P. 1
atac de panica

atac de panica

|Views: 76|Likes:
Published by kinde22

More info:

Published by: kinde22 on Jun 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2013

pdf

text

original

Tulburarile anxioase- terapie si sfaturi utile

Generalitati
Sus Tulburarile anxioase si atacurile de panica se caracterizeaza prin aparitia unei temeri intense, a unei anxietati importante ce poate determina instalarea unor episoade dispneizante, aritmice sau a unor probleme gastrointestinale.

Atacurile de panica sunt asociate unor simptome foarte variate, atat somatice cat si cognitive. Motivul de aparitie nu este, de cele mai multe ori, foarte bine cunoscut, ele aparand adesea brusc si in absenta unor triggeri evidenti. Persoana simte ca pierde controlul unor situatii sau chiar al intregii vieti si ca urmare, apar reactii psihice de o intensitate impresionanta. O parte din pacientii care s-au confruntat cu astfel de probleme au crezut ca, de fapt, sufera un infarct, si au avut senzatia de moarte iminenta. Un atac dureaza in general intre 5 si 20 de minute (insa aceasta perioada este variabila, deoarece s-au descris situatii cu atacuri recurente de 15 secunde sau de cateva ore). Maximum de intensitate al unui atac este resimtit la aproximativ 10 minute dupa ce acesta debuteaza. Daca atacurile sunt dese si au caracter recurent, se incadreaza in categoria tulburarilor psihiatrice anxioase.

Frecventa de aparitie a atacurilor variaza foarte mult: multiple atacuri de-a lungul zilei sau doar cateva atacuri in cursul unui an (si acestea survenite pe un fond de stress maxim). Pentru a putea fi clasificate ca tulburari anxioase, Sa atacurile induca, de panica prin trebuie frecventa sa intruneasca lor, mai multe criterii, printre care :

modificarea

comportamentului

individului;

- Sa fie capabile, prin intensitatea lor, sa ingrijoreze pacientul in legatura cu aparitia unui nou atac sau cu privire la consecintele acestuia.

Specialistii -

considera Palpitatii,

ca

atacurile tahicardii,

de

panica tulburari

se

manifesta de

in ritm

principal

prin: cardiac; frisoane;

Transpiratii Miscari hiperkinetice, Ameteli, Discomfort toracic, dureri

profuze, tremor lipotimii, abdominale, al

extremitatilor; parestezii; greata; Dispnee;

Depersonalizare Teama de a pierde

(sentiment controlul,

de teama de

detasare); moarte.

Catecolaminele sunt cele care mobilizeaza organismul si il pregatesc sa faca fata unor eventuale stressuri. Specialistii nu cunosc deocamdata motivul exact de aparitie al atacurilor de panica si al tulburarilor anxioase. Agorafobia este definita ca teama de locuri publice si spatii aglomerate unde pacientul anticipeaza un atac de panica. noradrenalina (norepinefrina) si dopamina. episodul anxios trebuie sa prezinte minim 4 din simptomele prezentate.specialistii cred ca atacurile de panica se transmit genetic. Observatiile au fost facute dintro perspectiva biologica si au aparut in urma investigarii modului in care diversi agenti farmacologici pot influenta simptomatologia. Ca urmare. hipotalamusul si centrii medulari.Hipertiroidia: este termenul care descrie hiperactivitatea tesutului tiroidian ce se manifesta prin supraproductie si eliberarea in circulatie a unui exces de hormoni tiroidieni (tiroxina si/ sau triiodotironina). considera specialistii care sustin aceasta teorie. Modelul GABA sugereaza faptul ca in organismul pacientilor exista o sensibilitate scazuta a receptorilor inhibitori. Catecolaminele sunt hormonii de stress ai organismului. cand nu exista un pericol sau o situatie ce poate ameninta siguranta individului. a tensiunii arteriale. Atacul de panica apare. Modelul neuroanatomic propune existenta unei retele a anxietatii la nivel cerebral care sa medieze declansarea acestor crize.Pentru a putea fi definit ca atac de panica. Teoria lactatului sugereaza ca la baza acestor atacuri se afla un dezechilibru metabolic indus de lactat. Teoria catecolaminica sugereaza ca in urma stimularii exercitate de sistemul nervos simpatic apare o descarcare intensa (mai intensa decat in mod normal) de adrenalina. Ele sunt vehiculate prin sange si determina cresterea ratei cardiace. ceea ce va determina cresterea activitatii receptorilor excitatori. totul in cadrul reactiei de lupta impotriva unui stimul nociv. Tulburarile anxioase (ca patologie psihiatrica mult mai complexa) asociaza si agorafobie. ci este un element descriptiv ce tine de paleta simptomatica a anxietatii. de tulburari obsesiv compulsive sau de alte tulburari de personalitate si comportament. Pacientii care au atacuri mult mai frecvente trebuie sa fie evaluati corespunzator de catre un psihoterapeut deoarece existenta lor poate fi un semn de depresie. Trebuie precizat ca aceasta fobie nu este o boala in sine. a glicemiei. Ele sunt secretate de glandele suprarenale si sunt reprezentate de adrenalina (epinefrina). Specialistii considera ca potentiali agenti etiologici: . Exista si o ipoteza genetica. Reteaua include amigdala. apare o stimulare a metabolismului si sunt exacerbate efectele sistemului nervos simpatic iar organismul se comporta de . Atacurile de panica sunt mult mai frecvente decat se crede: aproximativ 5% din populatia generala are cel putin 1 episod anxios de-a lungul vietii. insa exista o serie de teorii ce au fost propuse in scopul de a explica aceste tulburari. insa aceasta ipoteza nu a fost obiectivata pana in prezent.

Expunerea cronica Tulburari Tulburari Consumul Tratamentul exagerat cardiace si ale de cronic Consumul (mai mult de 6 luni) la respiratorii dispozitiei. xantine cu (cafea. familiei. Cele - mai frecvente simtpome ce apar sunt: Tahicardie. iar modificarile temperamentale apar de obicei dupa debutul atacului de panica in sine. tremorul si anxietatea. copilarie. nicotina. anumiti de solventi de organici (vopseluri. (in special abuz ceai negru) compusi patologia de si obstructiva). pulmonare: sindromul de intestin Tulburari intestinale: iritabil. alcool. Proleme prolaps hipertensiune arteriala. . pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic pentru ca problema lor de sanatate sa poata fi corect diagnosticata si tratata. La un procent semnificativ din pacienti (50. Migrene. Este foarte important de descoperit eventuala coexistenta a unor tulburari de comportament deoarece in cazul acestor pacienti riscul de suicid este foarte crescut.parca ar fi primit o supradoza de adrenalina. Se pare ca si patologiile organice sunt foarte frecvent asociate (si de cele mai multe ori intretin) atacurile de panica. stupefiante. panica. BPOC. antiastmatici. Simptomele atacurilor de panica sunt foarte diverse si pot induce pacientilor teama de moarte iminenta. tulburari anxioase au: Probleme cardiomiopatii. Factori Exista Stress de Istoric risc asociati familial si acestor de cu tulburari astfel acesta pentru sunt considerati de a fi: afectiuni. sau de viol). Din cauza intensitatii lor. palpitatiile. Studiile - au demonstrat cardiace: ca cel mai frecvent de pacientii valva cu mitrala. Cele mai frecvente simptome sunt tahicardia. coloranti). Dependenta benzodiazepine. O sechela importanta a tulburarilor anxioase si care afecteaza calitatea vietii pacientilor pe termen lung este dependenta de alcool. semnificativ Moartea Abuz confruntarea unui fizic o lunga al perioada membru sau sexual traumatic asociate in (accident atacurilor Confruntarea o serie cu de un eveniment importante comorbiditati Tulburarile anxioase coexista adesea cu tulburari de dispozitie.60%) exista o astfel de asociere. de timp.

in cadrul atacurilor de panica. Aproximativ 50% din pacientii cu tulburari anxioase au si fobii si un procent la fel de mare au stari depresive. 7. tremor. 9. Daca atacurile de panica se repeta (de obicei in absenta unui stimul considerat ca amenintator si care sa aiba capacitatea de a declansa un raspuns catecolaminic) iar prin frecventa lor impun modificarea stilului de viata si afecteaza in mod obiectiv capacitatea de concentrare si de a lua decizii. sociale si ocupationale. 6. 8. atunci specialistii considera ca este vorba de o tulburare anxioasa. Se pare ca femeile sunt mult mai frecvent afectate decat barbatii: de 2. 3. O parte a pacientilor au. disfagie.4-5% din populatia adulta. Ca rezultat direct. Cea mai des intalnita in aceste situatii este agorafobia. 2. parestezii. Cuprins articol 1.- transpiratii. 5. Prognostic . Prevalenta acestor tulburari variaza: atacurile de panica apar la 1. Aceasta are importante consecinte (nu doar in plan psihologic): medicale. Boala are 2 varfuri de incidenta: primul in adolescenta si al doilea in jurul varstei de 30 de ani.6% din populatie. Tratament medicamentos 12. 4. pacientii evita spatiile publice sau locurile necunoscute si pot deveni chiar prizonieri ai propriilor locuinte. in timp ce tulburarile anxioase (caracterizate prin atacuri de panica recurente) afecteaza 3. crampe abdominale. lipotimii. Alte tipuri de tratament si sfaturi utile 13.3 ori mai multe femei descriu simptome sugestive pentru atacurile de panica comparativ cu barbatii. sau izolat. hiperventilatie. din care pacientul nu are scapare. aglomerat.5. Generalitati Principii de diagnostic si tratament Cauze Simptomatologie Factori de risc Consultarea unui specialist Investigatii paraclinice Tratament Preventie 10. anumite fobii. Tratament la domiciliu 11. Agorafobia este teama de un nou atac de panica intr-un loc public.

Daca tratamentul se sisteaza inainte de vindecarea completa a pacientului (sub impulsul unei ameliorari aparente). Tratamentul are ca scop controlul. deoarece copii care au parinti cu tulburari anxioase au un risc de 8 ori mai mare de a dezvolta atacuri de panica. in special stressuri intense psihoemotionale. Cauzele atacurilor de panica pot fi clasificate in mai multe categorii: . numiti triggeri. Aceasta trebuie sa fie centrata pe intrebari care sa lamureasca in principal contextul de aparitie al atacurilor. Majoritatea acestora sustin ideea existentei unor dezechilibre ale neurotransmitatorilor. Tratamentul atacurilor de panica include atat suport psihologic cat si administrarea unei terapii medicamentoase. Specialistii iau in discutie numeroase teorii care propun diverse explicatii. De asemenea. Riscul este crescut si in cazul persoanelor cu parinti diagnosticati cu depresie sau tulburari bipolare. hemoleucograma. hormonale. medicul poate efectua teste simple prin care sa verifice starea memoriei pacientului si alte abilitati psihice si intelectuale. in principal include: arteriale. in principal. simptomele si eventualele masuri de ameliorare (daca acestea exista). simptomele pot reveni. in principal depresie si abuzul de alcool. Click aici! Principii de diagnostic si tratament Sus Pentru a se diagnostica in mod corect tulburarile anxioase. Este foarte important ca tulburarile sa fie diagnosticate cat mai repede dupa debut. Cauze Sus Cauzele de aparitie ale tulburarilor anxioase nu sunt foarte clar cunoscute. Tratamentul prompt instalat poate preveni aparitia unor complicatii ale atacurilor. spatierea si in final oprirea aparitiei crizelor.Nou Programeaza-te online la doctor. completat de o anamneza riguroasa. Cele mai bune rezultate sunt obtinute prin combinarea acestor doua metode. Examenul efectuarea de verificarea analize de dozari fizic tensiunii laborator. Atacurile pot fi declansate de anumiti factori. Se pare ca pacientii cu tulburari anxioase au un raspuns exagerat la stimularea serotoninergica. Exista si teorii care propun cauze genetice mostenite. medicul va trebui sa efectueze un examen medical amanuntit. serotoninei.

. in special la debutul terapiei. Fumatul. labirintita. hipoglicemie. sindromul Wolff Parkinson White (sunt importante datorita riscului de moarte cardiaca subita pe care il asociaza). stimulante farmacologice (xantine. - Factori de intretinere: stressul. ganduri negative.Fobii: atacurile de panica pot fi delcansate prin actiunea directa a unei fobii cu care se confrunta pacientul. De retinut ! Atacurile de panica pot fi cauzate sau asociate unor probleme medicale de tipul patologiilor tiroidiene. feocromocitom. reprezinta o indicatie de modificare a terapiei. .Sindroame organice insotite de hiperventilatie: ele pot determina aparitia alcalozei respiratorii si a hipocapniei. O alta clasa de medicamente ce are capacitatea de a determina aparitia atacurilor de panica in cadrul reactiilor adverse sunt antidepresivele. prolaps de valva mitrala. in special cele efectuate sub anestezie generala. Este cazul metilfenidatului si a fluorochinolonelor (o clasa de antibiotice). Daca ele se mentin pentru o perioada mai lunga de timp. pacientului. . . . .Cauze medicamentoase: unele medicamente pot determina si astfel de reactii adverse. boala Wilson. . Consumul cantitati importante bauturi cafeinizate. aritmii cardiace.Cauze pe termen scurt: modificari foarte importante in viata. Tulburarile anxioase pot sa apara in urma administrarii acestora. cocainei). -Interventii chirurgicale in antecedentele recente. . amfetamine). sentimente si emotii suprimate. deficit cronic de vitamina B. Cei - mai frecventi unor factori declansatori cantitati ai de unei alcool crize sau de oprirea panica brusca de sunt a considerati consumului a fi: Consumul importante unor cronic.Consumul cronic de alcool si instalarea sindromului de abstinenta: printre cele mai frecvente substante care induc aparitia sindromului de intrerupere sunt benzodiazepinele si etanolul.Boli cronice: boli cardiace care determina sindromul de QT lung.Administrarea anumitor medicamente sau oprirea brusca a administrarii lor (in special a celor utilizate in tratamentul Utilizarea Existent anxietatii drogurilor unor stressuri ilegale ce si (in afecteaza a special in mod a tulburarilor marijuanei cronic calitatea si de a vietii somn). . consumul de droguri de tipul cannabisului.Cauze biologice: hipertiroidie.

caldura. Atacurile pot sa apara si in absenta unor triggeri. in special agorafobie. In unele cazuri semnele si simptomele tulburarilor anxioase pot mima un infarct miocardic acut si majoritatea pacientilor se prezinta de urgenta la camera de garda a spitalelor. tulburari Transpiratii al varsaturi. Un atac dureaza in medie 5. astmului bronsic. simpla anticipare a unei situatii poate declansa o criza de anxietate.20 de minute. sau Tahipnee. moarte. Lipotimii. epilepsiilor. atunci exista riscul ca pacientul sa aibe o alta patologie si trebuie sa se adreseze unui medic pentru ca aceasta sa fie diagnosticata si tratata cat mai curand posibil. in general foarte aglomerate (stadioane. depresiei. de anestezii valuri de greata. actvitatile si rutina cotidiana astfel incat sa evite eventualii factori declansatori ai acestor atacuri. ameteala. tulburari de minute) : ritm. de apreciat durata unor atacuri). In aceasta situatie persoana se teme de posibilitatea de aparitie a unei crize in locuri publice. tulburarilor respiratorii cronice obstructive. Uneori.problemelor cardiace. aceste atacuri de succed atat de repede si sunt foarte slab delimitate unele de altele din punct de vedere al intensitatii si al simptomelor. Desi atacurile de panica sunt relativ rar intalnite in cazul copiilor. profuze. tulburarilor obsesiv compulsive si tulburarilor bipolare. centre comerciale). Simptomatologie Sus Specialistii in domeniu definesc tulburarile anxioase si atacurile de panica prin existenta unor perioade de disconfort psihic intens (reprezentat prin anxietate si teama) in care coexista minim 4 din urmatoarele simptome (acestea trebuie sa aiba debut brusc si sa atinga un maxim de intensitate in 10 Frisoane Teama Parestezii. extremitatilor. incat pacientul le poate resimti ca un atac continuu (din aceste motiv este destul de greu. Simptomul principal al atacului de panica este reprezentat de anxietate. insa exista mari variatii de la un pacient la altul. Uneori. Atacurile de panica pot sa afecteze atat de mult calitatea vietii pacientului incat acesta trebuie sa isi schimbe sluja. Daca insa simptomele fizice si anxietatea nu dispar in decurs de cateva ore. uneori. gastrointestinale. Palpitatii. dispnee. Pacientii cu astfel de tulburari invata in timp sa evite locurile si situatiile capabile de a le declansa o criza. regionale. ele nu pot fi excluse din cadrul patologiilor si . insa mai frecvent apar daca pacientul are si anumite fobii. Tremor dureri toracice.

cafea drept sau reactii cu droguri bauturi adverse probleme de pe populatia sau baza de ale sau de generala. panica. anticipand un eventual atac si evitand situatiile corelate cu acesta.Care se confrunta cu schimbari majore: mutari de domiciliu. tulburari depresive sau tulburari bipolare. recente.Cu istoric familial de atacuri de panica. Date recente arata faptul ca femeile si barbatii sunt afectati in moduri diferite. Consultarea unui specialist Sus Medicul este singurul in masura sa puna diagnosticul de tulburare anxioasa.Care au fost agresati fizic. Consumatori consuma iau in medicamente tratament modificari cardiace atacuri depresive sau pentru personale antecedente au sunt episoade de perimenopauza . . Diagnosticul de tulburare anxioasa este pus daca apar minim 2 atacuri de panica si daca pacientul a dezvoltat o teama fata de aparitia lor. schimbarea slujbei sau chiar tragedii personale: moartea unei Care rude au sau a suferit unei persoane traumatisme apropiate. Diagnosticul acestor tulburari trebuie stabilit din timp si tratamentul instituit cat mai rapid. astm. paienjeni. fumatori. mai multi factori declansatori: teama de intuneric. Copii au mai multe fobii si din acest motiv. . in cazul femeilor predominand fenomenele respiratorii (in special crizele de dispnee) in cadrul atacurilor de panica. gandaci. Se pare ca in aceste situatii riscul Femei Care Care Aflati Cu Ce ce este de 8 ori cronici cantitati mari ce au cronic patologice avut in perioada mai de de mare comparativ alcool. Cele mai importante simptome si cele care imping pacientul sa se prezinte la medic sunt reprezentate de : Anxietate foarte intensa ce debuteaza in absenta unor cauze decelabile. Totusi. cafeina. in aceste situatii simptomele includ si alte acuze pe langa cele deja amintite la adulti. psihic sau sexual in copilarie. dispozitiei. Factori de risc Sus Specialistii considera ca riscul de aparitie a atacurilor de panica si tulburarilor anxioase este mai crescut in cazul pacientilor : . Din acest motiv pacientul nu trebuie sa considere ca o vizita la medic este o pierdere de timp. Atacurile de panica nu evolueaza in cazul tuturor pacientilor catre tulburari anxioase.tulburarilor anxioase pediatrice. menopauza. Specialistii considera ca toti pacientii care au simptome sugestive pentru un atac de panica trebuie sa fie evaluati. intense.

- Simptome fizice (in special dispnee si tahiaritmii) aparute pe fond de aparenta sanatate. disociative.Atacurile neasteptate nu au conditii precipitante si ele sunt un argument in favoarea diagnosticului de tulburare anxioasa neinsotita de agorafobie. psihostimulante. pulmonare. Fobii. Hipocondrie. Hipertiroidie. Alte - probleme medicale ce trebuie Deficienta Boli luate in considerare sunt: adrenala. iar tratamentul este stabilit si coordonat de catre medicul psihiatru si de catre psiholog. Sindromul Intoxicatii de abstinenta. Tulburari Tulburari bipolare.Atacurile de panica legate de anumite situatii apar in mod previzibil deoarece sunt corelate cu anumiti triggeriastfel de atacuri au si fobii asociate. Acestea sunt importante atat in evaluarea pacientului cat si in enuntarea altor patologii In functie de din astfel de cadrul particularitati. Tulburari Administrarea obsesiv de compulsive. . . . diagnosticului specialistii au diferential. Adese chiar si cei mai experimentati medici stabilesc diagnosticul de atac de panica sau tulburare anxioasa in urma excluderii altor probleme de sanatate.Disfunctii vestibulare. medicamentoase. Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de tulburare anxioasa este pus in urma unor investigatii medicale complete ce trebuie sa includa anamneza. Specialistii avizati sa consulte astfel de pacienti sunt medicii urgenisti si medicii de familie. Diagnosticul - diferential este realizat cu: Depresie. observat ca: . simptomele si eventualii triggeri. Hipoglicemie. examen fizic si investigatii paraclinice (in special pentru a exclude anumite patologii organice). Anamneza este centrata pe intrebari care sa stabileasca in principal caracteristicile atacurilor de panica. Uneori este dificil de diferentiat intre un atac de panica si o criza anginoasa sau dispneica.

Terapia cognitiva ajuta pacientul sa inteleaga mai bine faptul ca anxietatea nu are o baza solida si ca de fapt este vorba doar de o perceptie distorsionata a unor lucruri minore. tulbuarile incep sa se amelioreze dupa cateva saptamani. Diagnosticul se pune in special pe baza anamnezei si pe baza examinarii statusului mental al pacientului. In cadrul sedintelor de terapie specialistii invata paicentii tehnici de repsiratie care sa ii ajute sa controleze accesele de hiperventilatie din cadrul atacurilor. Psihoterapia Psihoterapia cognitiv comportamentala poate fi folosita singura sau combinata cu farmacoterapia.8 saptamani. cel mai util este indepartarea acestora.Procedurile invazive nu isi gasesc indicatia in diagnosticarea acestor tulburari. Specialistii prefera combinarea acestora deoarece astfel se obtin rezultate mult mai bune si de lunga durata. precum si intensitatea acestora.Investigatiile de laborator sunt nespecifice. Investigatiile paraclince nu aduc informatii utile in aceste situatii: . rutina. Tratament Sus Tratamentul tulburarilor anxioase si al atacurilor de panica este adesea foarte complex si multidisciplinar si include atat administrarea de medicamente (farmacoterapie cu antidepresive. Scopul tratamentului este de a reduce numarul si frecventa atacurilor. Etapele initiale includ psihoterapie combinata cu tratament medicamentos. Tratamentul este administrat in functie de intensitatea tulburarilor. nu sunt sumarul indicate de de urina. Examenul fizic general nu este foarte bogat in semne specifice pentru tulburarile anxioase. de impactul acestora asupra vietii individuluui si in functie de asocierea sau nu cu agorafobia. Daca atacurile de panica sunt declansate de anumiti triggeri sau de medicamente. si se amelioreaza simtitor calitatea vietii pacientului. In aceste situatii se pot analiza hemoleucograma. Investigatiile imagistice glicemia. Terapia comportamental include expunerea treptata a pacientului la stimuli care au capacitatea de a-i provoca anxietate. . Se reduce astfel si anxietatea resimtita si teama de aparitie a unor noi atacuri.- Atacurile de panica posibile si anticipate sunt cele care apar in relatie cu agorafobia. Totusi. Daca insa nu apar imbunatatiri ale starii generale in 6. in scopul desensibilizarii acestuia. medicul poate opta pentru cresterea dozei sau pentru modificarea tratamentului. de cele mai multe ori) cat si psihoterapie cognitiv comportamentala. fata de actiunea lor nociva. Pshihoterapia include si anumite tehnici de relaxare (menita sa scada nivelul anxietatii). Daca se respecta schemele terapeutice. exista cazuri cand atacurile continua sa apara si dupa ce triggerii au fost indepartatiin aceasta situatie boala a evoluat si este deja vorba de o tulburarea anxioasa. insa pot fi de folos in exluderea altor boli. Prin scaderea intensitatii acestora se pot reduce o serie din simptomele ce apar ca urmare a .

urmate de antidepresive tricilice si benzodiazepine. diazepamul. pana cand se ajunge la doza eficienta de inhibitori specifici ai recaptarii serotoninei (aceasta se atinge. lorazepam sau clonazepam sunt o alta varianta terapeutica si sunt prescrise independent sau combinat cu antidepresivele. Cele mai utile medicamente utilizate in tratamentul acestor tulburari sunt considerate a fi inhibitoarele specifice ale recaptarii serotoninei. fenoxetina. Daca tulburarile sunt insotite si de depresie. Ambii compusi determina insa cresterea importanta a enzimelor hepatice. deoarece riscul de interactiuni este mai redus. triciclice. Citalopram si sertalina au mai putine interactiuni cu enzimele hepatice si sunt indicate in medicatia initiala a pacientilor care iau mai multe medicamente anxiolitice. (IMAO). specialistii prefera in special fluoxentina. Ei reprezinta compusi terapeutici de prima linie in tratamentul tulburarilor anxioase. Un inlocuitor foarte bun pare a fi clonazepam (compus cu timp de injumatatire mai lung si care. Desi ele sunt eficiente in reducerea intensitatii simptomelor. cum ar fi fluoxetina. paroxentina. Benzodiazepinele sunt indicate pentru ameliorarea rapida a simptomelor (pe termen scurt) si in unele cazuri pot fi integrate in tratamentul pe termen lung al tulburarilor anxioase. Aceasta trebuia administrata in doze relativ scazute in special la debutul terapiei deoarece dozele mari pot induce agravarea simptomelor si cresterea frecventei atacurilor. cum ar fi alprazolamul. Alprazolamul este una din cele mai eficiente si utilizate benzodiazepine. insa tendinta actuala este de a reduce folosirea lui datorita riscului crescut de aparitie a dependentei. ele vor fi . in cateva saptamani). Tratamentul a la long sau pe termen lung este adresat pacientilor cu atacuri recurente sau persistente si reprezinta de fapt continuarea terapiei initale. inhibitoare Antidepresive monoamin-oxidazei Antidepresivele triciclice sunt substante a caror eficienta a fost dovedita si care sunt indicate in special pacientilor cu tulburari anxioase si depresie endogena. de obicei. Alte - substante farmaceutice utilizate cu in efect tratamentul mixt ale tulburarilor (si anxioase de sunt reprezentate de: Antidepresive Antidepresive neurotransmitatori). din acest motiv determina mai putine reactii adverse la intreruperea administrarii). trimipramina sau efect psihoton (cresc starea de alerta a organismului) cum sunt protriptilina. Benzodiazepinele. citalopram. setralina. Ele sunt indicate in special in tratamentul intial.modificarii Farmacoterapia echilibrului acido- bazic al organismului. paroxentina este un compus cu o actiune sedativa mai intensa. Comparativ cu fluoxentina. In cazul in care aceasta a inclus si benzodiazepine. benzodiazepinele sunt periculoase deoarece pot determina aparitia dependentei. Un avantaj foarte important al fluoxentinei este timpul de injumatatire foarte lung (poate fi astfel folosit la pacientii care sunt mai putin complianti la tratament si care nu doresc sa isi administreze des medicamentele). Ele au efect sedativ: amitriptilina.

Aceasta este o mare greseala si reprezinta principalul motiv de reaparitie a atacurilor. Tratamentul tulburarilor poate fi adaptat in permanenta nevoilor pacientilor. au un risc mult mai crescut de aparittie a gandurilor si comportamentelor suicidale. alcool. nu toti indivizii care au astfel de simptome se prezinta la medic. Atacurile recurente pot sa apara timp de cativa ani. sa ia corect si conform recomandarilor medicului tratamentul prescris.Tratamentul tulburarilor anxioase grave implica adesea internarea pacientilor in sectii specializate. Ele sunt doar o completare a tratamentului si nu inlocuiesc nicidecum un tratament medical specializat: Reducerea consumului de cafea. precum si tulburarile de dispozitie ce apar uneori ca o complicatie a acesteia. nu este inflexibil si mereu trebuie gandit in dinamica. Preventie Sus Tulburarile anxioase nu pot fi prevenite. in functie de evolutia clinica. Pacientul este monitorizat permanent iar starea lui este periodic investigata pentru a se stabili daca au aparut si alte tulburari (fobii sociale. altii ca se pot descurca si fara ajutor de specialitate. De retinut ! Desi tratamentul tulburarilor de panica este foarte util in inlaturarea atacului sia simptomelor acestuia. In unele cazuri se ajunge destul de greu la o schema terapeutica eficienta. Adesea insa.se vor incerca foarte multe medicamente in diferite doze pana se vor alege cele cu adevarat eficiente. . sisteaza brusc administrarea tratamentului.Din pacate. depresie. Administrarea lor prompta poate ameliora disconfortul pacientului si poate tine simptomatologia sub control.unii deoarece considera ca simptomele nu sunt destul de grave. Tratamentul de lunga durata va include si psihoterapie (poate chiar mai mult decat initial). iar severitatea lor poate varia foarte mult (este de obicei influentata de coexistenta anumitor fobii). Pentru o vindecare completa si nu doar o atenuare a severitatii simptomelor. el nu poate preveni teama de aparitie a altora si nici nu poate inlatura fobiile pacientului. tutun. Din cauza impactului major al acestor tulburari asupra calitatii vietii pacientului. consum exagerat de alcool) care necesita propriul lor tratament sau daca tulburarile au evoluat si astfel este nevoie de regandirea tratamentului ori s-au ameliorat si pacientul incepe vindecarea. insa exista o serie de recomandari ce pot sa scada frecventa si intensitatea lor. Pacientii cu tulburari anxioase si tulburari depresive asociate. Pentru acestea sunt foarte utile tehnicile psihologice si psihocomportamentale.retrase treptat din schema terapeutica. Este foarte important ca pacientii sa fie complianti la tratament. Este insa foarte important ca aceste tulburari sa fie tratate. Daca pacientul ajunge in stare grava la spital se recomanda administrarea rapida de benzodiazepine. pacientii sunt sfatuiti sa urmeze tratamentul pana la capat. este foarte important de diagnosticat si tratat anxietatea. dupa ce pacientul a observat ca starea s-a ameliorat.

Tratament la domiciliu Sus Tratarea la domicliu a atacurilor de panica este posibila. O tehnica de relaxare foarte utila si comoda este urmatoarea: pacientul isi relaxeaza intai umerii si incearca sa constientizeze in ce parte a corpului exista o tensiune musculara.- Evitarea triggerilor Administrarea si a stimulilor corecta ce a declanseaza atacurile. tratamentului. .Efectuarea de exercitii fizice completate de 10. Pacientul trebuie sa invete sa isi controleze frecventa respiratiei. Reducerea consumului de alcool. Exercitiul cuprinde treptat si muschii de la membrul opus. se incordeaza muschii gambei si se inspira adanc. insa pacientii sunt avertizati sa nu confunde o boala grava (de exemplu infarctul miocardic) cu un atac de panica (aceasta este o problema cu care se confrunta si medicii cand examineaza un pacient cu simptome intricate).Consumul unor alimente pline de vitamine si minerale si evitarea produselor bogate in grasimi si zahar.Frecventare unor grupuri de dialog si suport psihologic in care sunt si alte persoane cu acest tip de tulburari. Daca pacientul a fost diagnosticat si tratat deja pentru atacuri de panica si tulburari anixoase si este familiarizat cu semnele si simptomele bolii. pacientul poate sa isi tina mana pe abdomen si sa numere de cate ori expansioneaza acesta pe minut. De exemplu. tratamentul la domicilu nu mai este indicat si acesta este sfatuit sa se prezinte la medic ori de cate ori apar simptome sugestive pentru boala de fond sau pentru tulburarea anxioasa. de la abdomen si de la membrele superioare. . . Pentru a verifica frecventa respiratiilor.20 de minute de exercitii de respiratie si relaxare musculara zilnica. exista anumite recomandari utile si tehnici care pot opri atacul de panica sau ii pot reduce din intensitate. cum ar fi afectiuni cardiace sau renale. cafea si substante psihostimulante. Pentru a evita hiperventilatia si tahipneea cel mai util ar fi sa expire ca si cand ar sufla int-o lumanare. se tine astfel tensiunea si apoi se relaxeaza muschii pe masura ce aerul este expirat. . In unele cazuri este foarte important ca si familia pacientului sa fie integrata intr-un program de terapie deoarece . Apoi incearca sa incordeze si sa relaxeze fiecare grupa de muschi in parte.Continuarea tratamentului psihocomportamental. Daca se mentine un control relativ strict al respiratiei se pot evita numeroase complicatii. In cazul in care pacientul este diagnosticat cu alte patologii organice grave.Incercarea de a dormi 7-9 ore pe noapte astfel incat sa dispara senzatia de somnolenta si pacientul sa se simta revigorat dimineata. Alte Reducerea sfaturi anxietatii prin alte utile tehnici de relaxare includ si reducerea : stressului. .

In cazul pacientilor tratati ambulator.poate deveni foarte frustrant sa stea langa o persoana cu tulburari anxioase. castig ponderal. inapetenta. Acestea sunt medicamente foarte bine tolerate de majoritatea pacientilor daca sunt administrate corect. cand pacientii se prezinta la medic in plin atac sau cand exista teama intensa de reaparitie a atacurilor. Inhibitori specifici Antidepresive Antidepresive ai recaptarii serotoninei. Aceste substante sunt capabile sa creasca disponibilul serotoninei in creier. diaree. greata. Tratamentul - medicamentos include o gama larga de substante : Benzodiazepine. Cele mai frecvente reactii adverse ale acestor compusi sunt : xerostomie. tremor al extremitatilor. Pacientul simte ameliorarea simptomelor in timp scurt 1. somnolenta. in special in cazul pacientilor care nu tolereaza corespunzator inhibitorii recaptarii de serotonina sau in cazul carora acestea au fost ineficiente. Au fost folosite si alte antidepresive ce influenteaza sistemul serotoninergic. ametelior. scaderea libidoului.3 saptamani de la debutul tratamentului insa in unele cazuri efectul se poate instala si dupa 6. Tratamentul pe termen lung este adesea realizat cu inhibitori specifici ai recaptarii serotoninei. cefalee. benzodiazepinele pot fi administrate in continuare pentru o perioada scurta de timp (maxim 2 saptamani). . Daca este necesar. stari de iritabilitate. reducerea severitatii si numarului lor si diminuarea anxietati legate de aparitia altor atacuri. pacientul este sfatuit sa consulte medicul deoarece exista posibilitatea ca inhibitorii recaptarii serotoninei sa nu fie eficienti in cazul lor. O parte din aceste medicamente sunt inca utilizate in anumite cazuri si sunt in special reprezentate de antidepresive tricilice si antidepresive IMAO. Tratament medicamentos Sus Tratamentul are drept scopuri controlul simptomelor. in doze crescute progresiv si nu in doze mari inca de la debut. Benzodiazepinele sunt indicate in special in cazurile acute. Alprazolamul a fost si el foarte utilizat. IMAO. ceea ce se traduce clinic prin reducerea severitatii atacurilor. Medicul este cel care stabileste care pacienti necesita tratament cu benzodiazepine in functie de abilitatea pacientului de a-si controla simptomele pana la un urmator consult sau reevaluare sau pana cand inhibitorii recaptarii serotoninei incep sa controleze simptomele (aproximativ 2 saptamani). Pacientul poate restrictiona (mai mult sau mai putin voit) activitatile sociale ale familiei si astfel ceilalti membrii se pot simti ingraditi. benzodiazepina de electie este clonazepamul. triciclice. Daca insa nu se observa nici o ameliorare a simptomelor dupa 3 saptamani de tratament corect administrat.8 saptamani. insa administrarea acestuia este in prezent controversata deoarece are o mare capacitate de inducere a dependentei.

Cele - mai frecvente reactii adverse sunt : diplopie. libidoului. Aceste substante sunt contraindicate copiilor. modificari de sentimente impotenta. Scopul este de a reduce disconfortul psihoemotional indus pacientului de contactul cu anumite elemente din mediul ambiant sau de diverse situatii. Alte tipuri de tratament si sfaturi utile Sus In completarea tratamentului medicamentos. exista posibilitatea ca tratamentul sa fie prelungit cu cateva luni.Antidepresivele triciclice sunt indicate in tratamentul pe termen lung al acestor tulburari deoarece ele sunt capabile sa reduca si severitatea recurentelor. Totusi. hipertensiune arteriala modificarea insomnii. ritm si de scaderea frecventa ameteli. de aceea pacientii trebuie sa fie complianti si sa isi adminsitreze medicamentele conform recomandarilor medicului. abuzului de alcool sau psihostimulante.Terapia de expunere este un tip particular de tratament cognitiv comportamental. recurentele sunt mult mai putin frecvente comparativ cu utilizarea unui singur tip de tratament. Nu exista tratament chirurgical pentru tulburarile anxioase ci doar medicamentos. dupa cum urmeaza : . neliniste. Daca aceste 2 modalitati sunt combinate. Majoritatea medicamentelor utilizate in tratamentul acestor tulburari sunt administrate pe termen lung (uneori chiar si peste 12 luni) si apoi sunt oprite treptat in cursul a catorva saptamani. pacientii pot incerca si alte tipuri de terapii. Daca simptomele reapar in acest interval in care se scad dozele. trebuie precizat ca si IMAO au o serie de reactii adverse care fac ca acesti compusi sa fie mai degraba o rezerva terapeutica si nu o clasa de prima linie. lipotimii. apetitului. cu valori foarte mari. Starea pacientului este permanent urmarita si evaluata in timpul tratmentului cu astfel de substante pentru a se evita aparitia unor complicatii de tipul depresiei. De retinut ! Tratamentul de electie al tulburarilor anxioase este cel medicamentos (de preferat cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei) combinat cu psihoterapie cognitiv comportamentala ce se axeaza pe modificarea felului in care anumite elemente din mediu sunt percepute de catre pacient. adolescentilor si femeilor insarcinate sau care alapteaza. Pacinetul este indrumat de catre un psiholog si alaturi de acesta incearca sa vizualizeze stimulul .Antidepresivele IMAO sunt administrate pacientilor a caror simptomatologie nu poate controlata in alt fel (sunt refractari la alte antidepresive) nu tolereaza alte antidepresive din cauza reactiilor adverse si au antecedente de tratament reusit cu IMAO. cardiaca.

codite. Apoi se completeaza: se inspira ca mai inainte. Adeptii acestei practici cred ca aromele din uleiuri stimuleaza terminatiile nervoase olfactive. cu accentuarea umplerii cu aer a segmentelor pulmonare inferioare.si sa il confrunte. apoi se continua cu inspirul in segmentele superioare astfel incat mana dreapta ascensioneaza o data cu grilajul costal iar mana stanga cobora putin cu abdomenul. iar apoi sunt combinate cu alte substante (de obicei ulei. cu genunchii indoiti. alcool) si pot fi utilizate atat pentru masaj cat si pentru parfumarea aerului sau pentru a fi inhalate. Se crede ca uleiurile interactioneaza cu productia de hormoni a organismului si ca stimuleaza relaxarea si inlaturarea stressului. Apoi se inspira. Pacientii trebuie sa se ridice lent din decubit dorsal dupa realizarea acestor exercitii. Tehnicile de relaxare si-au demonstrat si ele eficienta si specialistii incurajeaza folosirea lor. Se recomanda efectuare aacestor exercitii timp de 3-5 minute in fiecare zi. Activitatile din cadrul acestei forme de terapie sunt foarte diverse si depind in principal de tipul de anxietate pe care obiectul respectiv il induce. radacini. Unele persoane se pot simti putin ametite la inceput. astfel incat mana stanga urca in inspir. pistil. Acesta isi pune mana stanga pe abdomen si mana dreapta pe torace si este atent la miscarile respiratorii realizate la nivelul acestor segmente. frunze. samburi sau seminte. iar expirul pe gura. in aceasta situatie se recomanda rarirea exercitiilor. Nervii olfactivi trimit apoi impulsuri catre anumite regiuni din creier ce controleaza memoria si emotiile. Acestea includ : . - Masajul- in special al umerilor si al regiunii cervicale. Inspirul se realizeaza exclusive pe nas.Pacientul poate lua parte activ la tratament – se poate informa cu privire la tulburarile de care sufera si poate sa participe la intalniri organizate de alti pacienti cu aceasta boala. tai chi sunt tehnici speciale de meditatie care trebuie deprinse alaturi de un maestru al acestor practici. . O tehnica foarte buna presupune : asezarea pacientului pe spate. Respiratiile adanci. . Uleiurile sunt prelucrate din petale.Yoga. . . ca de exemplu : . Uneori se poate apela si la hipnoza si introducerea pacientului intr-o realitate virtuala.Relaxare musulara progresiva.utilizeaza uleiuri esentiale din plante ce stimuleaza relaxarea. iar mana dreapta ramane aproximativ nemiscata.Terapia familiei: in cadrul acesteia sunt consiliati membrii familiei despre cum sa faca mai bine fata acestei tulburari si despre cum sa ajute pacientul sa isi invinga fobiile.10 ori.Aromaterapie.implica reducerea tensiunii din fiecare grupa de muschi in parte. complete sunt un mod bun de a reduce tensiunea si a induce organismului o stare de relaxare.Relaxare prin respiratie: sunt importante astfel de exercitii deoarece modul in care o persoana respira influenteaza intregul organism. Aceste exercitii se practica de 8. Activitatile de relaxare psihica sunt combinate cu cele de relaxare a corpului.

.devine din ce in ce mai folosita deoarece creste foarte mult tonusul psihic. reduce tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si amelioreaza capacitatea de luare a deciziilor. . . ca exista factori biologici. reduce stressul si se pare ca influenteaza chiar si functia imuna. Organismul raspunde la imagini create de creier in special daca sunt senzatii complexe ce implica toate simturile.in cadrul ei pacientii isi concentreaza atentia pe ce li se intampla in acel moment (cel mai frecvent se concetreaza pe respiratie). o substanta cu efect relaxant asupra organismului.Terapia prin ras. . tratament.Meditatia.Muzicoterapie. Muzica pare a stimula creierul sa produca melatonina. rabdare : . . psihosociali Care dar sunt si variantele genetici de implicati). ca simt caldura soarelui sau briza si mirosul marii.Vizualizarea este o metoda in cadrul careia se utilizeaza foarte mult imaginatia pentru ca pacientul sa se poata relaxa si sa poata scapa de tensiuni si stress. Pentru a facilita obtinerea acestor senzatii exista foarte multe CD-uri cu muzica ambientala. .Care sunt reactiile adverse ale fiecarui compus administrat si ce masuri pot lua pacientii pentru a ameliora intensitatea acestora. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu tulburari anxioase este excelent daca acestia respecta tratamentul medical de specialitate. ca aud valurile si pescarusii.Care sunt recomandarile igieno-dietetice in cazul tulburarilor anxioase: evitarea consumului de cafea. alcool sau substante psihostimulante.o tehnica ce poate deschide psihicul spre anumite sugestii si poate influenta modul in care organismul raspunde la agresiunea factorilor stressori. sa amelioreze tonusul psihic si sa modifice ritmul fiecarei zile..Autohipnoza. Sesiunile de muzicoterapie includ ascultarea de muzica dar si crearea unor piese sau fragmente muzicale.Care sunt cauzele de aparitie a acestor tulburari (faptul ca etioloia este complexa. .poate sa relaxeze foarte mult corpul. Pacientii isi pot imagina ca sunt pe malul marii. Specialistii considera ca ritmul muzicii poate induce o stare de relaxare. invatare si memoria. ca simt nisipul sub picioare. Medicul Complianta trebuie sa la ii tratament explice apare acestuia si in ca urmare amanunt a si educarii cu pacientului. .Care sunt avantajele si dezavantajele fiecarui tip de medicament in parte si ce se poate intampla daca pacientul sisteaza brusc administrarea acestora.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->