4.

SUPRASTRUCTURA CĂII FERATE

Alcătuirea suprastructurii căii ferate este bazată pe principiul tehnic al succesiunii unor elemente din ce în ce mai pu in rezistente (şine, traverse, prisma căii), suportând aproximativ aceleaşi sarcini (din materialul rulant), repartizate pe suprafe e din ce în ce mai mari, astfel încât presiunile reduse corespunzător să nu depăşească rezisten ele admise de materialele din elementele suprastructurii (o el, lemn sau beton, piatră spartă). În ansamblul său, suprastructura căii ferate preia şi repartizează pe suprafe e mai mari sarcinile de la materialul rulant pe care le predă infrastructurii, în limita capacită ii portante a acesteia. De asemenea, suprastructura căii ferate preia şi amortizează şocurile şi vibra iile ce se produc în timpul circula iei.

4.1. Elementele suprastructurii căii ferate
Suprastructura căii ferate este alcătuită în principiu din şine, traverse, material mărunt de cale şi prisma căii (fig. 4.1).

Fig. 4.1. Alcătuirea suprastructurii căii ferate. De asemenea, în cadrul suprastructurii căii ferate sunt incluse aparatele de cale (schimbătoare, bretele, traversări etc.).

153

4.1.1. Şina de cale ferată
Şinele constituie elementele principale ale suprastructurii căii ferate. Ele sunt bare lungi, laminate din o eluri speciale, având un profil adecvat scopului pe care trebuie să-l servească. Şinele sus in şi ghidează ro ile materialului rulant, ele preluând sarcini mari transmise de vehicule aproape concentrat pe care le repartizează corespunzător pentru a fi preluate de traverse. Şina de cale ferată este solicitată static şi dinamic de for e verticale şi orizontale (transversale şi longitudinale) şi este supusă permanent ac iunii factorilor climaterici. Forma şi dimensiunile şinei de cale ferată trebuie să asigure rezisten ă şi stabilitate fa ă de toate solicitările, să fie economice şi să prezinte o repartizare ra ională a materialului. Forma profilului transversal al şinei de cale ferată a evoluat în timp (formă de U, de cornier, de U întors etc.), ajungând la forma de dublu T, considerată în prezent cea mai avantajoasă din punct de vedere al rezisten ei, stabilită ii, ghidării materialului rulant, frecărilor care apar între şină şi bandajul ro ilor şi al utilizării ra ionale a materialului. Forma de dublu T, care rezistă foarte bine la încovoiere din sarcini verticale, are talpa superioară astfel realizată încât să poată servi pentru ghidarea circula iei materialului rulant iar talpa inferioară să poată fi uşor fixată de traverse. Acest tip de şină "cu talpă" este cunoscut sub denumirea de şină tip Vignole şi este adoptată şi de căile ferate române. Şina tip Vignole este formată din trei păr i (fig. 4.2): - o parte superioară, numită ciupercă, care con ine cca 45 % din materialul şinei; - o parte inferioară, numită talpă, care con ine cca 35 % din materialul şinei; - o parte intermediară, numită inima şinei, cu cca 20 % din material. Ciuperca şinei este delimitată de suprafa a de rulare, fe ele laterale ale ciupercii şi umerii ciupercii şinei (fe ele inferioare ale ciupercii, fig. 4.2). Suprafa a de rulare este curbată pentru ca între bandajul ro ilor şi şină să existe un contact optim, astfel încât frecările materializate la acest nivel să fie Fig. 4.2. Şina tip Vignole. minime şi să se elimine inconvenientele care pot apare din cauza diferen elor de conicitate a bandajelor, din cauza uzurii şinei şi bandajelor, din cauza diferen ei de înclinare a şinei din montaj etc. Fe ele laterale ale ciupercii pot fi verticale la şinele mai uşoare (de exemplu: la şinele tip 34,5; 40 sau 45) sau înclinate la tipurile de şină mai grele. Umerii ciupercii şinei servesc, împreună cu fe ele superioare ale tălpii şinei, ca suprafa ă de rezemare pentru eclise. Eclisele se folosesc pentru legarea capetelor a două şine consecutive pentru a asigura continuitatea acestora (perechea de legături realizate din eclise şi 154

care intră în construc ia aparatelor de cale. dintre care aici se re in ca semnificative tipul şi lungimea şinei. 4. brad. Rezultă că. plop. prismei căii. prin sudură.97 m). precum şi de încovoiere şi de forfecare. La calea cu joante.93 m. prin rezemarea şi încastrarea lor elastică în prisma căii. legând şinele între ele şi formând cu acestea cadrul şină . molid.buloane pe ambele fire de şină pentru asigurarea continuită ii şinelor consecutive se numeşte joantă). Traversele de cale ferată Traversele de cale ferată sunt elemente care intră în alcătuirea suprastructurii căii ferate şi au rolul principal de a prelua sarcinile primite de la şine şi de a le transmite. din beton armat sau din metal. Traversele din lemn pot fi executate din lemn de esen ă moale (pin. În ara noastră. fag.00 m. reprezentând distan a între fe ele laterale interioare ale celor două şine măsurată la 14 mm sub planul tangent comun la suprafa a de rulare. Pe firul interior în curbe se folosesc şine de lungimi mai mici. Talpa şinei asigură transmiterea sarcinilor asupra traverselor pe suprafeşe suficient de mari pentru a putea fi preluate de traverse.şine de tip mediu (tip 49 şi 54). Racordările inimii cu ciuperca şi cu talpa şinei sunt. În condi iile unor solicitări alternative. salcâm. între lucrări de artă importante etc.1. Ecartamentul este lărgimea reglementată a căii ferate în aliniament. respectiv de 14.) sau din lemn de esen ă specială (gabonul.00 m se folosesc şine scurte cu lungimea de 14. Inima şinei este cuprinsă între linia de intersec ie a umerilor ciupercii şinei şi linia de intersec ie a fe elor superioare ale tălpii şinei. Lungimea şinei pentru calea ferată cu joante se livrează de regulă pentru temperatura de 20 oC. stabilitatea căii în plan vertical şi în plan orizontal. cer etc. În afara lungimilor normale.şine de tip uşor (tip 40 şi 45). . gârni ă. micşorate corespunzător. din lemn de esen ă tare (stejar. inima se găureşte în apropierea axei neutre pentru prinderea ecliselor de şinele consecutive cu ajutorul buloanelor.). Lungimile normale ale şinelor de cale ferată au următoarele valori: 15. pe re eaua SNCFR. Traversele mai asigură. ulm etc. Pentru caracterizarea şinelor de cale ferată se folosesc mai multe elemente. traversele asigură. la capetele şinei. Tipul şinei reprezintă masa unui metru din şina respectivă (de exemplu: şina tip 49 cântăreşte 49 kg/m).traversă. prin intermediul elementelor de prindere. permite realizarea prinderii şinei de traversă cu ajutorul materialului mărunt de cale şi asigură stabilitatea şinei la răsucire. uneori la mai mul i kilometri (distan e între sta ii.2. ea este supusă la eforturi unitare importante de întindere şi compresiune. simetrice (aceeaşi rază sau aceleaşi succesiuni de raze). În cazul căii fără joante.00. de regulă.). gorun.50. 25. ecartamentul căii. iar fa a inferioară a tălpii este necesar să fie plană. folosit în Australia). . folosit în Fran a. Traversele de cale ferată pot fi executate din lemn. se folosesc următoarele tipuri de şine: . 155 . talpa şinei trebuie să fie suficient de lată. se mai livrează şine de lungimi subnormale şi şine de lungimi speciale.00 şi 30. denumite şine cu lungime scurtă (de exemplu. De asemenea. larices.şine de tip greu (tip 60 şi 65). Ecartamentul normal este de 1 435 mm (acesta este adoptat şi de căile ferate române). 22. pentru o lungime normală de 15. lungimile pot ajunge la valori mari.

Forma lor a rezultat din condi ii constructive şi de rezisten ă. iar pentru şinele tip 60 şi 65. După locul de întrebuin are. lă imea de 26 cm şi înăl imea de 16 cm.traverse pentru poduri.traverse speciale. Traversele din beton armat utilizate în ara noastră sunt monobloc cu sec iune variabilă. . fe ele superioare ale bloche ilor traverselor din beton sunt sunt orizontale. Fig. utilizate la aparatele de cale (schimbătoare. care sunt prelucrate pe două fe e. După forma şi modul de prelucrare a sec iunii transversale. fe ele superioare ale bloche ilor au înclinarea de 1:20 (fig. insolubil în apă. Pentru prelungirea duratei de exploatare. Traversele normale din lemn se livrează în două categorii: categoria I (cu lungimea de 250 cm sau 260 cm) şi categoria a II-a (cu lungimea de 240 cm).4). şi anume (fig. Traversele din beton armat (fig. • tip B. 45.4) utilizate în prezent sunt realizate cu armătură pretensionată (beton precomprimat). • tip A2. 4. care au sec iunea dreptunghiulară şi sunt prelucrate pe patru fe e. traversări. • tip C. care au muchiile superioare teşite la 45 o şi sunt prelucrate pe patru fe e. cu un miros caracteristic. ob inut prin distilarea gudroanelor de cărbune (huilă) la temperaturi înalte. vâscos. la care plăcile metalice sunt cu grosime constantă. Aceatea sunt traverse de tip A1 cu lungimea de 280…560 cm. traversele din lemn pot fi: .3. Tipuri de traverse din lemn.traverse pentru căi ferate cu ecartament îngust. la calea pe poduri metalice şi la aparatele de cale. la care plăcile metalice au o înclinare de 1:20. 4. 49 şi 54. În alte ări (de exemplu: Fran a) se mai utilizează traverse bibloc. 4.traversele normale. iar a patra fa ă are curbura naturală a lemnului. 156 .Traversele din lemn se folosesc pe re eaua SNCFR obligatoriu în curbele cu raze mai mici de 500 m. 4. solidarizate între ele printr-un profil metalic sau prin grinzişoare din beton armat. care sunt prelucrate pe trei fe e. Pentru şinele tip 40. de regulă. Lă imea acestor traverse este de 21…26 cm şi înăl imea de 14…16 cm. de culoare portocaliu închis. numite bloche i. utilizate pentru linii cu ecartament normal. bretele). iar a celelalte două fe e au curbura naturală a lemnului. Cel mai bun este creozotul de huilă care este un lichid uleios. care sunt alcătuite din două blocuri. indiferent de ecartament (traverse de tip A1 cu diferite dimensiuni standardizate). . traversele din lemn se impregnează.3): • tip A1. . cu substan e antiseptice care împiedică dezvoltarea ciupercilor şi microorganismelor şi deci putrezirea lemnului. traversele din fiecare categorie se pot livra în patru tipuri. numite impropriu antretoaze.

Pentru prinderea plăcii metalice de traversă. 157 .material mărunt filetat (buloane verticale şi orizontale.4. Traversele din beton se confec ionează din betoane de clasă superioară.3. Pe re eaua SNCFR se folosesc traverse din beton de tipul T 13. . iar pe liniile industriale se folosesc traversele tip Ti şi Tsi. TS 13. care sunt înglobate în beton. la trecerile de nivel şi în cazul terasamentelor susceptibile de tasări după darea liniei în exploatare. Materialul mărunt metalic de cale poate fi clasificat astfel: . buloane la aparatele de cale). 4. Traversele din beton armat nu pot fi folosite în curbele cu supralărgire. Traversele metalice nu se folosesc decât foarte rar şi. eventual. 4.1. precum şi unele dispozitive specifice căii ferate (contra deripării căii şi contra fugirii şinelor). cleşti). . Materialul mărunt de cale Material mărunt de cale cuprinde toate elementele destinate legării şinelor între ele şi prinderii şinelor de traverse.Fig. crampoane.alte materiale mărunte (inele resort.material mărunt laminat (eclise. atunci când se urmăreşte recuperarea lor. T 16 şi T 17. Traversă din beton precomprimat.material mărunt trefilat (tirfoane). iar armătura este alcătuită din 10…12 toroane care sunt formate din 3 corzi cu diametrul de 3 mm răsucite între ele. cele patru tirfoane se introduc în dibluri de lemn sau din material plastic. plăci metalice. dispozitive contra fugirii şinelor). . pe cuprinsul aparatelor de cale.

iar apoi placa este prinsă de traversă prin intermediul tirfoanelor.5. 4. inelele resort şi piuli ele. 158 . apoi cleştii. În acest sistem de prindere. cu materialul de cale necesar. după ce şinele sunt aşezate pe placă. se introduc şuruburile. rezultă şi o mare diversitate a materialului mărunt de cale care nu va putea fi prezentată detaliat.5 este prezentată prinderea indirectă (specifică tipurilor de şină 49.Având în vedere marea varietate de tipuri de şine. 4. Exemplu de prindere indirectă. prinderi etc. Fig. în fig. 60 şi 65). 54. pentru exempificare. În aceste condi ii. traverse.

159 . .amortizarea par ială a zgomotului produs de circula ia materialului rulant.îmbunătă irea izolării electrice între cele două fire de şină. Plăcile sunt piese metalice care se aşază între talpa şinei şi traversă. Capul trebuie să nu fie deformat pentru ca titfonul să poată fi strâns şi destrâns în condi ii bune. micşorându-se efectele lipsei de planeitate dintre talpa şinei şi fa a plăcii. Acestea servesc la legarea şinelor cap la cap prin joante (buloane orizontale) şi pentru prinderea şinei de placa suport la prinderea indirectă (buloane verticale). în special la traversele din beton. Se utilizează la realizarea joantelor şi la prinderea şinelor de traverse. Plăcile izolatoare au dimensiuni cu 10 mm mai mari pe contur decât plăcile metalice. Plăcile pot fi cu grosime constantă sau cu înclinare de 1:20. . buloanele mai servesc la asamblarea unor piese în cadrul aparatelor de cale. . . au aceeaşi sec iune cu placa simplă. Plăcu ele intermediare sunt piese din lemn.aşezarea mai bine a şinei pe placă. asigurând o bună elasticitate ansamblului şină . dar sunt mai lungi. Cleştii trebuie să rezeme cu toată lungimea lor pe placă sau pe şină. iar pe suprafa a lor au şăn ule e paralele pentru sporirea elasticită ii şi prevenirea uzurii. .sporirea rezisten ei la alunecare a şinei pe placa metalică. la traversele care au fe ele superioare ale bloche ilor orizontale.asigurarea înclinării tălpii şinei cu 1:20 corespunzătoare înclinării bandajului materialului rulant. De asemenea. La aparatele de cale se folosesc cleşti de formă specială. Inelele resort servesc la împiedicarea deşurubării piuli elor de pe buloane sub influen a ac iunii sarcinilor variabile produse de circula ia materialului rulant. Plăcile metalice folosite la joante se sprijină pe două traverse alăturate.sporirea elasticită ii ansamblului şină – traversă – prisma căii.Buloanele sunt piese metalice formate din şuruburi şi piuli e. iar corpul tirfonului trebuie să fie filetat complet. .traversă – prisma căii. Tirfoanele sunt şuruburi speciale fabricate din o el moale care servesc la prinderea şinelor de traverse.aşezarea mai bine a plăcii metalice pe traversa din beton. Cleştii servesc la prinderea şinei de traversă cu ajutorul tirfonului sau a bulonului vertical la prinderile indirecte.repartizarea presiunilor date de şină pe o suprafa ă mai mare. Tirfonul este alcătuit din două păr i: capul şi tija tirfonului.asigurarea unei mai bune solidarizări a şinei de traversă. cauciuc sau material plastic care se introduc între talpa şinei şi placa metalică la prinderile indirecte cu următoarele scopuri: .îmbunătă irea elasticită ii suprastructurii. determinând ac ionarea solidară a tuturor pieselor de prindere la solicitările transversale. sporesc mai bine rezisten a la deplasare a şinei pe placă şi au o durată de exploatare mai îndelungată. îndeplinind următoarele roluri: . . Sunt preferabile plăcu ele de cauciuc care au o elasticitate mai bună. Plăcile izolatoare sunt piese confec ionate din cauciuc sau material plastic pentru a se interpune între placa metalică şi traversa din beton Plăcile izolatoare au următoarele scopuri: .

4. Pe de altă parte. Un 160 . Dacă joantele rămân definitive.7 (sec iune prin joantă şi vedere laterală). caz în care cramponul sau tirfonul prind direct talpa şinei de traverse (se foloseşte la şinele tip 40).7. Firul de şină ob inut prin sudarea şinelor între ele se numeşte tronson.Fig. caz în care pe partea interioară (spre axa căii) şina este prinsă direct prin intermediul tirfonului sau clestelui. . care sunt piese metalice de formă specială ce asigură legătura dintre şină şi traversă cu scopul de a împiedica deplasarea uneia fa ă de cealaltă. caz în care prinderea se bazează pe deformarea elastică ini ială a elementelor prinderii. • prinderea indirectă.găurile eclisei să corespundă ca pozi ie şi ca diametru cu găurile din şină. . Aceste piese se montează pe talpa şinei şi se sprijină pe traversă (fig. cu şinele pe traverse din lemn. iar înainte şi după aceste traverse joantive se mai amplasează căte o traversă din lemn numită ajutătoare. Dispozitiv contra fugirii şinelor. Elementele prinderii sunt par ial diferite de cele men ionate la prinderea rigidă.prinderi rigide. atunci fiecare capăt de şină reazemă pe o traversă de lemn (fig.prinderi elastice. .fa a interioară a eclisei să nu ajungă la inima şinei.6). cum sunt eclisele.să suporte sarcini egale cu cele ale şinei. Pentru o prindere indirectă. sprijinirea realizându-se numai pe umerii eclisei. În acest caz. Func ie de tipul şinei. iar tronsoanele sunt separate între ele prin rosturi de dialta ie. Eclisele sunt piese metalice care servesc la solidarizarea şinelor care se aşază una în continuarea celeilalte cu scopul de a realiza continuitatea firelor de şină.să sprijine pe toată suprafa a pe fa a inferioară a ciupercii şinei şi pe partea superioară a tălpii şinei. care sunt următoarele: • prinderea directă. Sudare se execută cu instala ii speciale prin procedeul electric cu topire intermediară şi presiune. astfel încât să se asigure rostul de dilata ie prevăzut şi să se evite solicitarea la încovoiere a bulonului. • prinderea mixtă. 4.6. 4. realizarea joantelor necesită folosirea şi a altor componente ale materialului mărunt de cale. Eclisele trebuie să îndeplinească următoarele condi ii: . eclisele pot fi de mai multe tipuri. deci nu se inten ionează sudarea şinelor. 4. Tot în cadrul materialului mărunt de cale se încadrează şi dispozitivele contra fugirii şinelor. caz în care prinderea şinei de placa metalică se face separat şi apoi separat se prinde placa de traversă.să asigure continuitatea fără praguri a fe elor active ale ciupercii şinei. Tipurile de prinderi folosite la căile ferate sunt în general următoarele: .b). Un alt procedeu de realizare a continuită ii şinelor de cale ferată este prin sudare cap la cap. . modul de realizare a joantei este prezentat în fig. ob inându-se aşa-numita cale fără joante. capetele de şină se reazemă la joantă pe plăci pod cu înclinare. în timp ce pe partea opusă şina este prinsă într-o grifă a plăcii metalice de tip special iar placa este prinsă de traversă prin tirfon (se foloseşte la şinele tip 45). .

7. Prisma căii La calea ferată clasică traversele sunt înglobate într-un strat de piatră spartă (mai rar pietriş ciuruit) numit prisma căii.sus inerea traverselor. denumite zone de respira ie.tronon de cale ferată fără joante este alcătuit dintr-o zonă centrală care nu suportă deplasări din varia ii de temperatură şi două zone laterale. Fig.1. care suferă deplasări din varia ii de temperatură. Exemplu de joantă pentru prindere indirectă (a – sec iune. 161 . prin intermediul stratului de reparti ie. .4. Principalele roluri ale prismei căii sunt următoarele: . b – vedere laterală). reduse corespunzător şi cât mai uniform.asigurarea stabilită ii căii în plan transversal şi longitudinal. preluarea sarcinilor de la acestea şi transmiterea lor. 4. 4. terasamentelor.

un aparat de cale reprezintă o instala ie fixă a căii construită pentru ramificarea şi încrucişarea la nivel a liniilor de cale ferată. prisma căii este unică.25 m pentru traverse din lemn şi de 0. 4. cu sau fără joante. Schimbătorul de cale este alcătuit din: .macazul sau schimbătorul propriu-zis. iar în caz contrar se prevăd prisme ale căii separate. este de 0.8. care asigură continuitatea firelor de şină şi permite trecerea liberă a buzei bandajului ro ii în punctul de intersec ie a şinelor.. Grosimea prismei căii sub talpa traversei. ascu ite rabotare la vârf. la linii cu ecartament normal. a vibra iilor şi a tuturor eforturilor dinamice transmise de materialul rulant. contraace. 4. asigurând legătura în toate Fig. Sfârşitul schimbătorului este în dreptul în dreptul joantelor care leagă piesele inimii de încrucişare de şinele liniilor care se ramifică din schimbător (linia directă şi linia abătută)..10). .9. 4. de cale sunt de tipul schimbătoarelor de cale). la SNCFR. duble.şinele de legătură între macaz şi inima de încrucişare.inima de încrucişare. traverse speciale şi elemente de asamblare. . .micşorarea posibilită ilor de înghe a platformei căii. Pentru linii înguste grosimea prismei căii sub talpa traversei din lemn este de 0.asigurarea acumulării deforma iilor căii într-un ritm mai lent. Începutul schimbătorului se află în dreptul joantelor care leagă contraacele de şinele liniei care duce spre schimbător şi se numeşte vârful schimbătorului. func ie de trafic şi de destina ia liniei.10 m. Traversare. La liniile curente. 4. . prin care se realizează devierea materialului 162 .10). bretelele (fig.9) şi schimbătoarele de cale (fig. . este schimbătorul de cale (fig. 4. 4. 4. Cel mai simplu aparat de cale.0.1.0..20 m.30 m pentru traverse din beton.25. sensurile.. în dreptul şinei.5. Breteaua este o instala ie care realizează legătura între două linii paralele. Aparate de cale În general. Această instala ie este cea mai răspândită în domeniul căilor ferate (de exemplu.amortizarea şocurilor. având distan a între axe de max. înainte de a fi predate platformei căii. 4. peste 90 % din totalul aparatelor Fig. Principalele categorii de aparate de cale sunt traversările (fig.drenarea căii şi platformei căii prin asigurarea scurgerii rapide a apelor de suprafa ă.. Acele sunt şine mobile.8). Macazul este alcătuit din ace. Bretea. şinele şi contraşinele.20. Traversarea este o instala ie care serveşte la traversarea a două linii ce se încrucişează la acelaşi nivel şi permite trecerea de pe o linie pe altă linie în ambele sensuri.

de mărfuri sau mixte.sta ii de călători. prin conducte) din cadrul sistemului na ional de transport. şi anume: a. Linia curentă este por iunea de linie situată între vârfurile ramifica iilor extreme ale două sta ii învecinate. destinate satisfacerii cerin elor de trafic de mărfuri şi călători. sau necesită ilor exploatării. Inima de încrucişare este alcătuită din şinele de rulare.6. care servesc nevoile de între inere (triaje.rulant de pe o linie pe alta. de care se lipesc acele. Cele două aripi împreună cu vârful inimii alcătuiesc inima propriu-zisă a schimbătorului. aripile. 4. Aceste piese sunt rezemate pe nişte plăci metalice denumite alunecători. care servesc nevoile de trafic. Sta iile de cale ferată se pot clasifica după mai multe criterii. 4. prevăzute cu construc ii speciale. depouri. contraşinele. după scopul pe care îl servesc: . cu articula ie sau flexibile. vârful inimii. naval. Sta iile sunt păr i ale re elei de cale ferată. Schimbător de cale simplu. Capătul acului dinspre şinele de legătură se numeşte călcâiul acului. Ele pot fi drepte sau curbe. aerian. Fig. b. după importan a lor: 163 .10. care asigură mişcarea acelor. remize).sta ii de exploatare. .1. Sta ii şi triaje de cale ferată O cale ferată este alcătuită din linii curente şi sta ii. Şinele de legătură sunt şine normale de tipul celor din cale curentă care leagă macazul de inima de încrucişare. denumită inimă simplă. Contraacele sunt şine de tipul celor din linie curentă. traverse speciale şi elemente de asamblare. cu profil normal sau par ial rabotat. Acestre construc ii sunt dispuse în lungul liniilor de cale ferată cu scopul de a crea puncte de legătură cu celelalte sisteme de transport (rutier.

Lungimea utilă a unei linii este por iunea din linia respectivă pe care pot sta iona trenurile fără a stânjeni circula ia pe celelalte linii. iar cele din capătul B cu numere pare. la toate sta iile capătul dinspre Bucureşti este considerat capătul de intrare ăn sta ie (capătul A). o sta ie de cale ferată intermediară se compune din următoarele tipuri de linii (fig..sta ii tehnice (între două sta ii tehnice este cuprinsă o por iune de linie numită sec ie de circula ie pe lungimea căreia sunt amplasate mai multe sta ii intermediare sau halte). Sta ie de cale fereată de mică importan ă. 4. Lungimea liniei între primele joante ale aparatelor de cale de unde începe ramificarea liniei se numeşte lungime constructivă. diferen a de nivel dintre peron şi partea superioară a ciupercii şinei trebuie să fie de 150 mm. acolo unde distan a dintre axele liniilor convergente este de minimum 3. Distan a dintre liniile din sta ii la care sunt prevăzute peroane este de 6. 4.triaje. iar la peroanele de descărcare a mărfurilor această diferenşă de nivel trebuie să fie de 1 100 mm. Fig.linii de evitare (liniile VIII şi IX). Aparatele de cale din capătul A sunt numeraotate cu numere impare. func ie de necesită ile pe care le servesc. lungimea utilă este dată de distan a măsurată între mărcile de siguran ă (marca de siguran ă este o bornă specială care se aşază între linii. 164 . Prin conven ie.11).00 m în sta iile cu trafic mare de călători. iar pe liniile fără semnal de ieşire. .11). lungimea utilă este cuprinsă între semnalul de ieşire şi marca de siguran ă.linii de încărcare – descărcare mărfuri (linia VII).linii de primire . . În cadrul sta iilor de călători. 4.linii directe (liniile III şi IV). . distan a este de 5. . .11. 4.expediere a trenurilor de călători (liniile I şi II).sta ii intermediare. iar lungimea liniei între ultimile joante ale aparatelor de cale din care se ramifică linia respectivă poartă denumirea de lungime reală (fig. În general. În cazul amenajării peroanelor pentru călători.12): . Între celelalte linii din sta ii.halte. .00 m.linii de primire . de mărfuri sau mixte se amenajează diferite linii cu anumite scopuri.00 m în sta iile cu trafic redus de călători şi de 9. Cea mai simplă sta ie de cale ferată este formată dintr-o linie directă şi o linie abătută (fig. iar celălalt capătul de ieşire din sta ie (capătul B).expediere a trenurilor de marfă (liniile V şi VI).50 m). . Pe liniile prevăzute cu semnal de ieşire.

13.13).12. amenajate în scopul garării.Fig. după care vagoanele sunt împinse spre cocoaşa de triere şi sunt repartizate după cerin e şi direc ii pe liniile grupei B. Vagoanele de pe o anumită linie sunt trecute apoi peste cocoaşa de retriere şi trimise spre grupa de linii C (grupă de retriere). Vagoanele se leagă apoi în ordinea sta iilor de destina ie şi se formează o garnitură de tren ce se deplasează pe o linie a grupei D (grupă de expediere a renurilor). care sunt complexe de linii. care se numeşte grupă de primire. care cuprind complexe de linii. Sta ie de cale fereată intermediară. C şi D). 4. Triaj de cale fereată.) şi remize. 4. De exemplu. repara ii. alimentare etc. unde vagoanele sunt aranjate în ordinea sta iilor de destina ie în sensul de mers al trenului. 165 . Fig. depouri. numită grupă de triere a vagoanelor. o cocoaşă de triere şi o cocoaşă de retriere (fig. B. între inere. În cadrul sta iilor de exploatare se amenajează triaje. 4. un triaj este alcătuit din patru grupe de linii (grupele A. clădiri şi instala ii. Trenurile se primesc în grupa A de linii. clădiri şi instala ii necesare pentru men inerea în bună stare de func ionare a locomotivelor (control. între inerii şi reparării locomotivelor. de mai mică importan ă decât depourile. în care se execută compunerea şi descompunerea trenurilor de marfă.

coaxial.2. traverselor din lemn şi pentru montarea panourilor. Şuruburile şi piuli ele se cură ă în prealabil de rugină şi se ung cu ulei mineral. 4. Baza de montare a panourilor (fig. Pe lângă linia de montaj.portal mobile pentru transportul în lungul liniei I de montare. care constituie calea de rulare a macaralelor . iar în cazul folosirii automacaralelor această distan ă trebuie să fie de minimum 16. Executarea suprastructurii din panouri prefabricate În principiu. Bază pentru montarea panourilor. de unde acestea sunt transportate la locul de punere în operă cu ajutorul unor boghiuri de construc ie specială. Fig.14.portal mobile. Procesul tehnologic de asamblare a panourilor cuprinde lucrări pregătitoare şi lucrări de asamblare propriu-zise. tehnologia de realizare a suprastructurii căii ferate din panouri prefabricate constă în executarea panourilor într-o bază.00 m pentru fiecare panou. Panourile se lansează în cale cu macarale . După lansarea panourilor se execută ansamblul de lucrări pentru aşezarea liniei la nivel şi în plan. 166 . Tehnologii de construc ie şi de între inere Pentru construc ia suprastructurii căii ferate se aplică în mod curent două procedee.14) se compune din linia I în aliniament care serveşte pentru descărcarea şinelor. materialului mărunt de cale. precum şi pentru consolidarea ei în vederea desfăşurării circula iei cu viteza proiectată. a şinelor.4. cu caracteristici corespunzătoare acestei opera ii.50 m. şi anume: tehnologia cu panouri realizate în baze specializate sau tehnologia de realizare a panourilor direct în cale. sau cu lungimea rezultată din depozitarea traverselor necesare pentru produc ie timp de 30 de zile. Modernizarea suprastructurii căilor ferate existente se poate realiza numai în cadrul lucrărilor de repara ii capitale. Linia II serveşte pentru descărcarea traverselor din beton.2.resort necesare. Distan a dintre liniile I şi II se stabileşte func ie de caracteristicile macaralelor folosite pentru manipularea materialelor. se construieşte o linie cu ecartament de 3 180 mm.pregătirea ecliselor prin cură area ruginei de pe umeri şi asamblarea lor în perechi cu toate buloanele şi inelele . Lucrările pregătitoare constau în: . .1. 4.finisarea găurilor de eclisare şi însemnarea diagramei traverselor pe inima şinei. panourilor executate şi eventual a traverselor. cu un spor de 5. 4. Lungimea utilă a liniei de montare trebuie să fie egală cu jumătate din lungimea panourilor prevăzute a se monta maxim într-o zi.

vagonul fiind numit şi vagon port-macara. Transportarea şinelor în lungul liniei de montare cu macarale . cu inelul . În acelaşi timp panoul se ripează cu ajutorul vinciurilor la pozi ia stabilită prin proiect. . urmează ridicarea liniei la cota definitivă. se rectifică poza traverselor şi se strâng prinderile. .portal pe lungimea pe care s-a prevăzut lansarea panourilor în ziua respectivă. . În continuare se procedează la verificarea prismei căii cu maşina de profilat pentru eventualele redistribuiri şi completări de piatră spartă.aducerea trenului cu boghiuri speciale până la punctul unde începe lansarea panourilor.50 m cu traverse din beton sunt necesare trei macarale. .aducerea şinelor din stivă pe linia de montare cu ajutorul unor macarale sau al unui plan înclinat.. . . capacitatea de ridicare a unei macarale fiind de 65 kN. tirfoanelor şi inelelor .resort introdus şi cu piuli a înşurubată par ial..8 minute.transportarea plăcilor metalice. După retragerea trenului din care s-a descărcat piatra spartă.lărgirea găurii diblului din lemn. După retragerea trenului special se descarcă piatra spartă pentru executarea prismei căii la capetele traverselor şi între traverse. . Pe măsura avansării trenului cu boghiuri se completează buloanele la joante. Panourile se încarcă pe boghiuri special construite.portal mobile.încărcarea panoului pe boghiuri pentru expediere.portal şi lansarea lor în cale.montarea căii de rulare pentru macaralele . . burarea şi riparea liniei cu ajutorul unui utilaj special. . se ridică linia la nivelul definitiv şi se realizează prisma căii la dimensiunile proiectate.manipularea traverselor din beton din stivă în lungul liniei de montare cu ajutorul unei automacarale pe pneuri sau pe şenile. Pentru un panou de 22.verificarea ecartamentului panoului şi a alcătuirii lui. iar restul se strâng uşor pentru a se permite o înscriere mai uşoară a trenului cu boghiuri pentru transport.portal mobile şi aşezarea lor pe plăci. Durata unui ciclu de lansare este de 4. urmată de introducerea dopului de polietilenă cu aripioare în gaura diblului.strângerea buloanelor verticale definitiv la fiecare a şasea traversă.. nivelarea.ridicarea şi deplasarea panourilor de pe trenul special cu ajutorul macaralelor . Pe vagonul special amenajat se pot încărca şi macaralele . iar pentru lungimi mai mari sunt necesare patru macarale.materializarea direc iei liniei şi a nivelului ciupercii şinei cu ajutorul unor ăruşi conform proiectului.alinierea traverselor astfel încât plăcile metalice să fie pe aceeaşi linie. apoi se execută un nou buraj şi o nouă ripare cu maşina de burat şi ripat calea. urmată de descărcarea macaralelor .resort la capătul traverselor şi fixarea plăcilor metalice de traverse. cu asigurarea ecartamentului prescris. fără a se depăşi capacitatea boghiului. Lucrările de lansare a panourilor în cale constau în principal din: . Pe un ansamblu de trei boghiuri se pot încărca cel mult patru rânduri de panouri alcătuite cu traverse din lemn.legarea panoului lansat de panoul precedent cu eclise şi cu cel pu in două buloane. un vagon special amenajat în acest scop şi din boghiuri speciale. în ordinea lansării lor în cale.asamblarea cleştilor cu bulonul vertical care se trece prin cleşte. Trenul cu boghiuri speciale se compune din: locomotivă. 167 .portal pe calea de rulare. . Lucrările de asamblare propriu-zisă a panourilor constau în: . .

. 4. De regulă.se eclisează şinele.3.se ripează şi se aliniază lateral traversele în lungul liniei conform diagramei. iar traversele din lemn se înlocuiesc cu traverse din beton. folosind o lată de lungimea şinei pe care este marcată diagrama traverselor. . Viteza se poate ridica treptat la 70. 100. Eclisele şi cleştii se asamblează încă din baza de materiale. . Restul opera iilor sunt identice cu cele ale metodei panourilor prefabricate. Pentru alcătuirea panourilor se procedează astfel: . Înaintea fiecărei ameliorări de viteză se execută un buraj şi o ripare. traverselor şi materialului mărunt de cale. se verifică pozi ia traverselor. cu eventuale completări de ale prismei căii. precum şi îmbunătă irea condi iilor de circula ie prin micşorarea declivită ilor. prin refac ie şinele şi materialul mărunt de cale se înlocuiesc cu altele noi şi foarte frecvent de tip superior. după care se sporeşte viteza de circula ie la 50 km/h. Executarea suprastructurii prin montarea căii in situ Materialele pentru alcătuirea panourilor (şine.se ripează panourile la axa proiectată prin măsurarea distan elor de la ăruşii de reper pe banchetă. câte două. Refac ia liniei de cale ferată se execută atunci când: 168 .. precum şi cură area pietrei sparte şi completarea acesteia cu material nou pentru a se realiza o prismă a căii corespunzătoare condi iilor de circula ie de perspectivă. Traversele în prealabil placate sunt transportate cu vagoane pe linia existentă şi se descarcă pe stratul de piatră spartă al prismei căii ce se construieşte.2. materialul fiind transportat şi depozitat pe capătul traverselor..2.îmbunătă irea profilului longitudinal şi aşezarea liniei în plan în axa teoretică. sporirea numărului de linii în sta ii). folosind macarale care circulă pe lângă platformă. în limita terasamentelor existente. . . După 10. Şinele şi materialul mărunt de cale se descarcă pe banchetă. iar pe inima lor se înseamnă diagrama traverselor şi se şanfronează găurile de eclisare. Lucrările de refac ie au un caracter de renovare şi de modernizare şi fac parte din lucrările de repara ii capitale ale liniei. sporirea lungimii curbelor progresive şi a razei racordărilor. cu excep ia sectoarelor unde este necesară păstrarea lor. după care şinele se aşază cap la cap. 120. Prinderea se face definitiv.Se efectuează o recep ie a liniei. după care linia poate fi deschisă circula iei trenurilor cu o viteză de 30 km/h. 4. Refac ia căii ferate Prin refac ia căii ferate se în elege un ansamblu de lucrări care cuprinde următoarele opera ii: . se introduc cleştii şi se strâng buloanele verticale. 140 km/h pe măsura stabilizării liniei.înlocuirea integrală a şinelor. Această tehnologie se aplică în special atunci când este posibilă descărcarea materialelor de pe o linie existentă (dublări de linie.15 zile se execută un nou buraj şi o nouă ripare a liniei.înlocuirea aparatelor de cale corespunzător tipului de şină şi îmbunătă irea caracteristicilor acestora.se aşază plăcu ele şi apoi şinele pe plăci. traverse şi material mărunt de cale) se descarcă direct pe şantier. iar panourile se asamblează pe loc.2.

15. care circulă pe calea de rulare cu ecartament de 3 180 mm.30 noiembrie). Fig.1. Panourile vechi se scot din cale cu ajutorul macaralelor . condi iile de securitate a circula iei trenurilor fiind afectate. nefiind stânjenită de descărcarea traverselor din beton. însă adaptată unui ritm de asamblare sporit. Distan a dintre linii se stabileşte func ie de macaralele folosite pentru manipularea traverselor din beton. spre deosebire de construc iile de linii noi.. 4. Panourile se amplasează într-o bază de produc ie şi se transportă la locul de montare cu boghiuri speciale. Panourile vechi se încarcă pe boghiuri speciale cu care se transportă în baza pentru demontarea panourilor. se execută pe linii în circula ie. Refac ia în linie curentă necesită următoarele categorii de lucrări: 169 . Refac iile.900 m de linie pe zi. Desfăşurarea lucrărilor de asamblare este similară cu cea descrisă la punctul 4. în perioada când prisma căii nu înghea ă (15 martie. într-un interval de câteva ore când circula ia se întrerupe (linia este închisă).2.15).o elul din şină a ajuns la limita de oboseală admisă.. care se efectuează pe linia II.. Lungimea utilă a liniilor trebuie să fie corespunzătoare pentru depozitarea a 40 % din traversele din beton necesare pentru un an..portal mobile. Refac iile se execută prin metoda panourilor prefabricate. 4. Asamblarea panourilor se execută pe liniile I şi III (fig. Bază pentru montarea panourilor la refac ia liniei.. .70 km/an. pentru 400..uzura şinelor a ajuns la limita admisă sau tipul şinelor nu mai corespunde noilor condi ii de circula ie. Ritmul de lucru al unui şantier de refac ie este de cca 60. Procesul tehnologic se simplifică în mare măsură atunci când traversele din beton primite sunt deja placate şi au o bună izolare electrică din fabrică. ceea ce se manifestă printr-un număr mare de şine degradate şi cu defec iuni.. Baza pentru montarea panourilor la refac ia liniei este similară cu cea pentru construc ii de linii noi.

. .macarale .portal. 170 .lucrări ce se execută la închiderea liniei (lucrări de refac ie propriu-zisă). stabilite pe baza unor probe de ciuruire şi pe baza necesită ilor de ridicare a niveletei căii. transportul şi montarea căii de rulare pentru macaralele . .lucrări care trebuie executate imediat după deschiderea liniei. În timpul închiderii liniei se execută următoarele lucrări (fig.boghiuri speciale pentru transportul panourilor noi şi vechi scoase din cale. Procesul tehnologic de refac ie a liniei de cale ferată.portal mobile.16.ciocane electrice de burat.maşina de profilat. . iar piatra măruntă şi impurită ile sunt evacuate în afara liniei. .maşina de ciuruit. . cu ajutorul căreia se scoate piatra spartă din prisma căii şi se cură ă prin ciuruire. . . buloane orizontale şi verticale. Şantierele de refac ii de linii sunt dotate cu următoarele maşini şi utilaje: . . apoi piatra spartă curată este repusă în linie. .plăci vibratoare. . . 4.împrăştierea pietrei sparte la capetele traverselor.maşini de strâns tirfoane. care se execută înainte de închiderea liniei.maşina de nivelat.lucrări de consolidare şi de finisare a liniei. .lucrări pregătitoare. Lucrările pregătitoare constau în: .materializarea prin ăruşi a profilului longitudinal şi a pozi iei liniei în plan pe baza retrasării curbelor. 4.16): Fig.descărcarea pietrei sparte noi în cantită i suficiente.portal mobile. burat şi ripat linia. în vederea montării căii de rulare pentru macaralele .demontarea. . după ciuruirea ei. în aceeaşi zi.maşina de ridicat linia. .

lansarea panourilor noi cu ajutorul macaralelor . trenul cu boghiuri încărcate cu panouri noi şi celelalte maşini corespunzătoare planului de lucru (fig.verificarea stării liniei. piatra spartă existentă se nivelează. . . . 171 .17. 4. . ele fiind următoarele: . Lucrările de consolidare încep cu burajul şi riparea I. Materialul necorespunzător este evacuat şi folosit la completarea terasamentelor. .remedierea deforma iilor apărute după primele treceri ale trenurilor. care se execută cel mai târziu a doua zi.aplanarea banchetei şi cură area şan urilor din profilul transversal. Pe măsura ridicării panourilor. după care se deplasează la primul panou care se ridică şi se încarcă pe primul grup de boghiuri. cu maşina de ridicat. . 4.introducerea pietrei sparte în cale astfel încât umărul prismei căii să fie cel pu in de 20 cm. Fig. Viteza de circula ie se sporeşte la 70 km/h.portal ca la construc ii noi.ridicarea liniei cu maşina de ridicat. .16). Lucrările de consolidare şi finisare se execută pentru a aduce linia în starea de a asigura circula ia cu viteza prevăzută în proiect (lungimea Lcf din fig.schimbarea panourilor pe por iunea Lr.riparea liniei cu vinciuri. cu verificarea ecartamentului. . În sensul de înaintare a lucrărilor utilajele sosesc în următoarea ordine: trenul cu boghiuri neîncărcate şi macaralele . urmată_de burarea pietrei sparte sub traverse cu ciocane electrice.17.portal mobile. după care se trece la burajul al II-lea şi la riparea a II-a ale liniei.portal mobile pe calea de rulare. burat şi ripat. iar după retragerea utilajelor se redeschide circula ia cu viteza de 30 km/h. nivelat.16). în limita toleran elor admise la exploatare. Linia înainte de refac ia propriu-zisă. iar între traverse cel pu in pe jumătate din înăl imea lor..completarea şi strângerea buloanelor de eclisare şi strângerea definitivă a celor verticale. Concomitent cu burarea şi riparea se execută şi ridicarea liniei la nivelul definitiv. . Lucrările care se execută imediat după redeschiderea liniei au ca scop asigurarea unei stări a liniei care să permită circula ia trenurilor până la executarea burajului I.16).ridicarea şi nivelarea liniei cu maşina de ridicat.descărcarea macaralelor . 4. Linia înainte de sosirea trenurilor se prezintă ca în fig. 4. . Se completează prisma căii cu piatră spartă prin introducerea ei în cale cu maşina de profilat. 4. .ciuruirea pietrei sparte cu maşina de ciuruit şi repartizarea pietrei sparte curate cât mai uniform pe lă imea liniei (lungimea Lc din fig.compactarea stratului de piatră spartă cu plăci vibratoare.

în cadrul lucrărilor de refac ie sunt incluse şi unele lucrări de finisare cum sunt: reararea trecerilor de nivel. 172 . se execută burajul al III-lea. iar în aliniament se efectuează acolo unde este necesar. În final. Acesta este obligatoriu în curbe.După burajul al II-lea. vor fi eliminate prin lucrări de remediere corespunzătoare. care nu se încadrează în toleran ele admise. iar toate defec iunile apărute. După alte două zile. se descarcă piatră spartă din vagoane dozatoare şi se introduce în cale pentru aducerea prismei căii la dimensiunile prescrise. completarea şi revopsirea indicatoarelor de cale. viteza de circula ie se sporeşte la cea normală. De asemenea. după care se execută profilarea prismei căii. După burajul al III-lea se execută profilarea prismei căii. montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor etc. Lucrările de finisare se execută în intervalul dintre burajul I şi burajul al II-lea şi constau în: plantarea reperilor definitivi. Zilnic întreaga por iune de linie pe care se circulă cu restric ie de viteză de 30 km/h se va măsura cu tiparul sau căruciorul de măsurat calea. completarea şi revopsirea indicatoarelor de cale. Lucrările de refac ie se execută numai de unită i specializate din cadrul SNCFR şi numai în perioade când prisma căii nu este înghe ată.