Sunteți pe pagina 1din 61

,t

]NDRUMAR
DE

ATTROPOLOG I E ITI EDI CA1A

ADIh!A BAGTI,

Editura

T;'.1ffi;;'frT"t

Dav'a"

PREFATA t
ISBN: 978 - 973

708

- 476 -7

i
:,t

Editura Universitard,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti este acreditatd de Consiliul Nafional al Cercet[rii $tiinfifice din invaldmdntul Superior (CNCSIS), cu avizul nr. lI/23.06.2004.

Probabil cd fiecare dintre noi ne-am tntrebst la un moment dat ,,Ce este omul? De unde vine Si spre ce se fndreaptd? Prin ce etape trecem tn aceastd viald? Care este evolulia noastrd? Ce este boala qi de ce suferim? " Sunt tntrebdri la care antropologia, Stiinla omului poate da unele rdspunsuri. Antropologia, prin caracterul ei de sintezd, ca qtiinld complexd, sihtatd la frontiera biologiei cu Stiinlele sociale ne oferd posibilitatea unei cunoasteri multilaterale a ornului. Este evidentd necesitatea acestui tip de qtiinld integrativd tn perioada modernd, dominatd de o specializare cdt mai
ac

centuatd, care I im iteazd cunoaE terea omului.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009 a Consiiiului Nafional al Colegiului Medicilor din Romdnia, privind stabilirea sistemului de credite de educalie medical5 continul, pe baza cdruia se evalueazd activitatea de perfec{ionare profesional[ a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum qi a criteriilor gi normelor de acreditare a fumizorilor de educa{ie medicald continu[, Colegiul Medicilor din Romdnia acr editeazd, (recunoagte ) EDITURA UNIVERS ITARA ,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI ca furnizor de EMC.

in ,,indrumar de antropologie medicald" autoaree Dr. Adina Baciu, medic qi antropolog, bazdndu-se pe o documentare temeinicd a inceicat sd ne introducd tn lumea antropologiei medicale, Jdrd a-Si propune o tratare exhaustivd a vastelor probleme ale acestui domeniu. Aceastd cdldtorie tncepe cu o prezentare a Stiinlelor antropologice, a ramurilor Si principiilor antropologiei, precum Si cu un scurt istoric al antropologiei pe plan internalional Si tn Romdnia. Dupd ce ne sunt prezentate mai multe tncercdri de a defini omul, autaarea tli continud incursiunea prin variabilitatea biologicd umand qi prin diversitatea ailturald. Prezentarea tipologiilor antropologice ocupd un loc deosebit. Printre scopurile importante ale acestei cdldtorii se tncadreazd noliunile de filogenezd, ontogenezd, paleoantropologie qi paleopatologie. Capitolului dedicat antropologiei medicale autoarea ti acordd multd aten{ie, pornind de la premisa cd boala omului este totuqi un mod de a fi al existenlei umane Si perspectiva pur naturalistd se cere corectatd Si completatd. Aspecte ale antropologiei auxologice, ale diferenlierii sexuale, ale antropologiei genetice, demografice Si ale antropologiei vdrstelor nu sunt neglijate.

personalitate. Repere

De asemenea, Dr. Adina Baciu a tncercat sd nu ocoleascd in acest itinerar problentele delicate ale antropologiei psihologice Si cognitive, prezentdnd qi cdteva aspecte legate de individttalitate Si

Cupnrns

ale antropologiei etologice qi

ale

antropologiei tanatologice incearcd sd completeze acest parctu,s tn lztmea E ti inlelor antrop o I o gice.
Pentru c veni in spr$ilrul studen{ilor Si a tinerilor cercetdtori, anttoarea prezintd ln finalul vohtrnului etapele redactdrii qi prezen tdrii une i luu dr i S tiin{ ifi c e. Este de retwtrcat faptul ca Dr. Adina Baciu s-a strdduit pe Starcursul tntregii htcrdri sd puncteze plasareo aspectelor antropologice prezentate tn contextul Stiin{elor medicale, motiv pentru care acesf indrumar poafe stdrni interesul spre lecturd Si studiu afit al anfi"opologilor, cdt Ei al medicilor Si al studen{i.lar.

Introducere"...........
Capitolul 1. $tiinfele
cu alte Ornul Scr.rrt

"...."....'"
.."......."

antrCIpologice......

Definilie; obiectul de sfudiu; metodologie; intenelafiile

Etiin{e definiiii..

.........2 ............,.......7
......... l0 .......... l3

gi in

Antropologie gi medicind..................,...........,.

Romdnia..........,....

istoric al antropologiei pe plan internalionai

Capitolul2" Coordonafe
Praf, Uwiv, frr. Alexrlndrw T..[s;r*s,
$eful Catecirei de anatomie

...............20 Ramurile antropologiei........,......... Variabilitatea biologic[ umand qi diversitatea culturald........................28

antl'spologice

."".'..."28

Principii ale qtiinlelor antropclogice............,..... ...............2B ............32 Antropoiogie constitutiona1d..,..........

Faailtatea de Medicind,
Universitatea de Medicind qi Farmo.cie ,,Carol Davila", Buatreqti

Capitolul3. Antropologie

Noliuni de paleopato1ogie............

Filogeneza (originea qi evoiulia omului) Succinti incursiune in paleoantropologie

biologic6

.........."."""4s
......45 .........................48

..........."'...52

Capitolul 5. Antropologie

Antropologie medical[.. Antropologie geneticd,... Antropologia demografich ................ Antropologia vArstelor

rnedicalX

.............'.73
...........'13

...........88 ............90 ..............91

Capitolul 6. Antropologie psihologici................;..........


Antropologie psihologicS. Individualitate gi personalitate. Antropologie cognitivd.. Antropologie etologic6 Antropoiogie gi tanatologie............,..

93

...........93 .............97 ............99

INTRODUCER.E
Ideea redactdrli indrumarului de antropologie medicald a apirut cu ani in urm6, cAnd rnulli dintre coiegii mei medici mi intrebau cu ce se ocupd antropologia medicaiE gi care sunt doineniile de activitate aie antropologiei?

lucririi

Capifolul T. Etape ale redaetdrii qi prezentbrii

redactdrii ....... 105 gtiinlifice ................. i 05 qtiinfific.,... ;.............................. lt3 Prezentarea comunic6rii................. ..... 114
Tehnologia Structura lucririi Cerinfeie scrisului

gtiinfifice

............10s

Bibliografie...........

..........

ir6

ln acest maieriai mi-am propus o prezentare succintl a diverselor aspecte ale antropoiogiei, tratate anterior de alli cercet[tori, care s5. inilieze cititorul in tainele acestei gtiinfe atdt de complexe. Am inienfionat si prezint o sintez5. care sd vind ?n sprijinul tuturor ceior care doresc s6-gi formeze o imagine de ansarnblu asupra antropoiogiei generale gi in special asupra
antropologiei medicale, frr6. a arzea pretenfia unei aborddri originale gi am[nunlite. Este doar o incercare de a-i ajuta pe tinerii cercetdtori, pe studenfi, pe medici gi pe cei care vor si cunoasc6 pufin din acest mare r.nister care este omul, punAndu-le la dispozilie aceste elemente introductive de aritropologie. Scopul urmirit a fost acela de a oferi celor interesali nofiuni de baz6, ale antropologiei qi mai ales aspecte ale interftrenlei acesteia cu medieina, motiv pentru^ care am punctat mai ales elementele de antropologie medicald. In orice domeniu, zi de zi ne ?nt0lnim cu diferite in-ragini aie antroplogiei, cu atdt mai mult in practica medicald. Pentru creqterea calitftii actului medical, orice medic are nevoie gi de cunogtinle de antropologie medicall, unele dintre ele fiind prezentate in acest volum.

Mulfumesc Doamnei Dr. Cornelia Guja gi Domnului Prof. Dr. Alexandru T, Ispas, la iniliativa cdrora am scris acest Indrwmsr de antropologie medicald, precum qi tuturor colegilor din cadrul Institutului de Antropologie ,,Fr. L Rainer" ai Academiei RomAne din Bucureqti care in-au ajutat larealizarca acestui material.
Autoarea

CAPITOLUL 1 $TIINTELE,A.NTI{OPOLOGICE
defini{ie; obiectul de studiu;
metoclologie;

Antropologia reprezintil

cunoa$terea omului, a oamenilol iumii, fogti gi prezenfi;

o qtiinfd multi- , inter- qi transdiciplinar[ care sflrdiaze originea qi evolulia biologica gi ciilturald a ornului,

interreBafiile cu alte gtiinfe; omul * defini{ii; scurf istoric al antropokrgiei pe plan i*terna{iona} gi fn
R.ornAnia;

antropologie gi medicinX"

Defini{ia, obieetul

interrela{iile antropologiei

de studiu, mrstodoXogia $i
crE

alte gtiinfe

sinteticfi ?ntregegte viziunea despre OM.

Antropologia, gtiinra omului a ?ncepur greu. Oamenii inc6 incearcd sE fie obieciivi referitor ia subiectele pe care ei le gbsesc a fi cele mai dificil obiectivabile: omul qi cultuia. Antr.opoio[ia, prin caracterui ei <ie sintezl", ea gtiiniE complexi, situatd la frontiera biologiei cu gtiinleie sociale ne ofer6 posibilitatea unei cunoagteri multilaterale a omului. Este evidentd neiesitatea acestui tip de qtiinia integlativd in perioada inodernd, dominatd de o specializire c6t -mai accentuat[, care limiteazh cunoagterea omuiui. Uniiateraiitatea duce ia sirnplism qi la dogma, numai cuprinderea comparativd, criticd gi

conform Codului etic al Asociatiei Antropologice Americane (aprobat in iunie i998), antropologia este *n domeniu academic ai gtiinfific.multidisciplinar, care inciude sfudiul futuror aspectelor umanitdlii-arheologic, biologic, lingvistic ai socio-cultural. Antropologia iqi are originea in qtiinlele naturaie gi sociale qi in umanitate, variind i' abordare de la cercetarea de bazh la cea aplicatd gi la interpretarea academic[.

individul qi populaliiie umane; o gtiin{lde cuplindere a intregulvi om; un nucleu de cristalizare a gtiinlelor despre onz. Antropologia, ca ;tiinld a omuiui este qtiinla ce are cei niai complex otriect de eercefare, dat fiind faptul cb omul reprezinti cel mai complex sistem cunoscut pAnd in prezent in nahirL Fiecare om, indiferent de nivek-1l cunogtin{elor acumulate, ar trebui sd fie interesat sd gtie cine este, ce capacitifi posedd gi ce poate face cu viafa pe caLe o are qi aceasta ar trebui s5. fie in fina-l apiicalia cr:rent6 a antropologiei ca qtiinla a omului despre orn. Orice conceplie asupra vie{ii izvorAt6 numai din biclogie este subuman5.. Dar nicio concepiie asupra vielii nu trebuie sd fie in contrazicere cu biologia. Antr:opologia ca ;tiinld poaie fi abordatd in douf, moduri. in sens nadiyional elu"opean (anrropologia fizicd'5, cuprinzAnd antropobioiogie, studiul raseior, geneticd umanl, fiiogeneza hominidelor, antroporietrie. Deci antropclogia fiztcd poate fi definit6 ca un cornplex de discipiine care se ocupd cu studiul originii omului, a evoluliei sale fizice gi biosociale. in obiectul sdu desprindern cdteva componente in ordine logica: - procesui antropogenezei, ca proces de coirstituire a omului social-istoric qi al organizErii sale anatomo-fiziologice; - raseologia sau etno-antropologia (variafiile speciei umane in funcfie de dezvoltarea activitd{ii omului, ?n anumite condilii

geografice);

leglhra biologic-social, ca factor al dezvoltdrii ornului


lungul inhegii sale evolulii.

de-a

Cealalt[ modalitate de abordare este cea anglo-saxond, determindnd constihrirea antropologiei cuiturale (sau punind accentul pe latura culturall a antropologiei). in concluzie,
antropologia modernb ne poate da rispunsuri multilaterale asupra originii omului, despre limitele lui biologice ca specie, despre problemele puse de integrarea biologicului in social qi de cultura
3

creat5 diu epoca cle piatrd pdnd in prezent. Putem defini gradui de cuiturd al unei epoci, al unei colectivitdti, sau al unui individ' Metodologic, antropologia presuptme o abordare rnulti 9i interdisciplinard a individului Sr a populaliei umane, prin studii longitudinale sau transversale, in ftrnclie de sex. vdrstd. mecliu ecogeoglafic, social, cuitural etc. In antropologie se folosesc rnai multe metode, printre care: - metoda cornparativd, - metoda modellrii, - metode mateiaatice, - fotografia, reconstmclia plastic6, - fiiiatie, genealogie, - metoda ciasific[rii (er. tipologie constitulionalE, raseologicd etc.).
Generarea de cunoaqtere antropciogicd este un proces clinam.ic,

foiosind aborcli.ri diferite qi mereu in evolugie. Dintre telzraicite utilizate de antropoiogi enumerlm: mdsurdtorile, observaliile,
analiza, ancireteie etc.

Antropologia este o qtiin!6 integralizatoare a studiilor despre om, desigur inci insuficient de bine conturatd, ca domeniu gi metodoiogie specifici, in parte qi datoriti controverseior din lurnea gtiinlihcd gi a particularitllilor de abordare a antropologiei de citre diverse qcoli (european#american6 etc.), dar care este importanf* atAt prin rezultatele cercetdrii fundamentale care pot fi folosite in toate qtiinfele despre om, c6t gi prin latura practicS, apiicativd valorificat6 in mai multe domenii, cum ar fi: - medicinl (rnedicina legald, pediatrie, medicina gcolar[, social[, in diagnosticui medical: sindroame genetice, boli de nutrilie, endocrine etc., ?n anamnezl, in dialogul rnedic-bolnav, in releaua de asistenll sanitard qi social6, in psihanaliz[, psihoterapie etc.); - invdf[mAntul de toate gradele; - management, seleclia profesionali, de performan{d (ex. sport, piiotaj etc.), relafiile cu publicui; - arlele plastice, arhitecturd, proiectare;
4

industrie (extractiv6, sidemrgicl, constructii de maqini, construciii civile, mobilier, confeclii, iransporturi etc.). Distinclia antropologiei de alte gtiinfe (cum ar fi: medicina, biologia, istoria etc.) care se ocup[ cu studiul fiinlei umane constd in aspectul luat in considerare. Antropologii i;i pun diferite tipuri de intrebiri. Unde, cdn<i gi de ce au apdrut prirnii oameni care locuiau in oraqe? De ce unii canieni au pielea mai inchis6 ia culoare decAt allii? De ce unele iimbi conlin mai inulii teirneni ,,colora!i" decdi altele? De ce ?n unele societdli bdrbaiii se pot edsdtori cu mai multe femei simultan? g.a.m.d. Deqi aceste intrebdri par a aboi'da aspecte diferite ale existenlei uiriane, in cele din unna ari ?n comun fapti-rl cd abordeaz6 caracteristici tipice ale poptllafiilor. Acestea pot fi orice caracter uman sau orice obicei uman. Antropologii se ocupd de aceste caracteristici tipice ale pcpulafiilor umane qi de inodul ?n care aceste caracteristici variaz1. de-a trungui timpului. ]'Jecesitatea cunogtinlelor antropologice este neindoielnicb pentru qtiinlele cate studiazd ornul gi populaliile umane ?n istorie 9i in actuaiitate, in biologie gi in social. Frsncisc R.ainer {18i6-i944) vedea ?n aniropolog in pi"imul r0nd, omul de cultur[, capabii de a interpreta istoria dezvoltarii genului ulnan, utilizAnd pe l6ngb datele de specialitaie cele i"r'lai variate izvoare de informalii: biologie generali, fi'zicd, sociologie, psihologie, artd, istorie, literaturd etc... fiind astfel creatonil qcolii antropologice din lara noaslr6 a$a cum o concepem noi asiizi. Trebuie sd precizdm ins[ cE antropologia nil este singura disciplin[ care studiazd oamenii. Ea se distinge de alte discipline care au in obiectiv omul prin cdteva principii de bazd, curn ar fi: principiile de holism, relaiivism qi principiul comparaliei, principii care sunt centrale in toate studiile antropologice. Principiul holisrnului este cel rnai imporlant pentru antropologie. Omul tretruie inleles in totalitatea aspectelor sale. Holismul cere s6 se ia iu considerare sistemul politic, economic, religios, arristic etc. Antropologui consider[ cd fiinla biologicd nu poate fi despirliti de fiinla culhrraia, dar totodatd trebuie s6 ia in considerare 9i mediul natural. Aceasta inseamni c6 o cercetare antropologicd este o
cercetare

complexi.

Principiul unitd;ii dintre organismul uman gi mediul sdu specific de via!6 reprezintd ideea centrald a ecologiei. Mediul geografic qi geologic, cel {rzic qi cel biologic, influen}eazd

caracteristici gi de modui in care fiecare caracteristici influenieazf 9i se rapofteazd la celelalte, este strucfura sistemului' Modui in care fiecare element al sistemului contribuie la funclionarea lui este

se exercitd prin mecanisme variate, fald de cele suportate de animale; la cele suportate de om intervine in mod esenlial creierui ca organ de legiturd cu rnediul qi ca organ tr.ofic, in afari de factorii majori, clirnatici gi rie aliinentafie, care pot interveni in diferentierea somatici gi psihicd gi care qi-au pus pecetea ?n zestrea ereditarE a raselor, trebuie si iinem searna- de factori minori care pot induce modificS.ri constitulionale, evidenfiate in infbligarea somatic6 qi psihica a unei generafii. principiul unit[fii dintre biologic qi social const6 in fapful c[ indivizii sunt sfudiati aga cum se afl6 ei organizali sociai in colectivitdfi, dar o mare imporianld o reprezint5. implicafiiie factoriior biolo gici (factorul demo grafi c gi boala)' asupra socialului. A adopta principiul unitetii dintre non,a.l gi patologic inseamnd a deprinde studiui concornitent al structurii antropologice gi al ceiei de sdnf,tate, prin echipe coilplexe medico-anrrop"tog1"", principiui unitdfii dintre prezentul gi rrecutul populaliilor- se referi la perspectiva istoricE, atdt in ceea ce priveqte perioadele lungi de timp, cdt gi in ceea ce privegte ,,microevorufia" popuiafiilor. i. acest sens antropologia nu se poate dezvolta dec6t ?n strdns6 leglturd cu istoria qi arheologia. Principiul retrativismului menlion eazd c6 fiecare sistem uman, fiecare cultur'b, fiecare societate, este ceea ce este din cauza combinaliei dintre factorii biologici, culturali gi de mediu. sistemul poate fi v6zut numai in principiu, ca termen de referin!6. Aceasta irrseamnb cd ceea ce este studiat pe moment, trebuie inierpretat ?n fuircfie de sistemul in care se g6seqte. De exemplu, obezitatea este consideratf, frumusele la unele popoare. Antropologii nu spun cE o trisdfur[ este bunl sau rea, aceasta este preocuput"uilto, cei.cet6tori. Antropologii studiazd fonna, structuri gi fi.inc1ia caracteristicilor (trlsaturilor) sisternelor. diverse societdli. Forma umorului, allturi de forma altor
6

dezvoltarea omului. Influentele mediuiui asupra organismului urnan

fuiiclia elementului (una din funcliile umorului este

reducerea

tensinnilor intre oameni). Antropologui este interesat de proces, de interacfiunea elementelor din sistemul biologic sau culfurai qi de felul in care o schirnbare in forml, sttucturd sau func{ia elementelor, antreneaz| celelalie elemente. Biologia 9i cultura sunt vdrote in dinamicE. Una din concluziile generale ale antropoiogiei este c5 oamenii sunt foarte asemlndtori unii cu al1ii. Ceea ce variazd este stilul de via1d. O mare importanla in antropologie are metoda comparaliei contrastului qi al sintezei. Sarcina comun[ a antropologilor este de a cduta, de a descrie, de a otdona, a analiza gi a sintetiza date clespre

natura omuiui qi variatele ei configuralii. Antropologii caut6 universalul prin analiza aseminSrilor qi diferenlelor gi incearci s5" pi'ezicd aseminiri gi diferenfe prin analiza universaiului.
Revenind la cele spuse anterior privitoare la firnclia umomlui ?tt reciucerea tensiunilor, incheiem cu o definifie datd de Cioran hi stilui siu caracteristic: ,,Antropologia este tin amestec de zoologie gi psihiatrie. Pofi construi utopii plivinci doar floriie. Paradisul nu-i un apendice ai botanicii l"

Defini{ii ale omului


intrebarea fundamentald a anffopologiei fizice este: ,,C inseamnd si fii om gi care este natura speciei umane?" Rdspunsurile au fost variate: de la cele ce includ simple observagii, pind la cele eiaborate pebaza unor teorii savante. Platon a definit omul ca fiind un ,,biped fEr6 pene"; o primi incercare de a-l trece in rdndul animalelor. Omul este singuntl anirnal care roqegte sau care ar trebui sd roqeasc[, spune Mark Twain, iar un anonim a notat ,,omul este singurul animal care mindnci cdnd nu-i este foame, bea cdnd nu este insetat gi face dragoste in toate sezoanele".

Manierele, pattern-urile gi obiectele materiale au formd, structur[ gi funcfie. De exemplu, umorul poate lua cliferite forme in

secoluiui al-XX-lea. i' aceastr perioadE antroporogia se constituie ca o gtiinld ,,pur nahlrarist[" (dezvoltarea zoologiei sistematice de cdtre Ch. Linne, a zoologiei experimentale a lui G. Buffon, a anatomiei cornparate de cdtre cuvier qi sant-Hiiro;..). a".rta este prim*l sdu act ar devenirii, ca gtii'fd pur biorogi"a, de evolufia gtiin{elor naturii. "onoitionatd

craniologiei. Dupb el, diversitatea umand are Ia bazd urmdtor:ii factori: clima, alirnentafia, mediul de via!i, ereditatea. Face o clasificare a speciei umane in cinci rase: galbend, atbd, roSie, brund, neagrd. considerd rasa aib* - rasa centrald, cea neagrh gi galbeni extreme, iar rasa rogie qi cea brund

Scurt istoric al anfropologlei pe ptan infereia{ional qi in R.omSnia


Termenul de antropologie {gt. anthropos,,om,, si /ogos ,,discurs, cuvant, gtiinfd") a fost creit de aristotei clin.stagira, ,'J-mai mare encictopedisr al antichitalii qi cel mai mare ;i;i;; ;i; epocii predarwinie ne ( 84 -322 i.H.). in -t rucrdri re sare,,r storiu"uni*ur*ror,,,

1787 apare, la Laussanne, incrarea pastorulili protestant chavannes, ,,Essai sur 1'Education inteiecruelle avec le projet d'une science nouvelle" ?n care definegte antropologi a * stiinla generald a omului. Aceasta ar trebui s6 cuprindd urmitoarele ramuri: 1. Antropologio" propriu-zisd sau gtiinla despre orn qi natura sa, plecind de la aserndnirile qi deosebirile fat6 de animale
{antropologia fizica); Etnologia; Stiinfa despre om considerat ?n funclie de inteligenth, activitate, nonnalitate (ltsihoto gia); 4. gtiinfa iimbajuiuil 5. gtiinla reiigiilor. seboiul al XIX-iea va fi un secoi ar marilor i:ersonalitili ale biologiei (cuvier, I-aroaren, Darwin) gi ar primeloi descoperiri cie oameni fo sili (Neandefthai, cr6-Magnon, F itecantropul). predomind. antropologi a fizicl (antropometrie, craniometrie, studiul raselor). se intemeiazd prirnele societifi de Antropologie (ex. paris, 1g59) 9i 7yar teorii pseudoqtiinfifice care suslin inegalitatea raseior (Golineau, Galton). secolui al XX-lea se remacd prin dezvoltarea gtiinlelor bioiogice (originea qi evolulia omului), a arheologiei, a lingvisticii, a teoriei sistemelor qi a teoriei informafiei, a geneticii (codul genetic, ADN, gena, inginerie geneticd, clonarea, ,,proiecful genomuiui urran',), a raseologiei (rasismul), precum qi a biologiei populaiiilor. in aceastd perioadh in suA predominI antropologia culturtlE, iar in Europa cea fizicd' qi culturali. in acest secol s-au descoperit Sinantropul ltlzt;, Aushalopitecii (1924, 1974, lgg}), proconsulul (1943), Homo erectus (1949), Homo habilis (1964). Antropologia romf,neascd incepe sd. prindd confur inc[ din secoiul al XVII-lea prin Nicolae Milescu spfltarul, iar in secolul al XViII-lea p'in Dimitrie cantemir (Descriera Moldovei - 17l6).

In

- rase intermediare.

2. 3.

a mediului: clima influenleazd forma exterioar', iar hrana afeeteaz| forma inte lectual f, J'F' Brumenbach (r752^rg4a) medic naturalist german, unur ai dintre creatorii antropologi"i tucrar"u ru-,,n" g"n"ri, _"*-giiinga,-in humani varietate

,,Politica" erc. prezint' omul biologic, psitrlc rconsideratfondatoruladevdrateiantropJiogii. qi ,".i"f. Este Kufl Linnd (1707-177g) in monumentala iucrare ,,Systema nahrras" (1735), ageazd omur, denumit de ;i i";r;'ro)r",rr, r, ordinni primatelor aldturi de maimulele antropomorfe. Dupd. nomenclatttra binard, Linnd clasific' 0amenii in patni ,-orn, Ho*o europaeus, Homo americanus, Homo asiaticus $i' Ho;; ;;icanus, fiecare rasd avdnd trlsituri qi temperamente distincte. Intre 1749-17g9 aparc, in 44 d,e volume, ,,Istoria nafuraid,, a lui George-Louis Buffon (1707-nzy)r,r_,.u fundamenteazd nofiunea.ie rasd gi llasifica rasere umrane dup6 principiul geografic,. distingdnd qur. ,url, polard_ lapond, - tdtar6' subasiaticd, europeand, etiopeand si americanri. mongold sif'eaz' omul aldturi de rnaimufe, consicler'nd'urangutanul ca ,,prima crintre ";cfiunea maimufe sau ultimul dintre ou*.ni 1..,,. Adrlr,t, modificatoare

il ";;;;;;i"'ii'

ttiti-rur'(1775t t;r. bazere anatomice clasificdrii tipurilor umane, inslstdnd


lo

are

"Jp;':;;ortanlei

ll

.1:rtr

,i:li..

r':li

secolul al xlX-lea apare ,,Antropoiogia sau scui15. arbtare despre orn gi insuqirile sale" (1830) a lui P. vasici Lingureanu, r. Cihac face referiri la variabilitatea umand, iar Al. Obedenaru la cranioiogie. tn aceastd perioadd Mina qi friicolae Minovici infiingeazd Instifuhrl Medico-Legal gi dezvoltS. antropornetria, portreful vorbit etc. in secolul ai XX-iea, antropologia rom6neasc6 este marcatd cie mai muite personalit5li care iqi vor aduce o remarcabild contribulie la dezvoltarea acesteia. Dintre acestea amintim: E. Fittard, v. Lebzeltex" {tipui antropologic al romAniior), C" I. Farhon iantropologie clinic[, tipologie), D. Garsti (antropologie social6), s. Mehedinfi (antropogeografie), Fr. I. Rainer (cercetdii antropologice in trei sate, in 1937 organizeazl,la Bucuregti at xvlilea congres intemafional de Anhopoiogie gi Arheologie, iar ?n i 940 inl=rinfeazd Instirutui de Antropoiogie din Bucuregti). in aceasti. perioadi apar mai mulie societi{i (qcori} de antr.opologie in nariie oraqe din tar6, cum ar fi: la cluj-Napoca (papilian, Veliuda. Fdcdoaru, Mdnuild, Preda, Halieganu. Rdm'eanfu), ia [aqi (Botez, Rogca, Necrasov), la Bucuregti (D. Giisti, Fr. L Rainel). Antropologia romaneasci intr5 intr-un proces de reorganizare dup6" 1950. institutul de Antropologie devine pe rand, iaboraior ,,v. Babeg" (1974-1990), centrui de cercetdri A'tropoiogice al Academiei Romdne, iar in cele clin urma redevine trnstitutul ele Antropologie,,Fr. I. Rainer" al Academiei R.omffne. Activitatea qi viala mai multor cercetitori s-a impletit cu existenla acestui institut, cum ar fi: $t. Milcu, H. Dumitrescu, M. ciovArnache, oiga Necrasov, C.S. Nicolaescu-plopqor, C. Maximilian, p. Firu, D. Nicolaescu-Plopqor, suzana Grinfescu-pop, Maria cristescu, Th. EnEchescu, c. Rigculia, v. carameiea, v. Sdrrieanu, cristiana Glavce, Maria Vlidescu, Cornelia Guja, Elena Radu, G. Gean6, C: llulpe, I. oprescu, Matei St6rcea-crdciun, Nadia stahovschi, Eleonora Luca, V. Mihd,ilescu, L popovici, L. Mdrcug" H. Schrnidt, Al. Rudescu qi mulli al1ii.

in

Antropologie gi rnedicind
Antropoiogia arc rbddcini care au plecat din domeniul ,,afiei vindecdrii oamenilor". Fe mdsura complexificdrii preocupdriior desmedicina Dre om qi despre oameni, antropoiogia s-a difefenliat de fizica, se propriu-zisa. O amrmitd rarnuri, respectiv antropologia ,.rpiupun. totuqi, in mare mdsur6 cu aceasta, ajungdnd s[ se constrrule chiar ca un suport al sdu. Principaiele teze a\e antropologiei pot fi considerate ca fundamente teoretice peniru o practicd medical[ cat mai adecvat*. lv{odelele experimentale cdrora le dator'6m multe din succesele medicinii nu trebuie sd ne creeze impresia cE eficacitatea medicinii se explic6 numai prin inleiegerea biologiei organismuiui uman. Desigur existl o biologie specific uman6, dat viala uman[ se cere examir-rat6 in coordonateie sale psihologice, sociologice, cuit';rale, g.a.m.d. Numai o euprindere a tufuol acestor aspecte ooaie fundamenta un uinanism medical cu adev[rat Stiinlific. Medicina se ocupi cu edifrciul corporal unfan, cu funcliile aeestuia, cu modificaiile anaromice gi fiziologice aduse de boal6, cu cauzele 9i consecinleie boliior gi ctl vindecarea ior' Antropoiogia siridiazl specificui umail, cum aI fi subieciivitatea qi spirirualitatea. Medicina foloseqte metode ale qtiinlelor naturii qi are o ,,indiferen{a principiald" fafb de notele subiective, bolnu*i fiind privit de multe od ca un obiect al investigaliilor ciinice' Boala omuiui touqi este un mod de a fi al existenfei umane qi perspectiva pur nafuralistd se cere corectatd qi completatd' Oricum iteU,rie relinut c6 medicina uman6 nu este biologie aplicatd ci antropologie aplicatd, printre eonceptele fundamentale gdsindu-se unitaiea qi unicitatea organistnuiui uman. TotLrqi trebuie observat cd anftopologia apiicatb a pus mult timp accentul pe aspectlll morfologic, respectiv antropologia constitulionai6, prin care diferite gcoli au cdutat sd stabileascd o relalie intre somatotip, structura psihicd qi boald. Acest lucru este explicabii prin faptul c6 aceste qcoli au aclionat intr-o perioadi c6nd medicina nu avea dezvoltat inci un suport tehr,ic al investiga-liilor.
l3

t2

la r6nd s-a numit t a*urn ca n ino

in uitirnele rrecenii are secolurui ar XX-rea, odatd cu rLez_ vo*area eiectronicii 9i ldrgirii uur*io, tehnice ale investigaEiiror medicale a devenit evideni.a o"roottur"a ,neoi"inii-se-fbce prin trecerea de ia fenotip ia genotip, de Ia habitus l" int.r"s.rea la nivel molecular a inciividuatit*ri. s*'ro*tuta in prezent cd ceea ce secoie

relafii formative gi patogene intre indivizi qi societate. Antroporogia subliniazd cd sdnbtatea qi vindecarea pot fi cel mai bine inleiese in termenii unei societili date, a unei anumite organizdri gi a unui anumit nivei ai
oamenilor.

geneteazd nevloze, psihopatii qi altele. Existd deci

u"p,llfif#

;;;;.;;recurn qi aireie. o aitd ctasa leno3se ui rnorbidE specific unan6 o constituie nrrburariie regrdr.ilor vegetativ honnonale (de exempl", rrlp"tpr*ri" eridometrului, adenomiomatoza prostaiei, intoxicati'e^ gi Lotite profesionare care sunt frecvente nurnai ia omur *u4nano gr^"*r"fiir". ?naintate. De asemenea, bori inflarnatorii ca rzumatisnluf f"frrii ,u i*Orti Aschoff (specific pentrir miocard), cu noduli in tenooan;-r;; cu necroze rnusculare se clasifi_cE in aceeagi
un alt aspect care trebuie luat in considerare de antroporogia populafionara
este fapful
cre ;;;t ir,:"ra dupd criterii care nu mai sunt ale "ruptei pentru existen!6". iu poputufiile nafur-ale boara epidemicd constituie

gii sciatice,

defonn[ri at. oaseioi membretor picior plat, attroze ale articuiatilo. .JLun*i,
sraze

,n.or.,i "n"ri"ri-r* lryt. Avanrajut p:rt.,l .r".t. .riJ ptatlt prtnt _o paroiogie cores_ -i?rferiourr, punz'toare precllm: hemie de disc, nevrai_

morforogicd nu treuuie abandonatd din p'ncr de vedere nedical' deoarece exlst' aspecte pur umane care genereazd o patologie specificE. Foarte rnulte arpl"c'a,
gT-d*

Antropologia

:*,:1['##::]i:::"''

s-

a c oncretizar

categorie.

cdtre o selecfie ,,artift,ciald,,,

.a upur. o .o#uri.r.

a serecliei naturale

un factor'0. ."ruriorare demografic' gi un putemic factor r.t"".j::,''_!: popui"tiii* moderne protecfia social[, mediul artificiar, ingrijirea *"di.ula, permit supraviefuirea unor ,,Balastul s*3.ti9', ,r* _1nap1i., ;;;par ,,insugiri,, care in mediul natural nu au semnifi:.uli" adaptative.rnjelegerea deprina persoanei a umane nu este nosibild numai pe baza consideraiiilor expuse. Persoana umand este,rezurtatut uriur jro"., firo gi ontogenetic cre personalizare' Functiile,,personalitali'i" sunt multiple. Ea controleazd confl ictere
coordone"azuli'..ai"rd in folosui iniregurui psiho-organic. purerile rur" *nii^i'r inrtrur", iar depdgirea
t4 acesrora

breazE' compenseaza,

interi;{;;rii..""treze

disonanlele, echiri-

antropologia poate corecta dezavantajele tehnicismnlui crescand, cale ciezumanizeazd practica medical* prin disparilia reiafiilor tradilionale dintre medic gi bolnav. Acful meclicai, prin forta lucruriior, are un timp limitat ia dispoziiie qi cunoaqterea tuturor aspectelor manifestdrii bolilor devine o problemi de comunicare, dificiie atdt pei:rtru medic cdt gi pentru pacient. Aici poate interveni antropologia prin studiile pe care ie efectueazd gi care poate pune la dispozifia personaluiui meciical ,Jate gi concluzii coiectate qi prelucrate in timp, astfel inc6t s6 poata fi evidenliate aspectele ce prezinti interes, atat privinel patologia uman[ c6t gi perceplia sa de cd.tre subiecli qi evolufia sa ternporalE. Eviclent asemenea studii cer timp gi eforturi materiale gi din acest rnotiv se obignuiegte a fi fbcute cu shrdeniii ?n medicind, oblindndu-se uir dublu caqtig, clar evident aceasta presuprme ca oi:iect de str-icliu antropologia. Problemele actuale ale umanitf,gii sunt vitai legate de problemele mediuiui inconjur[tor astfel inc6t medicina ecologica devine caiea de abordare global[ a problemelor de sdndtate de cdtre antropologui medic. In acest fel se poate asigura infelegerea problemelor rnedicale in aspecteie care diferd de aborddrile prin investigalii clinice. Medicina ecologic[ prin aspectul siu global implica colaborarea cu specialigti din diverse domenii, dar antropologui medic rdmdne specialistul principal. Inc6 de ia sfhrgitul celui de-al doilea razbot mondial din ce in ce mai rnulli antropologi, socioculfurali precum qi biologii, qi_au hrdreptat atenfia c6tre studiul intercultural al sistemelor medicaie gi cd.tre factorii bioecologici gi socioculturaii care au gi au avut incidenld asupra bolilor gi sinitilii acum gi de-a lungul istoriei. pe de o parte, interesul lor a fost teoretic, fiind trezit de dorinfa de a in{elege comportamenful uman legat de sdndtate in toate formele qi manifestirile sale; pe de altf, pafte, ins[, interesul lor a tbst penffu
l5

in medicini

programe desemnate si imbundtdleascd starea sEndta{ii atAt ?n fdrile dezvoltate cAt gi in cele in curs de dezvoltare. in ziua de astdzi, antropologii care manifestd aceste interese Iucreazd in gcoli medicale, ca asistenli sau asistenli sociali, in spitale sau in depe'rtamentele de aniropologie aie universitdlilor. Ei efectueazh cercetEri asupra unor subiecte precum evolufia umand, anatornie, pediatrie, epiderniologie, sdndtatei mintal6, dependenfa de droguri, definirea bolilor, fonnarea gi instruirea p.rronulrrrui meciical, birocralia medical6, organizarea operafionalE a spitalelor, relaiia doctor-pacient, procesul de impunere a medicinii gtiinlifice in comunithlile care au beneficiat anterior numai de medicina tradifional[. Acegti antroplogi sunt denumili de reguld ,,antroporogi medicali', 9i domeniul pe care il reprezintd este cle fapt o noua s-ubdiscipli'a a antropologiei, gi anume,,antropologia medicald,'. Antropoiogia medi cal6 a inceput sd fie identificat[ ca o subdisciplind incd de prin anii 1950 ,u u*ru." a referirilor medicale din studiile de antropologie. intre timp ea a devenit o speciaiitate distincti, pi-a definit cdmpul de acliuire gi a dezvoltat o metodologie proprie de lucru. specialigtii considerd ca eiement fundamental conceptul de adaptare, definit ca reprezentdnd modificdrile ce asigurd ilnui individ sau grup si traiasci intr-un mediu dat. ca orice fiinfd oame'ii se adapteazd la o varietate de rnecanisme biologice, dar ei depind qi de mecanisme culfurale, mult mai mult dec6t orice altd specie, in cumurarea eforturiior pentru oblinerea hranei, protecliei contra i'temperiilor qi in .du"ur"u tinerei generafii. Aceasti depende'fb ,,de cele inv6!ate", mult mai mare dec6t",,de ceie native", face ca s6 se poatd considera cultura umand ca un mecanism de adaptare specific evolufiei umane. Intrucat omul igi procuri cere necesare viefii din mediul inconjur[tor se creeazl un sistem de relafii intre oameni gi mediul inconjuritor in care distingem trei sfere de acfiune, ,"rp""tiu una abiotici, una biotic5- gi una culturalS, in care aclioneazi diverse variabile, acest model constituind in ultimf, instanla un ecosistem uman. Premiza principald a antroporogiei medicare este c6 nivelul de
16

partea aplicat1, rlotivat de afinnafia cd metodele de cercetare antropologice, teoriile qi datele pot gi ar trebui sd fie folosite in

al unei populafii reflecti natura qi caiitatea acestor relalii ,ur. r. les intre olganismul persoanelor gi mediul inconjuritor. iini*atea qi bolile constituie m[sura eficien{ei cu care grupurile u*un* se adapteazd gi acfioneaz| in cadml acesfui ecosistem' o dezechilibre marcate de boii schimbare in ttna din variabile duce la gi utrru. De exemplu, schimbarea de climat dnce in general la i-duc*r"u surselor de bran6, iar rdspunsui adaptativ in sfera culiuralfl a tuturor celcr este crearea unor teirnici noi de producere a hranei 9i
s6ndtate
necesare traiului.

dat fiind multitudinea relaliiior care se dezl'oltd in ecosistem. Factoiui imediat, cletectabil, al unei afec{iuni poate fi un virus, o lipsfi de vitamine, sau un parazit, dar boaia in sitre este la cairitul unei ingiruiri de factori, ini[n;ui1i in cadrul unui dezechilibru in ecosistem. Aprecierea globail presupune cunoaSterea a c6t rnai mnlte variabiie posibil, dar analiza unui numlf fi1are cie variabiie
este

Acest rnodel ne aratd c6 nu exista e&lze singulare ale boliior

dificild

posibil[' Antropologia ar trebui sd abordeze fiin{a urnanS din pruictul


Ei nu iotdeauna

de

veclere al meciicinei. Eviclent, intdi de ioate interdisciolinar,^finAnd cont de cunoqtinlele aeurnulale de diverse ramuri ale qtiinlei. 11 ai doiiea rdnrl, ti-ansclisciplinar, adic6 considerdnd fiin{a umanl ca un sistem.

inlelegerea problemelor de s6nltate in context ecologic presupune diferite informafii privind: date de mediu fltzic, date rtlni.*, date epidemiologice 9i date privind mediril sociai qi culturai' interdisciplinaritatea antropologiei medicale este beneficb nu numai in cdmpui cercetf,rii, ci qi pentru persoanele interesate de boal6 9i sanltate din cadrul comunitalii: medici, personal medical, p6rinli, personal de asistenld sociali etc. Pentru a rczolva efectiv aceste ceiin1. d. informaiie, studenlii care abordeazb antropologia meciicald trebuie sl aprofundeze c0nceptele de baza, vocabuiarul, tehnicile 9i etica cercetlrii. Precum se poate observa din diversele activitlli in care sunt implicali antropologii medicaii, acest domeniu are perspective largi punct de vedere concephral toate Ei multiple puncte de focus. Din qi unul acestea pot ii inEirate pe un spectru care are un pol biologic sociocultural. Spre polul biologic se concentreazd acei antropologi
t'7

omului din anticrritate). Antropologii iu aceste interese au o bazx co_ mund cu cei din domeniur geneticii, anatomiei, ,*.orogi.i, tiochimiei gi a alror domenii inrudite. Spre porul .o.io"uttu.ii * inar*upta toii antropologii aie cdror interesi dominante includ sisterire tradilionale medicale (.,etnomedicina,,), personalul meciicat ii por*Urir.* uu profesionald, compoftamenful boinavilor, ;i;f, ;;t5r_"j.ri"n, gi _ dinamica introducerii serviciiror medrcaie occidentale in cadrui societdfilor tradi{ionare. Antroporogii medicali ,u astfer d" p.eorrrpdri gdsesc murte puncte de intere*s comun cu socioiogii medicali, asisten{ii, specialigiii ?n sdn'tatea p"ori.a sau cea eduilionaid sau administrativd sau arli..oameni ciriiria , mentul uman in condiliiie modernizarii ^i" ^itii^rrt."o*ooou_ societalii. *,:r"iul aces_ fui spectru, cu interese c6tre ambii pori, se gSsesc acei antroporogi in epide,riologie sau culturalS. Ei pot irnpbrtdgi i111esati lnterese c.u aproape oricare din ".orlgi* cei enimerali mai sus, insa cete mui mari afinitdfi sunt faix cie antroporogii medicari gi ecorogici precum qi fala * SruParea de gecgrafi *.oiJ*ii, aflat' in plind ascensiune. Insf, anfropologia medicald n_ar. trebui sb fie privit[ gi impdrfitr in doud domenii care de abia se intersecteaza ,"liiotogi" gi cel sociocurtural deoarece, irL nenumarate ca.zuri, probreinere -introducerea unui dorneniu necesita explicalii prin unor'ntliuni qi teorii din cerdialt Ei vice-vers*. boiit" *inrui., spre exe!,nplu, nu pot fi sfudiare numai din perspectiva factoriio, puinotogi.i ii'ii"rrri*iri sau drept fenomen psiho-sociorultu.ul .ur* rir"ruiui; 'n ambeie perspective sunt necesare qi esenliaie".t.?uiJrui mai bun' pentru o infelegere a acestor boli si a tat ceea ce irnptica ele. Aceiaqi i'cru este valabil si in ceea ce privegte airt.r., f*'nir.i;;; ffi;uriie gi preferinfele alimentare sunt legate de nivei'ril* epidemiologicd este bazatd pJ "rrt'tionui*llr trori* r,rnouqi.rea faptului cd vectorii care transmit foarte murte bori sunt irn"""i"ii de comportamentul uman. Pdn6 qi trecutul poate fi regat de prezent deseori intr_o manie_ rd foarte surprinz'toal.. cu cagivz ani ii urmi, doi din antropologii universitdlii din california -.un arrt""r"g (prof. Robert F. Heizer ar Departamenturui de Anrroporogi" Jin'"idrur university of cariforl8

ale cdror interese crcminante sunt cregterea qi dezvoitarea u*and, rolul bolilor in evolufia uman[ qi paieopatorogia rrtrairr bolilor

i"

nia, Berkeley) gi un epiderniolog (Prof. Fredrick L. Dunn al Departamentului de Medicind Internafionall university of califomia, San Fracisco) - au examinat o serie de peste 50 de coprolili rimagi de la popula{ia preistoricd care ttdia in peqtera Lovelock din Nevada. Nu au gdsit niciun fel de ou[ sau larve aie helmililor parazitafi, qi datorit[ gradului excelent de conselare a coproiiiilor" s-a dedus c6 aceastd populaiie era, de fapt, lipsitd de orice paraziti precum tenii, viermi, purici sau Ascaris (Dunn 1968:222). Mai recent, un absolvent (Michael Kilks) al universitdlii de Zooiogie Berkeley gi rnembru al seminarului medical de antropologie a confinnat aceste conciuzii. Descoperind cE seminleie de chenopodium constituiau un element esenlial ?n cieta acestor indieni din Nevada, acesta a presupus ci sd.manla aciiona ca un anihilator indepirtdnd toti parazilii qi viermii de aceasti populafie. valabilitatea acestei ipoteze, cle origine biologicd, a fost ?nt6ritd gi de dovada cnltural6 fumizatd de un ernolog care a afinnat c5 intr-o localitate mexicani pe care o cuno$tea indeaproape, varietatea seminfelor de chenopodium -epazote - era fo I os it5 drept tratament impotriva parazifil or intestinali. Pe scurt, antroplogia medicali este perceputd de practicanlii acesteia ca o disciplind biocuiturald preocup atd atdt c1e aspectele biologice cat qi de cele socioculhrrale aie comportamentului uman gi in parlicular cu modaiit*lile in care acestea interaclioneaz6, au inteEi raclionat de-a lungul timpului influenfand bolile gi starea de sEndtate a populatiei. Nahrra biocultui:al[ a antroporogiei medicale este explicatd mai amrnunfit intr-o serie de articole care au fost publicate in ultimii 25 de ani (caudill 1953, polgar 1962, Scotch 1963, Fabrega 1972, Lieban 1973, Colson and selby 1974) 9i prin studierea cu atenlie a,,ftindamentelor" antropologiei medicale. originile antropologiei medicale, ,,fundamentele" ne preocupd in sensul strict al depistdrii momenfului gi procesutrui prin care a luat nagtere aceast nou domeniu al sdu. Ne intereseazd, mai putin istoria antropologilor ca indivizi gi interesui lor pentru medicini qi probleme mediiale sau contribulia fizicienilor in antropologie. Este posibil, dupd cum argumenteazi gi Hasan ca ,,riddcinile" antropologiei medicale contemporane sE. poat[ fi depistate incd de la inceputurile antropologiei in
sine.

l9

CaPifotrul 2

'ft]5)
eQrF

Coordonate antroPologice
ramurile antropologiei; variabilitatea biologic* urnand gi tliversitatea culturali; principii ale gtiinfelor antropolcgiee; "2. / tipologii antropologice.

/ /

? : iiE .:F{Fk
't'Pict.x c,"gx8)
>. .i:
-.:
h ,s
I
?

)e!:bii)F

-.;

.k

lN

6v
p
iJ -l

k'X \in :f
.E 4; taF /q)

Ramurile anfropologiei
Antropologii ?gi concentreazd atenfia asupra diferitelor aspecre ale societdlilor umane, existente din zorii omenirii qi p6nl in ziua de azi. Unii dintre ei se ocupl cu shrdiul caracteristicilor biologice sau fizice ale populaliilor umane; alfii sunt interesafi, in principal, de ceea ce putem numi caracteristici culfurale. Dupd aceste direc{ii putem fa-ce o ciasificare a subiectelor de interes pentru antropologie ?n doud ramuri mari: - antropologie fizicE; antropologie cultural5. in timp ce antropologia jizicd alcdtuieqte un domeniu unitar de studiu avAnd ca zone de interes paleantropologia, dezvoltarea organismului uman, genetica umanf, gi populalionalf, sau fiziologia antropolo gi cd, a nft op o I o g i u c u lt ur s I d este div izatd, ?n tre i subramuri principale, incd adesea percepute ca fiind independente'. arheologie, lingvisticd Si etnologie. De multe ori sub numele de antropologie culturalE se afll de fapt doar etnologia, studiul culturilor recente.

s
,1

r*
.

\- &
\1

a><

tl

3 iJ -i
.q

)S

^J ES

v l,i

.t---F

.rtnU lH{ O,r a

{i

--a .e--_.?F E

.d

v *A
.J. I EF

":.
\4*

oiara
I \l ?r

\
tI \

.0/
T)(q
9T
q2

-zE
z,^v 4
T
I

.F

+
q)

,j

,g
rti
d g .1

# I I

{t
\dd;

,'
>

al

00

v
tj
F:!

1d \v.ri

r{t I U)'l
.t.

af
! i] k

=+. .-=

g.

0i

vu){ sE.:
!g

uw q'sn
rir !

'Ji
Sr

trQ? A
=

e q

-= at

iA =(

il

-i
,d

bo

20

7l

din aceastd zand selvesc pentru obiinerea rdspunsurilor la al doilea tip de intrebdri, care se refer6 ia cauzele varia{iilor biologice la indivizi gi la populafii. o altd ramurr a biorogiei .ur* it6 in atenfia antroporogiior este genetica. un studiu de geneticf, umand nu este numai o cercetaie teoreticd. probremele genetice afecteazd profund viala oamenilor. Pe iAng6 bolile pur genetice, multe Oin program_i;;; cercetare se orienteazd spre identificarea, tratarea gi prevenirea bolilor genetice.
anhopologi

umane (variabilitatea umand). R[spunsul la aceste do.,a *turi d* intrebiri este departe cie a fi fost g6iit. fenfru a rdspunde ia primul tip de inirebdri privind orlglnea ;i evoiutia uman5, paleontologii caut6 gi str"rdiazl fosile umane, preurnane gi anirnale. O altd zon6 a antropoiogiei fizice, avdncl tangenle rnultiple cu medieina" se ocupr. de organisrnul uman. Datere coleciate de

Antropologia fizicd rispunde ra doud tipuri de intrebiri. Primul tip include intrebdri despre originea oameniror gi evolutia lor ulterioarb (paleoantroporogia), iar il doilea tip cre iri..uarir. referd la cauzele variafiilor biologice constatate la populatiile

. .Antropoiogii iqi rnanifestd interesul pentru evolufie dar trebuie precizat c6 individ'l nu reprezint[ o unitate a evoluiiei, iar cele patru mecanisme ale evolulie i lurr;eaz| irnpr"un.r_ frn* u crea schirnbdri nete. De exemplu, selecfia naturald nu ar avea nimic de ,,selectat" dacd nu ur fi prezentd variabilitatea oferitd de mutafii.
Antropologii au acordat intotcleauna un interes deosebit gi din cauza faptului c6 acestea --dinrr" reflectS mai bine decAt cere morforogice iir"r"n1.i* populaiii. uneie cercetdri au urmirit deosebirire endocrine Jirra." popuia{ii. Pe aceasti rinie s-a ariltat cd rasa mongord se distinge printr-un. grad de hipotiroidie constitufionala, ceel u, **pti"u, printre altele, pilozitatea redus[ qi faciesul "* caracteristic. La rasa
caracte-relor fiziologice, poate

qi aspectul somatic este simplistd, Glandele endocrine sunt una dintre cdile prin care organismul se adapteaztr la condiliile de mediu gi anume la ceie care cer din partea organismului un rdspuns imediat. Adaptarea filogeneticd este mnlt mai complex[. Ea presupune o modificare la nivel genetic a iirnitelor in care organismul poate rdspunde pe cale endocrind qi deci se produce ?n perioade hingi de timp. In antropologia clasicS s-au fbcut qi studii de biochimie a raselor. Valorile unor constituenli ai organismului depind, pe l6ng[ factorii genetici qi de climd gi de alirnenta]ie. Eliminarea crescutd a glucozei in urina populaliei de brahrnani din india este o consecinld a regirnului vegetarian, iar valorile glicemiei gi colesterolemiei suni crescute la iocuitorii satelor de ges fa16 de cei ai sateloi de munte. O parte din caracterele fizioiogice sunt condiiionate de mediu gi ca atare valoarea lor antropologicd este micd, ?n aceastd categorie intr6 tensiunea arteriali. gi metabolismul bazal. Toate aceste caractere sunt polimorfe, acest lucru datordndu-se selecfiei nahrrale. cdnd spunem cd frecvenfa unui caracter este mai mare ia o populalie decat la alta, aceasta nu inseamnd c[ fiecvenla diferitd
dintre sisternul endocrin se poate explica prin structura rasial6 a populafiilor, ci c6 populafiile au fost supuse altor factori selectivi. in 1900 Landsteiner a descoperit gmpele sanguine A, B, O, pe care le

neagr[ s-a observat o activitate crescut[ a hipofizei qi o activitate sclzutd a suprarenalei. consecinfa acestei structuri endocrine ar fi cre$terea imporlantd a tariei. Totuqi aceastd inferegere a reralioi
22

numim clasice, dar descoperirea lactoruiui R"h (rhesuss) a avut o importanfd teoreticb gi practicd deosebiti din punct de vedere antropologic deoarece acesta prezintd variafii importante de la o ras6 la alta. In timp ce europenii sunt Rh pozitivi in propor{ie de 84 - 850A, mongolii gi negrii sunt aproape in totalitate Rh pozitivi. In ceea ce priveqte valoarea antropologicd a grupelor sanguine putem spllne c[ studiul antigenelor poate oferi uneori indicafii despre originea populaiiilor investigate. cel mai bun exemplu ii constituie figanii. Ei au o frecvenld mare a alelei q, frecvenld aseminitoare celei intdlnite in linuturile lor de origine (india cie vest). un alt aspect luat in studiu de cdtre antropologi este reprezentat de hemoglobinele anormale. Dintre hemoglobinele anormale importante din punct de vedere antropologic sunt doar

ceteva. Astfetr, hernoglobina S deteimind la homozigoii o anemie grav6, letal6. Heterozigolii sunt aparent sdnltogi. Hemoglobina S se intAlnegte ?n special in Africa, frecven{a heterozigofiior fiind in unele zone de 30 * 4A% din totalul populafiei gi este asociard cu o rezistentX erescut[ a acestora la malarie, ceea ce reprezintd un avantaj selectiv. Despre l*gbiura care existf ?ntre gr-ripele sanguine gi boli putem spune c* este foarte probabili corelatia dinme grupa O gi ulcerul gastroduodenal gi dinke grupa A qi anemia pernicioasb. Se pare c5 indivizii cu grupa sanguin5 A se apd"rd mai slal-.. impotriva variolei, iar cei cu giupa O se ap6r.d mai slab impotriva ciumei. Consecinta antrcpologicd ar fr cd marea fiecvenl6 a grupei ts in

(dermatoglife, digitale, paitna"re gi plantare), indeplinesc aceste condilii' ' D"ooatoglifia este gtiinfa care adund qi sistematizeazd toate studiului este datele despre ciermatoglife, iar rezultatul final al

qi desenele sale papilare

inlud.ur"u' omuiui (iubiectuiui), intr-un

sudul Asiei este atribuitd variolei qi ciuinei, deoarece indivizii cu gntpa$ gi O sunt dezavantajali selectir'. In afara interesului pentru caracterele fiziologice antropoiogii au acordai atenlie qi morfologiei umane. cercei5rire de rnorfologie antropologicd au drept scop anahza formeior ilrnane in evoiulia lor istorici qi ?n diversitatea lor geografic[. Ele vin in compietalea studiilor privind caraciereie f,rziologice qi contribuie la alcdtuirea unui tablou c6.t mai complet ai populaliilor Llmane. Dezvoltarea unui caracter impiici intotcieauna o anrunitd structuri genetici gi amrmite condilii de mediri. In condilii de mediu diferite, aceleagi gene se vor manifesta fenotipic dif'erit. Analiza caracterelor antropologice ne aratb cf, fiecare individ este o experienli unicd a naturii. scopul acestor studii este inleiegerea

factorilor care au generat diferenfele dintre populafii gi in

continuare vom enumera c0teva din caracterele morfologice care prezintE importan![ in aceastf, direcfie. Pieles. In antropologie s-au studiar dou6 aspecte aie pieiii: grosimea pliuiui cutanat gi amprentele papilare. Grosimea pliului cutanat vaiazd. cu starea de nutrifie a populaliiior cercetate, astfel inc6t s-a tras concluzia cd nu prezintl o semnificafie cieosebitd. in schimb desenele papilare au o importanll foarte mare, atdt in antropologie cdt Ei in medicina judiciard. in antropoiogia modernd se cautS si se defineasci qi si se studieze omul gi reactivitatea lui prin ceea ce prezinti el, mai sensibil, mai stabil si mai indivicrttar
.A

constitulional inelividual cie dermatoglific. Acesta reprezint[ cel mai stabil model intr-un reactivitate qi cel mai irgor cie replodus qi de conselvat fi studiate doou**nt grafic, sub form6 de amprente' Pentru a putea qi cori-lparate amprentele au fost clasificate in trei grupe: arcttLi' gi ganfari cu iuA"ri qt vartejuri. Arcurile sunt fomrate din creste la alia a concavitatea in sus, dispuse concentric de la o rnargine spre una din marginile deget*ilri. ir, cazul iagur.iior erestele revin deietuiui. VArlejurile, a$a cum o sugereaz6 9i nuinele, se disting priln iapt*t ci pot avea crestele dispuse eliptic, circuiar san gi o i',Agutut. Eie a'-fie unul" fre doi centri. S-a p's in evidenJd nguia composita, o corabinatie a fonnelor anterioare, care ins6 se giseqte foarte rar. Stabilirea unei constilufii dennatogiifice compartimente' ir*rup.,r," studiul ciesenelor papilare din 54 de om poate fi iEcuta chiar cu ajutorul rurui Identificarea unui rric fi.agrnent cle creastl deimic[ deoarece aceasta prezi'td pori ale ca.nJlelor glandelor sudoripare, pori care au forme' amplasl;:i norrnai 9i fi panicularitlli individuale. purem stabili ce esreexamen al printr-un anormal in structura dennatoglifelor fie global. in compartimentelor, fie printr-un exafilen constitulional fiecare iip constilulionil demratoglific individual se pot distinge, ce copilul a primit de la fiecale din genitorii sli' in mod ""ru "iur, copilui ie-a Se poate face iegStura cu unele boii ereditare pe care a dermatoglifelor mogtenit de la unul din parinli sau o rnodificare pcate indica o maiiorrnalie necunoscutd a organelor inteme. Llrrilt. pairnare *ari *ri sunt folosiie in antropologie. Se noteaz6

tip

doa,"xistenfapliuluipalmartlansvers(iiniasimiand),celmai
fi.ecvent intalnit
depdgit vArsta de 40 de ani.

in sindromul Down, boala ereditara apdrut[ de au regula in proporiie crescutd ia copii ndsculi din mame ce
',Pignrenta{iapielii,aochilorsiapdrului.Culoarealoreste
25

piele' pdr 5i dat6 de melanin[. un pigment proteic ce se gbseqte in

iris. Mediul joaci un rol important in intensitatea pigrnentafiei. Astfel, negrii ndscu{i in Europa au o culoare mai deschisa decat pdrinfii lor din regiunile tropicale. Rasele omenegti, degi ?mpdrfite pebaza pigmentafiei in trei mari gmpe (alb[, galbend qi neagrd),

nuanle, pr{dndu-se distinge pAnd la zece nuanle principale, culoarea irisului este dat6 de cantitatea de pigrnent melanic din straturile lui anatomice. cancl pigmentul lipseqte irisul apare de un albastru deschis. intre cantiiatea de pigment din organism qi culoarea irisului existd un raport direct. La negri abundenfa de melaninr d[ o culoare inchisf a irisului. Fenomenul invers se intalnegte la populaliile din regiunile nordice, unde depigmentatiei corpului ?i corespunde un iris de culoare deschisd. Pigmentatia variazd cu vdrsta qi cu sexui. ochii tind s6 devind mai deschiqi la culoare, in speciai dup[ 50 de ani, ?n timp ce pigmentafia pielii se accentueazd continuu. Actuala rdspandire a pigmentatiei este rezultatul adaptirii la mediul inconjurdior. Din punct de vedere genetic pigmentafia pielii pare a fi transmisi de dou[ sau trei perechi de gene. Aceasta ar explica de ce din incrucigdrile dintre mulatrii cu pigmenialie deschisd pot apare descenden{i de culoare inchisd sau chiar neagrd. nupe unii autori. pigmentalia pdrului s-ar transmite la fel ca qi pigmentalia pieiii. Fac exceplie tulburirile de pigrnentafie. De exemplu, aibinism*l poate fi determinat de mai multe gene, fiecare din eie transmi!6ndu-se diferit. Mega frontald albd se transmite dominani, aparand la fiecare generatie din familia respectivd. in ceea ce privegte hansmiterea culorii ochilor se presupune c6 ochii cdprui se transmit dominant fa!6 de culorile deschise. Pdrul. inveligul pilos definitiv se instaleazi odat6 cu pubertatea. Cu excepfia regiunii axilare, celelalte zone piloase prezintl un accentuat dimorfism sexual. Abundenla inveliqului pilos diferd de la o ras6 la alta. Mongolii au o pilozitate slabr, bgba rarl, pirul de pe corp pulin dezvoltat, in comparalie cu pilozitatea abundentd intilnitd la iranieni sau la australieni. Spr6ncenele groase gi dese sunt o caracteristici a europenilor. P6rul de pe cap este un caracter clruia i s-a atribuit o mare importanfi in antropoiogia clasicd. Dup6 formd se deosebesc trei

au ?n reaiitate o gamd mare de

qi moale variante: p6r neted, p6r ondulat qi pdr ldnos. Pdrul neted se intalnegte la europeni, iar p6rul neted dar aspru este o caracteristicd a mongolilor. Pirul ondulat este caracteristic din negrilor, dar se reglsegte gi printre europeni qi unele populalii su]-estul Asiei. Pirul ldnos apare ti'ecvent la negrii din Africa 9i Malaezia. caderea plrului de pe cap (calvifia) se intdineqte ia birbali qi extrem de rar la femei. O deosebit[ importanla pentt't-i jurul antropologie o are culoarea pdrului. in Europa popula{iile din ce popula{iile MALii Mediterane au p6rul inchis la culoate, ?n tirnp nordice ii au blcnd, pdrul fiirrd ?n general mai ro;cat pe corp dec6t
pe cap.

determinat de lipsa pigraenrului melanic (boai6 cu cauz[ genetici) gi caracterizat printr-o depigmentare a pielii, parului 9i a irisului.

Dintre tulburdriie de pigrnentafie amintim albinismul,

transparenli a retinei. care sub aciiunea lurninii apare coiorat* in roqu. Odata cu inaintarea in virsti formarea pigmenfuiui meianic diminueazfl in intensitaie, ceea ce explicS incbiunlirea parului. Talia. Pe irarla antropoiogic[ a lumii contemporane sunt r[spdndite populaiii cu inillimi foaile variate. iniliimile cele mai mici se intainesc printre pigmei (in jur de 145 cm) iar inllfimile cele mai mari se observi la reprezentanlii unor tribuli din Africa (in j*r de 180 cm). intre aceste valori se incadreaz'.toate celelalte populalii ale lumii. R-omdnii au ?n general o talie mijlocie de 168 169 cm.

i.lpru pigmentuiui <iin iris face posibill obsetvatea, prin

Talia este un caracter cu variabilitate individuala, istorica qi geograficl. Explicafia acestei variabilitdli o aduce genetica. RemarcAm astfel c6 de-a lungul istoriei a crescut ir1illimea medie a populaliilor umane fbrd a urca ?ns[ qi liinita superioar[ a in[llirnii (limit6 determinatd genetic ca qi lirnita inferioar[ a taliei). Putem presupune cd statura mijlocie este rezultatul selecliei naturale gi ea ar fi mult mai avantajoasS decdt inaltimile mari 9i mici. Un rol hotlrator in stabilirea taliei il are, pe l6ng6 mediu, alimentalia. Carenfele cantitative 9i calitative din tirnpul rdzboaielor, a marilor epidemii gi cele din perioadele de foamete duc la sclderea inaltimii.
21

7Talia rnai poate fi influen{atE de boli, de rangul nagterii (stafistic primui nbsc,t este mai ?nart) oe erortul nri?-fo'*.rn"a 9i frzicd grea opregte creqterea ?n indlfime). in concluzii, putem spune c6 ereditatea detennirra limitele in care se va dezvolta taiia uirui individ, in funclie de factodi de mediu.
umane. Diversitatea biologic6 diferentd'

qi culturald impune tolelanli

la

dorai'ant' Dolicocefaria (rorma o'ard a capurui) pare a fi recesivd. Nrimeroase variafii prezi'td forma occipitalului. ceie doub extreme sunt constifuite de occipitalere proeminente gi de cere putemic aplatizate. Capacitatea craniand. ia pop'raiiire contemporane misoa.r6 aproximativ i500 crn3. La femel capacitatea ci.anian' este rnai rnicd decAt la bdrbali cu 5 - r5%. cipacitatea cranian* a crescur progresiv de la australopiteci la Homr: sapiens, iar greutatea creierului aringe varoarea maxim* in jurur varstei de 17 * z0 d.e ani. Cu trecerea timpuiui greutatea lri hr".p. ,a s"ada gl p.in pierderea apei din fesut. La varsta de 70 de ani .r*ir*l f.,'ng* ,a aibd greutatea corespunzdtaareunui copil de7 ani.

Craniat. Din punct de vedere antropologic craniul reprezi'td segmentul rnai irnporta't ai clrpuiul. sfridir_rl -cetr aspectelor craniului de-a i*ngul istoriei omurui a ardtai o permanent5 tendintd rohrniire a formei {e ide brairicefalizare). in_condiliiie actuare brahicefaiia "up,rlui se transrnite

Termenul de variabilitate este esenlial pentru definirea antropologiei fizice sau biologice qi studiul polimorfismului uman s-a extins considerabil (clasificdri dupd grupele sangvine, enzime etc.). Anhopoiogia face mai muit decAt descrierea variabilithlii umane, ea iircearci sd o inleleagd qi sd o explice. Studiul variabilitdlii umane gi a factorilor care o determin[ indicd existenfa unor grupe majore cie diferentieri individuale. Acestea sunt legate de rasE-, sex, vArstl, cuhirr6. Varialiile date subsh'atului cuiturai qi cliiar uneie din cele rasiale sunt dob*.ndite educa{ional; variabiiitatea legat6. de sex gi de vfrstd este strAns dependenti de t-enomenele ereditare care fweazd iimiteie de dervoitare in cadrul cdrora educalia gi mediul s'rabiiesc ,,pozi!ia" individului in fiecare caz concret.

Antropoiogia

nu este singura giiinla care studiazd

variabitifatea biorogic' urnanx gi diversitafea culturall; principii ale gtiinfelor antropotogi.*


Antropologia este tn mare mrsurd studiur giytl: in. spaliu qi timp. Ea definegre important" variabilit'tii $i individului raportat la grup. Fiecare incivio .rt. uni. ain purrrt a* vedere biologic, dar aceast[ diversitate biologic' duce la "imbogdfirea" umaniti{ii. Anhoporogul gtie ca avintajul acester diversit[1i genetice este prasticiiateila modific[rile rirezologice (de mediu)' in acelagi *oo h ;i";f cultural monomorfismul 9i duce la imobilism. se impune de aici chiu, con"rrrzia condamnirii eugeniei (provocarea morfii in scop*l scurtirii suferinlelor iu bdftani' bolnavi etc.), deoar"." ui Ju". ""i ru diminuarea variatiei
.

;;;;;

variabilitatea intra qi interindividuald, dar prin studiui genetic qi rnezoiogic qi prin tehirica de observale sfudiiie ei selvesc aitor qtiinfe. Socioiogul gi etnologul nu pot ignora difereiileie dintre indin,izi. Fsiirologul trebuie sd tinb cont de interacgiunea factorilor rnezoiogici qi genetici, iar rnedicui nu poate ignola variabilitatea normali pentru a defini patologicui. Demografia line cont de principiile geneticii popuiafionale. Geneiicienii adopti pentru studiul populaliilor doui iinii: una se rezurn6 ia cercetare populafionalS raporlata la modelele stabilite, alta este studiui populaliilor complexe prin modele sirnple. Genetica popuialiilor folosegte modele matematice care sunt niqte modele simplificate ale realitdlii. in conformitate cu definilia speciei, indivizii care compun un grup sunt potenliai fertili. In specia umanf, ansambiui unirilor potenfiale este limitat de bariere geografice, socio-economice gi psihologice. Aceste bariere nu sunt absolute, astfel ci izolatul qi endogamia perfecti sunt concepte teoretice. Deci, umanitatea este impdrlit[ ?n subpopulafii, izolate de anumite bariere. Antropologul pentru a putea descrie corect variabilitatea populaliei sfudiate trebuie sd poati defini populalia in temreni biodemografici qi
)9

28

mendelian5, cu un genom comun gi cu gene transmise din populafie in popuialie dupd regulile geneticii menderiene. Moderul de bazd. al geneticii populaiionale este un model de stabilitate geneticd exprimat prin iegea Harcry - wei'berg. Moderul este bazatpe o serie de supozitii: pop,iafie in cregtere continuS. cu toate cds5toriile fbcute prin hazai.d; - popuialie inchisd fhrd migrafii. Legea ne aratd c[ o populafie de acest tip poare fi desmisb prin _distribufia frecvenlei ginelor. Ea este folosita iri studiur populafiilor ca o ipot_ezd de lucru pentru a testa panmixia sau o stagnare ?n evolufie. studiur variabilitilii poate fi orientat in mai rnulte direclii ?n funclie de metodologia necesard obiectiveror c ercetate qi scopuri lor urmirite. Distingern : - metode statistice pentru stuciiul variabilitdfii interindividuale; - metode individuaie pentm stucriul inha'ariabiiit*lii individuale. O modalitate de a aborda variabilitatea poate fine cont de urmltoareie criterii: tr. Criteriul raseologic Ei biogeogrujic. Climaful a contribuit la giefuirea modului de viafa uman. Pri* acliunea diverselol iui componente (factorii climatici), mediul este responsab' de o purt" a variabilitf,tii urnane. Referitor Ia variabilitatea abordata prin il;;_ .ur.i, variabilitatea interrasialf, este mult mai restrdns6 dec6t cea
intrarasiald.

culfurali. Temenul ele populafie se referi

la o

popuia{ie

4. Criteriul ltioltsiho-socio-crtltursl referitor la problema individualitdlii umane, a aptifudinilor, a educa{iei, a


profesiilor.

a-bsen{a rnuta}iei gi a selec}iei;

2. Criterial organismic. Acest criteriu se refer' la existen{a organismului in dif-erite ipostaze: vdrsta, sexul, tipul constitulional. 3' criteriul istoric-e.vorativ; (filo gi ontogenetic) la niverul populafiei qi la nivel individual.

rezultaful influenfei culturale. Un<ie poate fi implicat[ o componenti geneticd aceasta este securdarb componentei
culturale. Dupd aspecfiil {tzic rasele se pot imp6r.ti in: - australoide (se refer[ la populafiiie ancestraie, la Homo Erectus); - nonaustraloide: albb, galbend gi neagr6. Este ugor si vorbim despre rasa albd, galbeni qi neagr6; tofuqi numai culoarea pielii nu poate defini un tip uman. Rasele se
l1

variabilitatea este in acelagi timp car-rz6 gi efect. Individul urnan, unicat prin originea genezei, este gi rezuitatul eforturilor voluntare, personaie. varia{iile sunt materia irrimd a evolufiei. Eie fac posibil6 selecfia naturaib datoritd actiunii factoriror de mediu, selecfie ce asigur6 adaptarea. Variabilitatea este gi o sursd a performanlelor omului, a creativitatii lui. Oamenii sunt clasificati social ?n ,,rase", care nu co;:espund faptelor biologice. Aceastb clasificare a oarnenilor ?n rase este frecvent legatd cie ideile de superioritate qi infel'ioritate. Ea a servit qi mai servette ca jusiificare pentru stratificarea socio-economicd de care beneficiazd grupul conducdtor. Raseie sunt grupe cle populalii mai muit sau mai pulin ?ntinse, mai mulr sau mai pu{in definite (respecti' lzolate geografic sau cultural), deosebindu-se pe de o parte prin caractere morfologice exterioare izbitoare (piele, p6r, alchtuire corporal5), pe de alt6 parte prin frecvenla cu care sunt intAlnire alele ?n genofond, ca. siiport genetic al caracterelor morfologice, In tirnp ce antropologii au, devenit rnai realiqti privind variabilitatea naturii utrnane, publicui in generai rnai folosegte incd simpla despdlfire a umanitl1ii ?ntr-rm num[r mic de rase teoretice. Rasa a fost deseori corelatd cu diferenlele capacitdfii inteiectuaie gi de cultur6. DupS examinare, aceste diferenle nu au componentf, geneticf, qi nu sunt susiinute de date faptice. Astfel ajungem la concluzia cd diferenleie dintre oameni sunt, aproape intoideauna,

30

contureazi prin asocieri tipice de insuqiri ce creeazd. un tip rasial care este chintesenla unui anumit genofond. Raseologia tinde a fi o tipologie. Problema rasei se apropie de aceea a originii omului. Din aceasti cauzd probleina rasei poate fi privitb in funclie de acceptarea uneia sau alteia dintre teoriile referitoare la originea omului.

superioritatea g1oba16

a unui tip sau altuia, ci de hrclinafii 9i sensibilitali cliterite. vom anabza aspectele tipoiogiei constitulionale prin prisma celor trei tipuri de caractefe care o
ciefinesc: morfoiogice,

Antropologie constitu{ional#
Variabilitatea interindividuali nu este atAt de mare astfei incAt sd nu permitd ciasificdri bazate pe aseminiri de conformalie. Prin tipologie se inlelege totalitatea caracterelor morfologice, funclionale gi psihice, care definesc anumite grupe uma-ne. Aceastd impirfire dup6 trei grupe de cal'actere este cie naturd clidacticd, omul fiind un tot unitar', ceea ce explicd limitele acestei vizirini. Si incerclm sd stabilim relaliile dintre tipologia ra.sial[ gi cea constitufionalS. Raseologia ia in considerare qi caracteristici umane care nu au insemnltate pentru bioantropolog (de exeinpiu, cuioarea ochilor, fotma pdr-Lrlui etc.) qi invei's (pe bioantropoiog il poate interesa adipozitatea gi sexuaiizarea). Aceasta deoarece raseologia este interesat[ de ereditate, in timp ce tipologia constitulionali este interesati de individ. Tipul rasial se definegte printr-o sumd de catactere a cdror corelalie nu corespunde meren unui inteles fiziologic addnc, ci limitelor incruciglrilor din cadrul se regdsesc in diverse 'lnei popula{ii. Toate tipurile constitulionale grupe de populafie, dar proporlia in care intervin este diferit6 de la o rasl (subras[) sau de la o populalie la alta. Varietatea tipologici umani impune o altd viziune asupra omului decAt aceea a multor gdnditori clasici (care vorbeau despre omui in genere) gi decdt aceea a unor statisticieni (care vorbeau despre omul ,,rnediu"). Varialiile de o parte qi de alta a mediei biometrice nu sunt capricii sau erori ale naturii, ci au o semnificalie biologic[ mai addncl.Varietatea tipologic6 are consecinfe asupra comportamentului, randamenfului muncii, rezistenfei, predispoziliei la boli etc. Nu se poate vorbi despre

fu'clionale 9i psihice' Sunt tipologii care acordi egal[ importan![ acestor trei tipuri, altele pun accentui pe unui din eie, numindu-se fipologii sornafice, endccrine, 'umai temperamentaie etc. Eiotipoiogi.a este o cisciplina a antropologiei bioiogice care studiart la-nivel individual qi popuia{ionai variabilitatea

eomplexului de manifestdri morfologice, fizioiogice qi psihologice care caractenzeazd personalitatea ttntand. sisternul concepllial propriu biotipoiogiei este un sistem de clasificare a- pelsonalit*tii in itpt ^t conirituyional.e sau bi.stipzu'i. Detenninarea biotipurilor se bazlaz1 pe legile rnorfogenetice gi ale coreialiilor biopsihice. qi metodele $tiinfa de sintezl, biotipologi a uttltzeaza datele antropologiei i-rzice, clinice, fiziologice, psitr-loiogice, ale geuetieli, Uiostatlsticii etc. Biotipoiogia se dovedeqte a fi un instruinent tttil

cle lucru pentru

cunoaqterea diversitdlii llilIane' .prlitn-l deteminarea. caracterelor psihosomatice, a aptiiudillilor' a tendinlelor rnorbicie, a patoiogiei indivizilor, pentru cerceiat"ea antropologica a populaliilor, pentiu investigatii ciinice, seleclie profesio'a16, pentrri elaborarea unui diagnostic sintetic prin care ,. ,.r.rno"qte iipui str'ciural-dinaric al oricdrui individ' in viziunea antropologiei modeme, biotipologia trebuie si studieze un num[r c6j mar mare de indivizi din cadrul unei populalii pentru a sesiza ansarnblul particularitafilor- de grup, tiotipui clracteristic populaliei investigate' Dupi M' Barbara (1g5i), obiectul de studiu al biotipologiei este populafia, tipul individual fiind studiat de antropologia ciinic6, psihologicd etcNoliuneac,etipafostintrodusdingtiin!6deGoethe(a.pud Kretschmer, 1950). Dupd Goethe, tipurile sunt unitdfi imaginative ce integreazd multitudinea datelor din natur6' Dupd G' Olivier (1965), tiptLl este rezultanta umri ansamblu de varietali individuale care se regdsesc cu o oarecare constanf[ intr-un grup de subiecli'
(cn dominante 9i esenliale care marcheazd un grup de persoane
33

DupaJ'A.Baumann(1950),tipttldefinegtetrdslturile

)/

puline neasemAnbri) la care se regdsesc toate acestea- in aqa fel inc6t persoanele pot fi reunite intr-o popttlalie tipologicd. Tipal ctnstituyional se bazeaz6. pe parlicularitifile frzice, fiziologice, psihice ale individului, pe tot ceea ce caLacterizeazd personalitatea sa. Acest ansamblu de particularitali a fost numit de N. Pende {1922), biotip. ,,Personalitatea uman[ sau biotipu] este rezultanta unitari a fenomeneior funcfionale, reaclionale gi utnorale, a fenomenelor afective, intelechrale qi volitive condilionat5. primordial de factorii ereditalii gi, secundar, de

Hipocrate a fost prirnul constitufionalist, in sensul iarg al acestei nofiuni (sec IV i.H.). El considera individualitatea umand un ansamblu de particularitlli morfologice, fiziologice 9i psihice' El vorbea de existenfa a patru temperamente', sanguin-activ, sentn cu reaclii vii; coleric-exploziv, excttabil melancolic-apatic, cu mobilitate recius6; flegmatic-echilibrctt, pulin excitabil. in domeniul construcliei corpului acesta deosebea doud tipuri extreme: cv canstruc\ie m-eltd qi ut cottstrttcfie masivd.

iactorii mezologici exercitali asupra planului ereditar

de

organizare a individuiui"(V. Preda, 1941).

N. Fende, fondatorul biotipologiei ca qtiin!5, este autorul primei metode integrale a studiului personalitiiii individuale psihosomatice, metoda piramidei biotipologice. in ,,Tratatto di
Biotipologia umana", publicat

Hipocrate descrie qi doub tipuri frzic'e habitus apoplecticus/habitus ftisicus - care vor constititi prototipuri in clasifiodrile lui Viola qi Kretschmer. I-eonardo da Vinci (1452 - 1502) imagineaz6 ,,portretul vorbit" pe baza mdsur[torilor Ei cercetirii expresiilor faciale
efecfirate pe un num6r mare de oameni de diferite v6rste gi sexe'

indil;iual are

intreaga fiinl[ cu toate aspectele sale somarice qi psihice. Fende repreziatd biotipul ca pe o piramidd quadrangulard, avand o baz6, geneticS, patru fele ilustr$nd cAte un aspect fundamental al

un coeficient morfologico-dinamic cuprinz6nd

in

1939, afirmd cd f-recare biori.p

Lucrarea asupra propor{iilor. Aibrecht Diirer (i528) probleine de morfoiogie diferenfialS (tipuri de expune proporlionare corporaib asem[nltoare cu aie antropologiei moderne), iar in ceiebrui sdri tablou ,,Cei patm apostoli"
(Pinacotheca din Mi"inchen) infEliqarea apostolilor corespunde cu tipologia hipocraiic6: Petru - flegmatic, Ioan * meiancoiic, Favel - sanguin, lv{arcu - colei'ic. in De Humana Physiognomonia (1593). G.B' della Porta eiaboreazf, o tipologie bazat6" pe anaiogii intle figuri d-e oameni 9i
animale.

in

individualit6!ii, morfologic, fizioiogic, morai qi intelectuai qi v6rful aratAnd rezultatele, reahzarea individului. Pende considerd biotipui ca pe un rezultat al interacfiunii intre ereditate qi mediu.

Pentru stabilirea biotipului, el propune

tipograrrre: morfotipograme, psihotipograme etc. Doctrina tipurilor umane este foarte veche. in istoria biotipologiei, Pende evidenliazl pahu etape: I. cosmobiologici.umoral6; II. fiziognomonicd; III. morfologicd gi morfo-fiziologicE; IV. biotipologica gi biotipogenetici. IncE din sec. XII1.H., chinezii puneau labaza Universului qi a alcdtuirii Omului, doctrina celor cinci elemente (ap6, foc, lemn. metal, p[mdnt) qi a celor doui principii complementare, yang qi yin (yang - pozitiv, activ, masculin; yin - negativ, pasiv, feminin). In cele ce urmeazi ne vom referi la cdteva tipologii mai des folosite.
t4

corespondenle inhe temperarnentele hipocratice qi predominanla fibrelor conjunctive sanguin - fibre spongioase; coleric - fibre elastice; melancolic - fibre durq; limfatic - fibre moi' Asemdndtor Cescrie Ei Halld t1197) tipuriie: sanguirt (beotian) cu lesuturi

B. de Montpellier (sec. a1-XVIIi-lea) stabileqte

puternice, greu excitabile;


excitabile; flegmatic lesuturi robuste, excitabile.

siabe, cu lesuturi slabe, neexcitabile; coleric cu

rnelancolic cu tesuturi

Lombroso, intemeiatorul gcolii biotipologice in criminologie, descrie in 1865 tipul inf actorului cu anumite trisdturi (anomaiii): asimetrie craniand, mandibuli lung6, nas aplatizat, pufin sensibil la durere, iar in 1876, in ,,L'uomo

C.

35

{
delinquente"' pe b7z'a_unor corelalii biopsihice, crasific' tipurire de infractori in: tip inndscut, tip pasional, tip ocaionui. Brr" adepful predominanfei cornponentei genetice ?n manifestarea compoft
corespunzdnd dezvoltdrii anatomo-funcgionale pr*do;i;;;^te: r rpu t mo{or (predomin' sistemur muscular qi osos); fipu! vitar (digestiv gi respirator) Si tipu.t rnental (sistemui n*ruo.;.
(l intemeiator al Serviciuiui antropometdc ca anexi a criminalisticii frarrcez",-lniroOur. metoda a'tropometricr de identificare a recidivigt'or (talie, diametru sagitar gi transversal ar cafurui, rungim*1" Jrg.t.to,, I*ngimea mdinii, a picioarerot .tr.i iar in rgg4, imbindncr examenui antropometric cu cel morfologic ai- .r-"*rtoau fotograficd, iniliazd semnarme,tut descr;ptiv care furnizeazd o a ?nfEliSdrii faciale (fa1a, pLofir), dateie fiind codificate in lcherna formuiarul p o r t r e tzt l,u i *"t ii in pol i 1i e. ., PAn* in secolui al !!!_ :, :"tlfs-au "st6zi xlX-iea fbcut nufileroase incercdri de tipologii, mai murt sau mai pulin gi funda*."i"i. ro" exemplu, studiiie de fizionomie 'euqite sau ?ncercdriie o" trpoiogi" ut" t*i Lombroso gi aie qcolii sale). srcot,ri ui XIX-iea aduce un suflu nou in dezvoltarea gtiinlelor natulale gi a interesufui iula a. on dezvoltdndu-se antropologiu .ur" ,. o"upa de tipologiile, constitulionale, in cadrul difrritrlo, gcoii. vom face o trecere in revistd a diferitelor qcoli deoarece itlst .ara isroricur dezvoltdrii anhopologiei, in special in legituri cu medicina.

Fende, continuator al acestei metode, asociazd acestor tipuri


Se disting astfel, dup[ tonusui corporal proporlii, Patru gruPe: dupd - iongilini - stenici - tonici; - longilini - hipostenici - hipotonici; - breviiini - stenici - toniei; - brevilini - hipotonici.

qi o

formuli endocrind.

qi

s' weris (1ggg) diferenfiaz'

amenhrlui deviant.

rrei ripuri

temperamenrare

A. Bertillon g79),

Face trecerea spre tipologia iunclional6. ardtAnd cE variantele formelor omeueqti exprimd i;ncfia cardinala fundamentald prin care organismui se inserd in ambian{a. Sunt disiinse patru tipuri care sunt considerate notmale, s6n6toase gi
fiumoase.

$eoaia francez6

Claude Sigaud

1,

putemied dezl'oltare a extremitililor qi fu{r:scular mnscutraturii, cutia toracic6 bine dez-voltat[ in fomr6

de

trapez, dezvoltarea cutiei toracice

7.

3. Digestiv

abdomenului este propcrlioilalh, extreinit[li r"eiaiiv h-rngi. pilozitate accentuatd, fa!a. dreptunghiuiariR.espirator preponderenla phrlii superioare a trunchiului asupra ceiei inferioare. Cutia toracicd este in fcrnnd de trapez dar mai lungl, t-afa are forma romboidald.

9i

abdomen ruare, linia taliei u$or concentratS, umerii inguqti, extremitdli scude 9i slab muscuiarizate, fala in formd de iriunghi. cu

tip constit*fionar, prin importante lucrdri de antropometrie. pe baza proporliiior, se disting dou[ tipuri morfologice extreme, nymjte^ longitip Si brahrtip. i* fongirip predomind misur'e verticale, ."Ju.it. qi. toracele. L" ir"rrrrip predomin[ dimensiunile orizontale, tr,rn.hi,.i Ei abdomenul.
36

$coala constitu{ionarlsti itarianx A. de Giovani qi G. Viola. Aceast[ gcoala a .popularizat gi r.efuirdamentat gtiinlific noliunea de

maxilarele puternic dezvoltate, gAtul gros 9i scut. 4. Cerebral - nervos - cap mare, parte inferioari a felei slab dezv'oltatb. Construclia generalE zve1t6, delicati, trunchiul gi bazinui inguste, extrelnit1lile reiativ lungi. Aceste tipuri nu rdmdn deftnitive, ele se pot schimba in decursui vietii. La copii este intAlnit tipul respirator', la tineretul maturizat - tipul muscular. Individul maturizat, in floarea varstei, se intoarce la tipul digestiv al nou niscufului. Sigaud subliniazd puternica influen![ a rnediului inconjurltor in formarea acestor
1/

muscurar este int,lnit ra cei :ioT'l care trdiesc in spatii descrrise' tipul respirator ru ."i'aa zonere agricole gi ra clasele so.ciale privilegiaie,_ tipul oig.rtlu este specific mediului muncitorilor ftzici, iaitipur Fiecare tip incrude "*..u.ui.rte specific interectuariror. ri preoisport; ; boii are aparatului care dese.vegte functia cardinald, r""aitie a ambia'tei {bcAnci sd reacfione ze "rir* 'epotrivitd maif*a.,p_r_*iiiedoininan
t.

Astfe.l, tipul

Tipul atletic corp inalt, de construc{ie soiidd, capul este brahicefai, corpui este bine proporfionat; linigtit ?n miqclri, cumpdtat, mai curAnd greoi, imaginafia este redusE dar perseverenla 9i aderen{a sunt remarcabile;

vra\a afectiv[ este statomicd ceea ce

nu

exciude

?ns*

temperament' K'etsehmer aistinte

$eoala germand _ Emst Kr.etschmer P'nctur de precare este psihiahic, psihozere sunt privire ca exagerd.ri ale marilor grupe remperamentut., rarpanlii_,ori** oamenii nonnari' Exista-o coretalie inir.io.n o corpurui gi

f;i:}H:ll|
'

trei tipuri morfoiogice normale''a'o'u-i'''Jor*rpunc'qi o-i,ip"rr de

tip'i de

manifestdri paroxistice exolozive; predispoziiieneuropatoiogicdcdtreepilepsie. Aldturi de aceste tipuri nonnale Kretschmer deosebegte tipuri disarmonice, net anormale, subinorbide sau chiai morbide, cum ar fi gigantismui eunocoid, infantilisrnul, adipozitatea distroficd" sau poliglandular"6. $coala americand * W.H. Sheldon Clasificarea forinelor eonstitulionale pe eare Sheldon le stabiiegte (ajunge ia 88 de somatotipr;ri), se hazeazb pe cele trei foile ernbrionare. Fiinfele umane se pot rapol'ta la trei tipr.rri extreme: endomorf (tipu! visceral), mezomori {tipul cu sisterir osieornuscular qi cardiovasculai bine dezvc,itat)" ectomorf {tipul zvelt cu sistem nervos den oltat, sensibil),

Tipwt picnic eap rofund, O":::r- cu clielie, fafd rohurdh, gAt scur1, in gener"al brevilinearitate; trunchi plin qi rofund, membre subtiri (cele inferioare fiinci relativ scurte); reactioneazd ca persoand unitard in general, in acord su ambianfa, sociabil, "*unl.uiiu, viala sufleteascd se desfEqoard ciclic intre euforie gl J"pr.riun.. Tiput leptosom fafa ovoida, ur.tj1lt, gdtul.lung, corp subfire, torace lung gi plat, iongi linearitate, adipozitate"r"Ouju; viafd sufleteascd neuniiari .o.*irianO tendinfe diverse gi chiar antagoniste;
?n

Sheldon reinvie obiceiul de

compara

tipul fizic

ai

abstractd;

conduita este uneori nJuO."outa, bizar6, gAndirea

general sunt inchiqi, enigmatici, nesociabili

este

;:ffiffi, "
38

sesiza detaiiile,

cu prediteclie penirlr

intre..polul obtuz qi cel iritabil, intre insensibilitate intre apatie gi afectivitate. are predispozilie cdtre schizofrenie.

:,.:it_*r' $r hlpemensibilitate,

temperamenful uman cu o specie animaia (obicei intd.init in sec. XVI), vorbind despre tipui viespe, lup, leu, balend etc. Dupd Sheldon temperamentul este amestecul a trei compcnente primare: - viscerctonia - (legat[ de endomorfism), predominanfa ei inseamnd o via!1 orientatl spre conservarea energiei; - somntotoni* - (legat[ de mezomorfism), inseamn6 o viai[ orientatd spre migcare, spre utilizarea viguroas[ a energiei; - cerebrotonia - (legat6 de ectomorfism), se manifestd prin inhibarea exprimlrii viscerotonice qi somatotonice, prin hipersensibilitate. Viscerotonia este o orientare infantild; somatotonia este o orientare tinereascE; cerebrotonia este una rnaturd sau chiar
bf,trdneascS.

l9

$coala ruseascd

Bunek qi pavlov

de ceielalte caracteristici ale personalitalii, cum sunt aptitudinile gi caracterui.

caracteristicile ^temperamentelor sunt stabilite dupd tipologia pavlovianl. irnpArgirea in tipuri de temperament este aproximativd cdci in temperamentui fieclrei persoane sunt prezente numeroase r.,ariante individuaie, la rdnd'l lor influentaie

aiarm6, depresie, spre exagerale etc.

cotericw{ -_ tendin!6 de nest6p6nire de sine, impulsivirate, agitalie, hlmultozitate, nerdbdare, explozivitate ernofional6. osciialie inh'e activism impefuos gi depresie, ?nciinat ,pr* ,tari d. Serngvinical

tipul mediu - egalitate a ceior dou6 sisteme de semnalizare: tipul gdnditor - prevale azd cel de al doiiea sistem de semnalizare, reflectares lsalitilii prin legdturi de tip logic, atitudine analiticd fali de realrtate' Diagnoza temperamentului este eseniialS pentru o serie de activit[ti ,r*un.. Acesta ar trebui si fie ltiat in considerare in activitatea de invSfare. de antrenamnt spot'tir', de seleclionare in d-iverse scopuri qi chiar pentt'u stab iiirea unui tratament diferenliat al aceloraqi boli ?n cazul unor indivlzi cn iemperarnente dif'erite etc'

.-

durabiiitatea sentirnentelor, rbbdarea nafural[, ?nciinalia spre rutini, refuzul scirimbhrilor, compensat prin capaci tatea la efoituri indelungate gi tenace. Eysenk caractirize uri fl"g*uticul prin introversiune gi stabilitate emofionali. Melsncolicnl - temperament hipotonic, redusd capacitate de lucru in condiqii de suprasoricitare, siabi rezistenf[ neuropsihici, acutd sensibilitate. Dificultalile de adaptare la condiliile vielii sociale sunt compensate prin retrageri in sine, trdiri profunde, reverii. Este capabil de acliuni migaloase ce implici analizi cle fine{e gi multd r6bdare.

prin restructurare facild la clificultali, relativ continud menfinere a rezistenlei gi a echilibrului psihic. FlegrwaticuJ calmui, ientoarea, srab6 reactivitate afectivd-,

sentimenteior, n6zuin1d spre schimbare, instabilitatea ?nclinatiilor qi intereselor, distribufie gi concentlare uqoari a atenfiei, maxirnd adaptabilitate, rezisten{f,

ernofiilor, superflcialitate

l.apiditate, vioieiune, caim, intensitate

et

h{iicu $coala romflneasce - i'C- Farhon 9i $t'M' prima oarl in lite|aiurd I.C. Farhon a subliniat ?entru existenla unof rapoffuri intre sistemul endocrin gi constitulia ,o**1e-psihica. Ei admitea ch {tecare gland6 contriblie direct la denoitarea. organisrnului. in f1-rnclie de clen'oltarea uneia satt alteia dintre glande, organistnull se poate dezvolta in difedte seirsuri. Dup[ Parhon, diferenfelA dintre inclivizi sunt realizate prin funclionarea in plus sau ?n minuS a unei gtrande. Constifrr{ia ?n sitre capata iimite iaigi care cgptincl individutr in intregime, pe planu:i ,.ui{utg sorna.tice, fizioiogice qi psihologice' Echilibnri giandeior endocrine asigurd o denoltare afimol]ioasa a organismuiui. Aparilia unei hipo sau hip,ersecrefii endocrine d5 corpului o

foi-rn6 caracteristica. Se fotmeazd astfel tipuri hipo 9i hiperliroidiene, hipo Ei hiperhaPoftzare, hipc gi liipergonadale,
hipo qi hipercorticosuprarenale. Tipat hipertiroidi&n - se caructerizeaz[ prin predominanfa valorilor de lungime asupr a celor de l[tirne' Hipertiroidienii qi lungi' sunt inalli qi suptl, cu talia tngust6, cu muqchi subliri Fala prezintd tr6s6turi gracile. Pielea este cald6, u$or hiperpi gmentata, cu pilaziiz.te abundentd. S unt hiperexcitab ili gi^ari o male labilitaie a sirstemului nervos' Ar: tendinla de a face tahicardie. Pentru diferenlierea st6rii patologice, de cea constitufionall, s-a propus termenul de hiper sau hipotonic.

Spre sf6rgitul activitdfii, pavlov a completar tipologia temperamentelor dupd rnodaiitatea speciard a activitatii n.roour" superioare, a raporlului dintre cele dou6 sisteme de semnalizare privind leglturile cu realitatea. - tipul artistic la care prevaleazd primul sistem de semnalizare, reflectarea realitalii prin imagini intuitiv_ concrete, cu ?ncdrc6tur[ afectiv__emofionali, atinrdine sinteiici fafl de lume;
40

Astfel, un bolnav poade

fi de exemplu' hiper

sau

hipotiroidian, iar un inoivid slnatos poate avea numai o hiper sau hipotonie hiPofizarl.
4l

liperhipojiznr - este consecinia unei secrefii in exces a h.ipofizei. Acegii indivizi sunt inalii, cu membrele relativ mai mari dec6t trunchiul- p64ile distaie, m6inile, picioarele gi fala sunt masive. Mandibula este lungf gi groasA, i*pinrJ in t:.|.A, cu dinfi puternici, adesea cri spaqii mici intre ei (diasteme). pielea este,groas6, cu piroiitate abund*rria p. trunchi qi membre. Mugchii ,unt putemic dezvoltaii. Adipozitatea- este slabd. Hiperhipodzarii au A"ru"*i hipertonie^qi hiperperistaltism iniestrnat. Acest tip corespunde
insd unei forme incipiente de acrornegaiie. De ceie mai murte ori aceqti inclivizi se disting oou. prin'u.renfuarea

acestui tip. Ttlt.uf

Tipul hipotiroitliun-_ este brevilin, cu talia scurtd, des sub media populafiei. Este predominanti ld{imea trunchiului. rnare, !up:i sunt cu fafa rotundd, cu trdsdfuri pufin pr;;;il;;. Ochii mici gi pufin expresivi. pielea este asprd gi pufin pigmentat'. Tulburdrile dentare sunt frecvent",'oiniii'*nt 1:i qi neregulali. Se observi o tendinld marcard de adipozitate pe fu1a, gdt qi atrdomen in special. procesele fiziologice sunt ienre, rapt care expric' apatia caracteristic'

Tipul hipogonudic - se caracteizeazi printr-o talie peste medie qi prin dezvoltarea moderatd a caracterelor sexuale. Craniul qi fafa au diametre mici. Mandibula este reiativ proeminentd, dar gracil6. Pdrul de pe cap este abundent, dar pilozitatea pubiand este rard gi cu dispozilie feminini la bbrbafi. La femei se obseri uneori dezvoltarea unei pilozitali faciale. B azinul feminin pbstreazd ?nsd caractere infantile. Tipwt hipercorticosupr&rerxel - are un colp masiv. cu musculafuri dezvoltatd qi hiperthricozd (per ?n urechi) abundentd. La fernei se remarci adesea o pilozitate abunrientS. de tip masculin.

Tipul Ftipocorticosuprerenal. este inalt qi slab, clr-

3:::l:_ DUZelor.

qi prin

dezvoitarea extremitalilor,

trdsdturilor

u nu.,rt.o;";;^;

observi o slabi dezvoltare a sAnilor. Tipul hipergonadic - se caracterizeazd,prin aparilia precoce a pubertalii. Din aceast6, cauzd, adorescentur are un schelet cu indllime relativ mare.gi.musculafurd puternicd gi abundentd. Ferneile au bazinul relativ larg, sdnii sunt insd mici.
41

Tipul hipohipoJizsr - se caracterizeazi printr_o dezvoltare somaticS ins'ficientb gi deseori printr-o adipozitaie . exageratd. La adolescent gi adult se mengin proporliile infantile gi prepuberale, membrere inferioar"'uu i ilgil; relativ mare. Bdrbafii au fala aplatizatd sau ugor rotunjitE. Trdsdturile faciaie sunt graril". Mandibula este slab dezvoltatb. Uneori prezint[ qi unele caractere feminine: inserfia p6rului pubian, dispozilia zonelor adipoase, ginecomastie (accentuarea s0nilor la bdrbafi). La femei se

muscuiatura siabE., piele hipotroficd, hiperpigmentatf,, mai ales pe p[riile descopedte. Datorit6 siabei dezvoltbri a lriusculaturii, hipccorticosuprarenalii au frecvent ptoze visceraie {c[derea organeior de la locui lor). Au mai fost elesciise tipuri hipoparatiroidiene sau timice, dar caracterele ior somatice nu sunt bine conturate. Dintre tipuriie endocrine niai cles ?ntAlnite sunt cele hiper gi hipotiroidiene. asociate cu influente secr-mdare aie ceior-lalte glande. Astf-el tipul hipotiroidian-hiperhipofi zar se distinge printr-un schelet greci, dezvoltat mai ales la extremitafi. Cdnd pe i6ngd lripotiroidie se obseivd gi o hiperfuncfie suprarenald, rnusculatr;ra este puternicd gi pllozitatea abundentb. La tipul hipotiroidianhipergonadal se adaugd caractere de insuficienld tiroidiani qi o dezvoltare marcati a aparatuiui sexual. Tipul hipertiroidianhiperhipofizat se caracterizeazd printr-o accentuare a caracterelor somatice, care poate s6 meargd uneori pAnd la dezvoltarea unei imagini acromegaloide. P. Firu gi colab. (1983), elaboreazi a tipo{ogie bioc*aimicd pe baza relaliiior dintre caiciu qi aite elemente constitutive sau funclionale din organism: - tipui carbocalcic, cu elemente atavice in forma gi structura corpului, robust, cu dentiiie pritemicd - endomorf, breviiin stenic, echilibrat perseverent;
43

- tipul fluorocalcic, progresist, cu reduceri filogenetice


mezomorf, brevilin astenic, cicloid picnic;

longilin astenic, schizoid.

tipul fosfocalcic, normosom, echilibrat

ectomorf;

Capitolul 3 Antropologie biologicX

Halieganu, Preda, Cupcea, Rdmneanfu; gcoala iegand - Oiga Necrasov, Maria Cristescu, Maria Gramatopol Rogca, Silvia Ghingea; gcoala bucuregteana - St. Milcu, H. Dumitrescu, M. ciovdmache, v. Sahleanu, Maria viddescu, Elena Radu, cristiana Glavce, Suzana Grinlescu-pop, Th. Enbchescu, Cornelia Guja,
Eleonora Luca.

MuUi antropologi romdni s-au remarcat prin aplicarea diferitelor elasific[ri bioripologice ra studiuf pop.rtuliilot rom6'eEti: gcoala ciujand papilian, Velluda, - F6c6ou*,

/ / /

filogeneza (originea gi evolufia omului); succinti incursiune in paieoantropologie; nofiuni de paleopatologie'

Filogeneza (originea gi evolufia omului)


Astronomii au estimat cA universul exist[ de aproximatirr 15 miliarde de ani. Dacb evaiudm istoria universuiui ca o perioada de 12 luni, istoria omenirii ocupd doar o o16 qi jurndtate din aceastft perioadd. Carl Sagan comprimAnd timpul in acest mod a format o scal6 a tirnpului care asociaz6 unui miliard de ani. 24 de 211e, deci unei secunde 475 de ani. Dac[ ne deplasf,m pe aceast[ scal6 glsim inceputul universului sau ,,Big-Bangul" pe i ianuarie ora 0, apari{ia Ciii Lactee pe 1 mai, pe 9 septembrie apare sistemul nostru solar, iar pe 25 septembrie apare viala pe Pdmant' La oreie 10,30 in seara de 31 decernbrie apar primele urne ale strlmoqilor noqtri' Compresiunea iui Sagan oferS posibilitatea compar[rii d.uratei mici a existenlei umane cu timpul total de existenyd al universului. oamenii se invart pe aici doar de cdteva minute dintr-o perioada de un an! tn cele ce urrneazd vom incerca s6 vedem catrn ce s-a hrtAmplat in ultimele ore ale anului. Acum 70 de milioane de ani au apdrut in piesajul pdrnintean primeie primate. Se pfesupune c6 ele sunt shdmoqii tuturor primatelor care trdiesc acum, inclusiv al maimule1or 9i al oamenilor. Peste aproximativ 35 de milioane de ani primele primate au inceput s[ fie tniocuite de primele maimufe. Dupd inc[ 20 de milioane de ani au apirut probabil primii sh'6mogi ai oamenilor. Oamenii ,,moderni" au ap6rut acum 50.000 de ani. cum explicam evolulia biologic[ 9i cuiturall a omului ? Ideii de evolulie ia trebuit mult timp pin[ sd se fundamenteze, deoarece ea contlazicea viziunea biblici asupra evenimentelor. In conformitate ctt iudeo-creqtinii, cu viziunea lor asupra istoriei lumii,
45

44

ansamblu a ceea ce ?nseamn[ filogeneza in antropoiogie. T; perioada

a luat fiinfi de numai cdteva mii de a'i. Arhiepiscopur Ussher, un eminent om care a datat evenimentele, stabilegte cd aproximativ ?n anul4004 i.H. Dumnezeu l-ar fi creat pe aJam gi din coasta lui pe Eva' Nu ne propllnem si argument'm aici ipotezele asupra originii omurui. ci dorirn sd oferim numai o irnagine de
aceasta
1745 p&nFi ?n anur r830, ocratd cu dezvortar*u

abordare plttridisciprinard. Trebuie de l'at in considerare c6 trSsdturile anatomice rentrtd dintr-un complex de interaclii a factorilo' genetici qi cei ai mediuiui. simiiaritiiile in structurd pot ti datorate moqtenirii de ra un strdntoE cornun, dar adesea similaritl1ile ?n structurd pot fi darorate qi faituiui cE dou6 p"il6; relativ dep6rtate rdspund la presiuni sereciive sirnirare. procesul de evor,fie a fost definit in tenneni de schimbdri genetice. sau mai specific, ca -r schimb6ri tn bazinul de gene al unei polula1ii. ' Dacd dorim sd determinam relaliile evolulioniste ?ntre diferite organisme, trebuie sr examindm chiar materiolul genetic. o caie pentru a realiza acest lucm este examinarea shucturii moleculelor proteice similare, la diferite tipuri de animale. Struchra este direct legatd de molecula de ADN, d.our..* secvenla de aminoacizi din proteind este un indicator direct al perechilor debaze din molecula de ADN. Prin determinarea directa a similarit6filor intre moiecule, ?n termeni de num6r al aminoaciziror sau rungimii uno, ,.u*1ii, uo* n in stare sd detenninam similaritilile gi diferenfere.' - studiiie cqmpalate ale proteinelor omoloage pot fi folosite ra dezvoltarea arborelui filogenetic_ (de evolufie;-ce^reprezintd grafic reraliile de evolulie dintre speciile de animale. O altd aproximare penfiu compararea proteinelor omoloage a diferitelor specii este cealmunologici. Serum albnminaeste formatd dintr-un singur ranf arcdtuit oin izo de aminoacizi ce * "(DI) toate vertebratele. Se folosegte distan{a imttnologicd gar"r" tu ce
46

morforogice, craniene sau. denfare duce ra reznrtate contradictorii. Este ie dorit o

multe probe ca{e au flindamentat viabilitatea'teoiiei evoiulioniste (sfudii ale lui Lamark, Erasmus, charres Darra.in, Alfred wailace). Stabilirea unei firogenii a primatelor este o in.er"ar. foarle grea' o luare in considerare exclusit; a caractereror

q*nr*i-uu iort

aduse

reprezintd puterea reacliei dintre antiser qi serui de la care derir'6 antiserul. Distanla imunologici intre doi oameni este zero. Cu cdt este mai mica distanla imunologica (DI), cu atdt este mai apropiatd relaliain evolufie. Unele scheme situeazd originea Primateior in Cretacic, dar fard a ie cunoagte leaginul. Ele au dat nagtere unei ramuri laterale Piesiaapiformele (ex. Purgatorius) in America de l'{ord, Europa qi Afica. Alte prirnate (Eupiimatele) au fonnat Strepsirhinele Hapiorhinele - Tarsiforrne - Simifonne. Originea Flominidelor este slab cunoscutb. Ele au arT rt trei linii de evolulie: - Dendropithecus - Pliophitecus - Hylobatide; - Limnopithecus - Proconsul - Pryiophitecus * Pongide; - Ramapithecus-Sivaphitecus-OuranopithecusGigantophitecus-Australophitecus-Homo. S-a incercat precizarea tipuriior de remanieri cromozorniaie susceptibile sd explice ,.trecerea" de la o specie la alta. Tehnicile de marcaj 'citogenetic au pemis reconstituirea pinb Ia un pttnct a filogeniei primatelor. Teoiia crotnozomiall a evoluliei precizeaz\ ed remanierile cromozomiale permit reconstifllirea filogeniei primatelor, coerent6 gi compatibiii cu teoria morfoiogicd (dupa caracteristici anatoinice qi date geologice). Ea este cornpatibiiS qi cu filogenia biochimic[ fonciat[ pe structura moiecularS a proteinelor. Dac[ nu ludm in considerare heterocromatina, ornul are in comun cu celelalte primate totalitatea materialului cromozomic. Toate primatele au pe acelagi segment cromozomic, aceleagi gene. In organizarea morfologicd gi funcfionald a corpului animaleior inferioare omului au acfionat urmbtoarele legi sau p rincipii fundamentsle ale ev o t agiei: 1. Legea polarizdrii - explic[ aparifia extremiti]ilor cefalice gi caudale, care au evoluat treptat in filogenez[, astfei incAt pdn[ la om au devenit tot mai complexe. 2. Factorii de mediu (presiunea apei qi ulterior a aeruiui) au determinat construclia gi organizarea corpului animalelor pe principiul simetriei bilaterale. La om simetria bilateralS este bine reflectatb in stadiile initiale ale dezvoitdrii
4/

emtrrionului, modificAndu-se treptat in cursul evolufiei uiterioare * astfel incdt corpul uman prezintd asimetria

3.

p1(ilor somatice. in acelagi timp cu polarizarea gi simetria bilaterali penhu perfeclionarea funcliei de deplasare, aparc construc{ia
segffienfard sau metamericd a corpuiui. La om metameria capului gi a merabreior dispare compiet (proces evolutiv), nivelul hunchiului (coloana pdstrdndu-se par{ial

arata cd fbrma de tranzilie dintle n-raimuf6 qi om a apdrut in Miocenul Tdrziu (acum 5 - 8 milioane de ani)' Mulajele de t6lpi umane gasite de Leakey 9i white ia Laetoli qi in Tanzania urgun1*ni"*zd cd acurn cel pufin 3,7 rniiioane de ani chiar mai inainte, hominizii erau fiinfe bine adaptate ia

trc

frobabil

nosflira biileda. r

Ia

vertebralb, coastele).

Lllterior dezvoltarea istorica a individului s-a rcaTizat ffeptat


sub influenfa mai muitor factori determinanli: vrala terestrd qi ortostatismul;

dezv'oltarea mare simt;

a encefalului gi specializarca organelor

de

ce privegte expiicarea evoluliei un.ane existl dou6 modele mai acceptate. Cu toate cd aceste doui modele sugereazd linii stramogi diferili ai genului l{omo, ambeie acceptd c[ cele doua una din separate de hominide au existai acum 1 - 3 rnilioane de ani. ,ri* dou6 ciireclii cie eyolu{ie a culminat cti Australopithecus dus 1a robustus (care a dispanii acum un rniiion de ani), iar ceaialta a de ani ari apanit apailia omului rl1odeffr, cleoarece acum 2 rnilioane htminide cu o capacitate a cutiei #aniene muLt superioarb celei a

in ce*a

aparilia lirnbajului afiiculat, viata socialE etc. incepdnd de la pegtii erei primare gi pAnd la omr;l erei cr,raternare s-au petrecut o serie de ,,eliber6ri sriccesive" qi anlrm.e: ale corpului in intregime in rapofi cu elementul iichid (apa), a capului in raport cu solul gi a mAinii in rapori cu ,,Inasca. fbcial6".

Succint6 incursiune in paleoantropologie


Paleontologii cautd qi studiazd fosile umane, preumane qi anirnaie pentru a rdspunde la intrebdri privind originea qi evolufia uman[. De exemplu, in Africa de est s-au glsit fosile ale unor fiinle umanoide care au tr[it cu mai mult de hei milioane de ani in urmd. Aceste cercetdri sugereazd data aproximativd cdnd strdmoqii noqtri au trecut la mersul biped qi au inceput sa-gi foloseasci m0inile qi creierul. in scopul de a clarihca evolulia omului, paleontologii folosesc alituri de fosile, informalii geologice despre succesiunea perioadelor Terrei, starea mediului, plantele gi animaleie, existente in acele timpuri. Cdnd reconstituie trecutril, paleontologii sunt interesafi qi de comportamentul gi evolulia maimufelor, care sunt ca gi noi, membre ale ordinului primatelor. Fosilele nu ne pot spune cine a fost primul hominid, dar analizele moleculare qi biochimice
48

australopitecilor. Sfera rie interes a paleontologilor este compietatd 9i de sr,ldiril obiceiuriior culturale ?n devenirea lor istoricfi' S-a stabiiit ci primele obiecte care au ar5tat prezenta unoi'rudimente de civilizaiie (uneite, obiecte de cult) ciateaia cie i,5 rniiioane - 300.000 de ani 9i aparlin, probabil, iui F{ofiro ei-ectus. Acesta a. fost primul c.?"re a ?nvalat sd controleze focui, ceea ce i-a peimis extinderea 9i supraviefuirea ingheiatelor ierni din legiunile ternperate. Cultura primelor hominide .J. tr, rnod tradiiionai ngmit6 Faieolitic inferior, sau. epoca timpurie a pietrei. Acrim 50.000 de ani sau chiar inai clevreme, au apdnti primele humanoide asem[nf,toare ornului acflia1. Majoritatea antropologiior sunt de acord cu fapari cd Homo sapiens a evoluat de la Homo erectus incepand de acum 500.000 de ani. Cuitura atribuitd iui Homo sapiens s-a-dezvoltat in Paleoliticul mijlociu 9i superior' se dezbat in continriare dor-ra teorii privind originea oamenilor modemi. Una, caLe poate fi numitd teoria monofileticd, sugereaz[ ci oamenii moderni auapaiut intr-o singura parte a Lumii vechi (Asia gi mai recent Africa au fost desemnate ca locuri de origine), iar de ui"i s-au r6sp6ndit in alte pir{i ale Lumii vechi. Merita sd "i semnalam faptul c6 pe teritoriui Americii (Lumea Nou6) s-au g6sit numai fosile de Homo sapiens, fbr[ verigile anterioare. Ipoteza cea mai plauzibilb este c[ oamenii au migrat in Lumea Noub trecAnd
49

-:

Antropoide.

p."tT g faqie de p5.ma't ce rega siberia de Alasca in teritoriur al strarnto'ii Bering, intr-o perioacr6 sifuatd aproximativ actual acum 20.000 de ani cAnd nivelul oceanelor era mult mai icdzut. . Antropologii care se ocup' de domeniur primateror se numesc primatologi' speciile de primaie sunt obse.ate de ei ataf ?n naturi c6t qi in laborator. cer mai popurar subiect de sfudiu ai ror este cimpa*zeul, care are ?n comun cu omul nu nnmai aspecful fizic gi uneie obiceiuri, ci gi grupele sanguine qi patorogia. ordinur primatelor este subdivizat in iioua subordine: piosimieni qi Pornind de

mandibula cu menton, arcade divergente in V, eiiberarea iirnbii contribuind la dezvoltarea limba.iului articulat; - arcade dentare scurte, din{i rnai mici, canini retragi, rar
diastem6;

- encefalul: strlicfura mai fini, dezvoilarea Sl{C, rnai mrilte


circumvoiuliuni (mai conturate); - pieie aproape glabr6; - asimetrii: mAna dreapta ca urmare a preclominen{ei emisferei cereLrraie stAngi (10-25% din copii sunt stAngaci).
Fe

ei pot.sa-gi imagineze cum ardtau stramoqii nogtri preistorici. Ei au ajuns la cAteva concluzii: - creierul uman este organul cel mai complex, in special cortexul cerebral; - spre deosebire de primate la care femelele au o anurnitE perioadf, de reproducere, oamenii se pot reproduce in tot rimpul anului; - o altb caracteristicd uman[ este copiliria prelungitd; - multe din manifestf,r'ile umane sunt invdiate qi existx paternuri culturale; - caracteristicile umane sunt vorbirea, limbajur si'rbolic ai foiosirea uneltelor pentru a face alte unelte. La om intdlnim cdteva trds[furi arhaice, qi - pentadactilie, plantigrad (nesp eeializat), anume: - organe rudimentare (apendice, Tuberculum Darwini), - atavisme (hirsutism, pdr l6nos, rudiment coad6). Dintre tr6sdturile caracteristice omului amintim: - craniu mai boltit, {iunte inaltl, calota inaltd; - muqchii cefei, masticatori mai pufin dezvoltafi, reducerea bofului; - poziyia caplcoloand: deplasare anterioard a gdurii occipitalului; - proeminarea nasului in relieful fefei;
50

descopere ca-re sunt caracteristicile specific umane-in opozi{ie cu cele care ar putea aparfine primatelor. cu ajutorur u""uiorlnrorrnalii

ia sfudiul primatelor, antropologii incearcd

sd_

teritoriul Rorndniei au fost marcate citeva dovezi ale

antropogenezei, dintre care amintim: 1921* Ohaba-Ponor: falang[ de F{omo neanderthai (St, Gaal); 1937 Cioctrovina: caloti de femeie cu oase de l.;rsus spaeleus (Rainer, Sirnionescu - CrO-fulagnon);

* a

e * s

Plopqor

- Bugiulegti - C.S. Nicola"escu Fiopgcr 9i D.t\. * cuLlura,,osteodolttocheraticii" (Olduvai), femr,lr, tibie care conduc la ipoteza existenfei austraiopitecilor pe acest
i950*1965

teritoriu (1981); 1962 * La Adarn (Tulcea) * moiar supeiiol' cu faund., industrie care demonstreazb o legaturb intre Horno sapiens gi Neanderthai (Oiga Necrasov); 1967 - C. Riqcu{ia - urrne de om paleoiitic in pegtera Ciurului Izbuc; 1974 - anteneanderthai-ghefarul Vdrtop; 1975 - pegtera Ribicioara - schelet de femeie, unnare a unu-i ritual, gramri rupeshe (Homo sapiens fossilis).

5l

Nofiuni de paleopatoiogie
Patologia este la fer de veche ca gi omul. s-a dernonstrat, de exemplu, cd ceie rnai-vechi tulburiri pe care ie cunogtea omur fosir erau cariile dentare. Fe ld'gi carii, nea'ciertaiienii iaai prezentau fbrS indoiali dureri reumatice qi fi'acfuri osoase. nat"ofa:toiogia a ardtat c5 malfo*nafiiie congenitare erau cunoscute de vecirii egipteni gi de romani. Acest rucru eite confirmat de studiul mumiilor. Astfel in Egipt s-a gd.sit o mumie anencefaricd. Existen{a malformaiiilor este susfinutd gi de- faptul ca prinhe statuile egipiene se ?ntarnesc pitici gi creti*i. Inflamafiile obignuite aie oaselor erau frecvenie la toate populatiile neoritice, unele scrrelete aratd cd. tubercuroza coloanei vertebrale era cunoscuti de vechile populalii euroasiatice, cdt gi de indienii din America precolumbiand. printre numeroasere date de. paleopatorogie care au imbog'tit istoria medicinei, descoperirea c6 sifilisur este o afecliune roarte veche o",rfa un loc important' in afard cle toate acestea ri"olri paleopatoro_eiei ne ofer6 o cale de cunoaqtere a conditiilor de mecriu ?n care se dezvortau vechile.- populalii. se pot trage concruzii privitoare la influenta condiliilor de mediu.urrp.r?. ,anatalii indivizilor irrrt ;il;;ii. studiui antropologic al vechilor populalii poate de asernenea of'eri elemente noi pentru istoria pru.ii.ilo, me-dico-chi*rgi""r.. Astfel cdteva observafii fEcute usupiu scheletelor pareoliticeiu clnous ta "g"nu.ur, ipoteza ci neandertalienii erau ,,chirutgi'i prir.pui."Tn ur-.:l: activitdfii chirurgicale devin totugi rnai numlroase abia in neoiitic' Este perioada in care sunt descoperite gi primele trepanafii craniene. Aceste intervenfii extrem de grele ,onriituruu p*uuuii o solufie extremS pentru bolnavii cu cefaiee putemic[, conwlsii sau compresiuni consecutive traumatismeror. Trep unugiu s-a forosit rnultd vreme, din neoritic p6n[ ?n primur mileniu ar'ereinoastre gi era cunoscut[ de toate populaliile lumii. uneori trepanaliiie aveau caracter ritual. in aceste irnprejuriri, din peretele craniului se scoteau amulete discoidale, care, dupi cdt se p*r", folosite de adeplii cultului solar sau lunar. Este surpriniator faptur "ruu cd uneori aceste intervenfii efectuate in condilii rudimentare se vindecau. pentru a inlelege sernnificalia acestor observalii este deajuns s6 reamintim c6
52

in secolul trecut fiecare intervenlie de acest tip


bolnar,'ului.

ir-isemna rnoartea

posibilitatea de a incadra popuialia studiatb in concliiiile perioadei iespective. Acest lucu; este posibil datoritd faptului c6 dimensiunile qi structura schelefiilui reflect[ condifiile respective. Totuqi, inr.rtuttu de a lAmuli viala unei colectivitdli prin stridiui scheietelor s-a fEcut de puline oli, deoarece interpretarea materialului uman este foace grea gi impune muite rezelve. Tot studiul scheietelor a impils gi ccnstatarea cd omul a fost canibal o male parte ciin istoria sa. Se pare cf, prirnii canibali a'; fast austraiopitecii, La unii pitecanllopi din Java 9i China s-au gisit cranii separate intenlionat de resfui scheletului, ceea ee, dup6 uiiii autcri ar h o dovad[ de canibalism. Canibaiismul ela un fenornen obiqnuit printre neandertalieni. Scheleteie lor de la Krapina sunt atit de fi'agrnentate incdt spargefea intenlionatl a oaselol este neindoielnic*. Difomrita{i qi abcese ale oaselol eum. sunt ceie caluate eie sifilis, tuberculoz6, yaws {ftambesia), osteornielitd, poiiornielitS, lepra etc. sunt singurele tipuri de boli infeclioase care pot fi depistate. Pind gi in cazLiri ca acestea, existb incertitudini: patologii au inci dezbateri pe tema sifilisului - ci aceasta ar lt fost o boa16 descoperilE pe continentui american 9i adusi in Europa pentrr.i piima oard de echipajul iui Columb sar: cd originile ei sunt mlilt mai vechi gi {Kerley qi Bass 1967:640-642). Artrita, cariile dentare, rahitisrnui funclie de oase sau multe alte boli pot fi de asemenea stabilite in rdm[qife din schelet. natural sau Jesuturile moi aie mumiiior conservate in mod artiflciai ne pot spune multe despre bolile infeclioase' Dupd studiile mai vechi efectuate asupra mumiilor egiptene prin intenneciiul unor iehnici relativ primitive, aceastd abordare a fost abandonat[. Cockburrr a punctat de curdnd necesitatea unor studii noi, evidenliind tipul de dovezi care trebuie investigate (cockburn 1971:53) ca o consecin!1 a tehnicilor histoiogice imbunStdlite. cea mai nouf, tehnicd de aualiza a bolilor omului strlvechi constl in ultizarea rnateriei din fecale (coprolili) care, odatd reconstituitf,
53

Stildiul scheleteior gi in special al oaselor lungi ne ofer6

"..rri"ilt"; are oameniror iceror fotor"r", i*"si"n; o"r*nui. f. ..r."rirr, vremuri oamenilor, inscripliiti figurire 9" p" ,rp"*.i p,=.u,i-;;;;i, piaka gi ceramica' in ceea ce priveqie ouri*ai'.';;;;;#'rl'ui ,rrrnt*, iucrdrile rnedicaie
de asemenea, de manifeffi; cum ar fi: picturire rupesrre-

ofera informatii extrem de valoroase^despre. prezenfa sau absenfa viermiror intestinari. informafii interesante despre dieta alime ntard -c"n*ritii",.,"J'ou, ^qi a acesror oamenl, in speciar despre cerearele gi seminiele pe care i" .onru*u, paleopatologiir.

qi

ffJi#:|;este

aproape imposibil

iit".irl-ii*prrri i-uu oou.ai, arn_


ra"n*

rig*'i.

.;.

r"rositoare, oo,, unu*,

r.'indecaserddestulde;in;;"n;'^3,":r*iJ"*ff

Intorc'ndu_ne Ia materialele de_ nafurd osoas6, descoperite in aceste ,,rdniie,, oase rle dezvxtuie aspecte canibatismur, rdzboaie* "i cum ar fi ruo utt.'lrplli* ale viegii'J de exemplu, puncteazd pri.,iil-,c.r.uniiie peruviene "iiri.wers, iaptur cd pe unere dintre gi anume 11ry.i au rost u.*rt.u descoperite p6n5 la o duzi'' de fracturi de folnd rotund6, pierre, care erau descoperite Or"*r"r* probabil de lovituri de ;J;;;; arafuri de cadavre ia roc,i inmor-rndntdrii (Welts' rqoq,igi'";i

constituia de fapt desi durereoasr, nu era neaparat letald. o fractur' :^ TTa mutt mai gravd s-a dovedit cauzatd de folosirea pe "raniani a fi ,,v post de arma a r PUD! uE anna unei scoici (ghioacd) colfuri ur"u1it".""-q cu $ase De$i rdnile provocate de arme ^ rrecvente depistate $i amplasarea tor jd,n. raporldm si ra alte ffiilr3'::i# irun o'mania.i r'" ungrosax one dezvdtuie

Jffi#;te, i:;::_;;_::T::rr:;

io*. i".:lll

54

aceastf, interpreteazd unglo_raxone ca rezultdnd din impiedica.i foarte dure. incaitdmintea;;;uil";#'01*, de cdz[ruii pe suprafefe s[ confribuie Ia acesre clzdhrri frecvente. ap..iti""^ rrs,rrr' r"", ilJ#, asociate urrur rractun ale brafelor,

nunai nu"i.i, o' " cdreia piciorul este luxat. o de alunecarea peste o piah'

;; ;T#i::X,ilH:,,?fft ,. *il1, rr':-:lfi:"ffi: l,TXl' "'

a*tu,.a,";;#r-T:::'il#ftiTJ-;jTn:
ur"*"n.u ,ure

", o"*"rio*"nsiuni. fracturd A;.nist3ti l" ir*;;Anhrilewets

n;;;;;lfirfor"r.n,

rr".*ni.;;i:

la

aproximativ 2,5 cm deasupra incheieturii a dus la confirmarea ipotezei, din moment ce o astfel de ran6 putea fi produsd cloar dacd irnpacful cizdturii ar fi fost atenuat, victima ,,aGriz6nd" pe brafe (Welis 1964:51-52). Dacd vom compa'a aceste fi'acfuri angro-saxone cu cele are nubieniior egipteni ies la iveal5. formele difeiite de manifestare ale acestora inclusiv cele de natur* culturald. printre egipteni, fracturile membrelor inferioare eraui mult rnai pulin intalnite ilecat la anglosaxoni, dintr-o serie de 6000 de schelete aceste fracturi ninc prezente doar la aproximativ l0%. wells este de pdrere c6 aceastd fi'ecvenfd redusf, ?n comparaiie cu cea a femierilor angio-saxoni indicd faptui cd suplafefeie de p[m6nt din Egipt erau "mult rnai netede qi moi, fiind mult mai greu pentru cei neaienli sd se impieciice precum gi faptul cb cei care c6i6to'eau neincalfali, in picioarele goale, erau mult mai ,,siguri" pq propriile picioar.e decdt cei incillali cu pantofi grei qi incomozi. in schimir vdirmSri ale membreioi" superioare au fost gisite in procent de 30% la r6m6qitele osoase ale nubienilor. Dar, sple ceosebire de anglo-saxoni, majoritatea nu sunt fracturi ale incheiehrrilor, ci rupturi sau r6ni pe brale de genui celor cafe ar puteau fi provocate atunci c6nd victima s-ar fi apSrat cu bralele impotriva unei lovihrri lintite spre cap. Acesie fractuii, spune Wells, ,,ne indicb temperame*tul fuitunos, irascibil gi agresiv al birbafilor din acea societate, acegtia agresAndu-qi foarte di soliile, acest lucru implicand fbptul cd femeile aveau fn generai un statut foarte prost. Mumia ur-rei fete tinere prezintd semne c6 ambele brafe i-au fost pur gi simplu sfxramate astfel. craniul acesteia fusese zdrobit de o loviturd. foarte puternicb, cdnd eforturile ei de a-gi proteja capul au equat. Motir,ul acestei agresiuni l-ar fi putut constitui fapful cd, ?n acel moment, era ins6rcinat6 cle 4-5 luni.', (Wells 1964:53). Informafii . la mediu pot despre bolile oamenilor din vechime qi aclaptarea Ior fi obfinute qi prin observarea comportamentului (vdndtoarea qi obiceitirile tribale) grupdrilor de Bttshien din Africa de sud sau a aborigienilor din Australia. cu toate acestea, polunin ne avertizeazd cd oamenii primitivi contemporani nu trebuie luali drept exemplu de ,,supraviefuitori ai celor di' vechime" degi ,,se
55

u
{i,
\ii:'

:;,

unndndu-gi traseul gi apoi va d.ispare.

poate afinna cu rleslulS certitudine c[ achralii oameni primitivi trdiesc in condifii mult mai asemdn[toare cu cele strdvechi clbcat cele ale comunitdiilor moderne, iar,,tiparul" bolilor lor este probabil rnult mai asemSnaror oamenilor primitivi din vechime dicdt al celor modemi" (Polunin 1967 :7e. Poate cea mai imirorlantd co*cruzie care reise din aceste sfudii, in pl'ezenla altor dovezi crim ar fi tr[sdturile genelor virugilor, esre ca multe din boiile noastre din prezent n-au existat 9i la populafiile din trecut gi cd ,,spectml bolilor care au afectatomul de_a lungr-rl evolutei sale a fost muli mai redus decit al celor cu care s-a confruntat din cele mai vechi rimpuri." (Black 1975:515). Acest iucru nu vrea sd insernne cE omul str'Evechi ai fi fost inai sf,nrtos decat cel modern, ci mai degrabi opusul. Bolile de care suferea omur primitiv erau provocate de o gamd mai pulin variatd de vi*r$i patogeni sau de factori ai mediului. De eximpiu po.iarui, rujeola, varioia, hoiera, oreionul, variceia nu existau probabiiin vechime. Cockbrun (1971), printre al1ii, a fbcut un rezumai al . doveziior oare au dus ia aceast6 conciuzie. fu{ulte infecfii, spune er, ne^cesiti o populafie-gazdd, minimd pentru a rezista in iimpl agadar infeclia dispare cu timpul daca popuialia unei cornunitdfi scacie sub un_ anumit prag. Pentru aceie boli in care di'ersele stadii ale infecliilor sunt foarte scurte, este necesard transmiterea agenlilor care provoaci boala de la o gazd| ra arta, menlinerea bolii activa necesita un numar mare de persoane sensibiie oare s6 intrefina re{eaua de transmitere. Boiile enumerate paragraful anterior se numdr[ printre cele din categoria aceasta. in uur.niu unei in popula]ii suficient de mare care s6 intrelind releaua de transmitere, orice boald de acest gen, care este introdusd la un moment dat, se va dezvolta

prin urmare, acei patogeni care pot sl ,,Seleclia naftrrald va favoriza, continrie existe intr-o reiafie iniiial[ cu gazda 1or qi care pot sd-$i pulin numeroasd existenla in absenla gazdei lor. intr-o populalie rnai pojarul, care se rdspdndeqte rapid 9i nu exista infeciii pt*tutn

In

persoane. Aceste populafii erau murt prea mici s6 constituie rezervoare pentru menlinerea gi propagarea bolilor infectioase din genui celor descrise. Din punitui o. vedere ar ,*irt.n1"i qi supravief*irii patogeniior, este nevoie de un alt patogen, unui care s6 poat[ supraviefui foarte mult timp pdnd cdnd apari o noud gazdFt.
56

fo-rmafiune tribald erau foarte mici, gmp5ri de 200, maxim 300 de

vremurile preistorice, populaliile de v6n6tori

qi

de

epidemic^ inunizeazd. o majoiitate a popula{iei i'tr-un singur val inra pot exista olt.1" pr*.um febra tifoidd, dizenteria ameobic6, pentru pinta, trachcmul sau lepra in care gazda ramdne infectatS qi chistui iungi p"rioade de timp sau precum malaria, frlartoza niaatic unde infeclia nu numai c6 persistd mai mult timp asupra post de gazdeiprincipale, iiar dispu'e gi de o gazdd intermediari pe .r"r.toot suplimentai" {Cockburn 197 I :50)' Sinltatea populaliiicr tribaie este afectata iil mod pozitiv de in obiceiurile lor nornade; acest tip de populafie, pulin numeroasd 9i din perpetua mi$care este muir mai pulin probabil sd se reinfecteze bine stabilitd fecale sau alte rimdqiie decat o populaiie numeloasd 9i si fie unde, o dat[ ce infeclia este instalatd, este aptoape imposibitr eradicatE, decAt prin practicile sanitare cele rnai moderyre' in rnod .iuOut, invenlia agriculturii pare s[ fi adus cea rnai de care mare contribuiie la multiplicarea 9i fiefi,enfa aparifiei bolilol sufer' omul. Dlip[ ru* u spus Neei ,,clezvoitalea civilizatiei a constifitit o loviiurX grea pentru sdnltatea omului de pe urma cdreia foarte mari acesta inc6 se refacJ' (Neei 1970:818). Degi proviziile (inclusiv fenomenul de mancare pe care le-a fumizat agricultura acest domesticirii animalelor) au dus la cregteri masive de populafie' ai lucru s-a plodus numai cu preful unei explozii a boiilor infeclioase luclu este datorat caror numar gi diversitate a crescut rapid. Acest parlial faptului ca populaiiile mari fumizeaz| rezelvoare de infeclii ,ur. nu pot exista in cazul populaliilor restranse. Asocieiea cu la animale domestice po*t. .o',uiitui un ait factor care a contribuit r[spfindirea noilor infeclii qi patogeni' Dupd cum puncteaz1 Cockburn, vir-'sul varioiei este ioarte simiiar cu cel ai variceiei, vintstil care provoaci pojarul aparline aceiuiaqi gmp de vimEi din

carefacpartevirusuldistemperpentrucdiniqirinderpestpentru vaci, iar virus*l gripei este foarte isernindtor cu un virus descoperit

gi problema la porci (Cockbuin'1g71:51). Din nou, ,,viala domestica in mod salubritalii qi cea sanit6r6 a comunitalilor sedentare au sporit
5'7

58

popuiafiei se poate ,,bucura" de o "onoi1' bund stare a sanbtdlii gi rate medii ale morlalitdtii infantile degi acestea nu pot echivaia cu cele din prezent" (Neel 1970:gl6). Neel este de pbrere cd echilibrul omului impreun[ cu resursele mediul*i ctin cure fu.. p*rt" ;" i;;; il;relinure de diferite manifestdri curtwale, in speciui tuu,r"ril* ,**uui*, ru.ruti* preiungiti, avorhrri, uciderea nou-'iscu1ilor etc. care combi;#; redus efectiv rata ta un cofit o dat6 +-!-'uni r*..r iTilir"fil 1970:816). La aceastd listf, Bates mai idauga pe care batdriile qi r5zboaiele r-au awt asupra oameniior primitivi este uqor de observat gi aceste conflicte au influeniat in-moievioent demografia" (M. Bates 1959:72). . dens populate economi'or de tip agraf ,,colnunit'ti umane . odatd cu aparilia 3{. infeclioase s-ar fi putur dovedt'#-;i;;"iJ'oJt.*r,.,. bolilor ca un mijloc primar de control qi rnodificare demografic'" (UnderwooO tbzs:.1). Informafiil; ;;;;;Jnr" ut, lui.Foster pentru satul de !6ra'i r.iniinttan di' Mexic, vine in sprijinul concluziilor rui underwooo. Rutu efectivd u nutuiitap .rt* de un copil la aproximativ doi ani p;;* femeile aflate la vdrsta fertili' in.ceea ce priveqte rata natalitdlii a copiilor care se nasc morti se ridica la 50o/oo conform sondajelor pdn6 in tnto. i,,n''"1 traditional, tabuurile sexuale au "r""tuut" iost puJin*, avorturile au fost rare iar

infecfioase potenfiare uu du, ru ,p""uiu1ii privind uirele aspecte demografice. b.-u'lungui istoriei ritm*l slab de cregtere a popurafiei gioburui a fost expricat cer mai aes prrntr_o mortalitate infanrilE ridicatd. Deqi cercer'rire asupra fopulaliilor nomade au sugerat de asemen ea o rata ridicati a 'mortaritalii infantile, aceasta nu constituie in mod ourigatoil .*s.,la. N*.r, trdgind coircluzii din cercetdrile efechrate " asupra indieniior Xavante, Makiritare gi yanomarno din bazinul Amazonurui, este de pbrere cd rata scdzutd de creqtere a populaliei globului unr.rioaff iirvent[rii agriculturii ,,ru era oatorata 'inili"ar borilor infec{ioase sau paruzililor.' 'Am des.coperit ci omul primitir i" ;;";;ii *"iir*rrr*," de factori moderni, irdind in de densitate sc'zutd a

srglu rata parazit1rii gi ocaziire de reinfectare repetatd sau r qis,igi. contrastur dintre populafiiie nornade cele sedentare in ceea ;i ce priveqte bolile
contaminare din reziduurile umane" (Underwo"o

i.

fenomenul copiilor ucigi la na$tere nu s-a intAinit aproape deloc. Criminalitatea, degi fenomen frecvent, se int0lnea mai mult in rAndul bdrbalilor ial rdzboiul, cu exceplia revoiuliei mexicane de la incepuful secclului trecut. n-a avut niciun efect semnif,icativ asupra popuialiei. Insi boiile infeclioase au reprezentat ",marii criminali", in special fusea conr.uisivd" r,ariola gi bolile gastrointestinale. in cdtiva ani, la incepuful acestui secoi, pdni la i0% din inireaga populafie (inclusiv adulfi) a fost eradicatd de boli, in mare parte infeciioase. De abia incepdnd cu 1940 s-a inregistrat o creqtere a populaliei ?n TzintzLLntzan pror,,ocatd de apad\ia vaccinuiui impotiva variolei qi alte rnijloace de imunizale, provizii ile ap6 purb. airtibiotice qi aite mijloace curative gi de prevenire. Antropologia a unnd.rit gi isioria inhurndrilor rituale. primele apar la neandedalieni gi aveaLt un caracter" sporadic. Ele devin obignuinla in paleoliticui superior. tnhumarea se fbcea fie in pozilia ?ntinsd, fie chircitd., pe cireapta sau pe stdnga. in epoca bronzului apare incinerarea, care ia strimoqii nogtri clin aria geto-dacicd devine ritualui' funerar preciominant. fuiorlii erau arsi pe ruguli, uneori impreun6 cr: cAteva aniinale, cenu$a fiini ciepusd in ume qi apoi ingropatd. Uneori umele sr"mt ?ngropate in locuri speciale, numite c6mpuri de ume funerare. Mai tdrziu s-a revenit la inhumarea pe
spate.

"*Jo.*"ll,ur"r*t

la identificarea scheletelor, cunoagterea antropologicd poate determina sexul, vArsta, starea de sin6tate. accidente, suprasolicitiri gi alte date despre persoana respectir'6. Reconstituirea face posibila trasarea reversibilb a jaloanelor
criminaiistic[,
desfbqur6rii unor evenimente treci:te.

In

59

ltreptelor qi evolufia uman6. Ontogeneza cuprinde deci succesiunea este ansamblui ciclului de i*rioiO"tor de creqtere $i diferentiere; iuofai* al unui organism din momentul fecundarii 9i fcrrmdrii ,igo*fri 9i p6n[ in itadiul de adult capabil de reproducere (dup6 uriii u.rto.i, intre zigot gi nr.oartea biologicl). Ea este rezultatul iu"torito, genetici qi epigenetici (legat de organism qi de factorii
ecologici)'

CAPITOLUL 4 AI{TR.OPOIOGIE FIZIOLOGICA

/ / /

ontogeneza (cregterea qi dervoltarea individutrui urnan); aritropologie auxologic5; diferen$ierea sexuald"

Ontogeneua {cre$terea $i dezvoltarea individului uman)


Ontogemeza (grec.: ontos ,,tndivid", genesis ,,nagtere") cuprinde toate transformirile gi diferenfierile pe care le sufeld o fiin{6 de la ?nceputul siu ca celuld fecundat[, pdn[ la incetarea existenlei
sale.

viafa unui individ poate

fi

divizat' ?n cf,teva peri*nde'.

perioada preembrionard, prenatald, postnatal6'

'

peiioads preernbrianat

it se desf6qoar-6 ?n organismul

in cercurile biologilor se afirmb ca fiind o lege a dezvoitirii, o faimoasd gi oarecum bombasticl enuntare: ,,Ontogenia repetd filogenia". Aceasta inseamni cE ontogenia (dezvoltarea individului) repetd hiogenia (istoria evoluliei speciilor). Primii embrioiogi a,u sesizat in dezvoltarea embrionului qi a fetusului istoria stadiilor de evolulie a speciilor. De exemplu, fetusul dezvolti o coad6 gi chiar structuri care sunt considerate a fi branhiale. In fapt, fetusui tin'rpuriu al unui om este practic de nedistins de al altor vertebrate. Bineinfeles cd fehrsul nu mai trece exact prin toate fazele de evolufie ale speciilor; stadiile timpurii de dezvoltare sunt cele conservative qi s-au schimbat foarte pulin de-a lungul timpului. Majoritatea specializirilor apar mai tirziu in dezvoltarea fetaid pi. multe sunt rezultatul alteririi modelului de creqtere. Adoif Schultz scria: ,,Toate inovafiile evoluliei achizilionate de adulli se datoresc in principal unor alteriri in unul din detaliile complicate ale creqterii qi dezvolt6rii. Astfei, specializdrile nu devin reguld in dezvoltarea de mai tArziu dacd nu au fost prezente in stadiile timpurii de evolulie ale speciilor." Atingerea stadiului adult impune trecerea succesivi prin stadii de creqtere gi dezvoltare intrauterine, din momentul concepliei pAnd la naqtere, gi extrauterine pe o perioadd de aproximativ 20 de ani din
60

genitorilor parentali gi constd ?n spetmatogenezd qi ovogenezd' " periiada prenatatd (viala intrauterind) cuprinde la r6ndutr ei doui subperioade ramificate ?n r-nai mutrte etape fiecare: subperioada embrionird (0_3 luni) qi cea fetald (3-g luni). cu etapeie printl-o corespunz[t oare. su b p er i o a d a e m b r i ona r d se caracteri zeaz6 suitd de etape in iare au loc procese de citogenezb (geneza (.geneza ceiulelor), hiitoge*eze {geneze. iesufurilor), organogenezd fecundaiia, Cele cinci etape a1e acestei subperioacle sunt: "rguneloij. b lastul a!ia, gastrrii ali a q i or gano Seneze' se gmeatarea, In organog enezd se der-r'olt6 derivatele loilelot embrionare
astfel:

din ectoblast se dezvoltl: lesutui nervos qi epidermul; din mezobiast rezult*: scheletui, mugchii, lesutul conjunctiv' aparahrl circulator gi aparatul renal; - din endoblast apar: glandele digestive, mucoasa digestiv[ 9i mucoasa resPiratorie. in aceast[ perioada se poate face simlita influenfa factorilor teratogeni (eare determinb aparilia maiforma{iilor): medicamente, radiaiii, virusuri, bacterii, etc. 'in subperioada fetald are loc definirea cornpletd a structurilor qi diferenfieiea funclionirii organelor, a ciror activitate se instaleazb progresiv. Sistemul nel-vos 9i aparatul genital ^ continud l.girrog"rr" za, la nivelul Linor organe se produce diferenlierea ,"lrrlu.a, iar acest timp se catacteilzeazd prin cregterea organelor.
bt

Periocds postnatald se ?ntinde de la nagtere p6n[ la sfArgitul acesteia se diferenliazd mai multe intervale pe care le vom denurni v6rste. Vfrrst{t copildriei (0-14 ani) cu mai multe etape: - copil rnic (0-3 ani) di' care, nou ndscut (0-3b ziie) 9i sugar (30

viefii. gi in cadrul

roi in cregtere este produsb in cantitate mai mare in condiliile influenlei luminii, pe o perioadi de tirnp mai lungd.
epifrz6, cn
CorelAnd aceasta cu tirnpul aciiv din 24 de ore, cane incontestabil a sporit comparativ cu deceniile trecute rezultd o posibilS condilionare

* -

ziie-i

an);

copil pregcoiar

(3

de cunoagtere;

pennanenfi; copii gcoiar {5-10 ani), etap6 ce corespunde cregterii capacitdlii

de lapte gi se inchide adatFi cu aparilia primiior

-6 ani),

a unei secre{ii de melatonind rnai mari sub incidenla radiafiilor luminoase artificiaie gi naturale gi implicit, o creqtere a innllimii
generaliei actuale. l{eotenia este fenomenui biologic de accelerare a rnaturizS.rii somatosexuale qi de ?ntArziere a maturdrii psihointelecfr,taie, odatd cu intArzierea maturizdrii sociale (creqterea perioadelor de qcolarizare, determinatS. de sporirea volumului informalional necesar pentru specialtzar ea in di ferite domeni i). Acc e lerare a maturi zdri i s omatos exi;ale reprezinta o realitate in toatb lumea, vArsta pubertdlii cobor6nd, comparativ cu deceniile trecute. La noi in !ard, fafl de perioada i930*1940, pubefiatea ia fete gi bdieii apare cu 1,5 ani mai repede. in Norvegia pubertatea la fete apSrea \a 11 ani, iar acum apare tra vArsta de 13-14 ani. klaturizarea psiho-inteiectuall, care ?n uri:rd cu cdteva decenii se incheia la vArsta de 19*20 in prezent continul pdn5. la2213 de ani. Aceastd mahtrizare const[ ?n continuarea procesului de peimeabilizare a sinapsetror sistemuiui nervcs central (Sl'{C), eeea ce confer* o funclionatritate gi o plasticitate sporitd a structurilor nervoase. Cercetbrile neurologice au dovedit ci odat[ cu incheierea maturizdrii psiirointelectuale ?ncepe un proces de distrucfie neuronal6 in SNC (aproximativ 10.000-20.000 neuroni zilnic), proces care continul pind ia moafie gi care este cu atdt mai re<ius cu c0t activitatea fizicd gi psihicd sunt mai intense. Acceleralia gi neotenia dovedesc faptul cd specia urnand achraii, Homo Sapiens Sapiens este in continub evolufie spre alte forme hominiene mai evolu-ate. In acest sens, marele antropolog Teiihard de Chardin prefigureazI in viitor o noud fonnd uman[, Homo Sapientissimus, cu caiitdii net superioare, de naturi sE dovedeascd dialectica evolu{iei gi dep[girea,,minusurilor" acfuale. Un alt intervai irnporta-nt din punct de vedere sociai este vhrsts adultd sau maturitatea care practic incepe odat[ cu incheierea pedoadei de cregtere. Ea incepe sub semnul unei uzuri compensate a organismului. Pdn6la 21 de ani creqterea este progresir'[, ulterior ea
63

etapE. care ?ncepe

eu aparilia dinlilor dinfi

copil, mare (pubeitatea, t0_14 ani), etapd ce corespunde transformirilor somatosexuale. Vfrrsts tinere{ii (1+-24 ani) cu doud etape: adolescent (14-18 ani); t6-n6r (18-24 ani). Vfrrsta sdultd {24-7A ani) cu unndtoarele etape: adult t6,nFx (24-35 ani); adult mafur (35-60 ani); adult vdrstnic (6G-70 ani). Yfrrsta bdtrfrneyii (peste 70 ani) avind gi ea cAteva etaprs;

bitran (7G-90 ani);

senescent (80*90 ani);

foarte importantb gi necesitE o atenlie deosebiti. Ea este marcatd de doud fenomene remarcabile: accele:rayia qi neotenia. ^ Accelera{ia este fenomenul bioiogic constatat in prezent, conform cdruia generalia actuard, .o,"purutlu cu generafiile trecute inregistreaza un spor de inrllime gi greutate. Astfer ra noi in !ar6, cornparativ cu perioada 1930-1940 se constatf, o creqtere *"ai. a inii,timii.baiefilor cuprinsd intre l2-14 cm, iar a fetelor intre i0_12 cm. Explicalia acestui fenomen este incd destui de controversati, dar majoritatea autorilor admit implicarea a trei factori: alimentalia cantitativ superioard, mai bogatd in proteine, urbanizarea qi factorii genetici' in ultimui timp s-! dovedit cd melatonina secretat[ de
62

longeviv (peste 90 ani). Dintre aceste etape ale dezvoltdrii omului pubertatea

este

fiind pentru un tiilp stabiia. In realitate, fiecare organ qi

fiecare

funclie a orga.nismulni are ciclui sdu de dezvoitare propriu. Unele organe, cum ar fi timusul, involueazi incep6nd de la pubertate, iar ritrnul de divizirine al celulelor musculare qi nervoase este blocat inc6 de tra naqtere. Putem reline unndtoarele repere temporale orientative: cregterea irr inillime inceteaz[ 1a21 de ani; puterea de regenerare a fesutr"uilor intrd in declin vizibii dincoio de 50 de ani; capacitdtiie de procreafie inceteazd la 45-5A de ani la femei gi dincolo de 55-60 de ani la birbafi;

perioada de maxime realiz6ri famiiiale, sociale gi culturale se sihreazd (statistic vorbind) intre 30 qi 50 de ani; - insuficienfa presta{iiior sociale devine aparentl la 55-60 de ani la feneie 9i 6$-55 de ani la birbat (vdrstele de pensionare); - dincoio de zt5-50 de ani se profileaz[ o patologie incomodl sa.u ameninldtoare (obezitate, diabet, boli cardiovasculare, atlerioscieroza qi hipertensiunea afierial[, cancerui, la birbali hipertrofia de prostati); - la om se deosebeqte o inteligenld spontanl qi ,,fluid6". care intrd in declin pe la 30 de ani qi una ,,crisializat[" (legatd de rafionamentul formal gi de inv[fdfurd), care poate progresa inc6 douS decenii sau mai mult in funcfie de antrenamentul intelectual. in concluzie, terrnenul de ,,ontogenie" se referd la cregterea gi dezvoltarea individului. O caracteristicd majorl ?n evolulia primatelor este ldrgirea stadiilor majore aie ciclului vielii, cufll ar fi gestalia, copil[ria gi durata totald de viafl. Mdrirea acestor perioade, mai ales ale copilbriei, permite achizilia qi transmiterea multor modele compofiamentale invdlate. Aceastd caracteristicd permite dezvoltarea cult.rii umane.

cresterea se refera la aspectele cantitative (sporirea greutaiii, a taliei, rnodificiri ale fonnelor corporale cauzate de schimbarea raportului de marime a diferitelor segmente aie corpului), iar dizvoltarea cuprinde in plus aspecte calitative, de diferenliere 9i perfeclionare (mafi[izarea uno{ lesuturi qi organe, fenoinenele de iegresie a unor lesgturi si organe care involueazd, iesut limfoid timusul) in acelagi timp. Scopul final al acestcr procese este adaptarea la mediul exterior. Cregterea qi dezvoitarea pot fi evidenliate la toate nivelnrile de organizare ale fiinfei umane: subcelular, celular' tisular (viscerai), la nivelul organismului ?n ?niregul s[u qi |a nivelui colectivitdiilor umane. La nivelul grupurilor ulnane' dezvoltarea fizici se caracterizeazl. prin variabilitatea cantitativi a pararnetrilor 9i prin dispersia valorilor aoestof parametrii ?n jurul unor vaiori rnedii. Deosebirile rasiale ale creEterii generale tn lungime 9i rnasa corporal6 constau, dupa schwidetzky (1970), ?n modific6rile de marime absotrutd atinse in anumite ciase de vdrstd,, in timp ce curbele de creqtere sunt asem[natoare in desfbgurarea lor. z\stl'ei, panS la no1r6 ani, pentru toate rasele, se realizeazd 7SYo din stafur6, iar pdnd ia 15 ani,95%. in cercetarile ef,ectuate de ea pe tipuriie antropologice din rasele mari a constatat cd existi o corelalie evidenta intre intensitatea st[rii de dezvoltare, statura gi indicele Rohrer.

I.

Legile creEterii gi dezvoltdtii Legea creSterii inegale si qsimetrice a lesutttrilor Si organelar

chiar segmente Jesuturi, aparate, sisteme ale organismului 9i ,orporuir se dezvolt6 diferit pentru aceeagi perioadd de timp dat6. Dezvoltarea rapidd a unor olgane sau iesuturi este inso{it[ de o creqtere mai lentd, o stagnare sau chiar o regresiune a aitor organe 9i sunt determinate ereditar, lesuturi. Varialiile de creqtere 9i dezvoltare mezologici' da-r sunt infiueniate de cdtre fastorii

.dntropologie auxologicX
Antropologie auxologici ( gr. auxe ,,creStere", logos ,,discurs, studiu') studiazd dezvoltarea individului uman din perioada intrauterinl pdnl la maturitate.
61

2.

Legea ritrnului diferit de crestere Si dezvoltare

Ritmul dezvoltarii scade cu varsta (creqterea se inscrie intr-o curb6 de aspect parabolic). Ritmul dezvoltarii diferitelor organe, le indeplinesc in lesuturi depinde de natura gi func{ia pe care acestea diferitele etape ontogenetice ale vielii.
65

3.

Legea schimbdrii propor"liilor si a Si pdr{ile sale componente

raporhrilor clintre organisnt

Dezvoltarea
cefalo-caudal.

qi

creqterea sunt allometrice,

iar sensul

este

4.

Legea creqterii Si clezvolrdt,ii dferentsiate pe sexe

Dezvoltarea eelor doud sexe are particularit5li care ie diferen{iazd (dimorfi sm sexual), Aceste particularit[fi apar incd din stadiul intrauterin al dezvoltdrii.

i.

Legeo mari.lor alternante tn creStere

tiv diferite {1963), fapt evide'fiat insi prin efechrarea pe baza ntdsur6torilor a unor medii aritmetice care sd niveleze curbele indivi_ duaie (s-a obseruat un spor diferit in tirnp al lungimilor, idiimilor sau addncirnilor corporale). Dovacia clinicd a schjmldriior colporale din prima perioadd de restmcturare (,,rndsurEtoarea filipinez[') este posibilitatea aringerii parrilionurui urechii stingi ,u *lnu clreaptd peste
cap.

aplatizarea secliunii transversale a trunchiului, subimpdrfirea hunchiului in segmenlul toracal gi abdominal (,,durduliul" si transformd in copilul de gcoald ,,efilat"). Hellbrugge contest6 creqterea infaze caiita-

lor de grhsime, formarea unui relief muscuiar mai evident,

Esie vorba despre artemania

in timp ?ntre proces'l

cre

in inillime qi cea in greutate, intre creqterea toracelui qi mernbrelor inferioare, intre cregterea diferitelor segmente gi cea a membrelor, altemanta intre creqterea aclivb a diferitelor segmente qi dezvoltarea organelor (Barteis gi shatz ?mpar1 vArsta de la 1 ia 2a ani in perioade alternante de,,irnpiinire" gi,,intindere").
vedere tendinlele de creqtere predominant in lungime qi in grosime a

creqtere gi dezvoitare, de aitemanfa intre cregterea

utilizdnd criterii de apreciere somatoscopica gi

av6.nd in

copiluiui, stratz a diferenliat o perioadi a primei rotunjiriintre l-4 ani, o perioadd a primei alungiri ?ntre 5-7 ani, o perioacld a celei de a douarotunjiri intre 8-10 ani gi a celei de a doua-alungiri intre l1-i5 ani gi in sfdrqit, perioada celei de a treia rotunjiri intref5-20 ani.

poate

trebuie incadrate ?n procesul generar de acceierare genetici seculard intainit generaliile acr.iaie. Tuiburdriie cie cregterie pot fi expresia _la unor fulburdri prin exces sau prin deficit (cele mai frecvente flrincl cele prin deficit). o devialie standarci a taliei de peste g% ?'minus

Pentru aprecierea e'oiuliei normale sau patologice a dezvoitdrii somaiice a copilului se folosesc ,.pri. qi criierii caracteristice comparate la cele standard de v6rstd. De obicei, ele sunt specifice populafiei din rAndui cireia copilul lace parte qi se diferenliazd in raport de sex gi cle tipui morfologic familiai. ',/aiorile inregistrate gi prelucrate prin metode transveriale qi iongituclinale

fi apreciatb

ca o ?nt6rziere a creqterii.

primei schimb6ri de infbligare la copiii de s-i ani (hecerea de la varsta pregcolard la vdrsta gcoiar6) qi o perioada a celei de a doua schimbd.ri de infrligare int'e etapa de evblutie prepubertarb, pi.nd.Ia nivelul installrii pubertdlii. Anumili pediatri nu acceptd evidenla in perioada de 5-7 ani a unor transformiri morfo-funcfionale care s[ justifice etapizarea lui zeller, dar este evident ca odat[ cu inceperea apariliei oentlliei oennitive se instaleazd transformiri corpoiale semnidcative: alungirea extremitelilor, dezvoltarea aparafirlui masticator, diminuarea perne66

zeller a utilizat criterii fizionomice pentru difereniierea

Farticularifxfi ale r*spunsului organismului in cregtere la ac{iunea factorilor de rnediu


organismul in creEtere are o sensibiiitate crescutd la acfiunea factorilor de mediu qi aceasta se reflecta in intensitatea reacliilor 9i calitatea ior diferita falb de cea a adulfului. Reac{iile organismului hr dezvoltare au tendinla de generalizare rapicld. Rispunsril la noxe are un caracter giobal, organele inrudite genetic sau funclionai reacfiondnd in bioc. Reacliile organisrnurui copiilor trebuie intotdeauna judecate in funclie de vdrstd gi de sex. Se gtie c[ i' toate etapere dezvoltarii, sexul mascuiin este sexul cu ecosensibilitate crescutd. Homeostazia copilului se menline cu atdt mai greu cu c6t varsta este mai mici, deci nerroiie rnetabolice de cregtere sunt mai mari. un
67

lesut

reacfioneaz' diferit la acliunea agenliior patogeni in comparalie cu acelaqi lesut in perioada creqterii lerite. Factorii de mediu nu acfioneazd mciodat| izolat, ci intotdeauna in complexe ecologice 9i sociale, avAnd de-a face cu agresiuni polifactoriaie, muit mai greu de recunoscut;i de tratat.

in plin proces de creEtere intensd

cafe influenleazl nivelul oxigennlui la nivel celular vor avea repercusiuni asupra dezvoltlrii staturo-ponderale a copiilor, in orice etapd ontogenetica de dezvoltare intervin. Printre aceasta se

Dezvoltarea este influenlata 9i de bolile croniee. Toate boliie

enumer6 Uoiite cronice, renale, hepatice, intestinale, cardiace, dar 9i

W. Roux iieosebeqte un comPlex de: * factori c{e cleterminare ai creqterii Si dezvoltdrii: specifici, ereditan qi intrinseci. Cercetarile de geneticd a populaliilor au demonstrat existen{a unor ',genotipuri ar-rxologice" ;i a unor ,,consiante familiale" ereditare ce pot fi intdlnite ia mai multe generafii. De aceea o anamnezd minufioasa poate dezvllui date impofiante pentru diagnosticui 9i prognosticui
ale factari de reslizare, reprezentali cie preniizele mezologice spune c6: .,gena nu cregterii gi dezvoltdrii. Tisserand Perrier este decdt o potenfiaiitate", factorii mezologici influeniand ritmul cre;terii umane, determinismul caracterelor morfofizioiogice gi biochimice in devenirea adultuiui' Dezvoltarea copiilor este influen{atd qi de facfc}ri mezologici' prinhe care:

cele endocrine sau metabolice, precurn 9i bolile genetice care din deter:nina perhrrbdri cronice progresive gi1sau definitive pe rineie organele menlionate anterior' cu c6t factorii patologioi intervin mai devreme 9i un tirnp mai in<lelungat in viala copilului, cu at6t influenia lor este mai inare asupra cregterii;i clezvoltdrii ulterioare a acestuia'

auxologic.

Siferen{ierea sexua}X
calacterele care permit oa un indiviC s6 fie definit ca blrbat sau femeie sau, ?n mod exoeplional, ca intersexuat' O asemenea sisternattzare poate fi facutd 1a. niveluri diferite ale organiz[rii biologice: cromoiomiai, gonadal, somatic qi alful rnorfologic' Sexul genetic este cletet'minat de natura gonozotniala a celoi doi gamefi, cel gonaclic depinde de structura gonadeior: ovare sau testiiule, iu, r**rl morfologlc se referd la organele genitale interne qi externe. Strucfura orgun.lo, genitale externe condiiioneazd sexul
1egai.

Concep{wl 6e sex" tn sens foarte iarg, prin sex se inleleg tcate

. n o "

mediui geografic si clima; succesiuneaanotimpuriior; alimentalia;


urbanizarea qi condiliile de locuit;

factori sociali, culturali, educalionali, ambianla afectiva'

Dintr"e factorii

interni care influenleazl procesele de

creqtere gi dezvoltare amintim:

o
a a

Drferen{ierea sexawld. Numeroase cercetari de genetica au ardtat c6itor.i.tl de diferenliere sexuall, de orientare a individului spre un sex sau altui incepe o datd cu fecundarea' Fiecare gamet aduce in iecundaiie eleminteie necesare dezvoltirii caractereior fundamenrale ale fiecalui sex. Aceste eiemente sunt reprezentate de genele cuprinse ?rr cromozomii de sex.

particularitl1ile organismuiui matern; factori genetici; factori endocrini; influenla sisternului nervos'

-omulposedS46decromozomi:44deautozonrigi2cro.

mozomi de sex (gonozorni). Bdrbatul are un complement ctomozomial xY. El reprezint[ astfel sexul hornogametic. Dezvoltarea nonnald a individului irnplicd cu necesitate prezen{a futuror
cromozomilor.
69

68

progonada nu se va diferentia.

cromozomii de sex conditioneazd. dezvoltarea progonadei spre testicul sau ovar. in absenla unei informafii genetice complete,

o " a . F

Sexualizarea umanf, este un proces determir-rat genetic qi endocrin. Putem vorbi despre o sexualizare plirnar'5, secundard qi morfologicd caraeterizati prin: o aparifia caracterelol sexuale primale (organe genitale interne gi externe);

adipozitatea este dispusd la fernei pe coapse qi qolduri, iar la barbali predominant in jum[tatea superioard a corpului (primele trei vertebre cervicale, pe abdomen, etc) la blrbali caninii sunt mai lungi decdt incisivii laterali, in tirnp ce ia fernei incisivii laterali sunt mai lungi;

caractere sexuale secundare, apdrute la pubertate (pilozitate cu dispozilie diferenliat6 la cele doud sexe, glande trnamare, menarha, schimbarea vocii, pubarha,
telarha);

la bdrbali predoinina tipui respirator abdominal, la femei tipul toracic; glandele sebacee mai dezvoltate la bbrbali dec6t la femei; procese psihice difereniiate, frr6 a se putea face ?nsh o delimitare net6 pentru cele doud sexe.

s o o o o o a a

e ia sexui feminin

la sexul feminin forme gracile, proporlii in general ,.ro_ tunde", la sexul masculin reliefuri osoase proeminente;

memble inferioare mai scurte decdt trunchiul gi invers la sexul mascuiin; la sexui ferninin lhlirnea qoldurilor inai mare dec6t cea a umerilor;i invers ia sexul masculin; la sexul feminin procent mai mare a fesnfului adipos comparativ cu cel muscular, invers la sexul masculin; existenla corpusculului Barr la sexul feminin (cromatina sexualS) gi chiar a unui co'puscul sexual leucocitar, tot la femei; la femei tendinld de rotunjire a orbitelor, frunte dreapt6, rnandibuli mai mic6, unghiul goniac deschis > 120o; la femei unghiul inferior al arcadei p,bie'e mai mare ca cel al bdrba{ilor (aprox, 1l0o ), varful coccisului orientat sple exterior, fosele iliace rnai largi gi proiectate ?n afard; ia bbrbali dezvoltarea pronunlati a apendicelui xifoid; inserlia pirului cranian la barbali este cu golfuri frontale, la femei gi copii inserlia este concavd; occipital la copii p[rul este inserat dupd o linie orizontali, la barbali inserlia este in W, iar la femei prezintd trei vArfuri inferioare;

Dimorflsrnwl sexw{al. Dimorfisrnul sexual este int0init la toate celulele organismului. Prima dovada c6 embrionul va fi fat[ sau biiat se poate gasi dup6 sdptdmd.na a doua de vialb intrauterin5 ia nivelul celuleior. in celulele ferninine se observf, prezenla unui mic corpuscul de fonni triungiriular[ sau p]air convexd lipit[ de fala interni a membranei nucleare. La bEibat acest corpr:scul lipseqte. Dimorfismul sexual este ?ntdlnit gi in globuleie utt . ,t;n s6nge periferic. La un nrirn6r lestrdns de leucocite polinucleare se rernarcd prezenla in citoplasm6 a unui mic corpuscui rotund legat de corpul nucleului printr-un filament suirlire; este corpusculul sexual
leucocitar.

7A

Originea acestor formafiuni padicuiare gi specifice esre legatd de structura cromozomiald difelitd a celor cioui sexe. S-a demonstrat c6 fiecare organism are nevoie de un singur cromozom X, restul devin heteropicnotici gi constituie cromatina sexualf,. intrucdt femeia posedd doi cromozomi X, ea va avea gi cromatind sexualS. Labdrba| care are un singur cromozom X, aceasta rra lipsi. I-a naqtere cel mai irnporlant element diferer-rtial intre cele douf, sexe il constituie organeie sexuale gi gonadele. Dimorfismul somatic este mai pulin evident. Creqterea gi dezvoltarea prezint6 particuiaritdli pentru fiecare grupa de vdrstd gi mai ales pentru fiecare sex in parte. Ritmurile dezvoltSrii frzice qi cel al dezvolt[rii sexuale sunt diferite. Dimorfismul sexual se manifestd incd din perioada intrauterinl: greutilile gi dimensiunile corporale ale fefilor de sex masculin sunt
'11

mai mari decAt aiq ceior de sex feminin (copie a dimorfismului sexual de tip aduit), dar fetila este mai avansatd evolutiv, de exempiu apariiia nucleelor de osificare este mai avansatf, decdt la b6ieli.
$i in privinla dimensiunilor capnlui gi felei existd un gradient al creqterii capului superior la bnieli fald de fete ?ncd din primele
faze ale ontogenezei, detemrinat genetic. Acest gradient se rnenline

CAPITOI,{]L 5 ANTROPOI,OGIE MBDIC,{LA


antropologie antropologie antropologia antropologia
rnedical6; geneticX; demografi c6; v&rstelor.

penku ciimensiunile eefalice gi in timpul puseului pubertar c6nci dimensiunile corporale sunt mai mari la fete decat la bEieli (dupd datele Mariei Cristescu 1970, penhu Moldova, degi Goldstein gi Shutiewolth descriu acest dimorfisrn inversat de sens op,,rs celui adult gi la nivelui capuiui).
ad.ipozitatea este ceva mai accentuatd decat la bdieli qi are tendinla de a se depune

Antrcpologia medieaid
Antropologia medicall trateazh un nt-imdr de teme gene;:aie cafe au atras ateniia antropologiior sociali gi biologi interesali de problemele ?rnbolndvirii si s6n6iatii ultirnei generalii. In ![rile occidentale precllm qi ceie in curs de dezvoltare cornportamentul
legat de s6n6tate este percepu'r qi conceput astfel inc6.t s5 promoveze su,pr.avie{uirea gi inmuliirea rnembriior fieclrei societaiii. $i noi percepern compo.{tamentul iegat de sbndtate ca pe o feac{ie rational[

inc[ din 1959, Enbehescu a remarcat c6 la feti{e

in

regiunile specific feminine, indeosebi pe coapse. Cele rnai sernnificative eiernente diferenliale le reprezintd circumferinla coapsei gi indicele coapsf,-greutate. se pare c[ la feti]e circumferinta coapsei este deja mai mare decdt la bdiat. De asemenea, inciicele coapsd-greutate este ceva mai mare la fete decdt la b[ie!i. I-a naqtere, fetele se deosebesc de blieli gi prin dimensiunile mai inici aie

bazinului gi ale capului. Un fenomen microevoiutiv observat in uitimul timp, deqi nu suficient documentat gtiinlihc este anuiarea treptat| a dimorfismului sexuai probabii ca unnare a modificdrii asemEn[toare penku arnbele
SEXC.

(avdnd ?rr vedere viziunea eie ansamblu sau orientarea coglitivd. a membrilor fieclrui grr"rp) la cauzele perceptibile ale unei boii. Metoda comparativa a antropologiei ne d[ cea mai buni perspectivd asupra shucturii gi dinamicii comportamentului legat de sdnState. Obiectivlrl nostru este de a face o analtzb. de ansamblu a domeniului antropologiei medicaie, fbrd a ignora sau submina importanla parfii pur biologice a antropologiei medicale, precum 9i orientarea iocio-culrurala. Totuqi intre antropologia medicald qi sociologia medicala exista diferenle vizibiie in ceea ce priveqte subiectele tratate, cadrul conceptuai qi rnetodele de cercetare qi, prin urmare, nn existd nici un dubiu privind validitatea studierii lor ca discipline distincte.

Noul rlomeniu al antropologiei rnedicale

Primul sondaj asupra intereselor in cregtere in domeniul senAtAFi pentm antropologie (qi alte gtiinfe comportamentale), publicat in tgs: a fost intitulat ,,Antropologie aplicata in medicini"
72
'73

Medical Behaviorcr science - gtiinya Mecricard comportantentard; cere 3000 de lucrdri menlionlte in bibliografia acestei cdr,ti au risipit orice dubi' asupra importan{ei sistemelor meciicaie pentru antropoiogie.
R.6dXcinile antropologiei medicale

A fost un strdlucit tur de forld dar cu tor entuziasmur nr-r a tbst suficient si creeze o s'bdisciprinr. De abia un deceniu mai tdrziu, c6nd scotch gi-a denumit un afticor sondaj de amploare ,,Antropologia meclic ai6,, iar paul a menfionat tennenui (,,antropologie rnedicald") intr-un articor despre medicin5 9i sdndtatea publica (scotch 1963a, paul 1963). antropologii americani au percepui pe deprin impricaliiie asupra srndt[fii gi bolilor asupra antropologiei. in acelagi an, "*rr*tarilo, o iegitimizare mai profundd a acestei noi suldisciprine a reprezentari aparilia
1953).

(caudili

pe.care l-a inspirat,

4. L

miqcarea sdnAtatii publice intemalionale de dupd ce de-al doilea rdzboi rnondial.

Antropologie tizicd

lucrdrii

Cu mult inainte sE existe ,,cultul" antropoiogilor medicali, antropologii fiziologi predau gi efectuau cercetdri in gcoli de medicini, de corela{ie dintre constitufia corporalh gi un numdr considerabil de boii precllrn artrita, uleerul, anemia sau diabetul.
Studiile antropologice ale cregterii
naturd medical* precum sunt cele de serologie. Undervu'ood gi aliii a-u incercat s5 aprofundeze ?ntelegerea proceselor de imbolnivire obseruAnd influenfa evoiuliei urnane precum gi expunerea diferenliatd a populafiilor afectate de factori

;i

dezvoltdrii umane sunt de

Originile anhopologiei medicaie contemporane pot fi atribuite unor surse in num6r de patru, fiecare evolud'ci reiativ izorat una de cealaltd:

i.

interesul antr-opologilor pentru subiecte

2' 3'
1,1

sau serologie;

obicei in departamentele de anatomie. prin oeRlnilie acegti antropologi sunt antropologi medicali, din moment ce preocupatea.lor pentru bioiogia uman[ se produce ?n paralel sau chiar intersectdnd interesele mediiilor. un numdr semnificativ din acest fer de anhopologi sunt de fapt medici. Astfel de anhoporogi timpurii, ra fel ca qi cei conternporani gi-au dedicat foarte mult timp qi aten{ie unor teme de mare importan!f, medicald. Hasan qi prasad (1959) au enumerat o serie din aceste arii de interes, incrusiv .r.gi*r*u gi nutrilia,

adaptarea, anatomia comparativ', tipare rasiaie,

oa

evolulia,

g.n.ti.A, d*

interesul traditional etnografic in medicina primitivd, inclusiv in vrdjitorii gi magie; migcarea ,,curfurii gi personarit'lii" spre sf'rgitul anilor 1930
qi 1940 cu acele colabordri dintre psiiliatri 9i antrofoiogi;

fi: nr.igrarea, colonizarea sau rdsp6ndirea urbanizdrii (Underrvood 1975:58). Fiennes merge gi rnai departe argumentAnd ci boala. aga cum se manifestd ea in cadrul diferitelor popuialii umane, este o consecinfE specificb a unui mod civilizat de via.\Et daidnd din vreniea c6nd agricultura a fuinizat baza cregterii qi expansiunii cornunitdliior putemic sedeniarizate. Pentru mai multe ciecenii anh'opologii fizioiogi s-au implicat in,,nredicina 1egal6", ur ieritoriu ai problemelor medico-legale care presupune icientificarea vdrstei, sexului qi rasei cadavreior acolo unde moartea nu a survenit din cauze naturaie sau care presupune determinarea patemitalii posibile cdnd existd ne?ntelegeri cu privire la icientitatea tat[lui copilului, Alberl Damon, de exemplu, a activat in cadrul unei echipe de oameni de gtiinld desernnatd de procurorul general al stafului Massachusetts sE acfioneze drept cadru consultativ in prinderea qi arestarea clirninalului din Boston denumit popular ,,The Boston Strangler". In dezvoltarea medicinii preventive antropologii fiziologi au
culturaii cum ar contribuit

la cercetdri, conqtienfi fiind de marele risc al grupurilor de persoane care suferd de anemie celularb sau sunt purtdtori de hepatitd. De asemenea, ei au utilizat cunogtinfele lor
15

in domeniril ingineriei, planificirii biomedicale, contrjbuind la


dezvoltarea irnbricdmintei adecvate pentru traiul la poii sau in tropice sau a echipamentului pentru soidalii americani delocalizaii. Hainele astronaulilor qi spafiul lor de lucru au fost elaborate conform unor specificalii antropometrice. <<Mdsurdtolile, normeie qi standardele derivate de la un ,,subiect" al cereetiritror antropologice sunt folosite in domenii precurl'l medicina generali qi pediatricd, stomatologie sau in sondaje asupra iliveiurilor nutrifioniste sau asupra boiilor de care suferi o populaiie aliurne sau populafiiie in diversiiatea lor. Lista care cuprinde aplicaliile antropologiei biologice este api-oape infrnit6. >>(Damon I 975 :36d).

sistemele medicaie indigene replezintf, institLr{ii sociaie care trebuie sd fie studiate la fel cum sunt sfudiate instituliile sociale ?n general qi c6 practicile medicale indigene constituie acfiuni ralionaie c6nd sunt

privite din perspectiva cauzelor (cf. Weilin

1977:49).

2,

Etnomedicina

Subdiviziunea antropologiei medicaie cienumitb ast[zi ,,etnomedicina" (,,aceie pdreri qi practici conform cdrora bolile sunt percepute din perspeciiva dezvoltirii cuiturale indigene gi nu snnt derivate expiicite aie cadruiui conceptuai al medicinii modeme"" Hughes 1968:99), este descendentul liniar ai interesuiui timpuriri ai antropologilor in sistemele medicale orientale. incepanci cu priinele cercetiri de teren, acum 100 de ani sau mai bine, antropologii au adunat date gi informafii asupra popula{iilor aflate sub cercetare, in acelagi mod gi cu acelagi scop pentru care au adunat date despre toate celelalte aspecte culturale ale acelor comunitili - pentru a ayea un ,,dosar" etnografic cAt mai complet. S0rguinla vechilor antropologi, a exploratorilor qi misionariior care au adunat gi ei material despre populaliiie pe care ie-au descoperit sau prinhe care au muncit, este cel mai bine ilustratd de primul sondaj cornparativ (vechi de aproximativ jurndtate de secoi) efectuat la nivel mondial cuprinzdnd pdreri despre cauzeie bolilor de la 22g de surse, majoritatea lor fiind etnografice (clements 1932). tnainte de clements, recunoscutul fizician qi antropolog britanic wH.R. R.ivers a publicat un studiu in domeniul antropologiei medicale intitulat Medicina, magie si religie (Rivers l9z4). Lui Rivers ti datordm concepte fundamentale qi foarte imporlante, indeosebi ideea cd
76

stereotip care a predominal in sfi,rdiile gi iucrariie medicinii preistorice pAnd in ceie contemporane - ideea ci reiigia, magia gi medicina sunt ?ntotdeauna legate una de cealalta si nu pot fi studiate separat. Acest stereotip acceptat tacit de rnajoritatea antropologilor de-a lungul ultimei jurn6t6|i a secolului trecut ne-a lirnitat ?n mod serios inlelegerea sistemeior medicale orientale. Fdr[ a mai fi nevoie sd menfion*rn, nici Rivers nici Clements qi nici unul din contemporanii lor implicali ?n procesul de colectare a datelor despre sistemele medicale primitive nu erau coirqtienli cd ei efechlau de fbpt cercet6ri ?n domeniui antropologiei rnedicale qi pEreau si fie niai pu{in preocupafi de posibila semnificafie a clescopelirilor lor pentru sEndtatea oamenilor pe care ?i studiau" Prin urrnare, nu putem spune cE anfrcpoiogia n-ledicaiE a luat rragtere din cercet[riie timpurii asupra rnedicinii primitive" ci din contri. Antropologii care lucreazd, in prezent ?n domeniui s[nAtd1ii au reluat qi au dat un nurne nou acestor studii tradilioriale ale medicinii orientale - ,,etnomeclieifla", ad6ugdnd-o specializf,riior lor. Pe mdsur6 ce antropologia medicald s-a dezvoltat, mai ales in domeniile mai vaste aie s[nitlfii publice qi psihiatriei transculturale, cunoqtinfele practice precum qi ceie teoretice despre sistemele orientale au devenit evidente. Aceasti recunoaqtere a declangat din nou interesul pentru cercetarea in domeniul etnomedical, sporindu-i considerabil importanfa in antropoiogia medicald.

ContrabaiansAnd aceastd moqtenire pazitld,, mai putem observa ca Rivers este acela care, rnai mult ca oricine, ne-a transmis nefericitLrl

3.

Stadii {tsupra eulturii si personalitdgii

Cu exceplia studiilor etnomedicale, efecfuate in mare parte ca studii asupra triburiior, cele mai multe lucrdri legate de s6ndtate publicate de antlopologi inainte de 1950 trateazd fenomennl

psihoiogic 9i psihiatric.
77

4.

Sdndtates publicd ircternayionald

cu bralele deschise de acest personal. Antropologia a furnizat


rnotivul pentru care multe programe au fost mult mai pulin reugite dec6t ar fi fost de agteptai qi, in unele cazuri, tot antropologii au fost cei care au putut fumiza solulii pentru ?mbundt[lirea acestora. Abordarea antropologicd a fost agreatd gi de personalui intemafional angajat in sdndtatea public6, deoarece nu ii putea ameninfa profesional ?n nici un fei. Aceasta era perceputd ca o abordare precauth, prin faphrl cd definea problemele care lin de reticenid ia schimbare ca fiind in mare parte datorate oarneniiotr care receplionau aceast[ schimbare. Frintre studiile reprezentative tratAnd participarea

Cu toate cd Fundafia Rockefeller a fost impiicata in munca in slujba sanatafii publice internalionale inc6 de la inceputurile acestui secol (de ex. Philips i955. in campania din ceylon intre 1916-1922 despre viermii de pdm6.nt), de abia in 1942, ca parte a unui program mai amplu de asistenld tehnic[, guvemul Statelor unite a iniiiat plograme sanitare de cooperare cu guvernele unui num6r de lari din

America Latin6. odatd

cu

sfdrgitul r[zboiului,

extinderea

programelor de asistenfa tehnici ale staielor unite cr.tre Africa qi Asia qi odatd cu ?nfiinfarea Worid Health Organization, cele mai imporlante programe bilaterale sau multilaterale de sdnitate publica din !6rile in curs de dezvoltare au c6p[tat o perspectivd globara. Asistenlii sanitari care au activat ?n mai multe lbri sau intr-un meciiu interculfural au realizat cd sdnitatea gi bolile sunt atdt fenomene sociale qi culturale, cdt qi biologice, qi asta mult mai devrerne decAt cei care s-au limitat in a lucra numai in cadrul propriilor culturi, in special cei care lucrau in domeniul medicinii clinice. Ei au. realizat mult mai repede cd nevoiie tirilor in curs de dezvoltare regate de sdn[tate nu puteau fi satisfbcute prin simpiul transpiant al serviciiior sanitare din llrile industrializate, Volumul de date despre credinfele gi practicile medicaie primitive gi cele rurale ,,adunate" de antropologii culturali incl de ra inceput, informalia strdnsd de ei despre valorile culfurale gi formaliunile sociale precum gi cunoqtinlele lor legate de dinamica qi stabilitatea social6, au furnizat solulia multor probleme intilnite in aceste programe sanitare. Antropologii au fost capabili sd explice personalului sanitar curn credinlele qi practicile tradilionale au intrat in conflict cu presupunerile medicale occidentale, cum factorii sociali au influenlat deciziile legate de sdnltate gi cum sdn[tatea gi bolile sunt simple aspecte ale unor tipare culturale care se pot modifica numai in prezenla unor schimbdri socioculturale mai ample qi mai cuprinzdtoare. Incepdnd cu anii 1950, antropologii au putLlt demonstra personalului sdnntnlii publice, utilitatea practic[ a cunogtinfelor lor (precum gi a metodelor lor de cercetare), mulli dintre ei fiind primili
78

timpurie

antropologiior

la

programele internalionale

qi

interculturale de s6ndtate se nurndrbAdams (1953), Erasmus (1952), Foster (1952), Jenny qi Simmons (1954), Kellz (1956), Faul (1955) gi Saunders (1954). Suntem de pdrere cd aceastd a patra si uitimd ,,riddcini" a antropologiei inedicale contemporane, mai mult ca oricare alta, a precipitat sesizarea unui nou gi important subdomenin in eadrul antropologiei, al c6rui potenfial ?ncepuse sd fie realizat pe acea vreme.
Efimensimni teoretice g! aplicate

Antropologia inedical* a fost perceputd de unii tn principal ca o qtiin{d apiicat6.. Acest lucru era in principal valabil pentru perioada formativi a anilor 1950 cAnd cei care activau ?n domeniul sinltalii publice - medici sau antropologi - tqi uneau efortuliie pentru a imbundtili niveiul sdnAEFi in liriie in curs de dezvoltare. Primul mare sondaj in domeniu a fost, de altfel, denumit ,,Antropologia aplicatd in rnedicind" (Caudill i953). CAfiva antropologi privesc ?n continuare dimensiunea aplicatd ca cea mai

semnificativf,. Weaver, spre exempiu, este de p[rere c6 ,,Antropoiogia medicalI este o ramur[ a antropologiei aplicate, care trateazd, diverse aspecte ale boiilor gi sindtdfii" (Weaver 1968). Totugi, majoritatea antropologilor medicali subscriu modelului sociologului Straus. El ne vorbegte de ,,sociologia medicinii", studiul tuturor aspectelor instituiiilor medicale, ,,executate cel mai bine de persoane care opereazl din pozilii
70

rrrdependenie in afara cadrului fbrmal al medicinii". Aceasta constituie lafura teoreticd a domeniului. Dupi" Straus, se poate vorbi de ,,antropoiogia medicinii", iatura teoretic[ qi de ,,antropologie in rnedicinh", iatura aplicat6. Colson qi Selby au observat corect ci, in timp ce, importan{a qi recunoaqterea antropologiei medicale este ?n cregtere ,,nu exist[ insd o definiiie universal acceptata a aceslli don-ienin gi nici al glanileior saie" {Colson qi Selby lg74:254).I{asan qi prasad s-au aventurat ?n a defini antropologia medicald drept ,,acea ramrird a gtiinfei umane care studiaz[ aspectele biologice qi cuiturale (inclusiv pe cele istorice) aie omenirii din punctul de vedere al problemelor gi ?n{elegerii probien-relor rnedico-istorice, medicc-iega-le, medicosociale gi ale sdndtalii publice (Hasan gi prasad 1959:2i-ZZ). O

unei mai bune ?nleiegeri a relafiei dintre fenomeneie biosocioculhrale gi sdndtate gi prin sohimbarea comportarnenfului legat de sindtate in sensul prcmov[rii unui nivel de
sdndtate mai bun.

Interesui antr"op*Fogilor medicali pentru antropologie ln ultimui tiinp, din ce ?n ce mai mulli antropologi au devenit interesaii in problemele bioculturaie gi ale mediului care sunt cel mai

definilie enunlatd rnult mai ti'rziu explicd

gi

clirnensiunea

bioculturald a dorneniului: ,,Anhopologia medicaib este preocupatd de infelegei'ea omuiui din perspectivd bioculturali qi a reialiei saie in raport cu medicina qi aspecte legate de sxnbtate" (.Hochstrasser qi Tapp 197A:245). Lieban afirmi pur -gi simplu cd a'tropoiogia rrredicald ,,include strrdiul acelor fenomene rnedicale care sunt influeniate de f-actori sociali qi culturaii gi a acelor fbnornene cuhurale care iirtrd sub inciden{a unor aspecte medicale" (Lieban 'i, 97 3 :1 034). Fabrega defi neqte termenul pe baza confinuhriui muncii efectuate. El defineqte ,,cercetarea antropologic[ meciicali" drept o activitate care ,,pede o parte elucideazd factorii, mecanismeli qi proceseie care joacd un rol sau influenleazi modul in care inclivizii sau gmpurile sunt afectate gi percep bolile gi pe de altd. parte examineazi aceste probleme punand accentul pe tipare comportamentale" (Fabrega 197 Z: | 67). Anhopologia medicala este termenul folosit de antropologi pentru a descrie: o cercetdrile efectuate de ei cu scopul formulirii unei descrieri gi interpretlri cuprinzdtoarc a rela{iei bioculturale dintre comportamentul nman, trecut qi prezent Ei nivelul senetatii

r
80

sau al

imbolnlvirii

qi

bine studiate. dup6 cum spilnea gi Bates, din ,,punct de vedere ecoiogic" (hz{. Bates 1953:70i). Nu ne sr.lrprinde faptui cE punctul de vedere ecologlc s-a dovedit a fi ,,pe placui" antropologilor, din moment ce, in realitate, acesta nu e dec6-t o extensie a tuturor mediilor qi comunit[1ilor biotice ale aborddrii antropoiogice fun<iamentale qi anume preocltparea pentrtt sisteme. Au fost fotrosiii teimeni cdi lnai variafi peniru a descrie temeie ecologiee in care ar-i fost interesali antropotrogii gi colegii lor din domenii inrudite: patologi, geografi, epiderniologi, socioiogi gi rnuili aitii. Astfel em descoperit cd ecologia uman6, ecologia medicall, ecoiogia sociaiS, ecclogia boliloi", epideiniologia, epidemiologia socialE etc. vor fi foiosite deseori atdt in sensuri diferite cAt qi asemindtoare chiar suprapundndu-se. Cel mai important iucru este totuqi taptui c6 asupra subiecteior gi zoneior rie interes s-a ajuns iotuqi ia un consens iri literanrra antropologicd. Airtropologii medicaii, orientaii ecologic aproape prin defrnilie sunt preocupali de relaliile dintre mediile umane naturale qi cele sociaie, compo*arnentul sbu, bolile sale gi modalitdlile prirr care compodamentul s6u gi boliie sale au influenlat evolulia gi cultura prin procese de feedback. Paieopatologia, disciplina care studiazd bolile omuitti din cele mai vechi timpuri ne dezv6luie multe despre influenla mediilor in care au trdit gi despre modul de via![ al strlmoqiior nogtri. Cunoqtinfeie despre bolile lor ne ajuti la r6ndui 1or s[ in{elegem evolutia uman6, rnodalitalile in care generafiile succesive s-au adaptat atAt biologic cdt gi cultural la amenin!6ri1e

participarea lor profesionall in cadrul programelor al c[ror scop este imbundtd{irea nivelului sdnatalii prin intermecliul

asupra sdnatdlii intAlnite de-a lungul tirnpului.

In

iumea

contemporani, abordat'ea ecologicd este fundamentald pentru sfudiul


8r

inmormdntarea ,,miciloi ingeri,, sunt ,,sdrbdtorite" cu muzici, dans gi cantec precum qi alte manifestdri de ,,fericire". in societilile tradiiionar., ulo. aproape o jumitate din copii mor inainte de a ?mplini cinci ani, aceastd manifestare cuiturard a fost privit[ drept o m"toda de adaptare, aiindnd intr-o oarecare m[surd durerea pbrinfilor qi a rudelor. . Nutrifia poate fi perceputE de asemenea ca o caracteristicd. biocultural'' a mediului. Nutrilia nu poate, in mod evident, depdqi limitele impuse de mediui natural qr ce ii poate fuiaiza acesta. se pune problema, insi, care din nutrienlii unui mediu anume """u care
82

probiemelor epidemiolog.t.:, modalitalile in care individur gi grupui suportl diversele boli gi incidenfa acestor bori asupra diferiteror populafii' Punctul de vedere ecologic se dovedegi* **t..* ,r. . folositor in sfudiul problemeror sanitagii ra niverur programeior intemafionale de dezvoltare qi modernizare, pentru ci proiectere menite sd aduc6 schimbdri tehnorogice rapid concepute surit inifiate, de regulS, fdrd a conqtientiza faptul c6 aceste schimbari vor pune in migcare o serie de alte scrrimbari, murte dintre ele av6nd efecte adverse asupra sanat6lii. Ecologia privegte at0t mediul natural c6t gi cei sociocultural. Toate grupurile trebuie. sd adapteze ra conoili'e geografice pi .se climaterice care predomind in rocuiile uirde tr6iesc, tref,uiia invele sd exploateze resursele disponibile qi in masurd s6 re satisfbc[ nevoile qi sd se integreze relelii u*u.r., ,,mileurui" crogetat de membrii societdlii ?n care tr6iesc. Boara, de exernplu mediului ulnan. Boala irnplicd erernente patoiogice "ri" caracteristicd gi, ia un anumii nivel este evident,.de naturd. biologici. cu tJate acestea, factorii socio-psihologici gi curturari joaca- deseori un roi irnportant in declangarea bolilor, in timp ce modalitatea in care se schirnbh. rnediui unui pacient in tirnpul tratamenfului este pur culturali. Boala, vitzutd' drept eiement ar mediului uman a influer-ltat evolulia uman6. De asemenea bolile joac6 un ,"1 ;p;;;;'i, evohrfia culturald cum de exemplu se lntampi' in caz:r ,,micilor ingeri"- copii ai !6rilor rur.n'o, tineri gi catolice despre'care se crede cd vor ajunge direct in Rai ftrE a mai trece prin purgatcriu. Din moment ce ocoiirea purgatoriurui este perceputd ca un lucru

pot

fi

definiii drept ,,mAncare"


Bolile gi evolufia lor

culrur6?

gi ca atare comestibili

1in de

al

Bolile infeciioase au constituit un factor important in evolulia umand timp cie doud milioane de ani sau mai bine: str5rnogii nogtri au reugit s[ cAgtige bdtdlia ?rnpotriva rinor boli - grave ameninfdri aswra sanatatii individuale qi a grupului, prin rnecanismul evolutiv

,,proteciiei genetice" (Armelagos

gi Dewey

1970). Aparilia

poziliv, priveghiul

gi

populalii din Africa de vest constituie unul din cele mai ciramatice exemple. In uitimii ani, americanii s-au docurnentat ?n privinla unei boli relativ noud pentru majoritatea dinh'e ei, cunoscutd- sub denumirea de anemia celulelor-secerE (sicleinia), care este mult mai probabil si afecteze persoane de culoare dec6t orice altd ras6. Aceast[ boal6 incepe sd fie recunoscufi drept o adevlratd ameninlare pentru populalia neagrd (afro-americanii) din statele unite, deqi prin teste gi sludii genetice se depun efcrturi considerabile pentm cE rdspind^irea acestei boli s5 fie linuti sub control. In alte medii, departe de a constitui o ameninlare pentru sinitate, boala ceiuielor-seceri reprezintd o caracteristicb dezirabilE, din moment ce, in zonele unde este rxsp6ndit6 rnararia, aceast[ boald conferd un grad ridicat de proteclie indivizilor expuqi rnuqcdhrrilor de ldnfar Anopheles. ultima generalie de cercetbri irr Africa de vest a dezvf,luit cum aceastd proteclie impotriva malariei a rezultat intr-o selecfie genetici in favoarea indivizilor purtltori ai anemiei cu celule in secerd. Acest luciu reprezintd un punct de mare interes pentru antropologii medicali care o considerd unul din cele mai surprinzdtoare exempie de efecte pe care o boal6 anume (o ameninlale a mediului asupra sandtdfii) le poate avea asupra evoluliei umane. Intr-un articol wiesenfeld descrie caracteristicile celulelorsecerd precum ,,o solufie biologici pentru o problemd cultural[". De aici a derivat qi o frazd cu o mare semnificafie: ,,Acolo unde adaptarea de naturd socio-economic[ provoaci o schimbare de mediu, frecvenla de aparilie a unei gene se va modifica proporlional
83

genelor care s-au dovedit rezistente impotriva rnalariei in cadrui unei

cu coeficienhri de supraviefuire pe care ?1 conferd gena membrilor ecosistemului. Frecvenfe sporite ale genei adaptabile vor duce la desfiin{area iimitelor mediului qi vor permite o cdt mai bund adaptare socio- economi cd" ( Wiesenfe I d 1 9 67 :3 17 ). Evolu{ie qi dietfl
Dieta, precum bolile constituie qi ea o caracteristicd legatb de mediu care influenleazd evoiulia umana. Stini a descris unele aspecte ale acestui proces care ne afeeteaz| qi in ceea ce privegte greutatea gi

volumul corporal. StrSmogii nogiri primitivi, puncieaz[ el, care locuiau in copaci, fiind erbivori dar nu in totaiitate, cAntbreau in j-*r
de 30 de kg, p6nd acuin 2 milioane de ani cdncl au cobordt din coiraci qi au devenit omnivori, incepAnd sE vdneze, s[ adune m6ncare sau sd se organizeze in triburi pentru a supraviefui. ln aceste 2 milioane de ani, omul s-a rdspdndit aproape pe toat5. suprafala pbminhrlui, ryi-a mdrit volumul corpului qi al creierului, schimbdri datorate in par:te gi proteineior animale pe care introdusese in diet6. Numai o clietd

adecvatd Ei echilibrati cantitativ qi calitativ putea s6-i favorizeze creqterea gi evoiufia. Dar, odatd cu introducerea agricutrturii gi cu dependenla creatd de anumite nutriente legumicole, dezechilibrele nutritive ar putea si ducd la lipsuri in ceea ce privegte aminoacizii esen{iaii pentru cre$terea gi dezvoltarea fesuhuilor. tn rdndul copiilor o urmare des intdlnitd este deficienla de proteine-calorii. boal6 cunoscutd sub numele de kwashiorkor.

o S-a demonsttat cd' toli aceqti factori qi mulli al1ii, au avut predominanla influenll puternicS in ceea ce privegte distribuirea 9i tinerii b[rbafi anumitor boli, De exempiu, e mult mai probabil ca decit tinerele femei americani si moard de pe urma unor accidente din industria sau oameni mai in varsiA, indiferent de sex. Muncitorii cancer la pl6m6n de azbest sunt mult mai predispuqi imbolnavirii de riniversitari. Furndtorii de sau silicoza priimonard decat profesorii la pldmfln sau bolilor lgarl tt nt mult mai predispuqi cancerului zone colrdiouasrrriure decdt- nefumitorii. Locuitorii anumitor zonele montane, geog-rafice fir[ ieqire la mare sau ocean, ?n special ?n J. ina sub incidenla boliior care afecteazd glanda tiroidi.(gu-ga) qi au acces cornparaiie cu populaliiie care locuiesc aproape de maie la alimente bogate in iod. Epidemiologui, spune sociologul Ciausen, crede c6 sarcina lui este ,O* u stabili iniidenla bolii, de a descoperi indicii pentnt iipurrl" compl*xe in care se incadreazdboala Ei posibilit6li de a o stabiliie controla,, iClausen 19$:ia2). Coordonatele bolii sunt a descoperi reiafia i"iii"f prin sondaje in rdnch.rl popuia{iei penh'u Ei ;il;r* aparilia Ooili qi prezenla factoriior de ordin biologic, fizic de giiinia incearcl si ob{ini o ,,dovad6" social. i.n. regu16, aceasti apariliei asociere statisticS" ?ntre presupusul factor-cauz6 qi frecvenla bolii>> (suchman 1 968:98). dpidemiologia este o qtirr4a cu un scop precis' fiind menitl

s6creascaniveiuls6rr6t6!iiqisdreduciincidenlalutufol

Epidemiologia
Epidemiolo gia trateazb distribulia gi incidenla sau dominanla bolilor precum qi rnodul cum sunt ele influenlate de mediile nanrale Ei artificiale, cAt gi de comportamentul uulan. Variabilele cu care sociologii qi epidemiologii medicali opereazl cel mai des in lucrdrile qi studiile lor sunt vdrsta, diferenlele dintre sexe, starea civii6, ocupatia, afilierea etnic6, clasa social6, comportamentul individual gi rnediul natural.
84

ameninllrilor asupra acesteia. De-a lungul istoriei sale a inregistrat ce rnai mult la succese notabile. Cercetbrile actuale ne duc din ce in sunt concluzia c[ un procent c6t mai mare din cazurile de cancer sau rezultatele unor tactori de mecliu, mulli putind fi rnodificafi scadd (cairns controiafi astfel inc6t numdrul acestor incidenle s6 de lg75). S'copul practic al studiilor epidemiologice este evidenliat o mare parte faptul cb aCeastd qtiin!6 constituie baza gtiinfific[ pentru din profesiile din domeniul senAtAlii pubiice' mult mai Spre deosebire de socioiogi, antropologii s-au arltat ale bolilor. populaliei interesa{i de caracreristicile epidemiologice precum orientale inclusiv aqa-zisele sindromuri,,specific culturale" isteriaarctic6,amok,psihozaCanabissauganja(RubinEiComitas
o< OJ

1976), koro, latah, windgo etc. Degi aceste situalii cer, pe cAt posibil, sondaje asupra populaliei gi anaiize statistice, egantioane care ar putea si fie considerate valide din punct de vedere statistic sunt foarte greu de alcrfuit, cum este cle "util, aitfel in inai toate cercetdrile ant'opologice. Agadar, murte din conciuzii sunt arcbfuite pe baza observatiiior de.comportament gi din cunogtinfele formeror gi manil'estErilor culturale. cateodai[, cum este gi cazul knru, cei.cetdriie cap6t5- caracterul u'ei investigafii conduse de detectivi, cdutarea unei variabile evazive sau lecunoscute constif ind cheia explicafiei. Antropoiogii au f'st de asemenea foarte iirteresati in ceea ce poate. fi nu*rit*,,epidemiologia clezvolt[rii,', conse.lniet., deseori negative, aie proiectelor de dezvortare tehnorogicd asup'u ,a"atapi.

Misterul Kurn
pAn5. atunci ?n medic,in6, a fost descoperit[ ?ntr_un grup

Pe ia rnijiocui

aniio' 1950, o noud boali- kuru -'eintdlnitd

Podiqurile de Est au fost depuse muri ins6 r.r"""r, pentru "ro.r,rri, a elimina acest aspect din vtla bdqtinaqilor "rKuru prezenta caracteristici epidemiologice neobignuite. ,Se manifesti aproape exclusiv la femei copii; deqi s_au semnalat gi ii
86

vorbitor de o singurd limbd din sourh Fore de pe Fodiqurile*de Est aie Noii Guinee, cu o popuralie cie aproximaiiv 15 0{i0. popuralia din sourh Fore se i'cadreazd tiparurui cultural generai al grupuriror indigene din Podiqurile de Est. o caracteristica:surprinzatiare a acestui tipar c?lego.ica separare dintre vietile femeiior qi ale bdrbaliior. :s_te. Barbafii trbiesc, mdndncd qi dorm ?n casere bErbagiior, p.rc.anou-qi o cea.mai mare parte a timpului implicali in dispute i"gur., certuri, invazii, atacuri, convoaie gi ..r"*onii. in timp ce preg'tesc ei terenul pentru culfuri, cea mai mare parte a muncii agricole este efectuatd de femei, care rocuiesc ?n coiibe mici gi rotunie cu copiii lor qi cu po'cii familiei. in perioada menlionatd mai sus femeile din south Fore, precum femei aparfindnd triburilor invecinate, Ii practicau ritualul canibalismului, m6ncAnd corpur gi mai ales creierul ,,colegelor de trib"^decedate. Dupd pacificarel guvernelor di'

cazuri de tineri contaminali, ea nu reprezintd o ameninfare pentru sdndtatea bdrba{ilor. insd, ?n unele sate, jurndtate din num6ml total al femeilor moarte gi majoritatea copiilor morfi intre varsteie de 5 gi l6 ani erau puse pe seama bolii kuru. Kuru nu a fost depistati printre membrii triburilor grupurilor adiacente, nici mdcar ai celor cu care cele contaminate au intrat frecvent ?n contact. De asemenea, acea-std boal6 nu a fost transmis5 nici unui ellropean. Tinerii ciin south Fore care lucrau departe de cas6 au fost depistafi ocazional cu kuru, insd colegii lor de munci provenili din cu totui alte zone alr rirnas neafectali. Din graficele genealogice guvemamentale reieqea ciar ei boaia era transmisd din genera{ie in genera{ie iirmand firul genealogic. Kuru este carccterizati prin deteriorarea progresivi & sistemului nelvos central, rezultand in incapacitate compretb, foarte des imposibilitatea de a inghigi. Moartea survenirE in 6 pdnd la 12 ltrni de la apailia primelor simptome (ocazional int6rziat6) se produce datoritr unor complicafii de genul infometd.rii, pneumoniei sau a ulcerului decubitus un ulcer ai pielii cauzat de irnobilizarea ia pa'r, imposibilitatea de a se miqca. lriu exisia tratament ounoscut care sd opreasc6 sau sd vindece boaia kuru. Acest mister necesita o solulie urgentd. Soluiia a apdrut cu mai rault de o decadd mai tdrziu din combinarea unor obselafii de teren cu experimente de laborator qi cu experienfa qi cunogtinlele unor oameni de qtiin{d din multe domenii. virusologul-antropolog carleton Gajdusek a fost primul dintre acegti cercetdtori; qi-a dedicat cea mai mare pafie a vielii sale profesionale acestei probleme studiind-o pentm mulli ani ulterior vizitei sale in South Fore in 1957. Recunoaqterea contributiei sale gi a importanlei acesteia a alut loc in 1976 cAnd a fost premiat cu Premiul Nobei pentru Fsysiologlr of Medicine. Inilial ipotezele menite s[ explice aceast6 boal[ variau fbafie mult, aceasta fiind considerat6 de origine: geneticl, infecfioasd, comportamentalb, toxicS, endocrind, nutrilionald sau imunologicd" (Atpers 1970: 134), explicafia genetic[ fiind cea mai plauzibild avand in vedere tendinp bolii de a fi transmisi pe cale genealogici qi a se limita doar la populatia din South Fore.
87

Antropologie geneticd
O a1t5 ramurd a biologiei care st6 in aten{ia antropologilor este genetica. Un sfudiu de geneticd uman[ nu este numai o ceLcetare teoreticS. Problemeie generice afecteazd profund viala oameniior. Pe l6ngd bolile pur genetice, multe din programele de cercetare se orienteaz[ spre identifical'ea, tratarca qi prevenirea boliior genetice. Unele boli genetice sunt in prezent tratabile. De exernplu, fenilcetonuria este o boald ce reprezinti o eroare de metaboiism. Acurnularea fenilalaninei in sdnge, prin lipsa transfonndrii sale ?n tirozind, duce ia inapoieie psihic[. Un test sanguin fdcui copilului clup[ nagtere poate detecta boala gi ?napoierea mentalE poate fi preverritA printr-o diet[ speciald. O alta directie o reprezinti identificarea anomaliilor genetice gi monogenetice la fdt. Anomaliile frtului pot fi descoperite cu ajutorui ultrasunetelor sau a amniocentezei. Cu ajutorul ultrasunetelor oblineln o imagine a fbtului ?n uter gi putem s6-i studiem dezvoltarea $i sd-i afl6m sexul. La amniocentezd extragem nrin punclie o parte din iichidul care inconjoard fbtul, iichid care conline celule de origine fetal6. Aceste celule sunt crescute in iaborator Ei testate pentni o serie de defecte enzimatice, putdnd fl studiat qi materialul genetic. in acest mod se pot detecta multe boli metabolice gi defecte genetice. Antropoiogii ?gi manifestS. interesul pentru evolu{ie dar trebuie precizat ci individul nu reprezinti o unitate a evoluliei. Este adev[rat c5 oamenii se schirnbd in timp. Ei devin mai inalii sau mai scunzi; probabil culoarea pirului ior se schimbi aldturi de toate modific6rile implicate in cregtere, dezvoltare sau declin. Chiar dacd individul de azi nu este acelagi cu cel de m6ine" acea persoand nn spunem cf, evolueazE. Acelaqi lucru se int8mpli qi cu oamenii care dau nagtere la urmaqi diferifi intre ei. Varialia nu ?nseamni evolulie. Evolufia reprezintd schimbarea ce poate duce Ia dezvoltarea unor tipuri noi de populalii, populalia reprezentAnd unitatea unei schimbdri evolulioniste. Deci unitatea evolufiei o reprezint[ o populafie reproductibild. Despre o astfel de populalie se poate spune in termeni statistici cd are un fenotip qi un genotip. Genotipul se refer[ la fondui de gene. Dac6 frecvenlele alelelor (forme altemative ale unei
88

sene)dinfonduldegeneseschimb6,populaliaevolueazi'Invets'

|^ti't

,.upur,.cdesteinechilibrugenetic'E'chilibruigeneticpoatefi mutafiei,

"ir"n1ele

aleleior rdm6n constante populalia nu evolueazd 9i

o stare ipotetic[ din cauza forlelor evol'fioniste aie ""*i"i finite a urrei populafii, inmullirii nehaotice' SaLl fertilitalii mirimii la schimbli..i. in"guf", care intotd*ui'u suni prezente gi care dric care permiie m6gxilta o rela.iie teoretica, forrnl.rla Harcly-\lieinberg intre sif*afii im'aginare ,urur.u forleior evolulioniste, prin compara{ii obsen'ate' De asernede echiiibru genetic ai situaliile de schimbiri frecvenlelor ailelelor qi genonea aceasta formula penntte calcuiarea genetice ofetipuriior clintr-o p"prrluii*. Mutaiia, surs6 a variabiiitafii la FRECventa presurd o cale de deviere a fieevenlelor alelelor de au o rnare irnportan!6' ele asigurind poten{ialui de

pusl. Muia{iile adaptare la situalii nci. Drifttilgeneiic(schimbareinfrecrreniageneioruneipopulaiii} al schimi:[rii evoqi principiui irndamenta_i eonsiituie rin alt factor ?ntdmpl6tor, nu toaie aleieie i.rlionirti. prin drift*l ge*etic, cu totui fi rcprezenlate proporfional ln nou'a genera{ie' dintr-o popuiafie "", pop'.rlafia, cu at6t mai puternic este acest efect' cu cdt este ma.i mica populafie stabiiit6 ir, .ottfot*itaie cu principiui fundamental, o nou[ poate avea frecpe bazele unui mic eqantion al popuialiei originale' cdt este mai mic eqantionul cu venle diferite ale genelor' Din "ot,deviere de 1a grupui original' Ero"t' atdt este mai rnare potenlialul de ^ riie genetice sunt in parte responsabile de varialiile fizice aie diferitelor populalii umane. Modelulechilibrululgeneticplesupunecincrucigareintdm. grupului slu plltoare. Unii indivizi iqi al-g partenerul din i'teriorul iin o muliime de motivl, .u* * fi de exemplu' c6s6toria cu c rudd se cipenftu a plstra puterea ?n interiorul familiei sau dore^gte si sitoreasci cu cineva cu ochii verzi din motive estetice' Imperecherea de ia o neintimpl[toare duce la schimbbri in fi'ecvenla genelor
generalie la alta.

oricarei popua schimbirii evolufioniste. Variabilitatea este inerenta iar in cadml acesla{ii. Speciile umane sunt polimorfice 9i politipice' fi privitf, ca tei variabilitdfi opereaz6 seleclia nafurall' Aceasta poate
89

Fertilitateadiferitd(sauseieciianaturali)esteoputernicafor!6

diferenle in ratele fertilitllii pentru o populafie cu mai multe variante. Posesorii unor genotipuri diferite produc un numir diferit de urmagi, contribuiia lor ia viitoarea generalie diferd, aduc6nd schimbdri in bazinul de gene. Se spune despre indivizii sau populafiile cu rat6 de fertilitate sau supraviefuire ridicate, c[ sunt bine adaptaii la mediul in care trdiesc. Dar un genotip care prezint[ o mare adaptare la mediul in care trliegte, intr-un rnediu nou poate pierde o pade sau toatdcapacitatea de adaptare. Inversa este de asemenea adev6ratd. Presiunea selectivd poate opera ?n condifii recesive sau dominante. Seleclia naturalS este (sau a fost) implicatb in stabilirea majoritbfii polimorfismelor populaliilor actuale. Driftul gi celelalte ntecanisme ale evoluliei lucreazd ?mpreunf, cu selec{ia naturald la distribuirea qi redistribuirea diferitelor alele gi ale combinaliilor de aleie, la alterarea frecvenfelor genelor. in concluzie, cele patru mecanisme ale evoluliei lucreazd impreunb pentru a crea schimblri nete. De exemplu, seleclia naturald nu ar avea nimic de ,,selectat" dacd nu ar fi prezentd variabilitatea oferitd de rrutafii.

Existd dou6 metode de colectare a datelor, 9i anutne: a) directd, din care fac parte evidenlele vitale, adicd inregistrarea deceselor, nagterilor ca qi anumite schimb[ri in statutui presupune tregal, ca divor{ul, cisatoria, migralia etc. qi censui, care colectarea organizalb, a datelor despre toli cetilenii unei !6ri, de obicei clin i0 in 10 ani. b) indirecti, ?n !6ri1e cu sisteme slab dezvoltate de colecAre a datelor, cum sunt chestionafea indivizilor in legdfurd cu rudeie ior gi estimarea unei situalii generalizate la niveiul unei populalii.

Antropologia vfi rstel$r


Marea variabilitate intraindividuaii, temporalS sau atemporala, periodicd (bioritmic6) sau neperiodicl gi ?n special variabilitatea temporal6 ireversibilb ontogeneticl ca 9i fecunda variabilitate interindividuald impune gtiinlelor antropologice delimitarea unor etape caracteristice cu valoare de staudard, ?n evolulia individului uman ca sistem dinamic finit. Perioadelor copiliriei, puberthlii 9i adolescenfei, care beneficiazi astlzi de un sistem vast de cunoqtinfe, le urmeazb etapa adultuh:i tdnir $uvenil), etap6 mai pulin abordatd ca etapi cu valoare a.ntropologic[. Prezenla tineretului, in multitudinea ipostazelor sale concret - istorice, in centrul problernaticii lumii de astazi gi reflexul acestei prezenle in cAmpul qtiinlei gi confi'untirilor ideologice contemporane constituie unul dintre izvoareie ideii despre necesitatea unei qtiinle a tinerelii - juventologia (F. Mahier 1983). Obiectiwl juventologiei il constituie condilia uman6 juveni l[, tinere]ea ca totalitate fiziologic[, psihologicd, sociologic6, antropologicd qi axiologic[, determinati concret - istoric: tAnftrul (ca personalitate bio-psiho-socio-culturala), tineretul (ca fiin!6 social6), tinerelea (ca treapti in scara vdrstelor). Abordarea integral[ a tineretului inldturb dificultatea inlelegerii mutaliilor produse in orientdrile sale vaiorice qi comportamentale, sociale, psihice qi etice, contradicfiile cu societatea sau cu celelalte generalii. Principalele jaloane pentru edificarea unei qtiinfe unitare a ,,fenomenului Om" (F. Rainer 1937) sunt:
9l

Antropologie dernografici
Antropologia demografic6 studiazb volumul gi mobilitatea populafiilor. Cercetarea acestor aspecte este deosebit de utili, deoarece dimensiunile qi gradul de izolare a unei populafii reprezintd parametri importanli in realizarea proceselor evolutive. Endogamia qi izoiarea pot explica multe dintre particularitdlile antropologice ale unei populafii. De asemenea, cercetarea natalit[fii gi a mortalitdfii constituie indicatori semnificativi pentru aprecierea rolului pe care-l joacd seleclia naturalS. intr-o etapd datd asupra unei anumite populalii (Milcu, Maximilian 1967). Studiul stutistic ul tutwror popwlayiilor - cuprinde studiul mdrimii, structurii qi dishibuliei populaliei, ca qi schimblrile temporale qi/sau spaliale ale acesteia ca rSspuns la fenomene ca nagterea, migrafia, imbdtrdnirea gi moartea. Analiza demografic[ poate fr aplicatd intregii populalii sau unor grupuri din cadrul acesteia, definite prin criterii ca vdrstd, sex, religie, nalionalitate, educatie, apartenen![ etnicd etc.
90

Perspectiva istoriq - evolutivd care necesit6 incadrarea spafiotemporald a aspectelor abordate; Perspectiva antropologicd asupra nafurii bio-psiho-socioculturale a procesului de umanizare; Perspectiva context'uald care impune analiza inierreia{iilor reciproce cu mediul natural gi socio-cuitural a oricSrui sistem dinamic - evolutiv; Perspeclla integrativd. wrirard necesard studiului gtiiniific al unui stadiu evolutiv marcat de un puterriic deterrninism uman: tinerelea ca stadiu-gtafetX, de permanentd preluare, metabolizare gi transmitere a performanlelor urnane, o aderrdratd ,^esen!d genericE" a devenirii omuiui.

CAPITOLUL

AI{TR"OPOLOGIM, PSTHOLOGICA

'/ antropologie psihologicX; '/ individuaiitate qi personalitate; '1 antropologie cognifivX; \/ antropologie etologicX; ,/ antropoiogietanafologic6.
Antropoiogie psihologicd" Individuali*afe gi perssnalifate. Antropolsgie cogilitiv6
.A.ntropologia psilaologic6 este un subdomeniu al antropoiogiei cuiturale care studiazd motivafiile psihologice ale comportameniului gi tipurilor de personaiitate plevalente in societate. Antropologia psihologicd este consideratd pe plan intemalionai una dinile ramurile importante ale antropolcgiei. Antropologia psihologisi este o ram-r;rd a antropologiei care foloseqte abordarea psihologicd pentru sh:diul oameniior gi culturii, ?n scopul unei infelegeri mai bune a lelaliei dintre culturi qi individ. Cuprinde abordiri care examineazd. investigaliile antropoiogice ce intrebuinleazd qi metodele psihologice. Antropologia psihologicd are tn vedere irnpachrl cillturii umane gi a variaiiei culturale asupra unei game iargi de probleme ciasice din psihoiogie. cuprinde urmatoarele subdomenii specia-

Teorii chimice ale imbXtr$nirii


TotodatE o atenlie deosebit[ batr0netii qi fenomenului de imbdtrflnire. Unii citologi au pus imb6tr6nirea ceiulari pe searna acumuiSrii intracitoplasmatice a unor produgi netoxici (,,paraplsmd"), dar care stAnjenesc activitatea no{rnal[ a celutrei: glicogen, grlsimi etc. Datorit[ acestora se ,,diiueaz6" masa protoplasmaticd activ[. Lin efect similar il are acumuiarea produgilor de diferenliere (fibrile etc). Ideea dup6 care acumularea de produqi toxici in mediul interior este procesul fundamentai din determinismul imbAtranirii apare inc6 in unele lucrdri ale lui Paracelsus. Pentru stabilirea r,0rstei biochimice se foloseqte un ,,principiu" (criteriu) biochimic in mdsurarea vArstei. in gerontologia de azi se face o deosebire inhe vtrsta cronologic[ sau calendaristic6 a unui individ Ei vdrsta biologici, decompozabili - dup[ unii - in virstd rnorfoiogic[ qi vdrsti fiziologic[. Pentru caracterizarea chimic[ a v6rstei biologiee au fost propuse dou6 expresii cantitative: raporful dintre hexozamind (important constituent al mucopoiizaharidelor) qi raportul dintre cetosteroizii qi corticosteroizii excretali in urin6. in concluzie, chiar dacd viafa omului este implrlitl in mai rnulte etape, fiecare are importanfa sa, problemele caracteristice dar gi fiumusefea care, in final alcltuiesc farmecul acestui mare mister numit via!6, pentru descoperirea c[ruia alerg[m toat[ existen{a.
92

in zilele de astdzi se acord*

Itzate: psihologia cuiturala, psihologia transculhiral[, cultura

gi

personalitatea, antropologia cognitiva qi antropologia psihanaliticS. D o me ni u I antropolo giei psihologice focalizeazd factorii culturali ai dezvoltirii personaiit[lii, credinfelor oamenilor Ei responsabilititilor psihologice gi influenlelor culturale in percepfie qi cogni1ie. Degi fiecate pemoand este un individ cu un caracter gi personalitate unice, iar pe deasupra influenfele cuhurale gi constrdngerile pe drumul fiecirei persoane se manifesti in mod natural. Iat[ de ce, oamenii sunt produsul ambelor, atdt al nafurii interne, cdt qi al

experienlelor externe ale fiecarui membru al societ[fii 9i cuiturii. Factorii genetici contribuie la dispozifia fieclrei persoane gi la senY')

timentele care se modificd gi se canalizeaz6 dup6, cultura fiecdruia, dupd ideile copiilor gi.aparfindtorilor copiilor, dup6 interacfiire dintre bdtrdni qi tineri, membri ai familiei pi dupa reiaiiire .u ."iiutii .guti (membri ai societltii). Psihologia a fost impretitd cu antroporogia inc6 de ra inceput'r'iie sale. odatd cu teoria evolufionistd, spre ifdrgitul secolului al IX-lea se credea cd fiinfere umane s-au dezvoitat ?n trei .op*, priinitivism, barbarism gi civilizafie. Aceste noliuni au fost de asemenea aplicate psihologiei oamenilor studiafi. se presupu nea cd membrii unui grup la orice stadiu evolutiv clat ail caracteristici psihorogice comune, inclusiv maduri de cunoaqtere a lumii, nevoi specifice gi telul de a gindi.

\9a$; intre frafi in San Pedro" (Paul 1950); ,,schizofrenia ,,Rivalitatea printre primitivi" (Demerath 19a4; ,,Agresiunea in societatea Saulteaux" (Hallowell 194D;,,Psihiatrie primitivE" (Devereux 1940); ,,Elemente de psihoterapie in religia Navaho" (Leighton aird Leighton 1941); ,,Citeva puncte de comparalie pi contrast intre tratamentui dezechilibrelor funciionale la shamani Apache gi placticile moderne psihiatdce" (Opier 1936). Interesant este cb toatl
,,Jocul cu papuqi al copiilor indieni Pilaga" (Heruy and Henry
aceastd antropologie medicaia apare in jurnale cle psihiatrie qi foarte pufinE se gdseqte in surse antropologice standard.

Culturd gi personalitate
incepdnd cu mijioc'r anilor 1930, antropoiogii, psihiatrii. etc acluliiior, caracterul sau mediul socioculfural in care acest caracter este afigat. sx fie rnodaliiatea de adaptare gi receptivitatea ia anumite condilii de creqtere precum gi experienlere viefii ulterioare factorii care au determinat formarea personalitrfii adultului de azi? Aceste intrebdri au fost iniliate de o varietate de obsewalii despre comportamentLrl uman din diferite p5rfi ale lumii. De exemplu, .u* pout"'fi explicatb prezenla,,isteriei arctice" in regiunea polard a Americii gi Asiei in timp ce in alte societlfi aceste simptome iipsesc? Sau fenomenur de ,,dezechilibru psihic" din Asia de sud Est? bum se pot urtr.r de ,,norme" (dishlrb6ri) aparente de personaiitate, at6t ""pricu de diferite in diverse culruri? oamenii de qtiinfa care studiazA cornportamentul uman sunt de asemenea interesaii de posibilitalile noiror testeproiecte cum ar fi Testul de percepere tematicd, incercAnd s6 rimureascd mecanismele funclionlrii rninlii umane qi astfbl fumizeazd indicii intrebdrilor in cauzd. Spectrul subiecteror din acest nou domeniu, de care au fost interesafi antropologii. gi oamenii de gtiinfn care studial tamentul uman este il'strat de titluriie p'blicqiilor "o*por,"pL"ntutiur, ,,Date antropologice despre problema instinctului" D4z);

au incep't s6-qi pund ?ntrebiri despre p"rronuiitutru

Cu toate cd majoritatea cercefdrilor asupra cuituiii gi personalitalii au fost de nal-uri teoreticd, cAliva antropologi, iideri ai acestei rnigcdri erau preocupali cu rlodaiit[1ile prin care cunogtinlele antropoiogice ar putea fi foiosite pentru a ridica niveiui sdnAtdtii pubiice. Astfel, Devereux a studiat structura sociald a unei seclii de boli psihice cu intenlia cie a detennina niveiul shu terapeutic (Ilevereux 1944) iar Leightons a scris c minunatd carte ilustr6nd conflictui dintre cultrra Navahos qi societate qi problemele ap5rute odatl cu inh'oCucerea serviciilor rnedicale moderne in cadlui acestei comunitili (Leighton gi Leighton 194,4.). in acelaqi timp, Aiice Joseph, fizician gi antropolog a descris problema relafiiior interpersonale ?ntre fizicieni qi pacienlii indieni din Sud-Estui Americii, dezvdluind cum percepgia rolurilor gi a diferengelor culturale au iinpiedicai o interactinne terapeutic[ eficace (Josep]i 1042). Existenf 6 gi person alitate
Singura justificare a unei existen{e este viafa din ea, intensita-

94

ltui.uJ

tea. fetiiitatea, addncimea ei. Un om, o g0ndire, o operd pot fi apreciate dupd autenticitatea 1or, adic6 dupd gradul de apropiere de coincidenla-existenfd : crealie. $i atunci, singurul sens al existen{ei este de a-i gisi un sens. Suntem legali de trecut qi de viitor, cu toate ci personalitatea noastrd nu se prelungegte in ambele. Ea se nagte in momentul cAnd oul este fecundat de elemenhrl mascui. Fiecare individ igi intipireqte urrna pe mediul lui, pe casa, pe familia, pe prietenii lui. El trdiegte
95

parc6 inconjurat de sine. Un om este cu atAt mai tare cu cdt are mat pu[in5. nevoie de ei. Tdria nu se mdsoard prin raporfuriie dintre om 9i lurne, ci intre om qi el insugi. Lurnea cate are nevoie de iine te poate os6ndi pentru cutare fapt ai tiu; dar dacd fu egti destul de tare ca sd ii-l pofi permite, eqti destul de tare ca si pofi renunla la o putere pe care o stipdnegti puliri ifi pasd. Cu cAt renunli mai mult ia tine, la posesiunile tale, ia fi-uctele actelor tale - cu atdt eqti mai piin pe dinduntm, egti mai concret qi mai viu. Fersonalitnf.ea este o constelagie de compoitamente trdite gi dispozi{ii. Cdteva fa}ete ale personalit[fii sunt inn6scute ?n timp ce altele aparlin proceselor de enculturaiie qi de creqtere psihologicd 9i cognitiv6. Personalitatea se intinde in afara con{inutului frzic. Este probabil ci lirnitele trec dincolo de suprafala cutanatl, ch ptectzia confururilor anatomice este in pafie o iluzie, cd fiecare dintre noi este cu mult rnai vast decdt corpul sdu. Omul pune vielii din el zdgazuri, nu se lasd tArAt de quvoiul ei' ^ rezistE blrb[teqte. I)ar aceste zdganxi nu unndresc suprimarea tri viefii, ci perfec{ionarea ei. Doar performanla valorifici sluitatea trupului gi a minlii. Doar ea se inscrie in lume, dar mai ales in viitorul propriei comunit[fi. Drumul pdni la ea este anevoios gi nu gtii cAnd egti pe caie, sau care este calea, dar pelfomnanla trebuie reahzatb prin via!6 qi in cadrul vie{ii. Anatole France spunea undeva cd dacd intelectuaiii s-ar inmulli, lumea ur *"tgi cu siguranli citre pieirea ei. ln loc sd mdndnci, sd faci dragoste, si lupfi, te vei inchipui mAncind, iubind, luptind. Intelectualul inlocuieqte viafa cu imaginea ei. Cdrturarul deprins cu gAndirea, cu cititul, cu viala interioarS, este ca planta de serd pe lingd o floare de cdmp. Deci gi performanfa intelectualE trebuie realizatdprin via!6 qi pentru via![. Toat[ viala oamenilor este o stare de befie, intreruptf, c6nd qi cdnd de lumini de indoiald. De-ar fi ei in clar cu lucrurile, ar putea trli mai departe un singur moment? Cei mai ,,normali " dintre ei sunt befi morli. Cdci ,,treaz" nu se mai poate nici mdcar respira. Alcdtuirile viefii sunt construcfii de delir care se demasci sdngeros
96

unui ochi de veghe. Cu cat eqti mai normal, cu atAt egti mai departe de adevdr qi mai aproape de viafi...

Antropologia cognitivx este sfudiul relaliei dintre culturi qi minte. Antropoiogia cognitirrE esle un subdomeniu ai antropoiogiei
psihologice.

'

intropoiogia cognitir'6 studiazd aspecte aie cogniliei

(gAnd'

ciasificaie, luarea deciziilor, afbct) in relalia cu modelele culturale. in America diferentele cognitive intre oamenii primitivi qi cei civilizalr erau considerate neimportante a\tnd in vedere scopuriie de mul1i relevante ale disciplinei psihologice. Franz Boas, considerat ca fiind tatdl airtropclogiei americane s-a opus aparenfului reducfenomenui isroric cornplex lionism al psihologiei care a rninimalizat se ia cateva idei de baz6. De asemenea s-a impotrivit rasismului care psihologic' re glsea in conceplia antropolo gic6 intli'renf atd

AntroPologie etoiogic6
comportamlnfului' Kcnraci Lorenz o denumea,,Vergleicirende Verhaltensfotschung", adica cetcetarea comparat6 a comportamentului. Etologia uinana are drept linta studiefea comportamenfului in strdnsd uman, folosind mijloacele biologiei dar fiind de asernenea ale comportamentuiui ieg[tur6 cu alte gtiitrl* ce studiaz[ aspecte uriun - antropologia, sociologia, psihologia, gtiin{ele politice qi juridice, etnologia,lstoria afiei, arheologia etc. - utilizdnd mrjloace de lucru ale acestora) cum ar fi interviurile sau a*alizele statistice. Etologia iEi pune trei feluri de intrebari despre comportament: u care este cauza (motivafia) proximi a comporlarnentului? Aici dorneniul de interes se intersect eazh cufiziologia, aplecandu-se asupra stimulilor declanqatori ai rispunsurilor specifice compoltamentale, a secvenlelor de acliune aie diferitelor grupe de muqchi implicali ?n exprimarea comportamentului, care sunt factorii care motiveaza sau inhiba diferitele structuri compo$amentale etc.
Etologia este acea ramrr-r*

a bioiogiei

care se ocup[ cu studiul

pundndu-se pe invdfare

c care este dezvoitarea sa? se urmdreqte dezvoltarea oniogenetic[ a comportamentur,i pe parcursur vielii individurui, accentur

biologice gi informafii din ecologie. Etologia umand nu se rimiteaz' la observarea qi descrierea comportamenful,i umarl, studiind de asemenea formele c*lturale de manifestare pe care le considerd ca proiecfii comportamentare ce urmeazi o care de evoiulie simiiara ru ..u firogenetica din nafura. Evolulia culturalE poate actiona prin doud cdi: *n^ apropiatd de cea a evoluiiei filogenetice, legile gi -. : tradiiiile sociaie fiincl selectate printr-un proces competitiv gi ?n general s,lt aplicate ftr6. a se inlerege scopur ror real. Aceast[ caie oferd sigurarrla testdrii pe termen iunf u,,ipotezelor,,culhrrale; e cealaltd se rearizeazd prin intermecriui interectului, al rafiunii gi este conqtientb' orientatd ri.. un fei precis. Din aceastd categorie fac parte ideoiogiile sociale. Aceastd form[ de evolulie reprezintd un risc deoarcce ingusteaz' spectrul de posibilitaii alegAndu-le doar pe cele conforne cu ipotezile ralionale, care nu sunt in stare sd cuprindd_toate aspectere gi posibititafile de evolu{ie ale factorilor de mediu, ideologia riscdnd s6 devina necornpetiti";;-*;i;i;i"tiua. p, de altd parte descoperirile qtiinlifice fac qi .l; t;; ;in .aan t evoluliei culturale gi datoritd ror inrelistrEm succesul _ralionale nostru actual in inlelegerea gi manipurarea mediuruilnconjurrtor. concluzie, compoftamentui uman prezintd trei tipuri de ^_.^,-_-lti. evolutle: rfilogeneticd, tnndscutd, relativ lentf,, indivizii neadaptali fiind eliminafi; o culturalb prin ..reguli tradilionale, mai rapidd, selectia fEcdndu-se prin disparigia civirizaliilor sau revoiutii
acestora;

o Cum a evoluat acest comportament qi de ce? Se urmdreqte fiiogenia comirortame'tului qi a mecanismeror cauzare forosind metodele anatomiei. comparate gi se incearcd stabirirea presiuirii seiective care a dus ra aparifia unui anumit comportam."iii varorii de supraviefuire, modur in care acest compofiament " contribuie la supraviefuirea individului gi a speciei. Suni fblosite tehnici socio-

culturald prin reguli Etiinlifice, cea rnai rapidd, selectatd prin critica qtiin{ific6. Dintre conceptele de baz[ aie etologiei amintim: 1 . Conceptul de ,,inn6scut", eare se referd ia adaptabilitatea fiiogeneticd; un comportament este inn6seut afunci cdnd anirnalul care il execut6. nu are nevoie de invdlare pentru aceasti
c

2.

acliune. Adaptarea filogeneticd, care cuprinde tipare fixe cle acfiune qi comportamente ?nndscute, perceplie innhscutS, mecanisme

3.

'

motivafionaie de cdutare activS a stimulilor ce declanqeazd. comportamentele ?nl[scute gi de asemenea invbfarea, 0a o acfiune preprogralnat6 de adaptare rapid* prin dezvoltarea, varierea gi crearea de noi comportamente ?n timpul vielii animalului. in cazul omului caracteristicile adaptdrii filogenetice sult transpuse gi cultural prin dezvoltarea de ritualuri ce justifi c5. cultulal rnanifesi[ri ?nn5.scnte. Controlui conqiient se rcabzeazS in cazul omului, care poate in"rdrzia sau inhiba congtient declanqarea unul comportament
inndscut.

4. Unit6$te

selecliei sunt individul, famiiia, grupul iar ramura etologiei care le shidiazd se numeqte socio-biologie.

Antropologie qi tanatologie
Antropologia, ca gtiinid despre om nu poate neglija un fenomen atdt de imporlant cum este moartea. Disciplina care studiaza moartea este numitb tanatologie de la cuvdntul ,,tanatos" care in limba greacd veche insemna moafie. Prin arnploarea gi profunzimea sa studiul fenomenului moriii cere interdiscipiinaritate Ei transdisciplinaritate ca gi studiul vielii. Deoarece tainele viefii sunt inc6 in mare parte nedescoperite moartea este un teritoriu aproape de nepdtruns. Tanatologia a cunoscut o puternicl dezvoltare in ultimii 25 de ani datoritb extinderii transplantului de organe vitale (rinichi, ficat, inim6., etc), transpianturi care ridici probiema definirii gi determin6rii momentului exact al morlii donatorului. Medicina face distinctie intre moartea clinicl
99

r, ."ftr

98

gi cea biologic6.. Moafiea clinica survine ca urrnare a incetdrii fuirclionirii unui organ vital qi este urmatd de o perioadi de timp in care mai este inc[ posibi16 resuscitarea viefii. Moartea totald este moartea biologicb, proces in care ceiuleie inceteazdr si mai funcfioneze 9i ca ufinare transfctmdrile ireversibiie produse nu mai perinit revenirea. Cauzeie morlii sunt boiile qi violenlele asupla organismului. Boliie constituie o stare de conflict intre organism, compotrentele sale 9i mediu, iar prin violenle inlelegem ac{iuni care produc distrugerea
organelor rritaie, respectiv accidente, crime, sinucideri, etc. fu{oartea se instaleazd atunci cAnd moare creierul qi aceasta se prociuce, in afara. distmgerii directe, ca urrnare a reducerii circulaliei sdngelui care nu rrai aduce astfel neuronilor hrani 9i oxigen 9i nu rnai preia substanfele rezuitaie din rnetabolismui celuial. Organiza{ia Mondiall a Sanatllii definegte moatlea ca ,,disparilia vielii fbr6 posibilitate de revenire". Savangii propun o definilie mai precis6, ,,lipsa totaid a rdspunsuriior la stimuii externi", adic5. nu se n"lai inregistreazl nicio activitate a creierului, evident cu luarea in considerare a unei aparaturi corespunzdtoare. Viala r-urei fiin{e se desfbgoari intre doi poli, nagterea 9i tnoartea, aparilia qi disparilia sa. DacE aparilia ur-rei vieli implici genitorii, individul nou venit fiind complet in afara probiemelor generate de sosirea sa, tnoartea impiicd in primul rind individul 9i apoi afectiv apropialii sdi, rude qi prieteni. Putem afirma cf, moartea este fenomenul major ai lumii noastre gi aprecierea umand privind vrata a inceput rneditdnd asupra morlii. Ci este a$a ne demonstreazb arhea' logia care a descoperit c6 rudirnentele ritualurilor de inmormAniare au apErut inci din zorile umanitlfii. Spaima celor vii la vederea unui ca.davm este de inleies dat fiind starea groaznicd care se instaleazd, datoritd descompunerii corpului gi datoritS faptului cd experienia 9i raliunea il fac pe om sd inleleagi cb nimeni nu poate evita acest sfArgit. $i totugi din totdeauna s-au fbcut eforturi pentru a se lupia impotriva descompunerii, din dorinla qi credinla intr-o existenlb viitoare. Mumificlrile complicate din Egiptul antic, rezervate fataonilor gi inallilor demnitari, nu au putut realiza ins[ decdt ajungerea in vitrinele muzeelor.
100

este incS $tiinia bate la poriile cunoagterii moriii dar aceasta qtim c5 moartea este o departe de a-qi etala secretele. Deocamdata tege a naturii care acfioneazl in mod notmai prin imbdtrdnire, mpe ac-easta putand fi privit6, in ultimi instanfl, ca o boai6 cale a demonstrai cd echilibrui organism mediu. $tiinfa contemporanf, ?mbftrdnirea este un fenouren ee incepe relativ repede dup[ naqtere gi dureazd toatd via{a rnanifest8ndu-se sub fotma unor transformdri aie organistn'ului. Astfel, dupf, vdrsta de 25 de ani organismul pierde zilnic cdtevazect de mii de neuroni din totalul celor aproximativ i4 rniliarde existen{i in corp. $tiin<i cd celulele nervoase (neuronii) nu se pot reface precuill alte ceiule, se explic* de ce greutatea creierului urnan scade de ia i400 gla.me \a 20 de ani, la aproape 12009 cdtre vdrsta de 80 de ani. lntre 22 qi 29 de ani, 16.5% Cin totalutr greutalii corpuiui o constituie grbsimea, ?n iimp ce dupd 50 de ani ponderea u"*rt"iu se ridic5. la 22,6ok. De asemenea se gtie cE" un sferl dia oxigenul vehiculat de sdnge este consuinat de creier. Cu vdlsta fluxul sanguin scade gi la 70 de ani nu mai reprezint[ clecAt 75ok drn cei de ta 2b de ani, deci o reciucere corespunzdtoare a alimentdrii creierului' De aici dificultaliie ce apar c'Ll pfocesele cie memorie, atenlie, rezistenla ia efort preiungit, etc, Din put'tct cie vedere vascuiat" batrdnefea aT fi uffina-fea modificarii artetelor, care iqi piercl elasticitatea gi igi micgoreaz6 dirnensiunile interioare prin depunerea de coiesterol. Datorita acestor reduceri, de la o anumitd iimita circuialia sflngeiui se face anormal crescAnd rezistenla interioarl.

Caurmarecreqtepresiuneapentrupoffipareasangeluide cltre inimi instalandu-se hipertensiunea arterial[, boal6 ce st[ la originea accidentelor vasculare cerebrale, fatale de regula pentru organism. Depunerile din arlere pot reduce fluxul sanguin uneori pdna !a scoaterea din funcligne a unor olgane vitale plecum iniroa, iini.hii, plamdnii, creieml. Din aceste rnotive de multe ori se afirma c[ vdrsta noastrd reai[ este v6rsta arterelor noasfte' Cercetdriie recente pun in eviden!6 rolui major al stresului in ?mbltrAnirea precoce. Stresui provoaca in p|irnul rAnd o modifrcare a funcliilor iitmului cardiac ceea ce duce la uzura precoce a inimii, bolile
l0i

coronariene definflnd primul loc in cauzele <ie deces' Procesul poate fi intirziat printr-o viald ralionald 9i o alimentalie corecta, dar nu

poate

fi

fbrd posibilitate de reinnoire, acestea fiind cerulele ".l,rl*1" nervoase. Despre cele ce nu se rei'noiesc, am amintit deja cE pr,n oirp*i1iu lo. ,. reduce masa creiemiui, dar chiar qi ceieralte care se rei*oiesc rdmin cu o capacitate de acfiune ciiminuatb fafd de starea anterioard, ceea ce duce treptat la scaderea potenfialitalii organis.uiui. Aceasta diminuare a capacitdgii ceruleloi se observd in timp gi ra celuiele nervoase, cdrora le scade treptat capacitatea de fabricar-e a unor proteine indispensabile vielii. care sunt cauzele acestor dirninudri a funcliilor celulelor, ?n timp, nu este incd lbmurit. unii savanfi consider[ c[ bdtranefea gi moariea sunt inscrise i' codul genetic, prin existenla unei gene specifice, dar deocamdatr este numai o ipotezd deoarece o astfei de gen6 nu a fost incd descoperiti. sfudiul proceselor de imbdt'dnire, biologic6, ftzicd., psihici, social6, etc. este fbcut de gerontologie, iar studiii maladiilor v6.rstei inaintate este fbcut de cdtre geriatrL. cauzere imbatrenirii organisrrului nu sunt incd erucidate complet. dar in prezent este crar cb existE h'ei cauze mari: cauze de ordin vascular, de ordin celular gi cauze ce fin de programarea geneticd. se vorbegte murt despre faptul c6 fiinfele, datorit' acestei instalari heptate a bdtr0nefii, presimi moartea. a ariltat c6 existf, $tiinla doud instincte contrarii: instinchrl de conservare gi instinctui morfii. Instincful reprezintd un comprex de reflexe innf,scute gi rdspunde unor nevoi fundamentale ale organismurui, fiind imprimat -le seleclia evolutivd. Din acest punct de vedere instinctul de conservare este clar pentru oricine, dar instinctur mo4ii pare cel pulin ciudat. $i totu$i nevoia de moarte ar fi ceva similar cu neuoia de somn, aparand ca ceva norrnar atunci c6nd ciclul viefii se apropie de sfdrgii. Din in_ tersecfia instinctului de conservare gi cer al mo4ii, ,pr. ,idriin r viefii sldbeqte primul qi se afirmf al doilea. Acest fenomen ,. pur" a n tegat de existen{a speciei. Este cunoscut cr fiinfele unicelulaie mor numai datoritd unor cauze exteule, prin distrugere, capacitatea lor de adaptare fiind redus[. odatd cu complicarea organiimelor, prin constitulie pluricelulard, se pare c[ b6tr6negea a apErut in legiturd directd
102

cauzele acestea esie de ordin cer'lar, celulele corpului sunt de doul feluri: cu posibiiitdli de reinnoire, acestea fiind obignuite gi

stopat, cauzere sale fiind murt mai proflinde. una din

cu apalilia organelor sexuale. cositul ierburilor inainte de producerea florilor qi a seminfelor prelungeqte via{a lor, iarba rcgenerdndu-se de fiecare dat5, ori de cate ori s-ar face cositui. Dac6 se produc flori qi seminle aceste plante intrd ?n procesul de degenerescenfd prin uscare.

natura a actionat in consecinfd ,,seiectdnd" bEtrdnelea gi moartea. Individul dispare dar coniinuitatea speciei este asiguratE. Iatd deci un sens profund al cunoscutei cant5ri religioase ,,cu moartea pre moafte c61cdnd". Nu putern si nu remarcdm c6 psihanaliza definegte doi poli ai omuiui, Eros - instinctui vielii qi Tanatos, al morfii. Din punct de veciere medical rela{ia intre via!6 qi moarte este foafie complexd. Prin definilie un medic alinb suferinfele omeneq;ti. Problema care se pune este dac6 pacienhrl aflat pe drumui final, penfiu a i se alina suferin{ele poate fi ajutat s6 rnoarE, cleci dacd se adrnite Euthanasia (moafie fbr6 clureri). Problema este dificild gi controversati. un accidentat grav al cdmi organism nu se mai poate ref,ace, funcliile vitale f"rind suslinute artificial de aparate, cand trebuie decuplat? Dorinla unui bolnav incurabil care soliciid scurtarea suferintelor, trebuie luat[ ?n considerare de citre medic? valorile noastre molale interzic suprimarea unei viefi. viala nu o putem da noi, ci doar s[ o transmitem. Moartea o putem produce, dar nu trebuie sd o producem. condamnarea celui care ucide, chiar frr6 voie, aici igi are originea. viaia gi moartea fiind dincolo de noi este necesar sS le purt[m respectul cuvenit. $i totugi ce este moartea? Oamenii de gtiinla au constatat c6 in nahrb nimic nu se pierde, nimic nu se cdgtig6, tohrl se hansform[. Privit[ din acest unghi, moartea este un asemenea prag de kansformare. Moartea apare in aceastd viziune drept mecanismul prin care se asigru-6 migcarea, nepierzdndu-se nimic. Moartea unei existenfe nu dish-uge cursul vielii ci tocmai o face posibili. Actuala ipotezl privind originea viefii presupune ci tranzilia de la lumea nevie la cea vie s-a fbcut prin compuqi chimici apiruli conform legilor fizicii qi chimiei, iar ansambiul acestor compuEi nu mai este indiferent fa{[ de intreg. Ei au nu numai o
103

Aparilia organelor sexuale gi procrearea de urmaqi este un avantaj major al speciei din punct de vedere al variabilitdtii, asigrudndu-se adaptarca ia mediu. Pe cie alt[ parte acegti unnagi, in general mai bine adapta{i dec6t predecesorii, trebuie s6-qi gdseascd loc sub soare gi

existenlA propiie ci qi una care depinde de ceieialte p[(i aie intregului, deci exist[ ceva mai mult decdt p[rliie componeute. Cdrbmizile corpului sunt celulele, acestea fiind compuse la rdndui ior din nolecule qi atorni. Cdnd interv.ine moartea mor 9i se distrug treptat celulele. I\4oieculeie qi atomii substanlelor componente se pot desface dar nu se distrug. Ele reintrd in circuitul materiei, ?nt6i hr circuitul terestru qi in final cei cosmic, intrucdt acest proces este infinit (cel pufin in limitele cunoqtinlelor noastre de azi despre univers). Moartea este Lln eveniment de transfotmare dintr-o stare finitd (organism, sistem), in alta infiniti? Dac6 ne gAndim la matematica infinitul este cornpus din culgerea permanentd a stdrilor finite, deci ar fi probabilh o tranzilie spre o altd stare care tin<ie spre infinit' il,{oleculele corpului viu, la moarte hec in altceva, dal in ce priveqte viafa propriu-zisa exist[ gi nigte plocese imateriale la care trebuie s[ ne raportlm, cum sunt: ordinea, dezordinea, integtalitatea qi altele. Universul este un imens laborator in care nafilra deruieazd cele inai fantastice gi incredibile experienle 9i din care noi cunoagtem, ?n prezent. abia o infimd parte. Rapodarea cur-rogtin{elol noasffe la acest univers ne spune c6 este necesar ca reprezentdliie noastre sd

CAPITOLUI. T ET.A.FE AI-E REDACT'ann $I PREZENTARII N-UCRARTI $TIINTIFICE

,/ d ,/ '/

tehnologiaredactdrii; structura lucr6rii qtiin{ifice; cerinfele scrisului gtiinfific; prezentarea coinunicXx'ii"

Tehnologia rec{aetXrii
Redaetarea propriu-zisl este precedati de o etap[ pregf,titoare care constd din sistematizarea dateior oblinute qi prelucrarea lor statisticd qi graficd. Concomitent cu anaiiza materialului se completeazd gi infonnaiia bibliografi c6. Fiecare auror iqi are stilul s6u. Ideile principale ale unei teorii qtiin{ifice nu pot da o imagine despre iume, imagine ce trebuie sd poatb imbr[ca qi o hain5, in'luitivf, chiar cu irnplicalii sentimentale, devenind accesibiid raliunii omului obiqnuit, nespecializat'

fie

deschise oriciror reformul[ri, pentru c5 nimic nu este mai inepuizabil decdt realitatea, iar gtiinia a$a cum am mai ar[tat este ccnstituitd din idei verificate prin fapte, in realitate. Reludnd problema convergenfei percepliilor reiigioase qi qtiinfifice spre un punct comun, dar venind din sensuri opuse, nu putem s[ nu remarcim ci antagonismele ideologice au dus la incercdri de elirninare a percepliei religioase, fapt care duce la o ruptur[ in rf,dlcinile culturii gi moralei societdfii llmane. Aceastb ruptur[ are grave consecinle pe plan social, pe care nu mai este nevoie sd le punct[m fiind bine cunoscute. AtAt religia cAt gi gtiin]a trebuie sl cultive gi s6 pund accentul pe un cod moral al conviefuirii, al toleran!ei, in cadrul speciei noastre, dar qi in cadrui mediului inconjurdtor' Acolo unde una nu reugeqte sd convingi intervine cealaltl. Evident cea mai aceesibill este calea afectiv[ care se cultivd din fragedi copil[rie qi care bine condus[ poate imprima un comportament corespunz1tor, indiferent de gradul de insuqire al cunoaqterii Etiinfifice care se formeazd ulterior.
104

Structura luerhrii gtiinfifice


este, aidturi de rezumat, una din parfile cele mai importante, deoarece el atrage atenlia asupra lucrarii qi figureaza in indexurile bibliografice. Titlui trebuie sd fie cdt mai informativ, concis qi s[ includd cuvdnlul-cheie principal' tnscrierea autorilor respecti contributia adusf,, confonn nonnelor etice uzriale. Punerea protrlernei se face p"in patte* introdwetivd. Aici - se enllnta qi se motiveazd ipoteza de lucru, - se precrzeazd obiectul. Si scopzil cercetlrii, - se insisti asupta punctului de vedere original, - se efecfueazd o prezentare succitltl a stadittlui actztal al cunoEtinfelor.

Tittul

105

S,r.

Si':
iri,

i:j i
l::.
i;,1:
1

individuard sau sociald, cat qi ?n teoria qtiinlificd. Alegerea irebuie sa fie orientat6 clh'e problerne decisi'e. actuale pentru societate in momenfui respectiv.

Ipotezc de rwcru este punctur de precar. in ,".""tu..u qtiinlifici- sursa ipote zei de rucru se gdseqte in practica

in termeni simpli, cadrttr generar al subiectului, rezurtatele obtrint$e de arlii motiva).eap.opri"i'i*rcetdri. si

Se va ardta foarte direct,

bazatd pe percepfia senzoriald, imediatd $ indirectd. mediati de un instrument. Cu ajutorul metodelor de sfudiu, cunogtinfele acululate
sunt transpuse intr-o formd ralionalizat1.

originalite*ea este condif ia cea mai de pre! a , ipotezei de lucru. Este necesard i'drdzneaia de a opta pentru probreme majore nerezolvate. Trebuie a,,ut in vedere ca irnere urp*ri, care la primui contact par minore, dobtndesc semnificaiie cioar ?n cursur inves_ tigaliilor. ,'Nu exista probreme neinsemnate, acelea cale apar astfer sunt de fapt problem* Tuli: dar ne?nfelese inc6,,(R. Cajal).' originalitatea dobdndeqte primordialitaie taie.'ae bogdlia ilocument[rii ori de cdte ori se caut6 o nouJ t"*l"i*'*"..r*rur.. informafiile constifuie doar pivotur necesar care ajut|ra organizarea investigafiilor in baza ipotezei proprii care crecurgJ "dir, .l*. Inforrnarea gi documentarea gtiinfific6 cercetarea qtiinfific[ nu poate fi conceputd fhr6 asimiiarea . cunogtinfelor semnificative dobdnclite pind la data cand sunt ince_ pute investigafiile, fEr[ cunoagterea fufuror realizdrilor gi a eqecuriior
intdmpinate.
Sursele de informare sunt de dou6 tipuri:

se menfioneazd numdrul de mdsurdtori, mdrimea grupuiui. particularit[file care-l definesc. Descrierea egantionului sfucliat se faee in func{ie de vArst6, sex. mediu de rezidenf6, situalie geograficd. Singura modalitate de a asigura reprezentativitatea este sofiarea intflrnpldtoare,,,random izatea" . Se airaiizeazb comparativ lofutr de stu<iiu cu un lot mafior. Exernplu:

In legdfurd cu materialul

Tabelul nr.

Lotr-ri de

Strucfura loturilor Lofirl martor


{)/

Total
o./

/o

/o

Fete

iR7
55
L\L

61,3

87
1 lAa t,tL

51,3

Biie
Total

284

100,0

loage, figiere, liste bibliografice, buletine bibliografice, rezumate, referate, recenzii.

documentar, fotografie, comunicara ata., secundarg _ ajutA la depistarea celor primare: cata_

primare: lucrare originalE, articole publicate, film

Materialul qi metoda de lucru protocolului :--, . Ey_lnqrea se enunfe cu de cercetare se face fdrd comentarii, rmportant fiind si exactitate toate datere semnificative. observalia qtiinfificd are un caracter metodic, activ. poate ft crirectd.
i06

Modelst'ee este o metod6 indirect6 de cereetare. Vlodelui exprimd intr-o form6 simplificatl modelul studiat, cuprinzAnd doar o parle din tr5.s6turile care-l caracterizeazd, esenliale gi semnificative insd., din punctui de vedere ai problemei cercetate. Tipizorea ofer6 posibilitatea raportdrii obiecteior gi fenomenelor observate la anumite scheme de referin!6, tipurile. Cibernetica - ca instrument de cunoaqtere, permite abordarea structurilor complexe care sunt inaccesibile pentru metodologia clasicd a evenimentelol cu desfbqurare rapidd gi irnprevizibilb. Metoda istsricd eonstituie o reflectare a istoriei obiective a fenomenelor, a dinamicii gi dezvoltirii lor. Prelucruree stedistico-matematicr!. O etapd necesard in cadrul cunoagterii unui domeniu o constituie descrierea lui matematicd. Amploarea gi eficacitatea acestei aborddri din ultimele decenii se explici prin multidisciplinaritatea strategiilor de cercetare gtiinfificd.
107

Expunerea rezultatelor Ocupd cea mai mare intindere a lucrdrii. Reprezinti partea care-i conferi originalitatea, permite rezultatelor s[ vorbeascd prin ele insele. ,,A interpreta interpret[rile e lucru mai anevoios decAt a interpreta faptele..." (Montaigne, Eseu). R.ezultatele eercetlrii trebuie sd f,re: obiective qi exacte' Valoriie obfinute prin opera[iile de investiga{ie urmeazb a fr supuse analizei. in acest scop se folosesc tabele de lucru care pot fi: - simpie - serr/esc enumerdrii: Exemplu:

Tabeiul nr. 4 - R.epartifia pe sexe a deficienfilor de auz studiafi in functie de condifia de auzitor sau de surdomut a piri or Total Tata Mama Sex Auzitor
F

Exemplu:

Surdomut
56 71,804
15

Auzitoare

Num[r
Procent

56

1l,Byo
I

Surdomutd

Numdr
Procent

16
1a ')oL

I,4o |
57
79,20

20,8%
15

Tab. nr.
Nr.
2 J

Componentele schemei de comunicare intre doul re Comoonente

Total

Num[r
Procent

'1')
100% 39 7B%

2A,8%

Emitltorul
Codul Canalul de comunicare Mesaiul Receptorul sau destinatarui Conexiunea inversi de la destinatar la emit6tor - pe glupe - in care colectivitl1ile sunt diferenfiate dup6 o singurl caracteristicE:

Auzitoare

N.t*6t
Procent

39

78%
i
I

4
5

Suldomtitd

Nnm[r
Procent Numir
Procent

11 I
aa
39
10/11

t1

'r1

10L

Totai

50

18%

22%

100%

Exemplu:

Tabelul nr. 3 - Structura lotului martor in func{ie de starea


de

slnltate

pirintilor
Tata

Pentru carcctefizarea unei grup[ri de valori individuale se recurge la mai mulli indici statistici: media, mediana, modulu-l,
deviafia standard'

Stare de sindtate/Parinti

Nr.

o/ /o

Slndtos

96.s 137 3,5 5 Bolnav 100.0 142 Total - combinate - in care colectivitiflle sunt diferenliate dupi cel pulin doud caracteristici:
109

108

Exemplu:

Tabelul nr.
Loturi/ Indici Lotul de
Studiu Bdieti
Fete

- Indicatori
Max.
9
8 7 7

statistici privind vf;rsta (ani) coDrrlor De lotur rrl sexe


Mediana Medie 4.01
3.62 Dev.

Min.
o
o
8 8

std

C.V. %
17.84

N
87
55

In interpretarea sau analiza rezultatelor ne folosim de logicd ca instrument al cunoagterii gtiin{ifice qi anume de: compara{ie, clasificare, diviziune, judecili qi ralionamente, demonstralie. Iliscufiile:
asiguri integrarea contribuliilor personale in sistemui de cunogtinle anterioare (aici se face trecerea de la faptul concret la teoria gtiin{ihc[); - se preocupd de valoarea, limitele metodei utrlizate; - comenteaz6 semnificalia teoretieb a reztiltateior: - aduc explica{ii constatdrilor f,aptice, compard datele oblinute cu cele din referinle bibliografice. Un pericol frecvent este teoretizarea excesiv6. Std ?n vzan\d sd se eminle problemeie aerezolvate gi direcliiie de cercetare ce se schiteaz[. Rezumatul infonneazd cititarii asupra esen{ei coniinufiriui gi asupra contribu{iilor, Trebuie s[ fie succint, dar expiicit, intr-o exprimare impersonald. Nu impune referiri la texfi.rl exiensiv ai iucrdrii. Este insolit de cuvinte-cheie.

)
A

2.51

Lotul Martor

q'7

BEieti

2.16

2,88 ) 9')

1l,40 ,,, )1 22.tA

87
55

Reprez,enturea graJicd asigurd, in esenf[, exprimarea sintetic[ gi totodatl intr-o forma accesibil[ a unor date cifrice sau a unor caracteristici calitative. ofera, posibilitatea expunerii logice gi demonstrative a datelor. Astfel lucrarea devine *ui ron.rrtd si mai clar[, este mai ugor de uim6rit. Elementele grafice pot fi: cliagrame, curbe, profiluri grafice,
cartograme, stereograme.

Exemplu:
Figu'
nr.1. - Nivelur comprratlv intre sexe ar varoriror ndii ate variabireror antroFmetdce
-

lotul

mrtor

14.51

145.27

va 100 lor
i

'80
m

Ccncluziile sunt necesare pentru a scoate in evidenld contribulia proprie gi pentm a evalua semnificaiia. Dupd expunerea inir-o fi'azf, a obiectului cercetlrii, se redau rezultatele, interpretarea lor gi perspectivele pe care ie relev6. Se consfiuiescFtaze scurte, care au caracter de sentinfe.
Lista bibliografic6 este intocmitd potrivit unor norme bine codificate. Un principiu elementar obligb la asigurarea concordanlei perfecte intre citerile in text gi titlurile enumerate. Se cere mtiltl grijd in ceea ce priveqte stabiiirea raporlului dintre iucrdrile vechi gi cele recente, dintre cele din !ar6 gi din striinitate, dintre cele personale gi ale altora. Gruparea lucririior se face in ordine alfabetic[, dupd autori sau in lipsa acestora, dupd titlu. ill

fl

ll0

candi{ie principald este consemnarea futuror datelor bibliografice necesare pentru identificarea lucrdrilor semnalate' Pentru articole se enumer6: numele tuturor autorilor (cu virguie intre nume qi iniliaiele prenutnelor), titlul lucririi ?n limba original6 (neobligatoriu), titlul revistei, anul apariliei, volumul, numlrui revistei, pagina inilial[ qi cea finald, iocalitatea unde sunt
editate.

Cerinfele scrisului qtiin{ific


Limbajul qtiinfific este logic, coetent, direct, fErf, contradiclii qi hiatusuri de idei. Literatura qtiinlifica modemi utibzeaz' ftaze scurte, capabile sd transmitd mai inteligibil conlinuftil de idei. Scrisul gtiinlific foloseqte teilneni specifici. Trebuie sd fie concis qi simpiu, clar dar gi amronios. Eleganla gi fiurnuselea stilului sunt
atribute pe deplin compatibiie cu rigurozitatea 9i precizia.

Exemplu: 1. Castelli, Ornella, Peretto, Carlo, The Phylogenesis of Langttage: The Grammar of Gestttre and the h{anipr'lation of I{ords' Human Evolution - An Internationai Joumal, vol. 21, Ed. Springer. Firenze, 2006, pag. 45-49. Fentru cdrli sa noteaz6: autorii, titlul, editura, localitatea, anul apariliei. Exempiu: 2. Ataman, 7., Otologie, Edit. Tehnic6, Bucuresti, 2002.

Principii de tehnsredactara Lucrdrile destinate publicarii se reciacteaz[ in general cu Times Ner.v Roman gi font indrime 12,la un rind gi jumatate' F,xistd insd
particularitdli impuse de cerinlele lucrarii. irnpdrlirea texlului in alineare respectd principiul general a! clezvoltlrii unitare a diferitelor probtreme. CAnd este necesar se pot face note in subsoiul paginii. Reliefarea titlurilor sau a unof cuvinte 9i foi:nu16ri de importanid mai rnare se face prin tipul liteleiol, spalierea lor sau prin subiinieri. Fentnt numeiotdri se foiosesc, ?n ordine succesir'[, cift'eie fomane, cifiele arabe, literele alfabetuiui qi eventu-ai iiniuleie. Un ait sistem de notafie, mai simpiu, recurge exclusiv la cifrele arabe, astf-ei combinate ?ncAt asigur[ subdiviziri nelimitate: 1.; i'1. etc. Importanfa cuveniti trebuie acordata, in orice lucrare, aporatufuti doamtentar Si ilustrativ. Rezultatele sunt foarte frecvent exprimate in tabele. inserarea tabelelor in text se face prin indicarea numirului de ordine. Totdeaurra se ?nscrie titlul deasupra corpului tabelului, indicdndu-se in mod concis con{inutul gi, dac[ este cazui, unitatea de m6sur6. Toate figuriie sunt insofite de legende, care trebuie s5 fie concise. Numerotarea tiguriior Se face independent de oea a tabelelor.

Referatui confine o analizi de ansamblu a iiteraturii care aparfirle unui domeniu anumit, privit[ critic qi de pe o pozilie dobinditi adesea, prin experienfi personal[. Lucrarea trebuie si fie unitari, reflectind chiar in condiliile care
presupun asimilarea unui material eterogen gi ?n parte conh'adictoriu, personalitatea qtiinlifici a autorului.

Disertafiile (tezele) sunt lucrdriie elaborate in vederea oblinerii unui titlu gtiinlific qi conlin, prin scopul propus, aceleagi momente ca un articol obignuit de cercetare. Toate secliunile acestuia apar ?nsd
ampiificate. Organizarea este mai complexd, conlin0nd o introducere caie justific[ cercetarea, o anahzd de ansamblu a stadiului bibliografic, al cunoqtinlelor in problemd. Cercetarea personall trebuie expusi diferenliat, in aga fel incdt aporhrl adus sd fie scos in eviden![, fdr6 duplicitate. in incheiere se formuleazd concluziiie, prin care se concentreazl contributiile aduse.
112

Referinfele hibliografice se exprim[


funclie de cerinlele lucrdrii gtiin{ifice.

in

diferite moduri, in

I lJ

?r

ezentarea

Co m u

nic

Irii

Comunicarea se prezinti intr_un ritm alert, timp de g_ l0 rninute. se prezintb argumentalia fapticd gi descifrarea semnificaliei teoretice a contribu{iei personare (nu e.rdifie bibliografici sau speculafii teoretice). in cadrul prezentdrii se urmdregte selectivitateu, expresivitatea qi nu exhswstivitatea.
Prezentarea cuprinde: enuntarea ipotezei:

l.

2.

3, 4.

in contertui literaturii; materialul investigat: - volumuldetermindrilor, - tehnica de lucnr, - doar linii orientative in metodologie, - se evit6 detaliile; interferarea comentariilor cu expunerea rezultateror; concluzii exprimate rapidar spre a reriefa contribr,rtia
adusd.

definirea problemei abordate,

foarte pufin incadrarea cercetdrilor

r *

Pentru prezentare se extrage esenfialul, un minimum de informafii de care avem nevoie qi redact[m un nou tabei. Graficul ideal pentru prezental'e cuprinde un desen cu dou[ linii. Se foiosesc simboiuri mari, cu distanfe diferite intre linii etc. Trebuie avutd in vedere miqcarea axuiui scriind de la vertical la orizontal. Se foloseqte intotdeauna spafierea nomrali (un spa!iu), fdrd spa{ii inutile pe texful sau graficul de pe slide. Prezentarea coniine doar ideile princip*le dintr-o lucrare. Nu se expune toat5 lucrarea in prezentare. Inainte de prezentare se fac repetiyii in cea mai mare sa16 de conferinle pe care o putem gi.si.

Toate aceste reguli se aplicd gi la postere:

Recomandiri pentru pregdtirea prezentdrii Pcint gi a posterelor

in

Fower

estetic.

Textul cuprins pe un slide trebuie sd se incadreze pe mai putin de qase linii a c6te 35 de caractere (iiterej. Este absolut necesar ca slide-urile sa fie astfel rearizate incit textul gi cifrele s6 poat[ fi citite cdnd le linem in lurnini. DacI folosim culoare pentru text sau grafic trebuie si ne asigur[m cd slide-ul este tot atdt de fizilit pe c6t este de

tirnp muit mai scurt. Un text dactiiografiat normal nu poate fi citit. Se m1resc caractereie; de preferat fiind caracterele de 24 puncie. o Se scriu cu litere foarte mari: - obiectul(subiecful), - introducerea, - concluziiie, - textul pe scurt. " Se numeroteazd blocurile din cadrul posterului, in aga fei ca cel care citegte s[ poati urmdri materialul in mod logie .

Un vorbitor dispune de zece minute penfiu a transmite rnesajul - cel care prezint6 posterul are la indemAn5. un

tunghiular gi nu are mai mult de gase valori. Niciodat6 nu se copiazd un tabel de pe manuscris direct pe slide.

Tabelyl ideal pentru un slide are un format

drep_

lt4
115

Biblio gr afie selectivd l.


2. 3.

r1.

Cockerham, Wiiliam

C,, Medical Sociologt, Pearson

Atkins, P.W., Regatttl per"iodic,Ed. Humanitas, Buculeqti, 1985 Auregan, P., Paiayret, G', Zece etape ale gdndirii occidentale' Ed. Antet, Oradea, 1995 Baciu, Adina, Deficienla auditivd. Incapacitate. HandicaP.
Cancepte anfropologice,
2008

Ed'

Cartea Universitard, Bucureqti,

+.

Barnard, Alan, History and. Theory


Cambridge UniversitY Press, 2000

in

Antltopologl"

5.

6. 7.
R,

Biiaceanu Stolnici, Constantin, Glavce; Cristiaua, Raicu' Florina, Apbvlloaie, Ligia, Incztrsitrne in antropogenezd, EdiL Medicaii, Bucureqti, 2006 B6l6ceanu Stolnici, Constantin, Apdv[loaie, Ligra'

Education, USA, 2004 t8. Cotnas, C., Manttal of physical anthropologlt, Ed' Thomas, Springfield, 1960 19. Cristescu, Maria, Aspecte ale creSterti gi dezvaltdrii adolescenlilor din Romdnia, Ed.Academiei' I 969 L\J, Cumnrings, M.R.., Hwnan Ileredity. Prtciples ctnd [s-cues, West Publishing Company, St. Paul,l'ierv York, San Francisco, i988 1r Davies, J." Hr,unan developneerttal anatomy, R-onald Press L1Company, New York, i963 22. Dr[ginescu, M., Zarnea, G., Revolulia biologicd, Ed' Academiei R.S.R., Bucureqti, 1985 .ti- Dumitra;cu, D., Trepte spre ;tiinfd, Ed' Dacia. Cluj-Napcea,
L1. ^i

Antropogeneza Si geneza culturii, Edit. Ziua, Bucureqti' 2006 Besnier,- J.-M., ionceptele runanttdfii, Ec1' Lider, Bucureqti' 1996 Blacking, John (ed.), The Antropology of the Body, Academic
Press, London, 1977

Bodzsar, Eva 8., Sussanne' Charles, Plrysique and Body Ed' Composiition. Variability and Sonrces of Variations' vol' 3' Eotvos University Press, Budapest, 2004 10. Bodzsar, Eva 8., Zsakyi, A', Man and Enviroment: Trends and
Challenges in Anthropology, Budapest, 2006

Ember, C., Ember, 1f,., Antlzropolog', Prentice ifali, Neu' Jersey, 1986 75. Endclrescu, C., Trafat de Teoria cercetdrii g{iin{ffice, Ed' Foiirorrr, Iagi, 2005 1X Ferernbacli, D., Susanne, Ch., Chamla" Marie-Claude' L'Homme. son dvoitttion. sa diversitd, Doin, Paris. i986 21. Fodoi, O., in cdutarea lrnor permanenle. vt-ii' II, Ed' Dacia" Cluj-Napoca, 1974 Foster, Gtotg* M., Medical Anthropologi'', John Wiley and
Sons

197 4

11. Bonvillain, Nancy, Cttltttral Anthropalo,gl, Pearson Prentice Hall, New JerseY, 2006 17. Boutot, Alain, Invent ar ea formelor, Ed. Nemira Edit' 13. Breton, David Le, Antropologia corpului Si modernitatea' Amarcord, Timiqoara, 2002 14. Capra, F., Conexittni ascttnse, Ed. Tehnici, Bucureqti, 2004 din 15. Charnla, Marie - Claude, Anthropologie Anatomique L'anthropologie biologigzle, Presses Universitaires de France'
16.

29. Gallaudet Research Institute, Assessment attd Demographic Studies, Galiaudet University, Washington, DC, 1991
30.

Gean6, Gheorghild, Antroplogia u'tlturald'


ep
i s t em o I o

Un

profil

gic, Edit. Criterion Publishing, Bucureqti, 2005 31. Glavce, Cristiana, Iancu, Emilia, Elemente de tipologie c o n.r t ittf io n cl d, Edit. B ioedit, Pioieqti, 2002

Guja, Comelia, Aw"a Corpttlui (Jman' Introdttcere

in

chiarelli, 8., L'origine dell'uomo. Introduzione all'Antropologia, (Biblioteca di Cultura Moderna, 812), Laterzy, Roma, Bari, 1978

r971

JJ.

antropolagia indivi&ilai' Editura Polirom, iaqi, 2000 Guja, Cornelia gi coiab', Antropologie medicald - medicind aniropologlcd. lnfomedica, Nr. 8 (78),2000, pag' 31-40

111 r 16

S-ar putea să vă placă și