ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE PROIECT REALIZAT SUB COORDONAREA: PREP.UNIV.DRD.

GEORGIANA BALABAN DE CATRE: COMAN ANCA STRILCIUC ELENA Bucuresti

2009 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------CUPRINS INTRODUCERE..2 CAPITOLUL 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE..3 CAPITOLUL 2 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE5 2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic.6 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 Rolul ISD n susinerea creterii economice6 Impactul ISD asupra balanei de pli..7 Influena ISD asupra veniturilor i cheltuielilor bugetare7 Impactul ISD asupra investitiilor de capital.8 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata.8

2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic...9 2.2.1 Impactul ISD asupra forei de munc ...9 2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii9 2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizrii.10 2.2.4 ISD i activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D)...10 2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii ..11 CAPITOLUL 3 IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI11 3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice.11 3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de Capital...12 3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati..13 3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare..........................................13 3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca...........................................................................14 3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice..14 CAPITOLUL 4

IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD...15 CAPITOLUL 5 ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI ...18 BIBLIOGRAFIE23 2 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Introducere Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existnd, n acest sens, preocupari att la nivel national ct si international. La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica att direct, prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe ct si indirect, prin stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea activitatilor productive, n plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si iesirile de capital) accentundu-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain. De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de cunoastere tot mai inalt. Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent. De asemenea, n spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul National al Registrului Comertului si Banca Nationala a Romniei. 3

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------CAP. 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes (pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara. Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul economic emitent si agentul economic receptor, situati n spatii nationale diferite. n functie de raportul stabilit ntre emitentul si receptorul investitiei se disting doua categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced investitiile straine directe. Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii receptorului. n cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, n consecinta, implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii unor activitati speculative posibile n situatia investitiilor straine de portofoliu.

Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni si obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat care include att active de capital (tangibile), ct si active intangibile (cunostinte manageriale, de marketing, know-how). * n acceptiunea UNCTAD, fondurile de investitii colective (collective investment funds) includ, printre altele, firme private de investitii (private equity firms) si diverse fonduri de investitii financiare (fonduri mutuale si fonduri de risc). 4 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------O definitie posibila ar fi aceea ca Investitia straina directa este o categorie a investitiilor internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente ntr-o tara (investitorul direct) de a obtine un interes de durata ntr-o companie rezidenta ntr-o alta tara (investitia directa). O alta definitie ar fi: investitiile straine directe constau n transferul unui pachet industrial n care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza manageriala, cunostinte de marketing etc., ce permite investitorului sa exercite dreptul de control asupra investitiei(Negritoiu, 1996, pag.53). Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile n urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa fie situati n spatii nationale diferite, si anume: investitorul direct (persoana fizica sau juridica) este rezident n tara de origine, iar investitia directa se regaseste n tara gazda sau tara receptoare; interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung; investitorul sa exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investitia. Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de investitii straine directe se compun din: actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente; mprumuturi intracompanie: includ fondurile mprumutate ntre investitorul direct si filiale, sucursale si firme asociate;

 profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului direct. Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi: Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul marginal obtinut din aceasta operatiune Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin costisitoare decat exportul aceluiasi produs Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea licentelor Concluzii: Sub aspect conceptual, investiia strin direct presupune internalizarea unor active tangibile i intangibile n urmtoarele condiii: agenii economici implicai s fie situai n spaii naionale diferite; interesul investitorului s se manifeste pe termen lung; investitorul s exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investiia. Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaz pieele externe, genernd fluxuri interne (n cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri, servicii, cunotine etc.. Aadar, firmele realizeaz ISD atunci cnd dispun de avantaje ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare n afara granielor naionale, ceea ce implic, n opinia noastr, faptul c s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs. Nivelul de dezvoltare economic influeneaz att volumul ct i structura fluxurilor de ISD generate i receptate de o ar. n acest sens, analizele efectuate au demonstrat c exist o relaie bidirecional ntre nivelul de dezvoltare economic al rilor central i est europene i volumul fluxurilor de investiii strine directe receptate de ctre acestea. Astfel, decalajele iniiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului 5 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

de dezvoltare al rilor din CEE care a influenat, la rndul lui, volumul intrrilor de capital strin. Decizia de a investi ntr-o anumit ar se bazeaz pe o analiz amnunit a factorilor locali (avantajele rii gazd), corelai cu necesitile de rentabilitate ale agenilor economici i mrimea (intensitatea) riscului aferent operrii ntr-un mediu strin. Ponderea fiecrui factor n stabilirea deciziei de a investi depinde de motivaia investitorului strin. n contextul actual, al economiei de pia globale, n care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid, aceste motivaii capt o semnificaie deosebit. Dei mrimea pieei i costul factorilor de producie sunt principalele motivaii ale companiilor multinaionale de a investii n Europa Centrala i de Est, o importan din ce n ce mai mare este acordat mediului economic i politic (stabil), calitii instituiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil i transparent), nivelului de acces la informaii i gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de comunicaii etc). CAP. 2 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n principal, la urmtoarele aspecte: Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii privatizate. Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face fa concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate.

Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei. Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent. Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie importurile. 6 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii. Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la nivel macroeconomic, ct i la nivel sectorial. O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente i se manifest, n general, pe termen scurt, apariia lor fiind strns legat de implementarea investiiei i/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu: Creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale, se datoreaz importului de maini i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care implementarea investiiei nu ar fi posibil. Pe termen lung, n msura n care retehnologizarea activitii se concretizeaz n creterea productivitii i competitivitii, se poate nregistra o diminuare a deficitului comercial, n

principal, atunci cnd investitorul strin este orientat preponderent ctre export sau substituirea importurilor. Creterea omajului datorit restructurrii ntreprinderilor privatizate cu scopul eficientizrii rapide a activitii. Este evident c, n acest caz, se poate nregistra o reducere a numrului locurilor de munc n ntreprinderile privatizate. n opinia noastr, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ n situaia n care ntreprinderile restructurate beneficiaz de creterea eficienei i competitivitii activitii, caz n care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin dezvoltarea unor activiti aflate n amonte sau n aval). Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitilor fiscale acordate investitorilor strini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de alt parte, creterea numrului omerilor ca urmare a privatizrii i restructurrii ntreprinderilor de stat genereaz cheltuieli suplimentare la buget, ntruct fora de munc disponibilizat de sectoarele restructurate nu este imediat absorbit de activitile aflate n dezvoltare. Pe termen lung, pe msur ce investiiile realizate ajung la maturitate, se poate nregistra o cretere a veniturilor la bugetul statului datorit impozitelor i taxelor pltite de noii contribuabili (firme i salariai). Aadar, impactul ISD asupra economiei rii gazd este diferit de la oar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic i de gradul de ptrundere a capitalului strin. 2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic 2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice Relaia bidirecional dintre investiiile strine directe i creterea economic se datoreaz pe de o parte, impactului acestora asupra mediului economic din fiecare ar i pe de alt parte, influenelor pozitive pe care creterea economic susinut i durabil le are asupra fluxurilor de capital strin receptate. Potrivit specialitilor n domeniu, pentru o ar dat, perioadele de cretere economic intens sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri importante de investiii strine directe (Lipsey, 2000, pag.72). Romnia dei a cunoscut ritmuri nalte de cretere economic, aceasta nu a fost susinut n aceeai msur de investiii strine directe. La nivelul anului 2005, ponderea stocului de investiii strine directe n PIB reprezenta 24,2% , valoare situat sub media european UE-25 (31,7%). 7

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ST care urmresc exploatarea activelor (assets exploiting): acestea sunt, n general, originare n rile dezvoltate i i internaionalizeaz producia pentru a avea acces la resurse naturale sau la for de munc ieftin, astfel nct situeaz activitile de C&D pe un plan secundar; ST care urmresc sporirea activelor (augmenting exploiting): sunt, de cele mai multe ori, originare n economiile n curs de dezvoltare i caut ca prin realizarea de ISD s ctige acces la capabilitile de cercetare-dezvoltare locale (cu scopul creterii competitivitii prin inovare tehnologic) motiv pentru care situeaz n centrul activitii lor activitile de C&D. 2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii Construirea economiei cunoaterii presupune trecerea de la abordarea industrial a economiei la abordarea informaional a crei caracteristic principal o reprezint viteza schimbrilor. n consecin, concurena acerb la nivel global a transformat cunotinele n fora vital a economiei, astfel nct pentru a supravieui, societile transnaionale sunt obligate s aloce resurse importante n vederea obinerii de cunotine. Importana cunotinelor n noua economie mondial a fost recunoscut oficial la nivelul Uniunii Europene odat cu adoptarea Agendei Lisabona care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunotine n vederea asigurrii creterii competitivitii i a unei dezvoltri economice susinute. Efectele investiiilor strine directe difer de la o ar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic, gradul deptrundere a capitalului strin i structura influxurilor de ISD. CAP. 3 IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI 3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice

Comparativ cu situatia nregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare nu se constata o corelatie directa si puternica ntre fluxurile de capital strain atrase si nivelul de dezvoltare dect n cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje, n special ntre zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv penultima pozitie n ceea ce priveste ponderea n fluxurile de ISD atrase, decalajul existent fiind, nsa, cu mult mai accentuat. Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain n timp ce zona de Sud-Vest care nregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD.n acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere n stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la 12 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea economica este formarea capitalului autohton, ntruct ISD au efect multiplicator asupra investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain, contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, n principal, a celor aflate n amonte sau n aval fata de obiectul de activitate al filialei straine. Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta n suplimentarea resurselor interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului ntre economiile interne si necesarul de investitii si, n consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD au nregistrat niveluri relativ reduse si au fost ndreptate preponderent catre procesul de privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constnd n dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se nregistreaza treptat o crestere a ISD atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora n favoarea investitiilor de tipgreenfield, astfel nct impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din ce n ce mai puternic. incepnd cu anul 2004 se nregistreaza niveluri superioare ale ponderii ISD n FBCF, cuprinse ntre 23% si aproximativ 32%, datorate, n opinia noastra, att preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii produselorrealizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, ct si intensificarii investitiilor straine de tip greenfield n vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, n contextul integrarii Romniei n Uniunea Europeana. Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza n efecte pozitive reprezentate att de suplimentarea capitalului intern destinat

achizitionarii de active fixe, ct si n stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe si indirecte, asupra cresterii economice. 3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale este negativ, att datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine dect cea a exporturilor realizate de catre acestea, ct si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, n cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scazut. n opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, n principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor comparative prin ISD. Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent, n special ncepnd cu anul 1997 cnd sau receptat fluxuri mai mari de capital strain. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei, companiile straine extrag mai putin dect introduc, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si iesirile de capital) accentundu-se odata cu cresterea influxurilor de ISD. n acest context, apreciem ca intrarile masive de capital strain constnd, n principal, n participatii si profit reinvestit, n defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent. 3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar, capitalul strain influentnd att direct ct si indirect evolutia acestuia. Pna la nivelul anului 14 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------2002, ISD ndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, n cea mai mare parte, n faza de implementare, au contribuit la adncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca urmare a intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati pe teren gol si atingerii fazei de maturitate n cazul majoritatii investitiilor implementate n perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului bugetar concretizata n cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului). 3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca

Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca consta att n contributii benefice, concretizate n dinamica pozitiva a cstigurilor salariale si mbunatatirea pregatirii angajatilor, ct si n efecte economice si sociale negative, pe termen lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de mbolnaviri profesionale. n plus, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost ndreptata catre activitati intensive n munca, n detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la cteva domenii de activitate din sectorul serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii). 3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficienteisi competitivitatii economice Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de intrari mai mari de capital strain. n acest sens, analizele efectuate permit evidentierea urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe. Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei romnesti, n sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii si intermedieri financiare) concomitent cu restrngerea activitatii n alte domenii industriale (ca de exemplu industria materialelor de constructii). Romania, aflata n prezent n stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale, patrunderea masiva a capitalului strain orientat, ntr-o mai mare masura, catre activitatile care ncorporeaza un continut ridicat de resurse locale si, n principal, de tehnologie si cunostinte, ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori de productie specializati. n acest sens, att teroria ct si practica economica, inclusiv experienta celorlaltor state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din ce n ce mai mari de ISD vor patrunde n economie, impactul acestora asupra mediului economic, social si natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a Romniei trebuie sa se axeseze cu prioritate pe mbunatatirea capabilitatilor umane si tehnologice, singura optiune viabila n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor masuri care sa vizeze: mbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor n educatie, inclusiv a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, ntruct construirea unei societati bazate pe cunoastere nu este posibila n conditiile n care educatia reprezinta numai un obiectiv marginal; stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor

parteneriate ntre sectorul public si cel privat; 15

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ncurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru administrativ eficient; ncurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare adaugata mare si sa investeasca n acele activitati care sporesc avantajele comparative ale resurselor autohtone; stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati nrudite, inclusiv prin implicarea mai activa a administratiei locale n solutionarea problemelor si doleantelor investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant n acest sens). n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, Romnia are n mod obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton, sustinnd cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Avnd n vedere att experienta proprie ct si

exemplele pozitive ale unor state central europene apreciem ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor straine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate,orientate catre utilizarea inteligenta a fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare. CAP. 4 IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania, din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale, milioane euro 2003 2004 2005 2006 2007 VALOAR E % DIN TOTAL VALOAR E % VALO ARE % VALO ARE % VALO

ARE % BUCUREST I 5236 54,2 8426 56,0 13 264 60,6 22205 64,3 27516 64,3 SUD-EST 1041 10,8 1752 11,6 1 838 8,4 2653 7,7 2448 5,7 CENTRU 629 6,5

1038 6,9 1 610 7,4 2559 7,4 3541 8,3 VEST 744 7,7 1093 7,3 1 491 6,8 1948 5,6 2365 5,5 SUD 798 8,2 1273 8,5 1 388 6,3 2228 6,5

2942 6,9 NORDVEST 648 6,7 1035 6,9 1 257 5,8 1570 4,6 1907 4,5 SUD-VEST 355 3,7 405 2,7 745 3,4 938 2,7 1379 3,2 NORD-EST 211 2,2

18 0,1 292 1,3 411 1,2 672 1,6 TOTAL 9662 100,0 15040 100,0 21 885 100,0 34512 100,0 42770 100,0 Sursa: Banca Nationala a Romaniei - directia Statistica 16 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Top of Form
3c84a66cb83d4c

doc

Spam or junk

Porn adult content

Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it, please follow these directions to submit a copyright infringement notice. Report Cancel Bottom of Form This is a private document. Info and Rating Reads: 14,406 Uploaded: 11/13/2009 Category: Research>Business & Economics Rated:
0 5 false false 0

Copyright: Attribution Non-commercial

Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drep... (More) Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaz pieele externe, genernd fluxuri interne (n cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri, servicii, cunotine etc.. Aadar, firmele realizeaz ISD

atunci cnd dispun de avantaje ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare n afara granielor naionale, ceea ce implic, n opinia noastr, faptul c s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs. Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc, imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piata. (Less) economie romania capital analiza swot venit eficienta cheltuieli efecte investitii straine (more tags) economie romania capital analiza swot venit eficienta cheltuieli efecte investitii straine

crestere economica balanta de plati forta de munca productivitate (fewer) Follow anelelena Share & Embed Related Documents PreviousNext

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

More from this user PreviousNext

7 p.

11 p.

9 p.

4 p.

4 p.

7 p.

5 p.

8 p.

2 p.

4 p.

6 p.

7 p.

20 p.

25 p.

18 p.

10 p.

30 p.

Recent Readcasters Add a Comment Top of Form

3c84a66cb83d4c

Submit Characters: 400

document_comme

4gen

Bottom of Form

Lacramioara Florianleft a comment <a title="View Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti on Scribd" href="Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti" style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sansserif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; 04 / 26 / 2010 Reply rrodditzaleft a comment roditza@yahoo.com

04 / 26 / 2010 Reply Ads by Google Fonduri UE Nerambursabile Cel Mai Bun Ghid Pentru Obtinerea Finantarilor Nerambursabile. fonduri-europene2010.eu Ai Facturi in 2 minute Pe Viata! Descarca acum, Programul de Facturare al Anului www.Program-Facturi.ro Fonduri UE Nerambursabile Cel Mai Bun Ghid Pentru Obtinerea Finantarilor Nerambursabile. FonduriEuropene2011.eu