ICOANE PE STICLĂ DE LA DATATE (1830-1901

)
DIN COLECŢIA POIENARU
Dacă după 1950 amatorii de artă şi muzeele încep să fe interesate de picturile ţăranilor români,
să le adune şi chiar să le expună, ultima descendentă a vestiţilor zugravi de icoane din Laz, Maria Deac
Poienaru, nu se mulţumeşte doar cu noua recunoaştere a acestei arte. Se gâdeşte la mai mult şi
colecţionează şi orgaizează, în chiar casa sa, un mic muzeu cu icoane pe sticlă. Asfel, din 1962, Maria
Deac Poienar, expune pe pereţii "caerei de jos" a casei cu nr. 72 din LazI, icoane ale strămoşilor săi,
adunate de prin pivniţele Iăzenilor şi săsciorenilor. Alături de icoane, pe pereţii albi a atâat căni,
prosoape. Deasemenea, a aşezat un rzboi de ţesut şi chiar un colţar (un dulap de lemn), pictat de bunicul
Maiei, Tie Poienaru. În colţul din stânga al camerei-muzeu atâmă unele din icoanele realizate de dânsa.
În urma vizitării casei Poienarilor în 1972, cercetătorii Iuliana şi Dumitru Dancu, în lucrarea
Pictura ţrăească pe sticlă (apărută în 1975, la Editura Meridiae), anaizând caracteristicile centrului
Laz, s-au referit şi la unele icoane găsite în această colecţie. Nu s-a alcătuit însă un catalog şi, din
nefericire, unele din icoanele afate atnci în colecţie, astăzi - în 1996 - nu le-am mai găsit pe pereţii
camerei Mariei Poienaru (spre exemplu, Iuliana şi Dumitru Dacu reproduc la pagina 102 a cărţi mai sus
citate, o Cină de taină semnată de Partenie Poienariu şi datată 1893). Piesele au fost achiziţionate de
diferite muzee sau de către particulari, după cum ne-a informat proprietara colecţiei3.
Colecţia numără acum treizeci de icoane, dintre care două aparţin centrului de la Gherla, una de
la Nicula, iar alte două au fost pictate în Făgăraş şi Ţara OItului. Două icoane din colecţie sunt semnate
de Maria Deac Poienaru, iar trei de către nepoata acesteea, Aurora Stanciu4 •
Ne vom limita în lucrarea de faţa doar la cercetarea icoanelor de Laz datate aflate în colecţie
(excluzându-Ie pe cele ale Mariei Poienaru şi ale Aurorei Stanciu, ele reprezentând o fază nouă şi ultima
în evoluţia centrului Laz). Am identificat astfel patru icoane datate şi semnate şi alte şase numai datate.
În ordine cronologică acestea sunt:
Isus învăţator (90,5 x 43 cm), icoană datată 1830 şi semnată "Simion Zugrav Laz".
Judecata de Apoi (45,5 x 39,5 cm), icoană datată 1832, nesemntă.
Învierea Domnului (prăznicar cu 12 scene) (47 x 40,6 cm), icoană datată 1836, semnată "Simion
Zugrav Laz".
Învierea lui Isus Hristos (prăznicar cu 12 scene) (59,8 x 48,8 cm) datat 1856, nesemnat.
Arhanghelii Mihail şi Gavril (52 x 42 cm), icoană datată 1876, semnată "Ilie Laz".
Învierea lui Isus Hristos (prăznica cu 27 scene) (51,5 x 40,5 cm), datat 1891, semnat "Partenie
Poienaru Zugrav din Lazu".
Sf.Gheorghe (37X28,3 cm), icoană datată 1893 (8/9) semnată "Laz, Zugrav ilie Poienar"
Maica Domnului Jalnică, (51X41 cm), icoană datată 1900, nesemnată.
Sf. Prooroc Die (51,5X40,5 cm), icoană datată 1901.
Sf. Trei Ierarhi (51,5X40,5 cm), icoană datată 1901.
Cea mai veche icoană datată din colecţia Poienaru îl reprezintă pe Isus Hristos pe tron (fig. 1 ), în
haine de arhiereu, "tronând peste lume,,5. Icoana este relativ bine păstrată. Semnătura zugravului, pema
pe care odihnesc picioarele lui Isus s-a păstrat în întregime. Chipul pictat al lui Isus s-a decojit în timp; se
mai păstrează doar conturul feţei, părul, coroana de împărat şi aureola. Lipsa corsetului a grăbit această
deteriorare. Reprezentarea lui Isus în această postură este corectă. El ţine în mâna stângă Evanghelia
Maria Deac Poienaru continuă şi astăzi meşteşugul picturii pe dosul sticlei. Atelierul său a devenit şi el loc de expoziţie, dar
numai al creaţiilor proprii.
¯-�.'
lnfonnaţii obţinute În urma discuţiilor avute cu Mara Deac Poienaru, În iulie 1996.
În iulie 1996.
4 De asemenea, nu iim luat în consi derare Ó prăznicar afat într-o st< proastă de conservare şi o icoană reprzentând "Sfânta
Treime", pictată la 1845, restaurată şi reîntregită de Maria Dcac Poenaru prin aplicarea unei bucăţi de sticlă peste suportul
iniţial şi prin adăugarea unei bucăţi dintr-o icoană a Sf. Gheorghe.
Michel Quenot, Icoana, fereastră spre absolut, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1991, p .91.
126 1. PURCAR
-------------_. _ --_.
(deschisă la un text din Matei 25,356), iar cu dreapta face
semnul binecuvântării. Influenţa barocului În pictura lui Simion
îşi spune cuvântul în această icoană, chiar dacă într-o tentă mai
redusă (Simion a mai "scurtat" puţin din tronul baroc, dar a mai
păstrat oramentaţia bogată).
Semnătura şi datarea icoanei este importantă nu numai
pentru ra.ritatea acestui obicei printre zugravii de icoane, ci şi
dintr-un alt punct de vedere. Iuliana şi Dumitru Dancu,
referindu-se la pictura pe sticlă din centrul Laz, considerau că,
chenarui cu flori roşu şi frunze verzi apare atât în icoanele lui
Ilie, cât şi în cele ale lui Simion .. de pe la mijlocul veacului al
XI-lea7• Icoana din colecţia Poienaru demonstrează că Simion
l-a folosit mai devreme. În icoanele descoperite până acum şi
pictate de Simion până la 1830, nu apare chenarul floral. Flolile
erau dispuse doar pe suprafeţele libere ale fondurilor realizate
Fig. 1. în general în alb-gri.
O altă icoană - "Judecata de Apoi" - datată] 832 este şi
ea destul de interesantă. Iuliana şi Dumitru Dancu nu o amintesc, dar Gelu M. HărdăIău, într-un articol
referitor la tematica icoanelor din centrul Laz8, referindu-se la tema Judecăţii de Apoi,aminteşte că cea mai
veche icoană cu această temă datează din 1832 şi se păstrează în colecţia Poienaru9.
Icoana Judecăţu de Apoi, aşa cum rezultă din piesele publicate deja şi din altele păstrate în colecţii
particulare din judeţul Alba, constituie, asemenea Cinei, o temă perpetuată în timp în centrul LazlO. Scenele
Judecăţii sunt realizate conform erminiilor. Pe şiruri de nori albi stau grupaţi, după rang, Isus, Matia şi
Ioan, cetele îngereşti. O treaptă mai jos vin apostolii şi prorocii, apoi cuvioşii şi mucenicii, toţi
înveşmântaţi în aur. Centrul este ocupat de tronul Hetimaseii, în roşu-sângeriu; în colţul din dreapta jos
"drepţii păşesc către uşa Raiului, conduşi de Sf. Petru. În colţul opus, gura Leviatanului absoarbe păcătoşii.
Icoana este spartă în colţul din dreapta sus; lipsind o bucată de sticlă. Partea lipsă a fost completată ulterior
cu o imagine - parte dintr-o ilustrată - reprezentând Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.
O "Judecată de Apoi" din colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia i-a fost atribuită de Doina
Hopârtean lui Simion Poienaru - Adrian Silvan Ionescu, cercetând colecţiile particulare de icoane pe sticlă
din Bucureşti, a depistat o icoană a Judecăţii datată 1840 (în colecţia Ciobanu)12.
La 1832 doar Simion activa la Laz, deci şi acest tip a fost "lansat" de el. O reprezentare
asemănătoare a scenei Judecăţii de Apoi, dar într-o manieră mai simpli stă, întâlnim în Mărginimea
Sibiului, o icoană semnată Matei Popa şi datată 1832 fiind reprodusă de Marcela Focşa şi Corel Irimie
în albumul Icoane pe sticlă 13.
Alte trei icoane datate din colecţie sunt aşa-numitele "prăznicare"- icoane de sărbătoare, icoane
împărăteşti, reprezentâd "Învierea lui Isus". Două prăznicare simple - cu 12 scene - şi unul dublu,
îmbogăţesc prin valoare colecţia Mariei Deac Poienaru.
Prăznicarul datat 1836 este semnat de Simion Zugravul într-o bandă albă, pe latura de jos a scenei
6 Evanghelia lui Matei: "Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care va fost pregătită de la întemeierea
lumii". În icoană apare "(V)eni-(iti) b!agloslovitţii) pă(nnte) lui meu".
I.Dancu, D.Dancu, Pictura ţăăească pe sticlă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1975, p.99.
8 G.M.Hărdălău, Tematica icoanelor pe sticlă din centrul Laz, În Apulum, XXIII, 1986, p.373-383.
Ibidem, p.373.
ÌÜ
Chiar şi astăzi, Maria Deac Poienaru mai primeşte comenzi pentr icoane cu această temă; În atelierul din Laz am găSit două
astfel de icoane în lucru.
1
1
D.Hopârtean, Catalogul colecţiei de Icoane pe sticlă a Epicopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, în AflUlun!, XXXI, 1995,
p.512, nota 41.
12 A..Silvan Ionescu, Me�eri, teme iconografce ş analiza estetică a picturii pe dosul sliclei, cu mijloacele criticii de artă, În
Revista Muzeelor, nr.I, 1995, p.39
M.Focşa, C.Irimie, Icoane pe sticlă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968, pI.87-88.
Icoane pe sticlă de Laz datate (830-1901) din Colecţia Poienaru 127
fiind reprezentată "Învierea" (s-a mai păstrat Sin[nion] Zugr[av] Laz)14.
În scena centrală, Simion a pictat mormântul închis, lângă care se afla Maria (la dreapta) şi
purtătoarele de mr (la stânga). Isus în mandorelă, poartă crucea, simbol al biruinţei creştinismului. În
douăsprezece casete, despărţite de chenare aurii, sunt reprezentate cele douăsprezece mari sărbători
ortodoxe: Rusaliile, Ispasul, Floriile, Buna-Vestire, Naşterea Precestei, Botezul lui Isus, Naşterea lui Isus,
Vedenia, Ziua Crucii, Stretenia, Adormirea Precestei, Obrecenia. Dacă în cele douăsprezece casete
predomnă foiţa aurie ca fond, scena centrală este zugrăvită în alb. Prăznicarul se află Într-o stare proastă
de conservare. Este spart în colţul din dreapta jos şi crăpat pe diagonala stângă; corsetul iese în marginea
dintre sticlă şi ramă; rama a fost revopsită de fostul proprietar cu vopsea verde, probabil pentru a se
"asorta" cu mobiiierul.
Cel mai vechi prznicar datat de Simion - descoperit până acum - se află în colecţia de icoane pe
sticlă a Muzeului de Istorie din Cluj - datat 183315. Un altul, datat 1835, am găsit în colecţia de icoane pe
sticlă din Loman, dar la nici unul nu predomină foiţa aurie (o tehnică preluată de la Savu Poienall, primul
pictor al Lazului)16.
Al doilea prăznicar simplu al Lazului prezintă tot o
Înviere (fig.2), dar într-o altă manieră. Prăznicarul este datat
185617 şi are fond de foiţă argintată. Pe laturile din stânga şi din
dreapta ale icoanei întâlnim un motiv fecvent utilizat de Pavel
Zamfir: unghiuri albe, dispuse în romb, pe un fond roşu.
Cea mai veche icoană pictată de Pavel Zamfir datează
din 187418 şi în general se consideră că acesta şi-a desfăşurat
activitatea de zugrav pe sticlă între 1874 şi 190919. Deci şablonul
temei şi motivul unghiurilor albe le datorăm tot lui Simion.
Prăznicarul este interesant şi prin scenele abordate.
Alături de scena clasică a Învieri, întâlnim în cele douăsprezece
casete nu marile praznice creştine, ci scene din ciclul patimi lor
lui Isus Hristos (două casete sunt sparte în colţul din dreapta sus;
se mai păstrează doar hârtia argintată): Ruga de pe Muntele
Măslinilor -"se roagă", cu litere chirilice negre, Prinderea lui
Isus, probabil "Isus la Ana şi Caiafa", "Întemniţarea lui Isus", "La
Pilat" (cu litere chirilice negre), "La Stâlp", "Încununat cu spini",
"Purtarea crucii ","Răstignirea", "Îngroparea lui Isus". Cromatica
redusă: argintiul fondului, verdele, maroniul închis şi deschis folosit pentru drapaje, albul, contrastează
cu roşuI chenarului. Uniformele soldaţiIor romani sunt desenate după modelul uniformelor maghiare2
0
.
. Prăznicarele de Laz cu scenele patimilor sunt rare. Iuliana şi Dumitru Dancu menţionează un
prăznicar identic cu cel din colecţia Poienaru, datat 1841, semnat numai cu iniţialele lui Simion21.
O piesă valoroasă a colecţiei Poienaru este prăznicarul "Învierii lui Isus" cu 27 de scene (fig.3)
desfşurate pe verticală. Aceeaşi [uliana şi Dumitru Dancu menţionează existenţa a două prăznicare duble
semnate şi datate de Partenie Poienaru22. În 1996 nu am mai găsit decât unul. Alături de marile praznice
MentIOnat de luliana şi Dumitm Dancu, op.cit., p.97.
Icoana-prăznic:lr este reprodusă de I. Muşlea, în Icoane pe slicLă ş scilogrvurile făranilor români din Transilvania,
Bucureşti, Editura Grai şi sufet. Cultura Natională, 1995,
·
D.33.
Í^
D.Hopârtean, op.cil .. p.520.
̯
Mentionat de Iuliana şi Dumltru Dancu, op.cit., p.97.
¡t
D. Hopârtean, op.cit., p.525.
19 G.M. HărdăIău, Pavel Zamfr - reprezentant de seamă al centrului Lz, în Apulum, XVIII, 1980, p.631, cu icoane datate
începând de la 1876, în biserica din Dumbrava-Marga; D. Hopărtean, Op.cil., p.525, menţionează o icoană din colectia
Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia pictată de acesta la 1874.
2
0
Lucm deloc neobişnuit în pictura pe sticlă, mai ales în icoanele din Ţara OltulUl şi Făgăraş.
2
1
lcoana-prăznicar se află în colecţia personală a cercetătorilor, I. Dancu, D. Dancu, op. ci/., p.97.
22 Ibidem, p.99, reproducere p. l 03.
128
Fig. 3.
I.PURCAR
creştine, încadrate în aceleaşi chenare aurii, apar reprezentaţi
Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Arhanghelii Mihail şi Gavril, Sf.
Dumit, Sf. iie, Sf. împăraţi Constantn şi Elena, de asemenea
Tăierea împrejur a lui Isus Christos, Tăierea Capului Sf. Ioan,
Cei patruzeci de mucenici şi Naşterea lui Ioan.
În caseta din dreapta jos, prăznicarul este semnat
"Partenie Poienaru zugrav Lazu" şi datat 1891. Iuliana şi
Dumit Dancu reprduc acest prăznicar în Pictr ţăăească
pe sticlă la pagina 103. La pl. 119 a aceleeaşi cărţi, cercetătorii
reproduc un alt prăznicar dublu, dar cu scene desfăşurate pe
orizontală. prăznical a fost depistat într-o colecţie particulară
(Colecţa Ciobanu, Bucureşti). Diferenţele în reprezentarea
scenelor sunt nesemnifcative, doar Sf. Haralambie este înlocuit
în prăznicarul din colecţa Ciobanu, cu Sf. Teodor Tiron .
Partenie Poienaru a dezvoltat mai ales maniera
miniaturală în cadrul şcolii de la Laz. De altfel, el este cel care
a introdus şi schema prăznicarului dublu în acest centru23.
Desenele sunt libere, desprinse de şablon, fră detalii
oramentale. Coloritul deşi nu prea bogat este remarcabil prin
armonizarea tonurilor. Surprnde mai ales reuşita degradeurilor,
realizate prin trecerea de la alb la roşu - prin galben şi portocaliu -, un degradeu întâlnit numai la Patenie.
În 1891 Partenie avea doar 20 de ani. În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia se găsesc două
prăznicare duble semnate de Partenie la 1889
2
.
hg.4.
23 Ibidem, p.99.
24 D. Hopârtean, op.cit., p.522.
25 Infonnaţii Maria Deac Poienaru, iulie 1996.
Prăznicarele necesitau "mult lucru"; ele se plăteau
destul de scump: "două feldere de grâu ,,25. Dar, aceste
adevărate cărţi de religie, adevărate "biblia pauperum" cum
le numea Ion Muşlea26, ofereau pictorului ţăran şansa
demonstrării talentului de desenator. Dacă în Ţara Oltului s-a
încercat pictarea unor prăznicare cu treisprezece scene27,
prăznicarele duble par a fi "prins" numai la Laz.
Icoana "Arhanghelii Mihail şi Gavril" (fg.4) din
colecţie este datată 1876 şi semnată cu litere chirilice negre
"Ilie, Laz", în marginea din dreapta a icoanei28• Icoana este
deosebită prin realizare. Nu doar desenul, ci şi armonizarea
culorilor dau impresia unei adevărate opere de artă.
Arhanghelii apar fecare cu însemnele lor: cu crucea Mihai 1,
cu frunza de palmier Gavril şi cu aureole aurii. Capetena
îngerlor, Mihail şi mesagerul lui Dumnezeu, Gavril, poartă
globul cruci ger, cu însemnul "IS.HR.NlKA" (Isus Hristos
Învigător).
Arhanghelii plutesc pe nori, realizaţi în degradeuri
de gr. Între cei doi arhangheli, ilie a aşezat florile specifice
Lazului, pentru a decora spaţiul rămas liber. Realizarea
chipurilor celor doi arhangheli, (o încercare de redare a
caraţiei, prin alb, gri şi roz), presupune un model catolic
1. Muşlea, Icoane pe sticlă ş xilogravurile ţăanilor români din Transilvania, extras din Steaua, nr.ll, Cluj, 1968, p.76.
Vezi reproducerile lui Iuliana şi Dumitru Dancu, op.cit., pl.71 şi 73.
28 Ibidem, doar reproducere, p.1 O 1.
Icoane pe sticlă de Laz datate (1 830-1901) din Colecţia Poienaru
care i-a servit zugravului. Tema nu este nouă. Cea mai veche
reprezentare a Arhanghelilor Mihail şi Gavril, datată de mâna
unui pictor al Lazului, depistată până acum, este din 1813 şi
aparţine lui Savu Poienaru29. Icoana lui Ilie reprezintă însă o
evoluţie în stilul Poienarilor. Aceeaşi temă, dar nici pe departe
atât de reuşită s-a perpetuat pâna la Aurel Rodian şi Maria Deac
Poienaru.
Icoana "Sf.Gheorghe" este datată 8 (septembrie?) 1893,
cu cife chirilice (apare semnul de prescurtare folosit în alfabetul
chiliric: 8/9; 893). O astfel de datare am mai întâlnit într-o icoană
pe lemn pictată în Laz din colecţia Muzeului Orăenesc Sebeş, iar
Iuliana şi Dumitru Dancu au găsit o icoană pe sticlă semnată de
Partenie Poienaru la 1895 (da cu cifre arabe), cu o datare a zilei
şi lunii anului: 1411030• Î acelai chenar cu ruje roşii, dar dispus
numai pe două laturi, este pictat Sf. Gheorghe, sfântul militar,
călare pe un cal alb.
Î
n dreapta sfântului apare fata împăratului,
iar la stânga jos, balaurul ucis de Sf. Gheorghe ("scorpia" cum
este caligrafat pe icoană). Vopseaua albă ce colora capul calului
s-a decojit. Realizarea veşmintelor militare ale sfântului şi mai
fIg. 5.
ales omamentaţia bogată a şeii calului, presupune şi ea inspiraţia dintr-o icoană pe lemn.
129
Icoana este crăpată la partea inferioară, unde se afă inscripţia. Se mai poate totuşi citi: "Laz,
zugrav ilie Poienaru".
"Maica Domnului Jalnică" (fig.5) apare în colecţiaPoienaru în două exemplare. Doar o icoană este
datată 1900, cu litere mari albe. Deşi spartă în mijloc şi lipită inestetic cu bandă scotch de posesoarea
icoanei, am luat-o în considerare pentru datare şi pentru frumuseţea realizării.
Şi această temă este una specifică Lazului, considerată ca find introdusă în Laz de ilie Poienaru31.
Maica Domnului este reprezentată cu mâinile încrucişate, cu capul uşor plecat înainte (este o imagine
inspirată din iconografia apuseană catolică, da adaptată de Ilie la
pretenţiile şi posibilităţile picturii pe sticlă). Maica Domnului
poartă mafaron negru tivit cu auriu; la stânga Mariei se află Isus
răstignit pe cruce şi doi heruvimi.
Î
n colţurile superioare ale
icoanei sunt reprezentati Arhanghelii Mihail şi Gavril. La .
marginea dealului, deasupra căruia apare o biserică, găsim
datarea, cu cifre mari albe: 1900. Colecţia Stancu din Loman
păstrează o icoană asemănătoare semnată şi datată de Pavel
Zamfir la 1892. O altă icoană a Maici Domnului Jalnice, a fost
descoperită de I.M. Neda în Cugir. Icoana este semnată "Pavel
zugrav din Laz" şi datat cu aceleaşi cifre mari albe: 188532•
Î
n cazul icoanelor lucrate de Pavel Zamfr apar ca un leit­
motiv mai multe benzl de obicei de culoare albastră, verzi şi roşii
dispuse la bază cruelfixului33.
Î
i putem deci atribui lui Pavel
Zamfir icoana datată 1900 din colecţia Poienaru.
O icoa.' 1ă relativ bine păstrată din colecţie, î reprezint pe
Sfinţii Trei Ierarhi (fig.6).
Î
ntr-un chenar specific Lazului -
romburi aurii, colorate în verde şi maro - sub arcade verzi!
despărţite de patru coloane, sunt reprezentaţi cei trei ierarhi:
Fig. 6.
Icoana se găseşte în colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, cf. D. Hopârtean, op.cit., p.520.
Este vorba de icoana "Îngroparea lui Isus", reprodusă de Iuliana şi Dumitru Dancu, op.cit., p1. l20.
31 Ibidem, p.99; după G. M. HărdăIău această temă aparţine tot lui Simion Poienaru (G.M. HărdăIău, Tematica ... , p.375).
32 I.M. Neda, Centrul de icoane din comuna Lz, în Revista Istorică Română nr.14, 1944, p.226.
33 G.M.HărdăIău, Tematica ... , p.375.
130 1. PURCAR
Vasile, Grigore şi Ioan. Sub dublul postament oval, pe care odihnesc picioarele Sf. Ioan, găsim datarea,
cu cifre negre, 1901. Scena este reprezentată confon enniniilor:
"Sf.Vasile, aproape cărunt, cu barbă lungă şi sprâncene Încovoiate.
Sf.Grigore, bătrân, pleşuv, cu barbă bogată, neagră pe la margine şi sprâncene drepte.
Sf.Ioan Gură de Aur, tânăr cu barbă puţină"34.
Zugravul a schimbat doar ordinea, aşezându-l pe Ioan la mijloc. Sfântul face semnul
binecuvântării. Veşmintele ierarhilor sunt bogate: nevedemiţe cu fori, feloane aurii şi stihare brodate.
Fondul albastru-cenuşiu echilibrează imaginea de ansamblu.
hg.7,
Reprezentarea celor trei ierarhi este şi ea de tradiţie la Laz.
Lui Simion Poienaru i se atribuie o icoană reprezentându-i pe Sf.
Trei Ierarhi În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia35. În
colecţia Stancu din Loman am găsit o icoană cu un desen şi o
cromatică asemănătoare, datată 1906, iar colecţia mănăstirii Râmeţi
posedă şi ea o icoană a "Sf. Ierarhi", datată 1910. Nici una din
aceste icoane nu este semnată. Calitatea desenului şi mai ales
literele latine cu care sunt "scrise" icoanele ni-I indică pe Ilie II
Poienaru, penultimul pictor din familia acestor zugravi.
Ultima icoană datată din colecţie, îl reprezintă pe Sf.ilie
Prooroc (fg.7). Piesa este bine conservată. Înconjurată pe toate cele
patru laturi de un chenar cu ghirlande roşii, pe fond alb, compoziţia
se desfăşoară pe două registre. În registrul superior, pe un fond
colorat în ocru galben este reprezentat drumul prin nori al Sf. ilie,
afat în carul său de foc tras de doi cai înaripaţi. Sf. llie, cu barba şi
părul alb, ţine în mână un bici, iar în stânga hamurile aurii ale
cailor. Spiţele roţilor sunt realizate sub fonna unor stele stilizate. În
registrul inferior, zugrăvit pe un fond albastru, apare din nou Ilie, în
interiorul unei peşteri, ţinând în mâini o calte. Eliseu i'n genunchi aşteaptă cojocul sfântului. La mijlocul
icoanei, jos, găsim data pictării ei 1901, Bobiţele verzi şi roşii care omamentează caleaşca sfântului,
ghirlandele cu flori36 şi datarea cu cifre albe - 1901 - îl indică pe Pavel Zamfir, ca autor al icoanei din
colecţia Poienaru,
Aşa cum am încercat să arătăm în comunicarea de faţă, icoanele datate din colecţiile particulare
îmbogăţesc infonaţiile aduse deja asupra evoluţiei tematicii centrului Laz, Starea slabă de conservare a
unor piese, "restaurarea" improprie a altora fac necesară realizarea unor cataloage.
IOANA PUR CAR
Universitatea "1 Decembrie 1918"
Alba Iulia
DES ICONES SUR VERRE DE LAZ DATEES (1830-1901)
DE LA COLLECTION POIENARU
RESUME
Le present article s'occupe des icones datees etJou signees conservees dans le pLtit musee realise par Maria
Deac Poienaru dans sa maison de Laz,
Les dix icones analysees apportent un supl iment d'informations þ\1 I'evolution thematique du centre, sur
les motifs utilises, sur les caracteristiques stylistiques de certains peinlrcs. La pl us ancienne ic6ne sign6e el datee
de la collection Ôppartient a Simion Poienaru (repn!sentant un Jesus Christ - maître peint en i 830), la plus recente
datee 1901 - une icone de Sainl [Jie le Prooroc qu'elle Û ete attribue a Pavel Zamfir.
Dionisie de Fuma, Cartea de pictură Bucureşti, Editura Meridiane, 1979, p, 188,
D. Hopârtean, op,cit" p.521.
G,M, Hărdălău, Pavel Zamfir . ... p.633,

şi unul dublu. Chiar şi astăzi. 1. 1968. Ibidem. chiar dacă într-o tentă mai redusă (Simion a mai "scurtat" puţin din tronul baroc. C. nr. p. p. Flolile erau dispuse doar pe suprafeţele libere ale fondurilor realizate Fig. În Apulum. Două prăznicare simple . I. în general în alb-gri.39 J3 M. Iuliana şi Dumitru Dancu nu o amintesc. Alte trei icoane datate din colecţie sunt aşa-numitele "prăznicare". Partea lipsă a fost completată ulterior cu o imagine . HărdăIău. 1975. p. Icoana este spartă în colţul din dreapta sus. teme iconografice şi analiza estetică a picturii pe dosul sliclei. conduşi de Sf.512. În colţul opus. reprezentând "Învierea lui Isus".Dancu.parte dintr-o ilustrată . nu apare chenarul floral. Editura Meridiane.datată] 832 este şi ea destul de interesantă. Semnătura şi datarea icoanei este importantă nu numai pentru ra. pe latura de jos a scenei 6 7 Evanghelia lui Matei: "Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care va fost pregătită de la întemeierea lumii".Focşa. 1995.87-88. nota 41. XXXI.Hărdălău. o icoană semnată Matei Popa şi datată 1832 fiind reprodusă de Marcela Focşa şi Cornel Irimie în albumul Icoane pe sticlă 13. ci şi dintr-un alt punct de vedere. deci şi acest tip a fost "lansat" de el. Pictura ţărănească pe sticlă. asemenea Cinei. iar cu dreapta face semnul binecuvântării. pI. _ ---_. îmbogăţesc prin valoare colecţia Mariei Deac Poienaru. Centrul este ocupat de tronul Hetimaseii. de pe la mijlocul veacului al XIX-lea7• Icoana din colecţia Poienaru demonstrează că Simion l-a folosit mai devreme. O reprezentare asemănătoare a scenei Judecăţii de Apoi. dar Gelu M. Isus. 1986. G."Judecata de Apoi" .Silvan Ionescu. după rang. 1995. O altă icoană .ritatea acestui obicei printre zugravii de icoane. referindu-se la tema Judecăţii de Apoi. p. dar într-o manieră mai simpli stă. 12 A. Editura Meridiane. Scenele Judecăţii sunt realizate conform erminiilor. . 1. Pe şiruri de nori albi stau grupaţi. La 1832 doar Simion activa la Laz. aşa cum rezultă din piesele publicate deja şi din altele păstrate în colecţii particulare din judeţul Alba. În atelierul din Laz am găSit două astfel de icoane în lucru.I. în AflUlun!... O treaptă mai jos vin apostolii şi prorocii.373. În icoană apare "(V)eni-(iti) b!agloslovitţii) pă(nnte) lui meu". dar a mai păstrat ornamentaţia bogată).356).reprezentând Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. în roşu-sângeriu.cu 12 scene . icoane împărăteşti. considerau că. o temă perpetuată în timp în centrul LazlO. referindu-se la pictura pe sticlă din centrul Laz. Prăznicarul datat 1836 este semnat de Simion Zugravul într-o bandă albă. întâlnim în Mărginimea Sibiului.Dancu. chenarui cu flori roşu şi frunze verzi apare atât în icoanele lui Ilie. În Revista Muzeelor.99. Maria Deac Poienaru mai primeşte comenzi pentru icoane cu această temă. D. Me�eri. Icoana Judecăţu de Apoi. Bucureşti. p. Icoane pe sticlă. Matia şi Ioan. gura Leviatanului absoarbe păcătoşii. cercetând colecţiile particulare de icoane pe sticlă din Bucureşti. în colţul din dreapta jos "drepţii păşesc către uşa Raiului. Influenţa barocului În pictura lui Simion îşi spune cuvântul în această icoană.icoane de sărbătoare. Adrian Silvan Ionescu. cu mijloacele criticii de artă. Tematica icoanelor pe sticlă din centrul Laz.M. Catalogul colecţiei de Icoane pe sticlă a Epicopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia.373-383. Bucureşti. lipsind o bucată de sticlă.Hopârtean. apoi cuvioşii şi mucenicii.Irimie. PURCAR (deschisă la un text din Matei 25.aminteşte că cea mai veche icoană cu această temă datează din 1832 şi se păstrează în colecţia Poienaru9.. cetele îngereşti. constituie. Petru. În icoanele descoperite până acum şi pictate de Simion până la 1830. într-un articol referitor la tematica icoanelor din centrul Laz8. O "Judecată de Apoi" din colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia i-a fost atribuită de Doina Hopârtean lui Simion PoienaruII.126 ---------------_ . 8 9 10 1 1 D. Iuliana şi Dumitru Dancu. toţi înveşmântaţi în aur. cât şi în cele ale lui Simion . XXIII. a depistat o icoană a Judecăţii datată 1840 (în colecţia Ciobanu)12.

. Ispasul. albul. D. "Îngroparea lui Isus". Cromatica redusă: argintiul fondului. Prăznicarul este datat dreapta ale icoanei întâlnim un motiv frecvent utilizat de Pavel Zamfir: unghiuri albe. Aceeaşi [uliana şi Dumitru Dancu menţionează existenţa a două prăznicare duble O piesă valoroasă a colecţiei Poienaru este prăznicarul "Învierii lui Isus" cu 27 de scene (fig.cit. Prăznicarele de Laz cu scenele patimilor sunt rare. Icoana-prăznic:lr este reprodusă de I. Cultura Natională. D. Buna-Vestire.. XVIII. contrastează cu roşuI chenarului. op. simbol al biruinţei creştinismului. lcoana-prăznicar se află în colecţia personală a cercetătorilor. D. Prinderea lui Pilat" (cu litere chirilice negre). p. op. 1995. Pavel Zamfir . Editura Grai şi suflet. · Bucureşti. ci/. Un altul. datat 1835. dispuse în romb. Adormirea Precestei. Mentionat de Iuliana şi Dumltru Dancu. În 1996 nu am mai găsit decât unul. în Icoane pe slicLă şi scilogravurile făranilor români din Transilvania. întâlnim în cele douăsprezece Măslinilor -"se roagă". "La Stâlp". rama a fost revopsită de fostul proprietar cu vopsea verde. 185617 şi are fond de foiţă argintată.97.3) MentIOnat de luliana şi Dumitm Dancu. Op. în biserica din Dumbrava-Marga.reprezentant de seamă al centrului Loz. casete nu marile praznice creştine. sunt reprezentate cele douăsprezece mari sărbători Vedenia. Iuliana şi Dumitru Dancu menţionează un semnate şi datate de Partenie Poienaru22. . p.. probabil pentru a se Cel mai vechi prăznicar datat de Simion .Icoane pe sticlă de Laz datate (1830-1901) din Colecţia Poienaru fiind reprezentată "Învierea" (s-a mai păstrat Sin[nion] Zugr[av] Laz)14. Pe laturile din stânga şi din pictor al Lazului)16. mai ales în icoanele din Ţara OltulUl şi Făgăraş. semnat numai cu iniţialele lui Simion21.cit. Hopărtean. predomină foiţa aurie ca fond."Răstignirea".. cu litere chirilice negre. datat 1841. Ziua Crucii. Dancu. D. "Încununat cu spini". .se află în colecţia de icoane pe sticlă a Muzeului de Istorie din Cluj . maroniul închis şi deschis folosit pentru drapaje. verdele. Cea mai veche icoană pictată de Pavel Zamfir datează activitatea de zugrav pe sticlă între 1874 şi 190919. În În scena centrală.2).33..97. Este spart în colţul din dreapta jos şi crăpat pe diagonala stângă. p. Alături de marile praznice 14 15 16 17 19 desfăşurate pe verticală. D.descoperit până acum . op. op.. Dancu. p.cil.525. "Întemniţarea lui Isus". dar într-o altă manieră.631. Naşterea Precestei. Dacă în cele douăsprezece casete ortodoxe: Rusaliile. dintre sticlă şi ramă. pe un fond roşu. am găsit în colecţia de icoane pe sticlă din Loman.99. Simion a pictat mormântul închis.M. Hopârtean. p. cu icoane datate începând de la 1876. dar la nici unul nu predomină foiţa aurie (o tehnică preluată de la Savu Poienalll. 19 G. Isus în mandorelă. Deci şablonul Prăznicarul este interesant şi prin scenele abordate. Prăznicarul se află Într-o stare proastă de conservare. I. primul Al doilea prăznicar simplu al Lazului prezintă tot o Înviere (fig. Naşterea lui Isus. lângă care se afla Maria (la dreapta) şi douăsprezece casete. corsetul iese în marginea "asorta" cu mobiiierul. menţionează o icoană din colectia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia pictată de acesta la 1874. prăznicar identic cu cel din colecţia Poienaru. Muşlea. reproducere p. Stretenia.cil.cit. p. p.520. despărţite de chenare aurii. Alături de scena clasică a Învierii. 1980.Hopârtean. Obrecenia. "La lui Isus Hristos (două casete sunt sparte în colţul din dreapta sus. probabil "Isus la Ana şi Caiafa". poartă crucea. Botezul lui Isus. din 187418 şi în general se consideră că acesta şi-a desfăşurat temei şi motivul unghiurilor albe le datorăm tot lui Simion. scena centrală este zugrăvită în alb. HărdăIău. l 03. în Apulum. Lucm deloc neobişnuit în pictura pe sticlă.datat 183315. p.97.525. Uniformele soldaţiIor romani sunt desenate după modelul uniformelor maghiare20. op. 20 2 1 22 Ibidem. ci scene din ciclul patimilor se mai păstrează doar hârtia argintată): Ruga de pe Muntele Isus. 127 purtătoarele de mir (la stânga). Floriile. "Purtarea crucii ".

Sf. .cit. Gheorghe. în marginea din dreapta a icoanei28• Icoana este deosebită prin realizare.522. 26 27 hg.cit. Vezi reproducerile lui Iuliana şi Dumitru Dancu. Sf. apar reprezentaţi Sf. Dacă în Ţara Oltului s-a încercat pictarea unor prăznicare cu treisprezece scene27. Realizarea chipurilor celor doi arhangheli. Sf. aceste adevărate cărţi de religie. de asemenea Tăierea împrejur a lui Isus Christos. Sf. p. prăznicarul este semnat "Partenie Poienaru zugrav Lazu" şi datat 1891.ll. poartă globul cruciger.Coloritul deşi nu prea bogat este remarcabil prin armonizarea tonurilor. doar Sf. un degradeu întâlnit numai la Partenie. 24 D. Hopârtean. op. 1. Dar. 28 Ibidem. fără detalii Fig. ci şi armonizarea culorilor dau impresia unei adevărate opere de artă. doar reproducere. ele se plăteau destul de scump: "două feldere de grâu . Tăierea Capului Sf.. op. Dumitru. Capetenia îngerilor.HR. realizaţi în degradeuri de gri. Nu doar desenul. Desenele sunt libere. prăznicare duble semnate de Partenie la 188924.Între cei doi arhangheli.Ioan. Bucureşti). prăznicarele duble par a fi "prins" numai la Laz. cercetătorii reproduc un alt prăznicar dublu. (o încercare de redare a carnaţiei. Mihail şi mesagerul lui Dumnezeu.71 şi 73. Surprinde mai ales reuşita degradeurilor.împăraţi Constantin şi Elena. 3. pl. Arhanghelii apar fiecare cu însemnele lor: cu crucea Mihai 1. Arhanghelii Mihail şi Gavril. ilie a aşezat florile specifice Lazului. la pagina 103. gri şi roz).128 I. Teodor Tiron .. Gavril. presupune un model catolic 23 Ibidem. extras din Steaua.. nr. Muşlea. În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia se găsesc două Prăznicarele necesitau "mult lucru". încadrate în aceleaşi chenare aurii.76. În caseta din dreapta jos. Nicolae. iulie 1996.99. ofereau pictorului ţăran şansa demonstrării talentului de desenator. Laz". prin alb.NlKA" (Isus Hristos Învigător). cu însemnul "IS.25.prin galben şi portocaliu -. cu frunza de palmier Gavril şi cu aureole aurii. Cluj. În 1891 Partenie avea doar 20 de ani. Icoana "Arhanghelii Mihail şi Gavril" (fig. el este cel care a introdus şi schema prăznicarului dublu în acest centru23.4. prăznicarul a fost depistat într-o colecţie particulară (Colecţia Ciobanu.Haralambie este înlocuit în prăznicarul din colecţia Ciobanu.ilie. ornamentale. pentru a decora spaţiul rămas liber.4) din colecţie este datată 1876 şi semnată cu litere chirilice negre "Ilie. La pl. 119 a aceleeaşi cărţi. Diferenţele în reprezentarea scenelor sunt nesemnificative. De altfel.PURCAR creştine. p. cu Sf. p. 25 Infonnaţii Maria Deac Poienaru.1 O1. Iuliana şi Dumitru Dancu reproduc acest prăznicar în Pictura ţărănească pe sticlă. Icoane pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania. Partenie Poienaru a dezvoltat mai ales maniera miniaturală în cadrul şcolii de la Laz. 1968. desprinse de şablon. p. Cei patruzeci de mucenici şi Naşterea lui Ioan. dar cu scene desfăşurate pe orizontală. Arhanghelii plutesc pe nori. realizate prin trecerea de la alb la roşu . adevărate "biblia pauperum" cum le numea Ion Muşlea26.

Îi putem deci atribui lui Pavel Zamfir icoana datată 1900 din colecţiaPoienaru. .. este din 1813 şi aparţine lui Savu Poienaru29.375). Doar o icoană este datată 1900. la stânga Mariei se află Isus răstignit pe cruce şi doi heruvimi.Icoane pe sticlă de Laz datate (1 830-1901) din Colecţia Poienaru 129 care i-a servit zugravului. Este vorba de icoana " Îngroparea lui Isus". 31 Ibidem.M. op. Neda. p. Icoana "Sf. . presupune şi ea inspiraţia dintr-o icoană pe lemn.375. dar nici pe departe atât de reuşită s-a perpetuat pâna la Aurel Rodian şi Maria Deac Poienaru.. dar dispus numai pe două laturi. op. Cea mai veche reprezentare a Arhanghelilor Mihail şi Gavril. unde se află inscripţia..M. La . cu litere mari albe. Într-un chenar specific Lazului romburi aurii. Se mai poate totuşi citi: "Laz.Gheorghe" este datată 8 (septembrie?) 1893. G. considerată ca fiind introdusă în Laz de iliePoienaru31.M. Centrul de icoane din comuna Laz. găsim datarea. cu cifre mari albe: 1900. Icoana lui Ilie reprezintă însă o evoluţie în stilul Poienarilor. Gheorghe. cu cifre chirilice (apare semnul de prescurtare folosit în alfabetul chiliric: 8/9. Tematica .'1ă Sfinţii Trei Ierarhi (fig. l20.99. D. marginea dealului. Colecţia Stancu din Loman păstrează o icoană asemănătoare semnată şi datată de Pavel Zamfir la 1892. deasupra căruia apare o biserică. . M.520. O astfel de datare am mai întâlnit într-o icoană pe lemn pictată în Laz din colecţiaMuzeului OrăşenescSebeş. Şi această temă este una specifică Lazului. Tematica. HărdăIău această temă aparţine tot lui Simion Poienaru (G. Maica Domnului este reprezentată cu mâinile încrucişate. Realizarea veşmintelor militare ale sfântului şi mai ales omamentaţia bogată a şeii calului. p. Gheorghe ("scorpia" cum este caligrafiat pe icoană). nr.M. zugrav ilie Poienaru". O altă icoană a Maici Domnului Jalnice. iar Iuliana şi Dumitru Dancu au găsit o icoană pe sticlă semnată de ParteniePoienaru la 1895 (dar cu cifre arabe). "Maica Domnului Jalnică" (fig. Icoana este crăpată la partea inferioară. este pictat Sf. am luat-o în considerare pentru datare şi pentru frumuseţea realizării.. reprodusă de Iuliana şi Dumitru Dancu. În colţurile superioare ale icoanei sunt reprezentati Arhanghelii Mihail şi Gavril. Aceeaşi temă. Icoana este semnată "Pavel zugrav din Laz" şi datată cu aceleaşi cifre mari albe: 188532• În cazul icoanelor lucrate dePavel Zamfir apar ca un leit­ motiv mai multe benzl de obicei de culoare albastră. colorate în verde şi maro . O icoa. Vopseaua albă ce colora capul calului fIg.cit. HărdăIău. Neda în Cugir. 32 33 I. călare pe un cal alb.cit. p. în Revista Istorică Română.sub arcade verzi! Fig. 1944.. depistată până acum.14. datată de mâna unui pictor al Lazului. cu o datare a zilei şi lunii anului: 1411030• În acelaşi chenar cu ruje roşii. cu capul uşor plecat înainte (este o imagine inspirată din iconografia apuseană catolică. Tema nu este nouă. 893). Maica Domnului poartă mafarion negru tivit cu auriu.5) apare în colecţiaPoienaru în două exemplare. p. HărdăIău.226. Deşi spartă în mijloc şi lipită inestetic cu bandă scotch de posesoarea icoanei. despărţite de patru coloane. 5. dar adaptată de Ilie la pretenţiile şi posibilităţile picturii pe sticlă). sunt reprezentaţi cei trei ierarhi: 29 30 Icoana se găseşte în colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. iar la stânga jos. 6. Hopârtean. În dreapta sfântului apare fata împăratului. balaurul ucis de Sf. p. p1. după G. a fost descoperită de I. sfântul militar.6). cf. s-a decojit.. verzi şi roşii dispuse la bază cruelfixului33.

La mijlocul icoanei. Grigore şi Ioan. cu barbă bogată. feloane aurii şi stihare brodate. Editura Meridiane.cit" p. În registrul superior.130 1.Vasile. Spiţele roţilor sunt realizate sub fonna unor stele stilizate. ţine în mână un bici. cromatică asemănătoare. Pavel Zamfir . Ioan.7. penultimul pictor din familia acestor zugravi. 188. pe fond alb. sur de la collection apparti ent a Simion Poienaru (repn!sentant un Jesus Christ . pleşuv. op. bătrân. Zugravul a schimbat doar ordinea. Calitatea desenului şi mai ales Poienaru. . compoziţia se desfăşoară pe două registre. la plus recente datee 34 35 36 les motifs utilises. ca autor al icoanei din îmbogăţesc infonnaţiile aduse deja asupra evoluţiei tematicii centrului Laz. p. G. interiorul unei peşteri.633. Reprezentarea celor trei ierarhi este şi ea de tradiţie la Laz. 1901. datată 1910. p. iar colecţia mănăstirii Râmeţi aceste icoane nu este semnată. icoanele datate din colecţiile particulare Universitatea "1 Decembrie 1918" IOANA PUR CAR Alba Iulia DES ICONES SUR VERRE DE LAZ DATEES (1830-1901) DE LA COLLECTION POIENARU R E SUME Le present article s'occupe des icones datees etJou signees conservees dans le pe tit musee realise par Maria Deac Poienaru dans sa maison de Laz.ilie Prooroc (fig. pe care odihnesc picioarele Sf. colecţia Poienaru. Les dix icones analysees apportent un supliment d'informations sur I'evolution thematique du centre. ţinând în mâini o calte. 1979. aproape cărunt. Piesa este bine conservată. cu barba şi cailor.Grigore.maître peint en i 830). cu barbă lungă şi sprâncene Încovoiate. Starea slabă de conservare a unor piese. Eliseu i'n genunchi aşteaptă cojocul sfântului. Hărdălău. Cartea de pictură. Nici una din Trei Ierarhi În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia35. Sub dublul postament oval. ghirlandele cu flori36 şi datarea cu cifre albe - registrul inferior. Dionisie de Fuma. Bucureşti. Hopârtean. Veşmintele ierarhilor sunt bogate: nevedemiţe cu flori. Sf. apare din nou Ilie. PURCAR cu cifre negre. zugrăvit pe un fond albastru. colecţia Stancu din Loman am găsit o icoană cu un desen şi o posedă şi ea o icoană a "Sf. În hg. Sfântul face semnul Sf. . "restaurarea " improprie a altora fac necesară realizarea unor cataloage. D. Aşa cum am încercat să arătăm în comunicarea de faţă. "Sf. Ierarhi". Sf. iar în stânga hamurile aurii ale aflat în carul său de foc tras de doi cai înaripaţi. În Lui Simion Poienaru i se atribuie o icoană reprezentându-i pe Sf. La plus ancienne ic6ne sign6e el datee 1901 - une icone de Sainl [Jie le Prooroc qu'elle a ete attribue a Pavel Zamfir.Ioan Gură de Aur. neagră pe la margine şi sprâncene drepte. părul alb.M. datată 1906. Înconjurată pe toate cele patru laturi de un chenar cu ghirlande roşii. llie. sur les caracteristiques stylistiques de certains peinlrcs. Bobiţele verzi şi roşii care omamentează caleaşca sfântului. aşezându-l pe Ioan la mijloc. găsim data pictării ei 1901. găsim datarea. îl reprezintă pe Sf.7). tânăr cu barbă puţină"34. binecuvântării. pe un fond colorat în ocru galben este reprezentat drumul prin nori al Sf. literele latine cu care sunt "scrise" icoanele ni-I indică pe Ilie II Ultima icoană datată din colecţie. Fondul albastru-cenuşiu echilibrează imaginea de ansamblu. Scena este reprezentată confonn enniniilor: Vasile.52 1. în 1901 - îl indică pe Pavel Zamfir. . . jos. ilie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful