4.

SUPRASTRUCTURA CĂII FERATE

Alcătuirea suprastructurii căii ferate este bazată pe principiul tehnic al succesiunii unor elemente din ce în ce mai pu in rezistente (şine, traverse, prisma căii), suportând aproximativ aceleaşi sarcini (din materialul rulant), repartizate pe suprafe e din ce în ce mai mari, astfel încât presiunile reduse corespunzător să nu depăşească rezisten ele admise de materialele din elementele suprastructurii (o el, lemn sau beton, piatră spartă). În ansamblul său, suprastructura căii ferate preia şi repartizează pe suprafe e mai mari sarcinile de la materialul rulant pe care le predă infrastructurii, în limita capacită ii portante a acesteia. De asemenea, suprastructura căii ferate preia şi amortizează şocurile şi vibra iile ce se produc în timpul circula iei.

4.1. Elementele suprastructurii căii ferate
Suprastructura căii ferate este alcătuită în principiu din şine, traverse, material mărunt de cale şi prisma căii (fig. 4.1).

Fig. 4.1. Alcătuirea suprastructurii căii ferate. De asemenea, în cadrul suprastructurii căii ferate sunt incluse aparatele de cale (schimbătoare, bretele, traversări etc.).

153

4.1.1. Şina de cale ferată
Şinele constituie elementele principale ale suprastructurii căii ferate. Ele sunt bare lungi, laminate din o eluri speciale, având un profil adecvat scopului pe care trebuie să-l servească. Şinele sus in şi ghidează ro ile materialului rulant, ele preluând sarcini mari transmise de vehicule aproape concentrat pe care le repartizează corespunzător pentru a fi preluate de traverse. Şina de cale ferată este solicitată static şi dinamic de for e verticale şi orizontale (transversale şi longitudinale) şi este supusă permanent ac iunii factorilor climaterici. Forma şi dimensiunile şinei de cale ferată trebuie să asigure rezisten ă şi stabilitate fa ă de toate solicitările, să fie economice şi să prezinte o repartizare ra ională a materialului. Forma profilului transversal al şinei de cale ferată a evoluat în timp (formă de U, de cornier, de U întors etc.), ajungând la forma de dublu T, considerată în prezent cea mai avantajoasă din punct de vedere al rezisten ei, stabilită ii, ghidării materialului rulant, frecărilor care apar între şină şi bandajul ro ilor şi al utilizării ra ionale a materialului. Forma de dublu T, care rezistă foarte bine la încovoiere din sarcini verticale, are talpa superioară astfel realizată încât să poată servi pentru ghidarea circula iei materialului rulant iar talpa inferioară să poată fi uşor fixată de traverse. Acest tip de şină "cu talpă" este cunoscut sub denumirea de şină tip Vignole şi este adoptată şi de căile ferate române. Şina tip Vignole este formată din trei păr i (fig. 4.2): - o parte superioară, numită ciupercă, care con ine cca 45 % din materialul şinei; - o parte inferioară, numită talpă, care con ine cca 35 % din materialul şinei; - o parte intermediară, numită inima şinei, cu cca 20 % din material. Ciuperca şinei este delimitată de suprafa a de rulare, fe ele laterale ale ciupercii şi umerii ciupercii şinei (fe ele inferioare ale ciupercii, fig. 4.2). Suprafa a de rulare este curbată pentru ca între bandajul ro ilor şi şină să existe un contact optim, astfel încât frecările materializate la acest nivel să fie Fig. 4.2. Şina tip Vignole. minime şi să se elimine inconvenientele care pot apare din cauza diferen elor de conicitate a bandajelor, din cauza uzurii şinei şi bandajelor, din cauza diferen ei de înclinare a şinei din montaj etc. Fe ele laterale ale ciupercii pot fi verticale la şinele mai uşoare (de exemplu: la şinele tip 34,5; 40 sau 45) sau înclinate la tipurile de şină mai grele. Umerii ciupercii şinei servesc, împreună cu fe ele superioare ale tălpii şinei, ca suprafa ă de rezemare pentru eclise. Eclisele se folosesc pentru legarea capetelor a două şine consecutive pentru a asigura continuitatea acestora (perechea de legături realizate din eclise şi 154

). simetrice (aceeaşi rază sau aceleaşi succesiuni de raze). Rezultă că. talpa şinei trebuie să fie suficient de lată. ulm etc. .00 m se folosesc şine scurte cu lungimea de 14. pe re eaua SNCFR.00 şi 30. Traversele de cale ferată pot fi executate din lemn. 22. la capetele şinei. molid. se mai livrează şine de lungimi subnormale şi şine de lungimi speciale. folosit în Australia). salcâm. traversele asigură. cer etc. Pentru caracterizarea şinelor de cale ferată se folosesc mai multe elemente. Talpa şinei asigură transmiterea sarcinilor asupra traverselor pe suprafeşe suficient de mari pentru a putea fi preluate de traverse. ea este supusă la eforturi unitare importante de întindere şi compresiune. Traversele de cale ferată Traversele de cale ferată sunt elemente care intră în alcătuirea suprastructurii căii ferate şi au rolul principal de a prelua sarcinile primite de la şine şi de a le transmite. În cazul căii fără joante. fag.97 m). denumite şine cu lungime scurtă (de exemplu. Ecartamentul este lărgimea reglementată a căii ferate în aliniament. micşorate corespunzător. Pe firul interior în curbe se folosesc şine de lungimi mai mici.2. pentru o lungime normală de 15.93 m.00. lungimile pot ajunge la valori mari. Ecartamentul normal este de 1 435 mm (acesta este adoptat şi de căile ferate române). Racordările inimii cu ciuperca şi cu talpa şinei sunt. din beton armat sau din metal. prin sudură.1. Lungimea şinei pentru calea ferată cu joante se livrează de regulă pentru temperatura de 20 oC.şine de tip mediu (tip 49 şi 54). care intră în construc ia aparatelor de cale.buloane pe ambele fire de şină pentru asigurarea continuită ii şinelor consecutive se numeşte joantă). stabilitatea căii în plan vertical şi în plan orizontal. Inima şinei este cuprinsă între linia de intersec ie a umerilor ciupercii şinei şi linia de intersec ie a fe elor superioare ale tălpii şinei.traversă.00 m. dintre care aici se re in ca semnificative tipul şi lungimea şinei. prin rezemarea şi încastrarea lor elastică în prisma căii. De asemenea.şine de tip greu (tip 60 şi 65). prin intermediul elementelor de prindere. 25. În afara lungimilor normale. respectiv de 14. La calea cu joante. Lungimile normale ale şinelor de cale ferată au următoarele valori: 15. gârni ă. se folosesc următoarele tipuri de şine: . permite realizarea prinderii şinei de traversă cu ajutorul materialului mărunt de cale şi asigură stabilitatea şinei la răsucire. Traversele din lemn pot fi executate din lemn de esen ă moale (pin. . precum şi de încovoiere şi de forfecare. plop. În condi iile unor solicitări alternative. larices. din lemn de esen ă tare (stejar. 4. ecartamentul căii. Tipul şinei reprezintă masa unui metru din şina respectivă (de exemplu: şina tip 49 cântăreşte 49 kg/m). uneori la mai mul i kilometri (distan e între sta ii. În ara noastră.şine de tip uşor (tip 40 şi 45).) sau din lemn de esen ă specială (gabonul. inima se găureşte în apropierea axei neutre pentru prinderea ecliselor de şinele consecutive cu ajutorul buloanelor. gorun. reprezentând distan a între fe ele laterale interioare ale celor două şine măsurată la 14 mm sub planul tangent comun la suprafa a de rulare. folosit în Fran a. de regulă. brad. prismei căii. între lucrări de artă importante etc.).50. iar fa a inferioară a tălpii este necesar să fie plană. Traversele mai asigură. legând şinele între ele şi formând cu acestea cadrul şină . 155 .

. traversele din lemn se impregnează. 156 . Pentru şinele tip 40. .3. . Traversele din beton armat utilizate în ara noastră sunt monobloc cu sec iune variabilă. 49 şi 54. care sunt alcătuite din două blocuri. de regulă. utilizate la aparatele de cale (schimbătoare. 4.traversele normale. 4. 4. După forma şi modul de prelucrare a sec iunii transversale. iar a celelalte două fe e au curbura naturală a lemnului. care au sec iunea dreptunghiulară şi sunt prelucrate pe patru fe e. • tip C. şi anume (fig. • tip A2. Fig. Cel mai bun este creozotul de huilă care este un lichid uleios. insolubil în apă. ob inut prin distilarea gudroanelor de cărbune (huilă) la temperaturi înalte. Tipuri de traverse din lemn. iar pentru şinele tip 60 şi 65. indiferent de ecartament (traverse de tip A1 cu diferite dimensiuni standardizate). la care plăcile metalice sunt cu grosime constantă. care sunt prelucrate pe două fe e. traversări. Lă imea acestor traverse este de 21…26 cm şi înăl imea de 14…16 cm. care au muchiile superioare teşite la 45 o şi sunt prelucrate pe patru fe e. După locul de întrebuin are. vâscos. traversele din fiecare categorie se pot livra în patru tipuri.4). de culoare portocaliu închis. Forma lor a rezultat din condi ii constructive şi de rezisten ă. care sunt prelucrate pe trei fe e. • tip B. cu substan e antiseptice care împiedică dezvoltarea ciupercilor şi microorganismelor şi deci putrezirea lemnului.traverse pentru căi ferate cu ecartament îngust. numite impropriu antretoaze. În alte ări (de exemplu: Fran a) se mai utilizează traverse bibloc. bretele). iar a patra fa ă are curbura naturală a lemnului.traverse speciale.traverse pentru poduri.4) utilizate în prezent sunt realizate cu armătură pretensionată (beton precomprimat). la care plăcile metalice au o înclinare de 1:20. lă imea de 26 cm şi înăl imea de 16 cm. Traversele din beton armat (fig.3): • tip A1. 45. 4. utilizate pentru linii cu ecartament normal. fe ele superioare ale bloche ilor au înclinarea de 1:20 (fig. fe ele superioare ale bloche ilor traverselor din beton sunt sunt orizontale. cu un miros caracteristic. traversele din lemn pot fi: . Traversele normale din lemn se livrează în două categorii: categoria I (cu lungimea de 250 cm sau 260 cm) şi categoria a II-a (cu lungimea de 240 cm). Pentru prelungirea duratei de exploatare. solidarizate între ele printr-un profil metalic sau prin grinzişoare din beton armat. Aceatea sunt traverse de tip A1 cu lungimea de 280…560 cm. la calea pe poduri metalice şi la aparatele de cale.Traversele din lemn se folosesc pe re eaua SNCFR obligatoriu în curbele cu raze mai mici de 500 m. numite bloche i.

material mărunt laminat (eclise. plăci metalice. Pentru prinderea plăcii metalice de traversă. Materialul mărunt de cale Material mărunt de cale cuprinde toate elementele destinate legării şinelor între ele şi prinderii şinelor de traverse. Pe re eaua SNCFR se folosesc traverse din beton de tipul T 13. 4.3. Traversele din beton se confec ionează din betoane de clasă superioară. pe cuprinsul aparatelor de cale.1.material mărunt filetat (buloane verticale şi orizontale.alte materiale mărunte (inele resort. Traversă din beton precomprimat. . atunci când se urmăreşte recuperarea lor. T 16 şi T 17. TS 13. buloane la aparatele de cale). 4. care sunt înglobate în beton. precum şi unele dispozitive specifice căii ferate (contra deripării căii şi contra fugirii şinelor). eventual. Traversele din beton armat nu pot fi folosite în curbele cu supralărgire. . . Traversele metalice nu se folosesc decât foarte rar şi. iar armătura este alcătuită din 10…12 toroane care sunt formate din 3 corzi cu diametrul de 3 mm răsucite între ele. iar pe liniile industriale se folosesc traversele tip Ti şi Tsi.4. crampoane. Materialul mărunt metalic de cale poate fi clasificat astfel: . la trecerile de nivel şi în cazul terasamentelor susceptibile de tasări după darea liniei în exploatare. cleşti). dispozitive contra fugirii şinelor). 157 .material mărunt trefilat (tirfoane).Fig. cele patru tirfoane se introduc în dibluri de lemn sau din material plastic.

5. 4. prinderi etc. rezultă şi o mare diversitate a materialului mărunt de cale care nu va putea fi prezentată detaliat. se introduc şuruburile. iar apoi placa este prinsă de traversă prin intermediul tirfoanelor. Fig. 54. inelele resort şi piuli ele. traverse. după ce şinele sunt aşezate pe placă. 60 şi 65). 158 . În aceste condi ii.5 este prezentată prinderea indirectă (specifică tipurilor de şină 49. Exemplu de prindere indirectă.Având în vedere marea varietate de tipuri de şine. cu materialul de cale necesar. pentru exempificare. în fig. apoi cleştii. În acest sistem de prindere. 4.

Cleştii trebuie să rezeme cu toată lungimea lor pe placă sau pe şină. Plăcile metalice folosite la joante se sprijină pe două traverse alăturate.sporirea elasticită ii ansamblului şină – traversă – prisma căii. . Acestea servesc la legarea şinelor cap la cap prin joante (buloane orizontale) şi pentru prinderea şinei de placa suport la prinderea indirectă (buloane verticale).îmbunătă irea elasticită ii suprastructurii. Plăcile pot fi cu grosime constantă sau cu înclinare de 1:20.asigurarea unei mai bune solidarizări a şinei de traversă. Sunt preferabile plăcu ele de cauciuc care au o elasticitate mai bună.asigurarea înclinării tălpii şinei cu 1:20 corespunzătoare înclinării bandajului materialului rulant.repartizarea presiunilor date de şină pe o suprafa ă mai mare. Inelele resort servesc la împiedicarea deşurubării piuli elor de pe buloane sub influen a ac iunii sarcinilor variabile produse de circula ia materialului rulant. dar sunt mai lungi. Cleştii servesc la prinderea şinei de traversă cu ajutorul tirfonului sau a bulonului vertical la prinderile indirecte. Se utilizează la realizarea joantelor şi la prinderea şinelor de traverse.îmbunătă irea izolării electrice între cele două fire de şină. sporesc mai bine rezisten a la deplasare a şinei pe placă şi au o durată de exploatare mai îndelungată. 159 . Tirfoanele sunt şuruburi speciale fabricate din o el moale care servesc la prinderea şinelor de traverse. Plăcu ele intermediare sunt piese din lemn. Plăcile izolatoare au dimensiuni cu 10 mm mai mari pe contur decât plăcile metalice.Buloanele sunt piese metalice formate din şuruburi şi piuli e. De asemenea. Plăcile izolatoare sunt piese confec ionate din cauciuc sau material plastic pentru a se interpune între placa metalică şi traversa din beton Plăcile izolatoare au următoarele scopuri: . iar pe suprafa a lor au şăn ule e paralele pentru sporirea elasticită ii şi prevenirea uzurii. . în special la traversele din beton. micşorându-se efectele lipsei de planeitate dintre talpa şinei şi fa a plăcii.amortizarea par ială a zgomotului produs de circula ia materialului rulant. . au aceeaşi sec iune cu placa simplă. .aşezarea mai bine a şinei pe placă. . asigurând o bună elasticitate ansamblului şină . la traversele care au fe ele superioare ale bloche ilor orizontale. determinând ac ionarea solidară a tuturor pieselor de prindere la solicitările transversale. Capul trebuie să nu fie deformat pentru ca titfonul să poată fi strâns şi destrâns în condi ii bune. Tirfonul este alcătuit din două păr i: capul şi tija tirfonului. iar corpul tirfonului trebuie să fie filetat complet. . La aparatele de cale se folosesc cleşti de formă specială.sporirea rezisten ei la alunecare a şinei pe placa metalică. .aşezarea mai bine a plăcii metalice pe traversa din beton. buloanele mai servesc la asamblarea unor piese în cadrul aparatelor de cale.traversă – prisma căii. îndeplinind următoarele roluri: . cauciuc sau material plastic care se introduc între talpa şinei şi placa metalică la prinderile indirecte cu următoarele scopuri: . Plăcile sunt piese metalice care se aşază între talpa şinei şi traversă.

• prinderea indirectă. Aceste piese se montează pe talpa şinei şi se sprijină pe traversă (fig. Eclisele sunt piese metalice care servesc la solidarizarea şinelor care se aşază una în continuarea celeilalte cu scopul de a realiza continuitatea firelor de şină. eclisele pot fi de mai multe tipuri. deci nu se inten ionează sudarea şinelor. care sunt următoarele: • prinderea directă. În acest caz. Un 160 . iar tronsoanele sunt separate între ele prin rosturi de dialta ie. astfel încât să se asigure rostul de dilata ie prevăzut şi să se evite solicitarea la încovoiere a bulonului. cu şinele pe traverse din lemn. care sunt piese metalice de formă specială ce asigură legătura dintre şină şi traversă cu scopul de a împiedica deplasarea uneia fa ă de cealaltă. .găurile eclisei să corespundă ca pozi ie şi ca diametru cu găurile din şină.să asigure continuitatea fără praguri a fe elor active ale ciupercii şinei. atunci fiecare capăt de şină reazemă pe o traversă de lemn (fig. Un alt procedeu de realizare a continuită ii şinelor de cale ferată este prin sudare cap la cap. Pentru o prindere indirectă.să sprijine pe toată suprafa a pe fa a inferioară a ciupercii şinei şi pe partea superioară a tălpii şinei. ob inându-se aşa-numita cale fără joante. Elementele prinderii sunt par ial diferite de cele men ionate la prinderea rigidă. Func ie de tipul şinei. realizarea joantelor necesită folosirea şi a altor componente ale materialului mărunt de cale. Sudare se execută cu instala ii speciale prin procedeul electric cu topire intermediară şi presiune. capetele de şină se reazemă la joantă pe plăci pod cu înclinare. 4. Tipurile de prinderi folosite la căile ferate sunt în general următoarele: .Fig. caz în care cramponul sau tirfonul prind direct talpa şinei de traverse (se foloseşte la şinele tip 40).6). cum sunt eclisele.să suporte sarcini egale cu cele ale şinei.prinderi rigide. . iar înainte şi după aceste traverse joantive se mai amplasează căte o traversă din lemn numită ajutătoare. Eclisele trebuie să îndeplinească următoarele condi ii: . Dispozitiv contra fugirii şinelor. • prinderea mixtă. în timp ce pe partea opusă şina este prinsă într-o grifă a plăcii metalice de tip special iar placa este prinsă de traversă prin tirfon (se foloseşte la şinele tip 45). caz în care prinderea şinei de placa metalică se face separat şi apoi separat se prinde placa de traversă.6. .prinderi elastice.fa a interioară a eclisei să nu ajungă la inima şinei. caz în care pe partea interioară (spre axa căii) şina este prinsă direct prin intermediul tirfonului sau clestelui. 4. Firul de şină ob inut prin sudarea şinelor între ele se numeşte tronson.7 (sec iune prin joantă şi vedere laterală). . sprijinirea realizându-se numai pe umerii eclisei. Pe de altă parte.7. caz în care prinderea se bazează pe deformarea elastică ini ială a elementelor prinderii. . 4. Dacă joantele rămân definitive. modul de realizare a joantei este prezentat în fig.b). 4. Tot în cadrul materialului mărunt de cale se încadrează şi dispozitivele contra fugirii şinelor.

4.7. Principalele roluri ale prismei căii sunt următoarele: .sus inerea traverselor.1. reduse corespunzător şi cât mai uniform. terasamentelor.asigurarea stabilită ii căii în plan transversal şi longitudinal.tronon de cale ferată fără joante este alcătuit dintr-o zonă centrală care nu suportă deplasări din varia ii de temperatură şi două zone laterale. denumite zone de respira ie. prin intermediul stratului de reparti ie. care suferă deplasări din varia ii de temperatură. Fig. b – vedere laterală). .4. Prisma căii La calea ferată clasică traversele sunt înglobate într-un strat de piatră spartă (mai rar pietriş ciuruit) numit prisma căii. Exemplu de joantă pentru prindere indirectă (a – sec iune. preluarea sarcinilor de la acestea şi transmiterea lor. 161 . 4.

Traversarea este o instala ie care serveşte la traversarea a două linii ce se încrucişează la acelaşi nivel şi permite trecerea de pe o linie pe altă linie în ambele sensuri. de cale sunt de tipul schimbătoarelor de cale). 4. 4.25.8). Sfârşitul schimbătorului este în dreptul în dreptul joantelor care leagă piesele inimii de încrucişare de şinele liniilor care se ramifică din schimbător (linia directă şi linia abătută).şinele de legătură între macaz şi inima de încrucişare. Grosimea prismei căii sub talpa traversei. prin care se realizează devierea materialului 162 .5.. La liniile curente.inima de încrucişare. Bretea. sensurile. Breteaua este o instala ie care realizează legătura între două linii paralele.9) şi schimbătoarele de cale (fig. . ascu ite rabotare la vârf.1. a vibra iilor şi a tuturor eforturilor dinamice transmise de materialul rulant.. Macazul este alcătuit din ace. . iar în caz contrar se prevăd prisme ale căii separate.20. Începutul schimbătorului se află în dreptul joantelor care leagă contraacele de şinele liniei care duce spre schimbător şi se numeşte vârful schimbătorului.. . Această instala ie este cea mai răspândită în domeniul căilor ferate (de exemplu.30 m pentru traverse din beton.asigurarea acumulării deforma iilor căii într-un ritm mai lent. în dreptul şinei. Principalele categorii de aparate de cale sunt traversările (fig.. 4. 4.micşorarea posibilită ilor de înghe a platformei căii. bretelele (fig. traverse speciale şi elemente de asamblare. este schimbătorul de cale (fig. 4. la linii cu ecartament normal.macazul sau schimbătorul propriu-zis. duble. asigurând legătura în toate Fig. având distan a între axe de max. func ie de trafic şi de destina ia liniei. 4.0. la SNCFR.drenarea căii şi platformei căii prin asigurarea scurgerii rapide a apelor de suprafa ă. Schimbătorul de cale este alcătuit din: .. Cel mai simplu aparat de cale. Acele sunt şine mobile. cu sau fără joante.10 m.amortizarea şocurilor. şinele şi contraşinele. 4. . 4.25 m pentru traverse din lemn şi de 0. contraace. care asigură continuitatea firelor de şină şi permite trecerea liberă a buzei bandajului ro ii în punctul de intersec ie a şinelor.9. înainte de a fi predate platformei căii. .8. peste 90 % din totalul aparatelor Fig. Pentru linii înguste grosimea prismei căii sub talpa traversei din lemn este de 0.20 m. Aparate de cale În general. Traversare. prisma căii este unică.10). este de 0.10).0. un aparat de cale reprezintă o instala ie fixă a căii construită pentru ramificarea şi încrucişarea la nivel a liniilor de cale ferată.

rulant de pe o linie pe alta. şi anume: a.10. traverse speciale şi elemente de asamblare. Sta iile sunt păr i ale re elei de cale ferată. prevăzute cu construc ii speciale. 4. denumită inimă simplă. depouri. Şinele de legătură sunt şine normale de tipul celor din cale curentă care leagă macazul de inima de încrucişare.sta ii de exploatare. Linia curentă este por iunea de linie situată între vârfurile ramifica iilor extreme ale două sta ii învecinate.6. de care se lipesc acele. care servesc nevoile de trafic. 4. sau necesită ilor exploatării.1. Acestre construc ii sunt dispuse în lungul liniilor de cale ferată cu scopul de a crea puncte de legătură cu celelalte sisteme de transport (rutier. Ele pot fi drepte sau curbe. Sta ii şi triaje de cale ferată O cale ferată este alcătuită din linii curente şi sta ii. b. naval. destinate satisfacerii cerin elor de trafic de mărfuri şi călători. remize). Aceste piese sunt rezemate pe nişte plăci metalice denumite alunecători. Capătul acului dinspre şinele de legătură se numeşte călcâiul acului. vârful inimii. după importan a lor: 163 .sta ii de călători. care asigură mişcarea acelor. cu articula ie sau flexibile. contraşinele. Cele două aripi împreună cu vârful inimii alcătuiesc inima propriu-zisă a schimbătorului. care servesc nevoile de între inere (triaje. după scopul pe care îl servesc: . aripile. de mărfuri sau mixte. aerian. Contraacele sunt şine de tipul celor din linie curentă. . Schimbător de cale simplu. Sta iile de cale ferată se pot clasifica după mai multe criterii. prin conducte) din cadrul sistemului na ional de transport. Fig. Inima de încrucişare este alcătuită din şinele de rulare. cu profil normal sau par ial rabotat.

sta ii intermediare. 4. . acolo unde distan a dintre axele liniilor convergente este de minimum 3. Pe liniile prevăzute cu semnal de ieşire. Cea mai simplă sta ie de cale ferată este formată dintr-o linie directă şi o linie abătută (fig. Distan a dintre liniile din sta ii la care sunt prevăzute peroane este de 6. Între celelalte linii din sta ii. iar lungimea liniei între ultimile joante ale aparatelor de cale din care se ramifică linia respectivă poartă denumirea de lungime reală (fig. Prin conven ie. iar cele din capătul B cu numere pare.linii de evitare (liniile VIII şi IX). . În cadrul sta iilor de călători. În general.. iar la peroanele de descărcare a mărfurilor această diferenşă de nivel trebuie să fie de 1 100 mm.50 m). Lungimea liniei între primele joante ale aparatelor de cale de unde începe ramificarea liniei se numeşte lungime constructivă. iar pe liniile fără semnal de ieşire. Lungimea utilă a unei linii este por iunea din linia respectivă pe care pot sta iona trenurile fără a stânjeni circula ia pe celelalte linii.00 m în sta iile cu trafic redus de călători şi de 9. lungimea utilă este cuprinsă între semnalul de ieşire şi marca de siguran ă. Aparatele de cale din capătul A sunt numeraotate cu numere impare. la toate sta iile capătul dinspre Bucureşti este considerat capătul de intrare ăn sta ie (capătul A). distan a este de 5. func ie de necesită ile pe care le servesc.linii directe (liniile III şi IV).11). de mărfuri sau mixte se amenajează diferite linii cu anumite scopuri.expediere a trenurilor de marfă (liniile V şi VI).00 m. .linii de primire .12): . 4.halte.11). Fig. diferen a de nivel dintre peron şi partea superioară a ciupercii şinei trebuie să fie de 150 mm. . . 164 . 4.sta ii tehnice (între două sta ii tehnice este cuprinsă o por iune de linie numită sec ie de circula ie pe lungimea căreia sunt amplasate mai multe sta ii intermediare sau halte). Sta ie de cale fereată de mică importan ă.expediere a trenurilor de călători (liniile I şi II). 4. o sta ie de cale ferată intermediară se compune din următoarele tipuri de linii (fig.linii de încărcare – descărcare mărfuri (linia VII). În cazul amenajării peroanelor pentru călători.linii de primire . .00 m în sta iile cu trafic mare de călători. . iar celălalt capătul de ieşire din sta ie (capătul B).11.triaje. lungimea utilă este dată de distan a măsurată între mărcile de siguran ă (marca de siguran ă este o bornă specială care se aşază între linii.

) şi remize. de mai mică importan ă decât depourile. Triaj de cale fereată.13. B. 4. Trenurile se primesc în grupa A de linii. alimentare etc. o cocoaşă de triere şi o cocoaşă de retriere (fig. Vagoanele se leagă apoi în ordinea sta iilor de destina ie şi se formează o garnitură de tren ce se deplasează pe o linie a grupei D (grupă de expediere a renurilor). între inerii şi reparării locomotivelor. 4. după care vagoanele sunt împinse spre cocoaşa de triere şi sunt repartizate după cerin e şi direc ii pe liniile grupei B. care sunt complexe de linii. De exemplu. amenajate în scopul garării. 165 . C şi D).12. Sta ie de cale fereată intermediară. 4.13). unde vagoanele sunt aranjate în ordinea sta iilor de destina ie în sensul de mers al trenului. numită grupă de triere a vagoanelor. Fig. care cuprind complexe de linii. clădiri şi instala ii necesare pentru men inerea în bună stare de func ionare a locomotivelor (control. care se numeşte grupă de primire. depouri.Fig. clădiri şi instala ii. între inere. Vagoanele de pe o anumită linie sunt trecute apoi peste cocoaşa de retriere şi trimise spre grupa de linii C (grupă de retriere). în care se execută compunerea şi descompunerea trenurilor de marfă. un triaj este alcătuit din patru grupe de linii (grupele A. În cadrul sta iilor de exploatare se amenajează triaje. repara ii.

Panourile se lansează în cale cu macarale . 4. Modernizarea suprastructurii căilor ferate existente se poate realiza numai în cadrul lucrărilor de repara ii capitale. traverselor din lemn şi pentru montarea panourilor. precum şi pentru consolidarea ei în vederea desfăşurării circula iei cu viteza proiectată. Procesul tehnologic de asamblare a panourilor cuprinde lucrări pregătitoare şi lucrări de asamblare propriu-zise.50 m. Lungimea utilă a liniei de montare trebuie să fie egală cu jumătate din lungimea panourilor prevăzute a se monta maxim într-o zi. sau cu lungimea rezultată din depozitarea traverselor necesare pentru produc ie timp de 30 de zile. Baza de montare a panourilor (fig. 4. Şuruburile şi piuli ele se cură ă în prealabil de rugină şi se ung cu ulei mineral. Tehnologii de construc ie şi de între inere Pentru construc ia suprastructurii căii ferate se aplică în mod curent două procedee.14. care constituie calea de rulare a macaralelor . a şinelor.00 m pentru fiecare panou. Distan a dintre liniile I şi II se stabileşte func ie de caracteristicile macaralelor folosite pentru manipularea materialelor. coaxial.resort necesare.finisarea găurilor de eclisare şi însemnarea diagramei traverselor pe inima şinei.portal mobile pentru transportul în lungul liniei I de montare. . iar în cazul folosirii automacaralelor această distan ă trebuie să fie de minimum 16. de unde acestea sunt transportate la locul de punere în operă cu ajutorul unor boghiuri de construc ie specială.2. şi anume: tehnologia cu panouri realizate în baze specializate sau tehnologia de realizare a panourilor direct în cale.14) se compune din linia I în aliniament care serveşte pentru descărcarea şinelor. După lansarea panourilor se execută ansamblul de lucrări pentru aşezarea liniei la nivel şi în plan. 166 . panourilor executate şi eventual a traverselor.portal mobile.1. Linia II serveşte pentru descărcarea traverselor din beton.pregătirea ecliselor prin cură area ruginei de pe umeri şi asamblarea lor în perechi cu toate buloanele şi inelele . se construieşte o linie cu ecartament de 3 180 mm.2. Lucrările pregătitoare constau în: . tehnologia de realizare a suprastructurii căii ferate din panouri prefabricate constă în executarea panourilor într-o bază. cu un spor de 5. materialului mărunt de cale. Bază pentru montarea panourilor. Fig.4. Executarea suprastructurii din panouri prefabricate În principiu. Pe lângă linia de montaj. cu caracteristici corespunzătoare acestei opera ii. 4.

resort la capătul traverselor şi fixarea plăcilor metalice de traverse. Transportarea şinelor în lungul liniei de montare cu macarale . .montarea căii de rulare pentru macaralele . tirfoanelor şi inelelor . urmată de introducerea dopului de polietilenă cu aripioare în gaura diblului.resort introdus şi cu piuli a înşurubată par ial..8 minute. Pentru un panou de 22. .portal mobile. 167 . În continuare se procedează la verificarea prismei căii cu maşina de profilat pentru eventualele redistribuiri şi completări de piatră spartă. ..lărgirea găurii diblului din lemn. După retragerea trenului din care s-a descărcat piatra spartă. .50 m cu traverse din beton sunt necesare trei macarale. După retragerea trenului special se descarcă piatra spartă pentru executarea prismei căii la capetele traverselor şi între traverse.portal şi lansarea lor în cale. Panourile se încarcă pe boghiuri special construite.strângerea buloanelor verticale definitiv la fiecare a şasea traversă. cu asigurarea ecartamentului prescris. fără a se depăşi capacitatea boghiului. . Pe vagonul special amenajat se pot încărca şi macaralele .transportarea plăcilor metalice. cu inelul .asamblarea cleştilor cu bulonul vertical care se trece prin cleşte. urmată de descărcarea macaralelor . Lucrările de asamblare propriu-zisă a panourilor constau în: . iar pentru lungimi mai mari sunt necesare patru macarale.verificarea ecartamentului panoului şi a alcătuirii lui. se ridică linia la nivelul definitiv şi se realizează prisma căii la dimensiunile proiectate. nivelarea.portal mobile şi aşezarea lor pe plăci.materializarea direc iei liniei şi a nivelului ciupercii şinei cu ajutorul unor ăruşi conform proiectului. . . . Pe un ansamblu de trei boghiuri se pot încărca cel mult patru rânduri de panouri alcătuite cu traverse din lemn. . capacitatea de ridicare a unei macarale fiind de 65 kN. burarea şi riparea liniei cu ajutorul unui utilaj special.. se rectifică poza traverselor şi se strâng prinderile.ridicarea şi deplasarea panourilor de pe trenul special cu ajutorul macaralelor .aducerea şinelor din stivă pe linia de montare cu ajutorul unor macarale sau al unui plan înclinat. urmează ridicarea liniei la cota definitivă. Durata unui ciclu de lansare este de 4.portal pe lungimea pe care s-a prevăzut lansarea panourilor în ziua respectivă. În acelaşi timp panoul se ripează cu ajutorul vinciurilor la pozi ia stabilită prin proiect. Pe măsura avansării trenului cu boghiuri se completează buloanele la joante. apoi se execută un nou buraj şi o nouă ripare cu maşina de burat şi ripat calea. în ordinea lansării lor în cale. vagonul fiind numit şi vagon port-macara.portal pe calea de rulare.manipularea traverselor din beton din stivă în lungul liniei de montare cu ajutorul unei automacarale pe pneuri sau pe şenile.legarea panoului lansat de panoul precedent cu eclise şi cu cel pu in două buloane. un vagon special amenajat în acest scop şi din boghiuri speciale. iar restul se strâng uşor pentru a se permite o înscriere mai uşoară a trenului cu boghiuri pentru transport. Trenul cu boghiuri speciale se compune din: locomotivă. . Lucrările de lansare a panourilor în cale constau în principal din: . .aducerea trenului cu boghiuri speciale până la punctul unde începe lansarea panourilor.încărcarea panoului pe boghiuri pentru expediere.alinierea traverselor astfel încât plăcile metalice să fie pe aceeaşi linie.

140 km/h pe măsura stabilizării liniei. materialul fiind transportat şi depozitat pe capătul traverselor.2. iar panourile se asamblează pe loc. .15 zile se execută un nou buraj şi o nouă ripare a liniei. traverse şi material mărunt de cale) se descarcă direct pe şantier. Refac ia liniei de cale ferată se execută atunci când: 168 .înlocuirea integrală a şinelor. Eclisele şi cleştii se asamblează încă din baza de materiale. Înaintea fiecărei ameliorări de viteză se execută un buraj şi o ripare. iar traversele din lemn se înlocuiesc cu traverse din beton.. Această tehnologie se aplică în special atunci când este posibilă descărcarea materialelor de pe o linie existentă (dublări de linie. după care şinele se aşază cap la cap. cu eventuale completări de ale prismei căii. Traversele în prealabil placate sunt transportate cu vagoane pe linia existentă şi se descarcă pe stratul de piatră spartă al prismei căii ce se construieşte. Prinderea se face definitiv. sporirea lungimii curbelor progresive şi a razei racordărilor. se verifică pozi ia traverselor.se eclisează şinele. în limita terasamentelor existente.înlocuirea aparatelor de cale corespunzător tipului de şină şi îmbunătă irea caracteristicilor acestora. folosind macarale care circulă pe lângă platformă. . după care se sporeşte viteza de circula ie la 50 km/h. prin refac ie şinele şi materialul mărunt de cale se înlocuiesc cu altele noi şi foarte frecvent de tip superior. Şinele şi materialul mărunt de cale se descarcă pe banchetă.îmbunătă irea profilului longitudinal şi aşezarea liniei în plan în axa teoretică.2. După 10. cu excep ia sectoarelor unde este necesară păstrarea lor. Executarea suprastructurii prin montarea căii in situ Materialele pentru alcătuirea panourilor (şine. precum şi îmbunătă irea condi iilor de circula ie prin micşorarea declivită ilor.se aşază plăcu ele şi apoi şinele pe plăci. Pentru alcătuirea panourilor se procedează astfel: . după care linia poate fi deschisă circula iei trenurilor cu o viteză de 30 km/h.3. Viteza se poate ridica treptat la 70. folosind o lată de lungimea şinei pe care este marcată diagrama traverselor. 4. .2.se ripează panourile la axa proiectată prin măsurarea distan elor de la ăruşii de reper pe banchetă..se ripează şi se aliniază lateral traversele în lungul liniei conform diagramei. 120. Lucrările de refac ie au un caracter de renovare şi de modernizare şi fac parte din lucrările de repara ii capitale ale liniei. . câte două. precum şi cură area pietrei sparte şi completarea acesteia cu material nou pentru a se realiza o prismă a căii corespunzătoare condi iilor de circula ie de perspectivă. 4. iar pe inima lor se înseamnă diagrama traverselor şi se şanfronează găurile de eclisare. . traverselor şi materialului mărunt de cale. De regulă. Refac ia căii ferate Prin refac ia căii ferate se în elege un ansamblu de lucrări care cuprinde următoarele opera ii: . sporirea numărului de linii în sta ii). 100. se introduc cleştii şi se strâng buloanele verticale.Se efectuează o recep ie a liniei. Restul opera iilor sunt identice cu cele ale metodei panourilor prefabricate.

nefiind stânjenită de descărcarea traverselor din beton. ceea ce se manifestă printr-un număr mare de şine degradate şi cu defec iuni.2. Ritmul de lucru al unui şantier de refac ie este de cca 60.. . Bază pentru montarea panourilor la refac ia liniei. spre deosebire de construc iile de linii noi.. 4. Panourile se amplasează într-o bază de produc ie şi se transportă la locul de montare cu boghiuri speciale.. Distan a dintre linii se stabileşte func ie de macaralele folosite pentru manipularea traverselor din beton. Baza pentru montarea panourilor la refac ia liniei este similară cu cea pentru construc ii de linii noi.15. Panourile vechi se scot din cale cu ajutorul macaralelor . Asamblarea panourilor se execută pe liniile I şi III (fig. Fig. se execută pe linii în circula ie..70 km/an.. care se efectuează pe linia II. Procesul tehnologic se simplifică în mare măsură atunci când traversele din beton primite sunt deja placate şi au o bună izolare electrică din fabrică. condi iile de securitate a circula iei trenurilor fiind afectate.o elul din şină a ajuns la limita de oboseală admisă.900 m de linie pe zi. 4.1. Refac iile.15).uzura şinelor a ajuns la limita admisă sau tipul şinelor nu mai corespunde noilor condi ii de circula ie. Refac ia în linie curentă necesită următoarele categorii de lucrări: 169 . în perioada când prisma căii nu înghea ă (15 martie. Refac iile se execută prin metoda panourilor prefabricate. Lungimea utilă a liniilor trebuie să fie corespunzătoare pentru depozitarea a 40 % din traversele din beton necesare pentru un an. Panourile vechi se încarcă pe boghiuri speciale cu care se transportă în baza pentru demontarea panourilor. pentru 400. Desfăşurarea lucrărilor de asamblare este similară cu cea descrisă la punctul 4. care circulă pe calea de rulare cu ecartament de 3 180 mm.portal mobile...30 noiembrie). într-un interval de câteva ore când circula ia se întrerupe (linia este închisă). însă adaptată unui ritm de asamblare sporit.

împrăştierea pietrei sparte la capetele traverselor. transportul şi montarea căii de rulare pentru macaralele . 4. . .portal mobile.materializarea prin ăruşi a profilului longitudinal şi a pozi iei liniei în plan pe baza retrasării curbelor. . . apoi piatra spartă curată este repusă în linie.lucrări care trebuie executate imediat după deschiderea liniei.maşini de strâns tirfoane. care se execută înainte de închiderea liniei. după ciuruirea ei. în aceeaşi zi. .descărcarea pietrei sparte noi în cantită i suficiente. În timpul închiderii liniei se execută următoarele lucrări (fig.16. stabilite pe baza unor probe de ciuruire şi pe baza necesită ilor de ridicare a niveletei căii.portal mobile. iar piatra măruntă şi impurită ile sunt evacuate în afara liniei. în vederea montării căii de rulare pentru macaralele . . .lucrări pregătitoare. .maşina de nivelat. Procesul tehnologic de refac ie a liniei de cale ferată.lucrări de consolidare şi de finisare a liniei. .macarale . .demontarea. buloane orizontale şi verticale.portal.plăci vibratoare. cu ajutorul căreia se scoate piatra spartă din prisma căii şi se cură ă prin ciuruire.maşina de ciuruit. 4. .boghiuri speciale pentru transportul panourilor noi şi vechi scoase din cale. Şantierele de refac ii de linii sunt dotate cu următoarele maşini şi utilaje: .maşina de profilat.lucrări ce se execută la închiderea liniei (lucrări de refac ie propriu-zisă).maşina de ridicat linia. . burat şi ripat linia.. .16): Fig.ciocane electrice de burat. Lucrările pregătitoare constau în: . 170 . .

burat şi ripat. după care se trece la burajul al II-lea şi la riparea a II-a ale liniei.remedierea deforma iilor apărute după primele treceri ale trenurilor. 4. ele fiind următoarele: . Materialul necorespunzător este evacuat şi folosit la completarea terasamentelor. . Linia înainte de sosirea trenurilor se prezintă ca în fig. . în limita toleran elor admise la exploatare.completarea şi strângerea buloanelor de eclisare şi strângerea definitivă a celor verticale.16). .schimbarea panourilor pe por iunea Lr. . Lucrările de consolidare încep cu burajul şi riparea I.compactarea stratului de piatră spartă cu plăci vibratoare.portal mobile.lansarea panourilor noi cu ajutorul macaralelor .riparea liniei cu vinciuri. după care se deplasează la primul panou care se ridică şi se încarcă pe primul grup de boghiuri. . care se execută cel mai târziu a doua zi. 4. Concomitent cu burarea şi riparea se execută şi ridicarea liniei la nivelul definitiv.portal mobile pe calea de rulare. .ciuruirea pietrei sparte cu maşina de ciuruit şi repartizarea pietrei sparte curate cât mai uniform pe lă imea liniei (lungimea Lc din fig.17. Se completează prisma căii cu piatră spartă prin introducerea ei în cale cu maşina de profilat. 4.16). cu maşina de ridicat. Pe măsura ridicării panourilor. .introducerea pietrei sparte în cale astfel încât umărul prismei căii să fie cel pu in de 20 cm. Viteza de circula ie se sporeşte la 70 km/h.ridicarea liniei cu maşina de ridicat. nivelat.descărcarea macaralelor . iar între traverse cel pu in pe jumătate din înăl imea lor. Linia înainte de refac ia propriu-zisă. .verificarea stării liniei. . . piatra spartă existentă se nivelează. 4.aplanarea banchetei şi cură area şan urilor din profilul transversal. cu verificarea ecartamentului. Fig. . urmată_de burarea pietrei sparte sub traverse cu ciocane electrice. Lucrările de consolidare şi finisare se execută pentru a aduce linia în starea de a asigura circula ia cu viteza prevăzută în proiect (lungimea Lcf din fig. 4. În sensul de înaintare a lucrărilor utilajele sosesc în următoarea ordine: trenul cu boghiuri neîncărcate şi macaralele .. 171 .16).portal ca la construc ii noi. trenul cu boghiuri încărcate cu panouri noi şi celelalte maşini corespunzătoare planului de lucru (fig. Lucrările care se execută imediat după redeschiderea liniei au ca scop asigurarea unei stări a liniei care să permită circula ia trenurilor până la executarea burajului I.ridicarea şi nivelarea liniei cu maşina de ridicat. iar după retragerea utilajelor se redeschide circula ia cu viteza de 30 km/h.17.

se execută burajul al III-lea. completarea şi revopsirea indicatoarelor de cale. În final. 172 . viteza de circula ie se sporeşte la cea normală. De asemenea. completarea şi revopsirea indicatoarelor de cale. iar în aliniament se efectuează acolo unde este necesar. care nu se încadrează în toleran ele admise. se descarcă piatră spartă din vagoane dozatoare şi se introduce în cale pentru aducerea prismei căii la dimensiunile prescrise. Acesta este obligatoriu în curbe. vor fi eliminate prin lucrări de remediere corespunzătoare. iar toate defec iunile apărute. Zilnic întreaga por iune de linie pe care se circulă cu restric ie de viteză de 30 km/h se va măsura cu tiparul sau căruciorul de măsurat calea. în cadrul lucrărilor de refac ie sunt incluse şi unele lucrări de finisare cum sunt: reararea trecerilor de nivel. montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor etc. Lucrările de refac ie se execută numai de unită i specializate din cadrul SNCFR şi numai în perioade când prisma căii nu este înghe ată. După burajul al III-lea se execută profilarea prismei căii. după care se execută profilarea prismei căii. Lucrările de finisare se execută în intervalul dintre burajul I şi burajul al II-lea şi constau în: plantarea reperilor definitivi.După burajul al II-lea. După alte două zile.