau la o pres hidraulic, pentru evitarea distrugerii ambielajelor. Pistoanele care sunt curate de calamina depus (pentru canalele segmentilor folosindu-se un dispozitiv special) apoi se spal cu un solvent. Se face constatarea uzurii prin msurri. Cauzele uzurii pot fi: presiunea mare a segmentilor, datorit ptrunderii gazelor, ndeosebi la segmentul superior, ceea ce duce la uzura peretilor laterali si canalelor de segmenti, coxarea segmentilor prin arderea uleiului (la temperaturi ridicate) si deci, frecarea uscat a pistoanelor cu cilindri, utilizarea unor carburanti si luribrifianti de calitate inferioar, rodaj necorespunztor al motorului. Pistoanele uzate nu se repar ci se nlocuiesc fie cu altele noi, fie, dac este posibil, cu altele vechi, dar la cota de reparatie impus, marcat pe ele din fabricatie. La montaj, se va respecta cota de supranltare a pistoanelor (0,05-0,35 mm la D2156HMN8). Pistoanele sub cota de reparatie cu: deformri sau rupturi ale pragurilor dintre segmenti, spongiozitti, si canalele segmentilor lrgite, uzurii excesive ale bosajelor se nlocuiesc. Jocul de montaj ntre piston si cilindru este de 0,04-0,06 mm pentru autoturisme si de 0,01-0,16 mm pentru autocamioane.

Jocul se calculeaz prin diferenta dintre dimensiunea alezajului msurat cu ceasul comparator si diametrului pistonului determinat cu micrometrul n partea inferioar (mantaua sau fusta pistonului). Conicitatea pistonului este realizat din constructie la valoarea corespunztoare. Repunerea bolturilor pe piston se execut numai la cele cu uzuri mici pe suprafetele de contact dintre umerii pistonului si piciorul bielei. Acestea pot fi cauzate de: frecrile normale si anormale, micsorarea durittii n stratul superficial, ca urmare a supranclzirii materialului necorespunztor al boltului sau bucsei de biel necorespunztoare jocului de montaj. Verificarea se execut prin msurarea bolturilor si alezajelor din umerii pistoanelor si bucsele de biel (piciorul bielelor la Dacia 1310), de la acelasi set motor, controlnd jocurile admise; de asemenea se verific conicitatea si ovalitatea bolturilor de biel. Cnd cotele sunt depsite, se reconditioneaz dac nu se schimb, pistoanele si bielele. Operatia se poate realiza prin metodele: rectificarea la o treapt de reparatie, conjugndu-se cu un piston nou cu alezajele coespunztoare dimensiunilor (mai mici); - cromarea dur (rectificare-cromare-rectificare) la cot nominal ; - majorarea diametrului prin refularea la cald (prenclzire-refulare dirijat n bucse de ghidare-tratare termic-retificat la cota nominal). Rectificarea se face pe masini de rectificare fr vrfuri pe o adncime care s nu depseasc stratul superficial durificat. nlocuirea cu bolturi reconditionate se face tinnd cont de treptele de reparaie. Cnd se nlocuiesc si pistoanele, se alezeaz corespunztor, iar la nlocuirea bilelelor se preseaz bucs oi, care se alezeaz (exceptie Dacia 1310) la care bolurile se monteaz cu strngere n piciorul bielelor. Se nlocuiesc boltrile: uzate excesiv, cu praguri sau imprimri, fisurate, sau cu pete si lori de revenire. Sigurantle boltrilor de piston se nlocuiesc pentru c si pierd caracteristicile de elasticitate. nlocuirea segmentilor se impune ori de cte ori se demonteaz ambielajul motorului, pentru c nu se mai pot remonta n pozitia initial, ceea ce conduce la jocurile mrite, si deci scpri de compresie si consum exagerat de combustibil si ulei. De asemenea, se nlocuiesc la uzarea excesiv ceea ce se constat prin msurarea fantei si lui n canalele din piston. -

Cauzele uzurii: frecarea normal cu cilindri s n canalele pistonului, eroziunea anormal datorat impurittlor de amestecul carburant sau ulei, montaj necorespunztor, coxarea. Remediera const n nlocuirea cu alt set de segment la cota nominal sau la reparatie crespunztoare. Repararea bielei se face dup demontare, curtie cu un solvent si n control minutios. Defectiunile posibile ce apar, sunt: ncovoierea si torsiunea tijei, micsorarea distantei L dintre axele piciorului si capul bielei, uzarea bucsei de biel si a locasurilor ei, uzarea cuzinetilor si locasurilor lor, uzarea lateral a capului bielei, uzarea suruburilor de biel. ncovoierea si torsionarea se constat prin verificare cu un dispozitiv special; axele capului si piciorului trebuie s fie n acelasI plan si paralele (abaterea maxim 0,03-0,05 mm la 10 mm lungime). biela deformat se ndeprteaz cu o pres n cazul ncovoierii sau cu dispozitiv tip menghin n cazul rsucirii ; - micsorarea distantei dintre axele piciorului si capul bielei se reface prin alezarea locaurilor din picior si capul bielei si montarea bucsei la biela si a cuzinetilor corespunztori. Dac distanta depseste anumite limite, de rebuteaz biela. Bucsa de biel si locasul ei uzat se repar astfel: se depreseaz bucsa veche, se monteaz cu o alta prin presare si se face alezarea la treapta de reparatie cerut, cu alezor reglabil sau cu masin de alezat biele. Aceasta va fi conjugat cu bolt la treapta de reparatie respectiv. Ovalitatea si conicitatea admise sunt de 0,05 mm; - locasul bielei uzat se alezeaz si se monteaz o alt bucs cu diametrul exterior majorat. Cuzinetii uzati se nlocuiesc cu altii de treapt de reparatie corespunztoare. Uzura locasului pentru semicuzineti, nsecesit: alezarea locasului si montarea de semicuzineti cu diametrul exterior majorat (eventual nefinisasi la interior), care se alezeaz apoi la treapta de reparatie. Cnd bielele au capace lipite, se frezeaz suprafetele de alezare pe o adncime de 0,25 mm, dup care se face alezarea. Biela cu uzura laterala a capacului se reconditioneaz prin ndreptarea suprafetelor si folosirea unor cuzineti cu ltime mai mare, n cadrul treptei de reparatie. uruburile deteriorate se nlocuiesc cu altele noi, inclusiv sistemul de asigurare. -

nlocuirea bielei se face cnd are: fisuri sau rupturi, distanta mrit ntre axele piciorului si capul bielei, ltimea capului mic sau mare sub limita alezajului bucei de biel depsit, deformri ale capacului. Dup reparare, bielele se sorteaz pe grupe de greutate si dimensiuni.

Norme de tehnica si a securitatii muncii

-Muncitorul sa fie echipat corespunzator.
-Scule folosite la montarea si demontarea, -Sa nu fie decalibrate (uzate , -Sa fie confectionate STAS. -Interventia la mecanismul sistemului biela-manivela,se face in ateriele specializate de personal calificat. -La terminarea lucrarii se dispoziteaza sculele la locuri speciale. -petele de ulei rezultant in timpul lucrului se indeparteaza cu nisip sau rumegusi. Pe lng msurile generale de tehnic a securitii muncii specifice la prelucrarea prin achiere, la prelucrarea prin rabotare sau mortezare trebuie respectate o serie de msuri,cum ar fi: - toate manevrrile legate de reglarea mainii se fac cu motorul oprit sau decuplat; lungimea cursei berbecului i a poziiei acestuia se regleaz numai cu maina n stare de repaus; - pe mainile de rabotat sau de mortezat se execut numai lucrrile prevzute n documentaia tehnic. Nu se admit improvizaii care pot provoca accidente sau distrugerea mainilor sau a sculelor. - muncitorul trebuie s supravegheze n permanen buna funcionare a mainii, prsirea ei n timp ce lucreaz fiind interzis; . la constatarea oricrei defeciuni se va opri maina. Protecia muncii impune unele norme care au drept scop ocrotirea personalului muncitor de eventualele accidente. n munca pe maini - unelte n funciune exist multe surse de accidentare dintre care se amintesc urmtoarele: prezena unor muchii proeminente. prezena achiilor i a prafului abuziv. neechilibrarea pieselor n micare de rotaie. posibilitatea electrocutrii. Fat de aceste surse de accidentare trebuiesc luate o serie de msuri: proiectantul trebuie s conceap n mod corespunztor echilibrarea pieselor n micare de rotaie. Prevenirea accidentelor datorit posibilitii de electrocutare, care const n primul rnd din legarea mainii unelte de pmnt iar iluminatul pe maina se face sub 24V. trebuie s existe un sistem de decuplare a manetelor respectiv roilor de mna (a avansului manual) n cazul acionrii de la motor. n caz contrar ele rotindu-se odat cu arborele (la o rotaie cu turaie mare) ar prezenta o surs de accidentare. Trebuie evitat sursele de zgomot. Zgomotul este adesea cauza oboselii a nervozitii muncitorului, fapt care face s scad cantitativ i calitativ rezultatele produciei. Pentru acestea se pot aplica unele msuri ca: - echilibrarea sau amortizarea forelor parazite care se pot produce ntr-un mecanism. utilizarea unor roi dinate cu dini nclinai n loc de roi dinate cu dini drepi. executarea cu precizie i rugozitate mic a suprafeelor cuplelor de frecare, care pot produce zgomot, ca de exemplu roile dinate, i a echilibrare precis a maselor. alegerea mai prejudicioasa a materialelor. - evitarea sau proiectarea corect a suprafeelor care pot provoca vibraii. Aspectele ergonomice au drept scop economisirea micrii i reducerea oboselii muncitorului. n timpul deservirii mainii, muncitorul deseori obosete, oboseala ce provine din risipa de for muscular datorit modului cum sunt executate micrile. Cu ct micrile sunt mai greoaie, cu att oboseala crete.

Studiile ergonomice privind natura micrilor n timpul lucrului pe main au dus la urmtoarele principii: - minile trebuie eliberate de orice sarcin. - micrile trebuie s fie ct mai uoare, scurte i ct mai rare n msura n care situaia respectiv o permite. - mrirea randamentului mainilor, trebuie s conduc la mbuntirea securitii muncii, adic producie i productivitate mrit, care nu trebuie fcute cu riscuri de accidentare n munc. - muncitorul trebuie s poat lucra pe scaun sau n picioare dup dorin, observnd astfel ntregul proces de producie. - manivelele, roile de manevr trebuie s fie uor de mnuit i accesibile. trebuie evitat controlul muscular i mintal al micrilor.

4. BIBLIOGRAFIE

1. Gh.Frtil s.a. AUTOMOBILE Cunoastere, ntretinere si reparare, manual an I, II si III, Editura Didactic si Pedagogic R.A., Bucuresti. 1995; 2. C.Mondru AUTOMOBILE DACIA Diagnosticare, ntretinere si reparare Editura Tehnic, Bucuresti, 1998 3. I.Ghis, Al Groza ntretinerea si repararea Automobilelor. Manual pentru licee de specialitate si scoli de maistri, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1975 4. M.Stratulat s.a. DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILELOR Societatea stiint si Tehnic S.A., 1998 5. Internet