Sunteți pe pagina 1din 61

,t ]NDRUMAR

DE ATTROPOLOG I E ITI EDI CA1A

ADIh!A BAGTI,

@ Editura T;'.1ffi;;'frT"t Dav'a"

:

i

:,t

ISBN: 978 - 973 -

708 - 476 -7

Editura Universitard,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F.

,,Carol Davila" Bucuregti este acreditatd de Consiliul Nafional al

Cercet[rii $tiinfifice din invaldmdntul Superior (CNCSIS), cu avizul

nr. lI/23.06.2004.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009 a

Consiiiului Nafional al Colegiului Medicilor din Romdnia, privind

stabilirea sistemului de credite de educalie medical5 continul, pe baza cdruia se evalueazd activitatea de perfec{ionare profesional[ a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum qi a criteriilor gi normelor de acreditare a

fumizorilor de educa{ie medicald continu[, Colegiul Medicilor din

Romdnia acr editeazd, (recunoagte ) EDITURA UNIVERS ITARA ,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI ca furnizor de EMC.

w

PREFATA

t

Probabil cd fiecare dintre noi ne-am tntrebst la un moment

dat ,,Ce este omul? De unde vine Si spre ce se fndreaptd? Prin ce etape trecem tn aceastd viald? Care este evolulia noastrd? Ce este boala qi de ce suferim? " Sunt tntrebdri la care antropologia, Stiinla

omului poate da unele rdspunsuri. Antropologia, prin caracterul ei

de sintezd, ca qtiinld complexd, sihtatd la frontiera biologiei cu

Stiinlele sociale ne oferd posibilitatea unei cunoasteri multilaterale a ornului. Este evidentd necesitatea acestui tip de qtiinld integrativd

tn perioada modernd, dominatd de o specializare cdt mai

ac centuatd, care I im iteazd cunoaE terea omului.

in ,,indrumar de antropologie medicald" autoaree Dr. Adina

Baciu, medic qi antropolog, bazdndu-se pe o documentare temeinicd

a inceicat sd ne introducd tn lumea antropologiei medicale, Jdrd a-Si

propune o tratare exhaustivd a vastelor probleme ale acestui

domeniu. Aceastd cdldtorie tncepe cu o prezentare a Stiinlelor

antropologice, a ramurilor Si principiilor antropologiei, precum Si

cu un scurt istoric al antropologiei pe plan internalional Si tn

Romdnia. Dupd ce ne sunt prezentate mai multe tncercdri de a defini omul, autaarea tli continud incursiunea prin variabilitatea biologicd

umand qi prin diversitatea ailturald. Prezentarea tipologiilor

antropologice ocupd un loc deosebit. Printre scopurile importante

ale acestei cdldtorii se tncadreazd noliunile de

ontogenezd,

dedicat

paleoantropologie

filogenezd,

qi paleopatologie. Capitolului

antropologiei medicale autoarea ti acordd multd aten{ie,

pornind de la premisa cd boala omului este totuqi un mod de a fi al existenlei umane Si perspectiva pur naturalistd se cere corectatd Si

completatd. Aspecte ale antropologiei auxologice, ale diferenlierii

sexuale, ale antropologiei genetice, demografice Si ale antropologiei vdrstelor nu sunt neglijate.

De asemenea, Dr. Adina Baciu a tncercat sd nu ocoleascd in

acest itinerar problentele delicate ale antropologiei psihologice Si

cognitive, prezentdnd qi cdteva aspecte legate de individttalitate

Si

ale

personalitate. Repere ale antropologiei etologice qi

antropologiei tanatologice incearcd sd completeze acest parctu,s tn

lztmea E ti inlelor antrop

o I o gice.

Pentru c veni in spr$ilrul studen{ilor Si a tinerilor cercetdtori,

anttoarea prezintd ln finalul vohtrnului etapele redactdrii qi

prezen tdrii une i luu dr i S tiin{ ifi c e.

Este de retwtrcat

faptul ca Dr. Adina Baciu s-a strdduit pe

sd puncteze plasareo aspectelor

Starcursul tntregii htcrdri

antropologice prezentate tn contextul Stiin{elor medicale, motiv pentru care acesf indrumar poafe stdrni interesul spre lecturd Si

studiu afit al anfi"opologilor, cdt Ei al medicilor Si al studen{i.lar.

[s;r*s,

$eful Catecirei de anatomie

Faailtatea de Medicind,

Universitatea de Medicind qi Farmo.cie ,,Carol Davila",

Praf, Uwiv, frr. Alexrlndrw T

Buatreqti

Introducere"

Cupnrns

"

Capitolul 1. $tiinfele antrCIpologice

Definilie; obiectul de sfudiu; metodologie; intenelafiile

cu alte Etiin{e definiiii

Ornul -

istoric al antropologiei pe plan internalionai

Scr.rrt

gi in Romdnia

,

Antropologie gi medicind

,

,.

Capitolul2" Coordonafe

Ramurile antropologiei

antl'spologice

,

Variabilitatea biologic[ umand qi diversitatea culturald

Principii ale qtiinlelor

antropclogice

,

Antropoiogie constitutiona1d

Capitolul3. Antropologie

Filogeneza (originea qi

Succinti incursiune in

biologic6

evoiulia omului)

paleoantropologie

Noliuni de paleopato1ogie

Capitolul 5. Antropologie rnedicalX

Antropologie medical[

Antropologie geneticd,

Antropologia demografich

Antropologia vArstelor

,

"

'"

1

"

"

2

,

."".'

2

7

l0

l3

"28

20

28

2B

32

"."""4s

45

48

52

"'

'.73

'13

88

90

91

Capitolul 6. Antropologie psihologici

Antropologie

psihologicS. Individualitate gi personalitate.

Antropologie cognitivd

Antropologie etologic6

Antropoiogie gi tanatologie

,

Capifolul T. Etape

ale redaetdrii qi prezentbrii

lucririi gtiinfifice

Tehnologia

Structura

Cerinfeie

redactdrii lucririi gtiinlifice scrisului qtiinfific.,

;

Prezentarea comunic6rii

Bibliografie

;

93

93

97

99

10s

105

i 05

lt3

114

ir6

INTRODUCER.E

Ideea redactdrli indrumarului de antropologie medicald a

apirut cu ani in urm6, cAnd rnulli dintre coiegii mei medici mi

intrebau cu ce se ocupd antropologia medicaiE gi care sunt doineniile de activitate aie antropologiei?

ln acest maieriai mi-am propus o prezentare succintl a

diverselor aspecte ale antropoiogiei, tratate anterior de alli

cercet[tori, care s5. inilieze cititorul in tainele acestei gtiinfe atdt de

Am inienfionat si prezint o sintez5. care sd vind ?n

sprijinul tuturor ceior care doresc s6-gi formeze o imagine de

ansarnblu asupra antropoiogiei generale gi in special asupra

complexe.

antropologiei medicale, frr6. a arzea pretenfia unei aborddri originale

gi am[nunlite. Este doar o incercare de a-i ajuta pe tinerii cercetdtori,

pe studenfi, pe medici gi pe cei care vor si cunoasc6 pufin din acest

mare r.nister care este omul, punAndu-le la dispozilie aceste elemente

introductive de aritropologie.

Scopul urmirit a fost acela de a oferi celor interesali nofiuni

de baz6, ale antropologiei qi mai ales aspecte ale interftrenlei acesteia cu medieina, motiv pentru^ care am punctat mai ales

elementele de antropologie medicald. In orice domeniu, zi de zi ne

?nt0lnim cu diferite in-ragini aie antroplogiei, cu atdt mai mult in practica medicald. Pentru creqterea calitftii actului medical, orice

medic are nevoie gi de cunogtinle de antropologie medicall, unele

dintre ele fiind prezentate in acest volum.

Mulfumesc Doamnei Dr. Cornelia Guja gi Domnului Prof.

Dr. Alexandru T, Ispas, la iniliativa cdrora am scris acest Indrwmsr

de antropologie medicald, precum qi tuturor colegilor din cadrul Institutului de Antropologie ,,Fr. L Rainer" ai Academiei RomAne

din Bucureqti care in-au ajutat larealizarca acestui material.

Autoarea

CAPITOLUL 1

$TIINTELE,A.NTI{OPOLOGICE

defini{ie; obiectul de studiu;

metoclologie;

interreBafiile cu alte gtiinfe;

omul * defini{ii;

scurf istoric al antropokrgiei pe plan i*terna{iona} gi fn

R.ornAnia;

antropologie gi medicinX"

Defini{ia, obieetul de studiu,

mrstodoXogia $i

interrela{iile antropologiei crE alte gtiinfe

Antropologia, gtiinra omului a ?ncepur greu. Oamenii inc6

incearcd

sE fie obieciivi referitor ia

subiectele pe care ei le gbsesc a

fi cele mai

dificil obiectivabile: omul qi cultuia. Antr.opoio[ia, prin

sintezl", ea gtiiniE complexi, situatd la frontiera

sociale ne ofer6 posibilitatea unei cunoagteri

Este evidentd neiesitatea acestui tip de qtiinia inodernd, dominatd de o specializire c6t -mai

cunoagterea

caracterui ei <ie

biologiei cu gtiinleie

multilaterale a omului. integlativd in perioada

accentuat[, care limiteazh

ia sirnplism qi la dogma, numai cuprinderea comparativd, criticd gi sinteticfi ?ntregegte viziunea despre OM.

omuiui. Uniiateraiitatea duce

conform Codului

etic al Asociatiei Antropologice Americane

antropologia este *n domeniu academic ai

(aprobat in iunie i998),

Antropologia iqi

gtiinfific.multidisciplinar,

umanitdlii-arheologic, biologic,

care

inciude sfudiul futuror aspectelor

lingvistic ai

socio-cultural.

naturaie gi sociale

qi in

are originea in qtiinlele

umanitate, variind i'

abordare de la cercetarea de bazh la cea

aplicatd gi la interpretarea academic[.

Antropologia reprezintil

- cunoa$terea omului, a oamenilol iumii, fogti gi prezenfi;

- o qtiinfd multi-

,

inter- qi transdiciplinar[ care sflrdiaze

originea qi evolulia biologica gi ciilturald a ornului,

individul qi populaliiie umane;

- o gtiin{lde cuplindere a intregulvi om;

- un nucleu de cristalizare a gtiinlelor despre onz.

Antropologia, ca ;tiinld a omuiui este qtiinla ce are cei niai

complex otriect de eercefare, dat fiind faptul cb omul reprezinti cel

mai complex sistem cunoscut pAnd in prezent in nahirL Fiecare om,

indiferent de nivek-1l cunogtin{elor acumulate, ar trebui sd fie

interesat sd gtie cine este, ce capacitifi posedd gi ce poate face cu viafa pe caLe o are qi aceasta ar trebui s5. fie in fina-l apiicalia cr:rent6 a antropologiei ca qtiinla a omului despre orn. Orice conceplie asupra vie{ii izvorAt6 numai din biclogie este

Dar nicio concepiie asupra vielii nu trebuie sd fie in

subuman5

poaie fi abordatd in

douf, moduri. in sens nadiyional elu"opean (anrropologia fizicd'5,

contrazicere cu biologia. Antr:opologia ca

;tiinld

cuprinzAnd antropobioiogie, studiul raseior, geneticd umanl, fiiogeneza hominidelor, antroporietrie. Deci antropclogia fiztcd

poate fi definit6 ca un cornplex de discipiine care se ocupd cu studiul originii omului, a evoluliei sale fizice gi biosociale. in obiectul sdu

desprindern cdteva componente in ordine logica:

- procesui antropogenezei, ca proces de coirstituire a omului social-istoric qi al organizErii sale anatomo-fiziologice;

- raseologia sau etno-antropologia (variafiile speciei umane in

funcfie de dezvoltarea activitd{ii omului, ?n anumite condilii

geografice);

- leglhra biologic-social, ca factor al dezvoltdrii ornului de-a lungul inhegii sale evolulii.

Cealalt[ modalitate de abordare este cea anglo-saxond,

determindnd constihrirea antropologiei

cuiturale (sau punind

concluzie,

accentul pe latura culturall

a antropologiei). in

antropologia modernb ne poate da rispunsuri multilaterale asupra originii omului, despre limitele lui biologice ca specie, despre

problemele puse de integrarea biologicului in social qi de cultura

creat5 diu epoca cle piatrd pdnd in prezent. Putem defini gradui de

cuiturd al unei epoci, al unei colectivitdti, sau al unui individ'

Metodologic, antropologia presuptme o abordare rnulti 9i interdisciplinard a individului Sr a populaliei umane, prin studii longitudinale sau transversale, in ftrnclie de sex. vdrstd. mecliu

ecogeoglafic, social, cuitural etc.

In antropologie se folosesc rnai multe metode, printre care:

- metoda cornparativd,

- metoda modellrii,

- metode mateiaatice,

- fotografia, reconstmclia plastic6,

- fiiiatie, genealogie,

- metoda

ciasific[rii (er. tipologie constitulionalE,

raseologicd etc.).

Generarea de cunoaqtere antropciogicd este un proces clinam.ic,

foiosind aborcli.ri diferite qi mereu in evolugie. Dintre telzraicite

utilizate de antropoiogi enumerlm: mdsurdtorile, observaliile,

analiza, ancireteie etc.

Antropologia este o qtiin!6 integralizatoare a studiilor despre om, desigur inci insuficient de bine conturatd, ca domeniu gi metodoiogie

specifici, in parte qi datoriti controverseior din lurnea gtiinlihcd gi a

particularitllilor de abordare a antropologiei de citre diverse qcoli

prin

(european#american6

etc.), dar care este importanf* atAt

rezultatele cercetdrii fundamentale care pot

fi folosite in toate

qtiinfele despre om, c6t gi prin latura practicS, apiicativd valorificat6

in mai multe domenii, cum ar fi:

- medicinl (rnedicina legald, pediatrie, medicina gcolar[,

social[, in diagnosticui medical: sindroame genetice, boli

de nutrilie, endocrine etc., ?n anamnezl, in dialogul

rnedic-bolnav, in releaua de asistenll sanitard qi social6,

in psihanaliz[, psihoterapie etc.);

- invdf[mAntul de toate gradele;

- management, seleclia profesionali, de performan{d (ex.

sport, piiotaj etc.), relafiile cu publicui;

- arlele plastice, arhitecturd, proiectare;

4

- industrie (extractiv6, sidemrgicl, constructii de maqini, construciii civile, mobilier, confeclii, iransporturi etc.).

Distinclia antropologiei de alte gtiinfe (cum ar fi: medicina,

biologia, istoria etc.) care se ocup[

cu studiul fiinlei umane constd in

aspectul luat in considerare.

intrebiri. Unde, cdn<i gi de ce au apdrut prirnii oameni care locuiau

in oraqe? De ce unii canieni au pielea mai inchis6 ia culoare decAt

allii? De ce unele iimbi conlin mai inulii teirneni ,,colora!i" decdi

altele? De ce ?n unele societdli bdrbaiii se pot edsdtori cu mai multe femei simultan? g.a.m.d. Deqi aceste intrebdri par a aboi'da aspecte diferite ale existenlei uiriane, in cele din unna ari ?n comun fapti-rl cd

abordeaz6 caracteristici tipice ale poptllafiilor. Acestea pot fi orice caracter uman sau orice obicei uman. Antropologii se ocupd de

aceste caracteristici tipice ale pcpulafiilor umane qi de inodul ?n care

aceste caracteristici variaz1. de-a trungui timpului. ]'Jecesitatea

Antropologii i;i pun diferite tipuri de

cunogtinlelor antropologice este neindoielnicb pentru qtiinlele cate

studiazd ornul gi

populaliile umane ?n istorie 9i in actuaiitate, in

biologie gi in social.

Frsncisc R.ainer

{18i6-i944)

capabii

vedea ?n aniropolog in pi"imul

r0nd, omul de cultur[,

de a interpreta istoria dezvoltarii

genului ulnan, utilizAnd pe l6ngb datele de specialitaie cele i"r'lai

variate izvoare de informalii: biologie generali, fi'zicd, sociologie,

fiind astfel creatonil qcolii

psihologie, artd, istorie, literaturd etc

antropologice din lara

noaslr6 a$a cum o concepem noi asiizi.

Trebuie sd precizdm ins[ cE antropologia nil este singura disciplin[ care studiazd oamenii. Ea se distinge de alte discipline

care au in obiectiv omul prin cdteva principii de bazd, curn ar fi:

principiile de holism,

care sunt centrale

relaiivism qi principiul comparaliei, principii in toate studiile antropologice. Principiul

holisrnului este cel rnai imporlant pentru antropologie. Omul tretruie

inleles in totalitatea aspectelor sale. Holismul cere s6 se ia iu

considerare sistemul politic, economic, religios, arristic etc.

Antropologui consider[ cd fiinla biologicd nu poate fi despirliti de

fiinla culhrraia, dar totodatd trebuie s6 ia in considerare 9i mediul

natural. Aceasta inseamni c6 o cercetare antropologicd este o

cercetare complexi.

5

Principiul unitd;ii dintre organismul uman gi mediul sdu

specific de via!6 reprezintd ideea centrald a ecologiei. Mediul

geografic qi geologic, cel

{rzic qi cel biologic, influen}eazd

dezvoltarea omului. Influentele mediuiui asupra

organismului urnan

se exercitd prin mecanisme variate, fald de cele suportate de

animale; la cele suportate de om intervine in mod esenlial creierui ca

organ de legiturd cu rnediul qi ca organ tr.ofic, in afari de factorii majori, clirnatici gi rie aliinentafie, care pot interveni in diferentierea somatici gi psihicd gi care qi-au pus pecetea ?n zestrea ereditarE a

raselor, trebuie si iinem searna- de

modificS.ri constitulionale, evidenfiate in

psihica a unei generafii.

factori minori care pot induce

infbligarea somatic6 qi

principiul unit[fii dintre biologic qi social

sfudiati aga cum se afl6 ei organizali

imporianld o reprezint5. implicafiiie

boala)' asupra socialului.

const6 in fapful c[ indivizii sunt

sociai in colectivitdfi, dar o mare

factoriior biolo gici (factorul demo grafi c gi

A adopta principiul unitetii dintre non,a.l gi patologic inseamnd

concornitent al structurii antropologice gi al ceiei

coilplexe medico-anrrop"tog1"", principiui

a deprinde studiui

de sdnf,tate, prin echipe

unitdfii dintre prezentul

gi

rrecutul populaliilor- se referi la

perspectiva istoricE, atdt in ceea ce priveqte perioadele

cdt gi in ceea ce privegte ,,microevorufia" popuiafiilor.

lungi de timp,

i. acest sens

antropologia

qi arheologia.

nu se poate dezvolta dec6t ?n strdns6 leglturd cu istoria

Principiul retrativismului menlion eazd c6 fiecare sistem

uman,

fiecare cultur'b, fiecare societate, este ceea ce este din cauza

combinaliei dintre factorii

poate fi v6zut numai in principiu, ca termen de referin!6. Aceasta

biologici, culturali gi de mediu. sistemul

irrseamnb cd ceea ce este studiat pe moment, trebuie

fuircfie de sistemul in care se g6seqte. De exemplu, obezitatea este

consideratf, frumusele

trisdfur[ este bunl sau Antropologii studiazd

la unele popoare. Antropologii nu spun cE o

inierpretat ?n

rea, aceasta este preocuput"uilto, cei.cet6tori.

fonna, structuri gi fi.inc1ia caracteristicilor

gi

obiectele materiale au formd,

poate lua cliferite forme in

(trlsaturilor) sisternelor. Manierele, pattern-urile

structur[ gi funcfie. De exemplu, umorul

diverse societdli. Forma umorului, allturi de forma altor

caracteristici gi de modui in care fiecare caracteristici influenieazf 9i

la celelalte, este strucfura sistemului' Modui in care

se rapofteazd

fiecare

fuiiclia elementului (una din funcliile umorului este reducerea

tensinnilor intre oameni). Antropologui este interesat de proces, de interacfiunea elementelor din sistemul biologic sau culfurai qi de

felul in care o schirnbare in forml, sttucturd sau func{ia elementelor,

antreneaz| celelalie elemente. Biologia 9i cultura sunt vdrote in

dinamicE. Una din concluziile generale ale antropoiogiei este c5

oamenii sunt foarte asemlndtori unii cu al1ii. Ceea ce variazd este stilul de via1d. O mare importanla in antropologie are metoda comparaliei contrastului qi al sintezei. Sarcina comun[ a antropologilor este de a

cduta, de a descrie, de a otdona, a analiza gi a sintetiza date clespre

natura omuiui qi variatele ei configuralii. Antropologii caut6

universalul prin analiza aseminSrilor qi diferenlelor gi incearci s5"

pi'ezicd aseminiri gi diferenfe prin analiza universaiului.

Revenind la cele spuse anterior privitoare la firnclia umomlui ?tt

reciucerea tensiunilor, incheiem cu o definifie datd de Cioran hi stilui

siu caracteristic: ,,Antropologia este tin amestec de zoologie gi

psihiatrie. Pofi construi utopii plivinci doar floriie. Paradisul nu-i un

element al sistemului contribuie la funclionarea lui este

apendice ai botanicii l"

Defini{ii ale omului

intrebarea fundamentald a anffopologiei fizice este: ,,C

inseamnd si fii om gi care este natura speciei umane?" Rdspunsurile

au fost variate: de la cele ce includ simple observagii, pind la cele

eiaborate pebaza unor teorii savante.

Platon a definit omul ca fiind un ,,biped fEr6 pene"; o primi incercare de a-l trece in rdndul animalelor.

Omul este singuntl anirnal care roqegte sau care ar trebui sd roqeasc[, spune Mark Twain, iar un anonim a notat ,,omul este

singurul animal care mindnci cdnd nu-i este foame, bea cdnd nu este

insetat gi face dragoste in toate sezoanele".

secoluiui al-XX-lea. i'

ca o gtiinld

cdtre

aceastr perioadE antroporogia se constituie

zoologiei sistematice de

,,pur nahlrarist[" (dezvoltarea

Ch. Linne, a

zoologiei experimentale a

lui G. Buffon, a

a".rta este

anatomiei

cornparate de cdtre cuvier qi sant-Hiiro; ).

prim*l sdu act ar

devenirii, ca gtii'fd pur biorogi"a, "onoitionatd de

evolufia gtiin{elor naturii.

Scurt

istoric al anfropologlei pe ptan infereia{ional qi

in R.omSnia

Termenul de

antropologie {gt.

anthropos,,om,, si /ogos ,,discurs,

,'J-mai mare

;i;

epocii

cuvant, gtiinfd") a fost creit encictopedisr al antichitalii

predarwinie ne ( -t 84 -322 i.H.).

de aristotei clin.stagira,

qi cel mai mare

;i;i;;

in rucrdri re sare,,r storiu"uni*ur*ror,,,

biologic,

psitrlc qi ,".i"f. Este

r-

,,Politica" erc. prezint' omul

consideratfondatoruladevdrateiantropJiogii.

Kufl Linnd

nahrras" (1735),

(1707-177g) in monumentala iucrare

,,Systema

ageazd omur, denumit de ;i i";r;'ro)r",rr, r,

antropomorfe. Dupd.

in patni ,-orn, Ho*o

Ho;; ;;icanus,

ordinni primatelor aldturi de maimulele

nomenclatttra binard, Linnd clasific' 0amenii

europaeus, Homo americanus, Homo asiaticus

fiecare rasd avdnd

$i' trlsituri qi temperamente distincte.

Intre 1749-17g9

aparc, in 44 d,e volume, ,,Istoria nafuraid,, a lui

il

";;;;;;i"'ii'

r,r_,.u rasere umrane dup6

George-Louis Buffon (1707-nzy)-

fundamenteazd

nofiunea.ie rasd gi llasifica

principiul geografic,.

distingdnd qur. ,url, polard_

lapond, mongold

europeand, etiopeand si americanri. sif'eaz'

- tdtar6' subasiaticd,

omul aldturi de rnaimufe,

consicler'nd'urangutanul ca ,,prima

dintre ou*.ni 1

,,.

Adrlr,t,

maimufe sau ultimul

";cfiunea

crintre

modificatoare a mediului: clima

hrana afeeteaz|

forma inte lectual f,

J'F' Brumenbach

dintre creatorii antropologi"i

humani varietate

influenleazd forma exterioar', iar

(r752^rg4a) medic ai naturalist german, unur

_"*-giiinga,-in

t;r.

tucrar"u ru-,,n"

g"n"ri,

bazere anatomice

are

ttiti-rur'(1775t

clasificdrii tipurilor

lo

umane, inslstdnd "Jp;':;;ortanlei

craniologiei. Dupb el, diversitatea umand are Ia bazd urmdtor:ii factori: clima, alirnentafia, mediul de via!i, ereditatea. Face o

clasificare a speciei umane in cinci rase: galbend, atbd, roSie, brund,

neagrd. considerd rasa aib* - rasa centrald, cea neagrh gi galbeni -

extreme, iar rasa rogie qi cea brund - rase intermediare.

In

1787 apare, la Laussanne, incrarea pastorulili protestant

chavannes, ,,Essai sur 1'Education inteiecruelle avec

science nouvelle" ?n care definegte antropologi a * stiinla generald a

le projet d'une

-

omului. Aceasta ar trebui s6

cuprindd urmitoarele ramuri:

1. Antropologio" propriu-zisd sau gtiinla despre orn qi natura

sa, plecind de la aserndnirile qi deosebirile fat6 de animale 2. {antropologia fizica);

Etnologia;

3. Stiinfa despre om considerat ?n funclie de inteligenth, activitate, nonnalitate (ltsihoto gia);
4.

gtiinfa

iimbajuiuil

5. gtiinla reiigiilor.

seboiul al XIX-iea va fi un secoi ar marilor biologiei (cuvier, I-aroaren, Darwin) gi ar primeloi

i:ersonalitili ale

descoperiri cie

raselor). se

1g59)

9i

oameni fo sili (Neandefthai, cr6-Magnon, F itecantropul). predomind.

antropologi a fizicl (antropometrie, craniometrie, studiul

intemeiazd

prirnele societifi de Antropologie (ex. paris,

teorii

7yar

pseudoqtiinfifice care suslin inegalitatea raseior

(Golineau, Galton).

secolui al XX-lea se remacd prin dezvoltarea gtiinlelor

bioiogice

(originea qi evolulia omului), a arheologiei, a lingvisticii, a teoriei

sistemelor qi a teoriei informafiei, a geneticii (codul genetic, ADN,

gena, inginerie geneticd, clonarea, ,,proiecful genomuiui urran',), a

raseologiei (rasismul), precum qi a biologiei populaiiilor. in aceastd

perioadh in suA predominI antropologia

culturtlE, iar in Europa cea

fizicd' qi culturali. in acest secol s-au descoperit

Sinantropul

ltlzt;,

Aushalopitecii (1924, 1974, lgg}), proconsulul

(1943), Homo

erectus (1949), Homo habilis (1964).

Antropologia romf,neascd incepe secoiul al XVII-lea prin Nicolae Milescu

sd. prindd confur inc[ din

spfltarul, iar in secolul al

XViII-lea p'in Dimitrie cantemir (Descriera Moldovei - 17l6).

ll

.1:rtr

,i:li

r':li

in secolul al xlX-lea apare ,,Antropoiogia

sale" (1830) a lui

sau scui15. arbtare

despre orn gi insuqirile

Cihac face referiri la

cranioiogie. tn aceastd perioadd Mina qi friicolae Minovici

variabilitatea umand, iar Al. Obedenaru la

P. vasici Lingureanu, r.

Instifuhrl Medico-Legal gi dezvoltS. antropornetria,

infiingeazd

portreful vorbit etc. in secolul ai XX-iea, antropologia rom6neasc6 este marcatd cie mai muite personalit5li care iqi vor aduce o remarcabild contribulie

la dezvoltarea acesteia. Dintre acestea amintim: E.

Fittard, v.

Farhon

Lebzeltex" {tipui

antropologic al romAniior), C" I.

iantropologie clinic[, tipologie), D. Garsti (antropologie social6), s.

I. Rainer (cercetdii

antropologice in trei sate, in 1937 organizeazl,la Bucuregti at xvli-

lea congres intemafional de Anhopoiogie gi Arheologie, iar ?n i 940

Mehedinfi (antropogeografie), Fr.

inl=rinfeazd Instirutui de Antropoiogie din

perioadi apar mai mulie societi{i (qcori} de

oraqe din tar6, cum ar

fi:

Bucuregti). in aceasti.

antr.opologie in nariie

la cluj-Napoca (papilian, Veliuda.

Fdcdoaru, Mdnuild, Preda, Halieganu.

Rogca, Necrasov),

Rdm'eanfu), ia [aqi (Botez,

Rainel).

la Bucuregti (D. Giisti, Fr. L

Antropologia romaneasci intr5 intr-un

proces de reorganizare dup6"

pe rand, iaboraior ,,v.

A'tropoiogice al

1950. institutul de Antropologie devine

Babeg" (1974-1990), centrui de cercetdri

Academiei Romdne, iar in cele clin urma redevine trnstitutul ele

Antropologie,,Fr. I. Rainer" al Academiei R.omffne.

Activitatea qi

viala mai multor cercetitori s-a impletit cu existenla acestui

institut, cum ar fi: $t. Milcu, H. Dumitrescu, M.

ciovArnache, oiga

Firu, D.

Necrasov, C.S. Nicolaescu-plopqor, C. Maximilian, p.

Nicolaescu-Plopqor, suzana Grinfescu-pop, Maria cristescu, Th.

EnEchescu, c. Rigculia, v. carameiea, v. Sdrrieanu, cristiana

Elena Radu, G. Gean6, C:

Glavce, Maria Vlidescu, Cornelia

stahovschi,

Eleonora Luca, V.

Guja,

I. oprescu, Matei St6rcea-crdciun, Nadia

llulpe,

Mihd,ilescu, L popovici, L. Mdrcug" H. Schrnidt,

Al. Rudescu qi mulli al1ii.

t2

Antropologie gi rnedicind

Antropoiogia arc rbddcini care au plecat din domeniul ,,afiei

vindecdrii oamenilor". Fe mdsura complexificdrii preocupdriior des- Dre om qi despre oameni, antropoiogia s-a difefenliat de medicina

antropologia fizica, se

propriu-zisa. O amrmitd rarnuri, respectiv

totuqi, in mare mdsur6

cu aceasta, ajungdnd s[ se con-

,.rpiupun.

strrule

chiar ca un suport al sdu. Principaiele teze a\e antropologiei

pot fi considerate ca fundamente teoretice peniru o practicd medical[

cat

mai adecvat*. lv{odelele experimentale cdrora le dator'6m multe

din succesele medicinii nu trebuie sd ne creeze impresia cE efica-

citatea medicinii se explic6 numai prin inleiegerea biologiei

organismuiui uman.

Desigur existl o biologie specific uman6, dat viala uman[ se

cere examir-rat6 in coordonateie sale psihologice, sociologice, cuit';-

rale, g.a.m.d. Numai o euprindere a tufuol acestor aspecte ooaie

fundamenta un uinanism medical cu adev[rat Stiinlific. Medicina se

ocupi cu edifrciul corporal unfan, cu funcliile aeestuia, cu modi-

ficaiile anaromice gi fiziologice aduse de boal6, cu cauzele 9i con- secinleie boliior gi ctl vindecarea ior'

siridiazl specificui