INTRODUCERE IN DREPT CIVIL-CURS

Examen grila 24 grile-8 pcte Seminar 1pct.--> referat 1pct.-->lucrare de control (sinteza) Bibliografie: -Manual de drept civil generalCamelia Stanciulescu Editura Hamangiu Bucuresti 2009*(subiectele de examen din cartea asta) -Cursul selectiv de licenta al facultatii de drept :Boroi, Stanciulescu, Padurariu , Almajanu. Dreptul civil este principala ramura a dreptului privat care reglementeaza raporturile patrimoniale si personal nepatrimoniale, stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe o pozitie de egalitate juridica.

Curs 2
Rolul dreptului civil Dreptul civil are functia de a fi dreptul comun pentru alte ramuri inrudite, ori de cate ori o ramura invecinata nu contine norme care sa reglementeze un anumit aspect. Principiile dreptului civil: 1.Principiul proprietatii. Dreptul de proprietate este garantat si proprietatea privata este ocrotita de lege indiferent de titulari, conform articolului 480 din codul civil:Proprietatea este dreptul cel are cineva de a se bucura in mod exclusiv si absolut dar in limitele determinate de lege.(exceptia pentru cauza de expropriere publica) 2.Principiul egalitatii in fata legii civile. 3.Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele colective. 4.Pricipiul garantarii drepturilor civile Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept: -delimitarea fata de dreptul constitutional. -delimitarea fata de dreptul administrativ. -delimitarea fata de dreptul muncii. -delimitarea fata de dreptul familiei. Izvoarele dreptului civil. Interpretarea normei juridice civile. Interpretarea consta intr-o operatie rationala de lamurire si intelegere a sensului si continutului normelor in scopul aplicarii la o situatie de fapt. Interpretarea oficiala: -autentica -jurisdictionala Interpretarea neoficiala facuta de experti contabili.

Aplicarea legii civile in timp. Aplicarea legii civile in timp are in vedere intervalul de timp cat este in vigoare o lege. a)Principiul neretroactivitatii legii civile, conform caruia legea dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva. b)Principiul aplicarii imediate a legii civile. -aplicarea legii civile in spatiu. -aplicarea legii civile asupra persoanei.

CURS 3
RAPORTUL JURIDIC CIVIL Prin raportul juridic civil se intelege relatia partrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma juridica civila. In primul rand raportul juridic este un raport juridic social deoarece se stabileste intre oameni.Raportul juridic civil are caracter volitional.In raportul juridic civil partile se afla pe pozitie egala. Structura raportului juridic civil. Raportul juridic civil este compus din: -parti; -continut; -obiect. Partile sunt personele fizice sau juridice titulare de drepturi sau de obligatii. Continutul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor parilor. Obiectul raportului juridic civil consta in coduita partilor, adica actiunile sau inactiunile acestora. Izvoarele raportului juridic civil. Faptele juridice sunt definite ca izvoare ale raportului juridic civil de care norma juridica civila leaga nasterea, modificare ori stingerea de raporturi juridie concrete. Dupa cum aceste fapte sunt independente de vointa umana sau depind de aceasta, izvoarele se impart in evenimente si actiuni omenesti. Evenimentele sunt acele imprejurari care se produc independent de vointa oamenilor si vor produce efecte juridice (cutremure, inundatii, etc) Actiunile omenesti sunt fapte comisive sau omisive savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice.Actiunile savarsite cu intentia de a produce efecte juridice se numesc acte juridice civile. Pluralitatea subiectelor unui raport juridic civil. Raportul juridic civil poate fi simplu, cand o persoana este subiectul activ (titularul unui drept) si o alta persoana este subiectul pasiv (cel care are o obligatie).Cand raportul juridic se stabileste intre mai multe persoane, fie mai multe persoane active , fie mai multe persoane pasive, se vorbeste de pluralitate de subiecte.In raporturile obligationale pluralitatea poate imbraca mai multe forme:

a)obligatia conjuncta (divizibila) apare atunci cand uneste mai multi debitori si mai multi creditori, astfel incat fiecare creditor nu poate pretinde de la debitor decat partea sa din datorie;exceptii: -obligatia solidara (atunci cand fiecare creditor poate cere de la debitor intreaga datorie); -obligatia indivizibila (atunci cand datoria nu poate fi impartita intre debitori). b)obligatia indivibila CAPACITATEA CIVILA A PARTILOR Capacitatea civila reprezinta calitatea unei persoane de a fi subiect de drept.Capacitatea civila este de 2 feluri:capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu. Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea persoanei de a fi titulara de drepturi si obligatii. Capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si obligatiile (prin incheierea de acte juridice civile). Capacitatea persoanei fizice: 1.capacitatea de folosinta se dobandeste la nastere;art.7 din decretul 31/1954 arata ca drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, cu conditia de a se naste viu; 2.capacitatea de exercitiu a persoanei fizice se clasifica in: -sunt lipsite de capacitate de exercitiu persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (actele juridice se vor incheia de catre parinti sau tutori); -capacitatea de exercitiu restransa o au minorii intre 14 si 18 ani (actele juridice se vor incheia personal dar cu incuvintarea parintilor sau tutorilor); -capacitatea de exercitiu deplina o au persoanele ce au dobandit 18 ani. Capacitatea persoanelor juridice Capacitatea de folosinta a persoanelor juridice se dobandeste prin actul de infiintare al persoanei care o constituie daca sunt indeplinite conditiile legale.Prin exceptie persoanele juridice au capacitate de folosinta anticipata inca de la indeplinirea obligatiilor de constituire. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice se indeplineste la momentul constituirii organelor de conducere.Evident capacitatea de exercitiu inceteaza odata cu capacitatea de folosire.

Curs 4
25 noiembrie-Lucrare de Control CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL Drepturile subiective civile. 1.Dupa cum titularul poate exercita drepturi cu sau fara concursul altei persoane: -dreptul civil absolut (titularul poate avea o conduita fara concursul altei persoane:ex:dreptul de proprietate al unei persoane) -dreptul civil relativ (dreptul se poate realiza numai daca titularul sau pretinde din partea subiectului pasiv o anumita conduita) 2.Dupa natura continutului unui drept: a)drept civil patrimonial: -drepturile reale

-drepturi de creanta (.raporturile obligationale) b)drept civil nepatrimonial 3.Dupa corelatia dintre drepturile subiective: -dreptul civil principal (are existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun alt drept) -dreptul civil accesoriu (care nu poate exista decat pe langa un drept principal) 4.Dupa gradul de certitudine, drepturile subiective civile se impart in: -drepturi subiective pure si simple -dreptul confera maxima certitudine titularului sau -drepturi afectate de modalitati (termenul, conditia, sarcina) existenta lor depinde de implinirea unui termen, a unei conditii sau a unei sarcini. Obligatiile subiective civile. 1.In functie de obiectul obligatiei avem: -obligatia de a da (obligatia de a constitui sau transmite un drept); -obligatia de a face (obligatia de a efectua o prestatie); -obligatia de a nu face (obligatia de a se abtine de la o anumita actiune); 2.Dupa criteriul sanctiunii avem: -obligatii perfecte (titularul poate cere executarea silita a prestatiei); -obligatii imperfecte (titularul nu poate cere executarea silita). 3.Dupa realizarea scopului: -obligatia de rezultat care presupune indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat; -obligatia de diligenta in care debitorul trebuie sa depuna toate eforturile pentru atingerea unui rezultat, fara a fi insa obligat sa il realizeze. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL BUNURILE In sens juridic, un lucru poate fi considerat bun daca are valoare economica, daca este util pentru trebuintele umane si daca poate fi apropiat sub forma unor drepturi patrimoniale. CLASIFICAREA BUNURILOR 1.Dupa natura si calificarea data de lege, bunurile sunt: -mobile; -imobile; Bunurile mobile sunt cele care nu au o asezare fiza, putand fi deplasate de la un loc la altul (animalele, autoturismele, televizoarele, etc.)Bunurile mobile se clasifica la randul lor in functie de natura lor, de determinarea legii si prin anticipatia partilor: a)bunurilor mobile prin natura lor sunt acelea care se misca de la sine sau se pot muta cu ajutorul unei puteri straine; b)bunurile mobile prin determinarea legii sunt considerate mobile prin obiectul la care se aplica (drepturile de creanta, dreptul de proprietate intelectuala, actiunile si partile sociale dintr-o societate comerciala); c)bunurile mobile prin anticipatie sunt acele bunuri imobile care prin natura lor si pe care partile unui act juridic le considera mobile anticipat (recoltele si fructele neculese, copacii prinsi in pamant).

Bunurile imobile sunt cele care au o asezare fixa sau sunt considerate de legiuitor a fi imobile.Bunurile imobile se clasifica in: a)bunuri imobile prin natura lor (cladiri, solul, subsolul si tot ceea ce compun cladirile, magazine, tuneluri, diguri, usile, ferestrele); b)bunurile imobile prin obiectul la care se refera (actiunile privind valorificarea unor drepturi imobiliare, revendicarea terenurilor); c)bunurile imobile prin destinatie, sunt cele care sunt privite astfel desi ele sunt lucruri mobile fiind destinate ca produse accesorii. 2.Dupa modul de determinare avem: -bunuri individual determinate (sunt cele ce sunt individualizate prin elemente proprii ex:tablou, casa, masina); -bunuri generic determinate (sunt cele care se indetifica prin insusiri ale speciei din care fac parte ex:o cantitate de grau care se afla intr-un sac). 3.Dupa cum bunurile pot fi inlocuite sau nu: -bunuri fungibile (se pot intlocui cu altele); -bunuri nefungibile (nu pot fi inlocuite); 4.Dupa cum pot fi producatoare sau nu, de fructe, bunurile se impart in: -bunuri frugifere; -bunuri nefrugifere. 5.Dupa cum folosirea bunurilor implica sau nu consumarea substantei (instrainarea unor bunuri): -bunuri consumptibile (bunuri care-si consuma substanta de la prima intrebuintare); -bunuri neconsumptibile (bunurile care pot fi folosite repetat fara a li se consuma substanta). 6.Dupa cum sunt percepute avem: -bunuri corporale (au o existenta materiala, fiind percepute cu simturile umane); -bunuri necorporale (cele care au o existenta abstracta, ideala). CURS 5 PROBELE IN DREPTUL CIVIL 04.11.2010 Probele constituie mijloacele juridice cu ajutorul carora cei ce se pretind titulari de drepturi stabilesc faptele din care izvorasc aceste drepturi. Conditiile de adminisbilitate ale probei. Pentru a fi admisibila proba trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa nu fie oprita de lege; -sa fie verosimila (este verosimila atunci cand proba tinde la dovedirea unei fapte posibile); -sa fie utila (astfel incat judecatorul sa poata ajunge la o concluzie ajutatoare); -sa fie pertinenta (este pertinenta proba care are legatura cu obiectul procesului); -sa fie concludenta (proba trebuie sa fie apta sa contribuie la rezolvarea litigiului); Mijloacele de proba: 1.Inscrisurile.Prin inscris se intelege orice declaratie despre un act sau fapt juridic facuta prin scriere cu mana, dactilografiere ori imprimare, cu orice litere sau sistem de scriere, pe hartie sau pe orice alt material ca lemnul, sticla, panza sau telefaxul.Inscrisurile pot fi clasificate in functie de diferite criterii:

a)in functie de existenta sau inexistenta intentiei avem: -inscrisuri preconstituite (inscrisurile autentice, inscrisurile sub semnatura privata, rabojurile sau diferite chitante emise pentru a servi ca mijloc de proba); -inscrisuri nepreconstitutite (registrele comerciale, hartiile casnice, scrisorile obisnuite). b)in functie de criteriul semnaturii avem: -inscrisuri semnate; -inscrisuri nesemnate; c)in functie de natura inscrisurilor avem: -inscrisuri originale; -inscrisuri copii; Inscrisul autentic.Potrivit art.1171 din C.civ. actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege incheiat de catre o persoana cu o calitate speciala.Actele autentice sunt: -inscrisurile notariale; -hotararile organelor jurisdictionale; Inscrisurile sub semnatura privata.Prin inscris sub semnatura privata se intelege orice inscris semnat de partea sau de partile de la care emana.Conditiile de validitate: -o conditie generala a semnaturii ceruta pentru orice inscris; -cerinte speciale cerute doar pentru anumite inscrisuri; Marturia sau proba testimoniala. Marturia este o relatare facuta de o persoana oral in fata instantei de judecata cu privire la acte sau fapte litigioase savarsite in trecut despre care martorul are cunostinte personala.Regula generala este ca faptele pot fi dovedite prin proba testimoniala.Exista si in schimb anumite restrictii conform carora dovada actelor al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 de lei nu se poate face decat prin act autentic sub semnatura privata. Marturisirea. Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui fapt pe care o alta persoana isi intemeiaza o pretentie sau o aparare si care este de natura sa produca efecte juridice impotriva autorului ei. Formele marturisirii. Marturisirea este de doua feluri: -marturisirea judiciara (facuta in cadrul unui proces); -marturisirea extrajudiciara (facuta in cu totul alte imprejurari decat in cadrul procesului). Marturisirea este expresa atunci cand ea consta intr-o declaratie orala sau scrisa, in sensul recunoasterii unui fapt pe care cealalta parte isi intemeiaza o pretentie.Marturisirea expresa este forma obisnuita a recunoasterii. Marturisirea este tacita atunci cand judecatorul poate sa o deduca dintr-o anumita conduita negativa (de abtinere) a unei parti. Prezumptiile.

Prezumptiile sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. Clasificare. Prezumptiile sunt de doua feluri: -prezumptii simple (opera judecatorului); -prezumptii legale (opera legiuitorului); Prezumptiile simple sunt prevazute in art.1203 C.civ. astfel: prezumptiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la intelepciunea magistratului. Trasaturile prezumptiilor simple: -sub aspectul numarului lor prezumptiile sunt nenumarate; -sub aspectul puterii lor doveditoare prezumptiile sunt lasate la aprecierea judecatorului; -sub aspectul admisibilitatii lor in cazul in care proba cu martori este inadmisibila, vor fi inadmisibile si prezumptiile simple. Prezumptiile legale sunt acelea care sunt determinate special prin lege: -actele pe care legea le declara nule deoarece sunt infaptuite prin frauda; -in domeniul dreptului de proprietate pot exista o serie de prezumptii legale. CURS 6 11.11.2010 ACTUL JURIDIC CIVIL Actul juridic civil reprezinta acea manifestare facuta cu intentia de a produce efecte juridice adica de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil. Clasificarea actelor juridice civile: I.Dupa numarul partilor avem: -acte juridice unilaterale;-este rezultatul unei singure vointe ex:testamentul, oferta de a contracta, acceptarea ofertei; -acte juridice bilaterale;-reprezinta vointa concordanta a doua parti ex: contractul de vanzare-cumparare; -acte juridice multilaterale;-reprezinta intalnirea a doua sau trei vointe. II.Dupa scopul pe care il urmaresc partile avem: a)acte cu titlu oneros;-prin actele cu titlu oneros se urmareste obtinerea unui folos patrimonial: -acte comutative sunt acelea in care partile isi cunosc intinderea obligatiilor inca de la perfectarea actului juridic; -acte aleatorii reprezinta o posibilitate de castig sau de pierdere datorita unor imprejurari viitoare si incerte de care depinde intinderea obligatiilor. b)acte cu titlu gratuit;-prin actul cu titlu gratuit se procura altuia un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea unui folos patrimonial in schimb: -liberalitati sunt acelea prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul in favoarea unei alte persoane care-si va mari patrimoniul propriu; -acte dezinteresate sunt acelea prin care se procura un folos patrimonial fara ca dispunatorul sa-si micsoreze patrimoniul; III.Dupa modul de formare avem: -acte consensuale simpa manifestare de vointa este suficienta pentru incheierea unui act juridic;

-acte juridice solemne acestea se incheie numai cu indeplinirea unor formalitati cerute de lege cum este forma ad validitatem; -acte juridice reale acordul de vointa trebuie sa fie insotit de remiterea sau predarea bunului. IV.Dupa importanta actelor asupra patrimoniului avem: -acte de conservare care urmaresc mentinerea si preintampinarea pierderii unor drepturi; -acte de administrare presupun o folosire normala a unui patrimoniu ex:incasarea de venituri, perceperea fructelor civile; -actele de dispozitie sunt acte de instrainare prin care se pot dobandi anumite drepturi sau se poate renunta la ele; V.Dupa efectele care se produc avem: -acte juridice intre vii efectele juridice se produc indiferent de moartea persoanelor -acte juridice pentru cauza de moarte acele acte sunt incheiate in timpul vietii dar efectele se produc dupa moartea persoanei :ex testamentul; VI.Dupa modul de executare avem: -acte juridice cu executare dintr-o data (uno ictu) isi produc efectele printr-o prestatie instantanee; -actele juridice cu executare succesiva a caror executare presupune o plata esalonata in timp. Conditiile actului juridic civil. Prin conditii se inteleg elementele din care acesta este alcatuit conform art.948 din C.civ.: capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza si uneori forma ceruta de lege. In functie de aspectul la care se refera se disting conditii de fond si conditii de forma. Conditiile de fond privesc continutul actului. Conditiile de forma se refera la modul de exteriorizare, forma pe care trebuie sa o imbrace un continut. I.Capacitatea. Prin capacitate se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de a deveni titulari de drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice.Capacitatea reprezinta regula in materie iar incapacitatea este doar o exceptie. Sanctiunea nerespectarii incapacitatii de a incheia acte juridice este nulitatea actului incheiat fara respectarea regulilor capacitatii civile a persoanelor fizice. II.Consimtamantul. Prin cosnsimtamant se intelege acea conditie de fond esentiala si generala care consta in hotararea exteriorizata de a incheia un act juridic civil. Conditii: -consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant; -consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; -consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat; -consimtamantul trebuie sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.

Vicii de consimtamant: 1.Eroarea:Prin eroare se intelege falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.Eroarea este de mai multe feluri: a)eroarea obstacol (numita si distructiva) care impiedica formarea valabila a unui act juridic; b)eroarea viciu de consimtamant consta in alterarea consimtamantului de natura sa atraga nevalabilitatea actului; c)eroarea indiferenta constituie o falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante care nu duc la nevalabilitatea actului ci cel mai mult la o diminuare a prestatiei. 2.Dolul: este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane cu ajutorul unor mijloace viclene pentru a o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat.Pentru a fi viciu de consimtamant dolul trebuie sa fie determinant si sa provina de la cealalta parte. 18.11.2010 Violenta. Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea cu un rau de natura sai insufle o temere care o determina sa incheie un act juridic pe care alftel nu l-ar fi incheiat. Clasificare: -violenta fizica ce priveste integritatea fizica a persoanei sau a bunurilor sale; -violenta morala care intervine atunci cand amenintarea cu un rau vizeaza onoarea cinstea sau sentimentele unei persoane. Violenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic -sa fie injusta (nelegitima). Leziunea. Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii.Actele juridice ce se incheie de minorii care nu au implinit varsta de 14 ani sunt lovite de nulitate pentru incapacitate.Leziunea actioneaza pentru persoanele intre 14 si 18 ani prezumate avand un discernamant in formare, fiind persoane cu capacitate de exercitiu restransa.Leziunea nu intervine niciodata in cazul persoanelor peste 18 ani deoarece ele au capacitate de exercitiu restransa. III.Obiectul actului juridic civil Prin obiectul actului se intelege conduita partilor adica acele actiuni si inactiuni la care sunt indreptatite ori pe care trebuie sa le indeplineasca partile.Bunul sau lucrul care face obiectul tranzactiei este definit ca obiect material (derivat) al unui act juridic civil. Conditii de valabilitate: 1.obiectul trebuie sa existe; 2.obiectul sa fie in circuitul civil; 3.obiectul sa determinat sau determinabil; 4.obiectul sa fie posibil (astfel ca nimeni nu poate fi obligat la un lucru imposibil); 5.obiectul sa fie licit; 6.obiectul sa fie moral;

7.obiectul derivat al actului juridic civil sa apartina celui ce se obliga la transfer (in cazul in care intervine transferul de la un neproprietar avem institutia vanzarii lucrului altuia). IV.Cauza actului juridic civil. Prin cauz se intelege obiectivul urmarit de parti la incheierea unui act juridic civil. Conditiile cauzei: 1.cauza sa existe; 2.cauza sa fie reala; 3.cauza sa fie licita; 4.cauza sa fie morala (sa corespunda regulilor de convietuire morala) V.Forma actului juridic civil. Prin forma se intelege modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa, facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil.Principiul consensualismului reprezinta regula in materie potrivit caruia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca un act juridic civil sa ia nastere in mod normal valabil. Clasificarea conditiilor de forma: 1.dupa consecintele juridice ale nerespectarii conditiilor de forma avem: a)forma ceruta pentru valabilitatea actului (numita forma ad validitatem) nerespectarea ei atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil; b)forma ceruta pentru probarea actului juridic (numita si forma ad probationem) nerespectarea acestei forme nu atrage nevalabilitatea actului; c)forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil nerespectarea ei nu atrage nevalabilitatea actului ci numai inopozabilitatea fata de terta persoana; Forma ad validitatem reprezinta acea conditie de validitate speciala si esentiala care consta in cerinta indeplinirii formalitatilor stabilite de lege, in lipsa carora actul nu ar putea lua nastere in mod valabil. Caractere juridice: -este un element esential al actului juridic; -este in pricipiu incompatibila cu manifestarea de vointa tacita; -este exclusiva in sensul ca pentru actele solemne trebuie indeplinita o anumita forma (forma autentica); Exemple de acte pentru care trebuie indeplinita forma solemna: -donatia; -revocarea expresa a unui legat (testament); -acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar; -renuntarea la o succesiune; -actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor. Forma ad probationem este acea conditie ce consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic valabil incheiat.Ca o consecinta juridica este obligatorie intocmirea inscrisului, nerespectarea ei atragand sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului juridic cu un alt mijloc de proba.Aceasta forma reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece simpla manifestare de vointa nu este suficienta pentru incheierea valabila a actului.

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti reprezinta acele formalitati care sunt necesare pentru ca actul juridic sa fie opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor (EX: publicitatea imobiliara prin cartile funciare). Efectele actelor juridice. Prin efecte se inteleg drepturile si obligatiile care dau nastere, modifica sau sting un act juridic, sau acele consecinte care decurg din incheierea unui act juridic civil. Principii. Principiile sunt acele reguli de drept care ne arata modul in care se produc aceste efecte, cum se produc ele, si fata de cine se vor produce. 1.Principiul fortei obligatorii. Potrivit art.696 C.civ. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante astfel c actul juridic civil valabil incheiat se impune autorului sau autorilor sai intocmai ca legea.Exceptii: sunt acele cazuri sau situatii in care efectele nu se mai produc asa cum ar dori partile.Exemple de exceptii: -disparitia obiectului actului juridic civil; -incetarea mandatului din cauza mortii uneia dintre parti, fie a mandatarului, fie a mandantului; -incetarea locatiunii din cauza pieirii totatle a lucrului. 2.Principiul irevocabilitatii actului juridic civil. Irevocabilitatea reprezinta acel principiu prevazut tot de art.969 C.civ. prin care conventiile se pot revoca prin consimtamantul mutual al partilor.Este o regula de drept potrivit careia unui act bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti iar in ce priveste actul unilateral prin manifestarea de vointa contrara din partea autorului sau. Exceptii: -revocarea donatiei intre soti; -retractarea renuntarii la mostenire; -denuntarea unilaterala a contractului de locatiune inchiat pentru o perioada nedeterminata; -oferta poate fi revocata inainte de a ajunge la destinatar. 3.Principiul relativitatii efectelor actelor juridice. Este regula de drept potrivit careia actul juridic civil isi produce efectele numai fata de autorul sau autorii lui, fara a putea sa profite sau sa dauneze tertelor persoane. Avanzii cauza???-citire carte!!! SAPTAMANA VIITOARE: 2 Subiecte sinteza.