Sunteți pe pagina 1din 8

Gestionarea deeurilor urbane reciclabile-Reciclarea, un pas necesar spre civilizaie!

Andreea-Alexandra Sptcean Universitatea Politehnic din Timioara Facultatea de Inginerie Hunedoara Atitudine pozitiva pentru un mediu pozitiv!-Natura nu-i de unica folosinta! Rezumat:Prezenta lucrare constituie modul de gestionare a deseurilor urbane reciclabile elaborata de Ministerul Mediului si a Gospodaririi Apelor care sunt legiferate prin Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor , coroborate in campania de recilare din anul 2011 Reciclarea, un pas necesar spre civilizatie! Cuvinte cheie: Reciclare, campanie,depozitare deseuri, natura, atitudine. 1.Introducere: Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, n conformitate cu responsabilitatile ce i revin ca urmare a transpunerii legislatiei europene n domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborata pentru perioada 2003 2013, urmnd a fi revizuita periodic n conformitate cu progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului. Elaborarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) se aproba prin Hotarre de Guvern si se revizuieste periodic. Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate, n mod formal, n: deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, n mediul urban si n mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase; deseuri generate din activitati medicale: sunt deseurile generate n spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infectioase, ntepatoare-taietoare, organe anatomopatologice, deseurile provenite de la sectiile de boli infectioase, etc. si alte deseuri exclusiv cele mentionate mai sus, care intra n categoria deseuri asimilabile. 2.Corelarea cu politica de mediu:Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale politicii de mediu a Romniei, n conformitate cu prevederile europene si internationale, asigurnd protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia. In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, iar n anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului. Acest document stabileste ca principii generale: conservarea si mbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; dezvoltarea durabila; evitarea poluarii prin masuri preventive; conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate; conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; principiul poluatorul plateste;

stimularea activitatii de redresare a mediului. Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt: mentinerea si mbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; mentinerea si mbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale; apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor; respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea tarii noastre n Uniunea Europeana. Au fost stabilite obiective pe termen scurt pna n anul 2005, obiective pe termen mediu pna n anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul National de Gestionare a Deseurilor sunt cuprinse pe lnga obiectivele stabilite n strategie si tintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deseuri precum si masurile pentru atingerea acestora.Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare 233 de proiecte corespunzatoare obiectivelor pe termen scurt si 53 de proiecte corespunzatoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor. Cadrul legislativ general pentru Protectia Mediului din Romania, este prezentat prin urmatoarele legi: Legea protectiei mediului 137/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare (MO 505/14.07.2033); Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001); Hotarrea de Guvern 918/2002 (MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri; Ordonanta de Urgenta 34/2002 (MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002 (MO 901/12.12.2002); Hotarrea de Guvern 856/2002 (MO 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase. 3.Date generale privind gestionarea deseurilor: Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora n conformitate cu principiul poluatorul plateste sau dupa caz, producatorilor n conformitate cu principiul responsabilitatea producatorului. Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor municipale este una dintre obligatiile administratiilor publice locale. Categoria deseurilor municipale include: - deseuri menajere generate n gospodariile populatiei; - deseuri de tip menajer generate n unitati economico-sociale; - deseuri din comert; - deseuri stradale; - deseuri din parcuri si gradini; - namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; - deseuri din constructii si demolari. 4.Colectarea separata a deseurilor urbane solide reciclabile: Colectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.

Acest proces necesita o sortare la sursa, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr-un centru de recuperare. Obiective Contribuie la reciclarea materiala si organica Reduce fluxul colectarii in amestec pentru tratare Factori limitativi (piedici) Efortul cerut producatorilor particulari de deseuri, prin urmare motivatia este un factor esential in reusita colectarilor selective Gestiune riguroasa a organizarii sistemului de colectare selectiva Deseurile care fac obiectul colectarii selective: Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva: Colectarea selectiva a deseurilor curate si uscate (sticla, hartie, cartoane, ziare reviste, plastic, aluminiu) Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau bio-deseurile Alte tipuri de deseuri care pot fi colectate selectiv sunt: deseurile menajere speciale: uleiuri uzate, baterii, medicamente, etc. textile, lemn etc. Colectarea selectiva a deseurilor depinde de: contextele locale : tipul de habitat, densitatea populatiei, etc natura si numarul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabila a ambalajelor menajere, ziare magazine, partea fermentabila a deseurilor menajere, etc) modalitatile de colectare usa in usa aport voluntar colectare regrupata sau colectare mixta, etc organizarea colectarii (frecventa colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de recipienti sau de vehicule de colectare, etc. In functie de contextul local, activitatea de colectarea selectiva se poate realiza in doua moduri: colectare din usa in usa (U-U)

produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile. Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container, sau separat in containere diferite. fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe recipiente de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile reciclabile. Fiecare colectivitate organizeaza colectarea in functie de alegerile sale: - tipul deseurilor colectate - frecventa de trecere de la bena specifica la colectarea selectiva - tipul de conteiner distribuit locuitorilor, etc colectarea prin aport voluntar (AP) este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.

este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care

Acest tip de colectare, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva din usa in usa , face apel la constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului ca acestia trebuie sa se deplaseze din proprie vointa pentru spre containerele de stocare a deseurilor. Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai mic decat cel al colectarii din usa in usa, dar gradul de participare a popultiei este scazut. Colectarea deseurilor din usa in usa este mai scumpa dar gradul de participare a populatiei este mai mare. Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele multiflux. Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre producatorul de deseuri sau de personalul care face colectarea.

Monoflux (un singur tip de deseu) un singur flux este colectat, de exemplu
sticla sau ansamblul de deseuri de ambalaje

Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) mai multe fluxuri sunt colectate
sunt colectate, de exemplu : sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste), dar in mod separat.

Aglomerarile urbane si orase mici:Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin combinarea celor 2 sisteme: - deseurile menajere biodegradabile si deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U; - deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar - deseurile verzi trebuie colectate prin sistemul U-U Zone rurale Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin combinarea celor 2 sisteme: - deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U, preluate prin statii de transfer si transportate la statia de sortare cea mai apropiata; - deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar si transferate la o statie de aport voluntar din zona oraseneasca cea mai apropiata - deseurile menajere biodegradabile si deseurile verzi trebuie colectate prin aport voluntar si valorificate pe plan local. 5.Tehnici pentru sortarea deseurilor: Scopul sortarii:Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele dintre caracteristicile lor fizice. Tratarea deseurilor reciclabile intr-un centru de sortare implica urmatoarele patru etape : receptia la intrarea in statia de sortare, dupa colectarea selectiva; sortarea manuala sau manuala/mecanizata, pentru obtinerea produselor valorificabile; conditionarea si stocarea, pentru facilitarea transportului; ridicarea materialelor sortate si transportul catre societatile reciclatoare.

In figura urmatoare este prezentata o schema de principiu care include cele patru etape.

COLECTARE

FLUX DE MATERIALE

RECEPTIE

SORTARE

CONDITIONARE
COMPACTARE DESEURI SORTATE STOCARE

SOCIETATI RECICLATOARE

O alta categorie de criterii care trebuie luate n considerare este impactul pe care l va avea statia de sortare asupra comunitatii din vecinatate. Aceste criterii sunt de natura mai putin tehnica si cuprind factori locali socio-culturali. Exemple de asemenea criterii sunt enumerate n continuare: reglementari legislative n privinta mediului nconjurator (de exemplu zonarea, impactul cumulativ); impactul asupra infrastructurii locale; destinatia terenurilor adiacente, inclusiv existenta altor factori cu efect negativ asupra mediului; distanta fata de scoli, benzinarii, locuri de recreare si locuinte; vnturile predominante in zona; numarul de locuinte posibil a fi afectate; prezenta zonelor-tampon naturale;

FLUX FLUX FLUX 1 2 3 SORTARE SORTARE DIRIJARE

COLECTARE

STATIE DE SORTARE

RECICLARE

impactul asupra activitatilor comerciale existente; capacitatea de extindere; zone-tampon si masuri de ecranare; compatibilitatea cu traficul din zona; impactul asupra monumentelor istorice sau culturale. Conditionarea deseurilor sortate in vederea depozitarii si transportului la societatile reciclatoare este, in general, urmatoarea (prescriptii tehnice minimale) : MATERIAL Otel Aluminiu Hartii, cartoane, ziare, reviste Ambalaje de produse alimentare lichide PVC PET PEHD Sticla MODALITATI DE CONDITIONARE (AMBALARE) Pachete (densitate 1,2 2) Baloturi Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari (600 1200 kg, densitate 0,5) Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari (600 1200 kg, densitate 0,5) Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre 180 si 300 kg/m3) Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre 180 si 300 kg/m3) Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre 180 si 300 kg/m3) In vrac ACCEPTAT Baloturi Densitate > 0,3 si maxim 300 kg Vrac, compactat

Baloturi de 1,2 m x 1,2 m x1,3 m Baloturi de 1,2 m x 1,2 m x1,3 m Baloturi de 1,2 m x 1,2 m x1,3 m

6.Campania Reciclarea, un pas necesar spre civilizatie!: In periada 4 april-20 mai, anul 2011, in Hunedoara, cu sprijinul Proserv, si a altor firme, s-a desfasurat campania Reciclarea, un pas necesar spre civilizatie!, a caror coordonatori au fost Andreea-Alexandra Sptcean si Cristinel Iuhasz.Campania a avut ca scop, constientizarea populatiei cu privire la importanta selectarii deseurilor reciclabile care este una dintre problemele acute din Mediul Natural Inconjurator si a fost destinata elevilor incepand de la clasele primare pana la nivelul liceal. Deeurile polueaz aerul, apa i solul, degradeaz peisajele pe suprafee ntinse, i antreneaz costuri ridicate pentru depozitarea lor. Chiar dac incinerarea post-depozitare ar constitui o soluie mult mai benefic pentru mediu, datorit costurilor foarte mari de implementare pe scar naional a acesteia, depozitarea va rmne principala opiune de eliminare final a deeurilor n Romnia, ca i n alte ri europene. Realmente,campania a fost bine structurata pe un plan de campanie ce a fost restectat in totalitate.Materialele folosite in scopul promovarii campaniei,si a informarii cetatenilor cu privire la aceasta si la importanta reciclarii selective au fost: pliante, afise, spoturi publicitare, anunturi in ziarul local Replica,si la televiunea locala Antena 1 Deva.

Cantitatea totala de deseuri,colectate selectiv a ajuns la cca 7,5 tone, deseri stranse de elevii scolilor Hunedorene,iar cei care au strans cea mai mare cantitate de deseuri a fost Cls a III-a C de la Colegiul Economic Emanuil Gojdu-Hunedoara, clasa care a fost premiata, in urma campaniei cu o excursie la Gradina Botanica din Cluj, un video-proiector,si cartele Vodafone la toti elevii.Acestea nu sunt singurele premii puse in derularea campaniei.Clasa care a adunat cel mai mare numar de deseuri din fiecare institutie de nvatamant din Hunedoara, a primit cartele Vodafone, iar prin tragere la sorti, unul dintre elevii care aveau 17 ani impliniti au participat la o tombola care avea sa desemneze castigatorul unei Scoli de Soferi gratuite. Lupta intre clase a fost stransa, elevii au fost incantati si au invatat ca este in joc, atat mediul in care stau ei, cat si viata lor. Romnia ocup ultimul loc n Europa n ceea ce privete gradul de colectare selectiv a deeurilor menajere. Reuim s reciclm doar 1 la sut din valomul total de deeuri pe care l producem acas, la coal, la serviciu, ori n timpul liber, prin ora. Rata colectrii selective din Romnia este de 62 de ori mai mic dect media nregistrat n celelalte state membre ale Uniunii Europene. n Romnia exist centre specializate pe colectarea selectiv a deeurilor menajere, dar exist i procesatori ai acestora care, pentru a atinge pragul minim de eficien, sunt nevoii chiar s importe "materie prim". Singura int european atins de Romnia privind colectarea deeurilor este cea referitoare la recipienii de plastic. Mai este ns mult de lucru n ce privete sticla, hrtia (sau cartonul) i aluminiul. n cazul n care, n urmtorii doi ani, Romnia nu reuete s i ating intele de colectare selectiv, Uniunea European va aplica amenzi usturtoare care se vor resimi n buzunarul fiecruia dintre noi prin aplicarea unor taxe i impozite majorate.

Concluzii: Atat reciclarea cat si gestionarea deseurilor atat urbane cat si rurale reprezinta etapele inspre care generatia tanara trebuie sa le ia in consierare pentru protejarea mediului Inconjurator. Rata colectrii selective din Romnia este de 62 de ori mai mic dect media nregistrat n celelalte state membre ale Uniunii Europene. n Romnia exist centre specializate pe colectarea selectiv a deeurilor menajere, dar exist i procesatori ai acestora care, pentru a atinge pragul minim de eficien, sunt nevoii chiar s importe "materie prim".Atitudine pozitiva, pentru un mediu pozitiv-Natura nu-I de unica folosinta!-este o premisa de la care am inceputm, si trebuie respectata!