ICOANE PE STICLĂ DE LA DATATE (1830-1901

)
DIN COLECŢIA POIENARU
Dacă după 1950 amatorii de artă şi muzeele încep să fe interesate de picturile ţăranilor români,
să le adune şi chiar să le expună, ultima descendentă a vestiţilor zugravi de icoane din Laz, Maria Deac
Poienaru, nu se mulţumeşte doar cu noua recunoaştere a acestei arte. Se gâdeşte la mai mult şi
colecţionează şi orgaizează, în chiar casa sa, un mic muzeu cu icoane pe sticlă. Asfel, din 1962, Maria
Deac Poienar, expune pe pereţii "caerei de jos" a casei cu nr. 72 din LazI, icoane ale strămoşilor săi,
adunate de prin pivniţele Iăzenilor şi săsciorenilor. Alături de icoane, pe pereţii albi a atâat căni,
prosoape. Deasemenea, a aşezat un rzboi de ţesut şi chiar un colţar (un dulap de lemn), pictat de bunicul
Maiei, Tie Poienaru. În colţul din stânga al camerei-muzeu atâmă unele din icoanele realizate de dânsa.
În urma vizitării casei Poienarilor în 1972, cercetătorii Iuliana şi Dumitru Dancu, în lucrarea
Pictura ţrăească pe sticlă (apărută în 1975, la Editura Meridiae), anaizând caracteristicile centrului
Laz, s-au referit şi la unele icoane găsite în această colecţie. Nu s-a alcătuit însă un catalog şi, din
nefericire, unele din icoanele afate atnci în colecţie, astăzi - în 1996 - nu le-am mai găsit pe pereţii
camerei Mariei Poienaru (spre exemplu, Iuliana şi Dumitru Dacu reproduc la pagina 102 a cărţi mai sus
citate, o Cină de taină semnată de Partenie Poienariu şi datată 1893). Piesele au fost achiziţionate de
diferite muzee sau de către particulari, după cum ne-a informat proprietara colecţiei3.
Colecţia numără acum treizeci de icoane, dintre care două aparţin centrului de la Gherla, una de
la Nicula, iar alte două au fost pictate în Făgăraş şi Ţara OItului. Două icoane din colecţie sunt semnate
de Maria Deac Poienaru, iar trei de către nepoata acesteea, Aurora Stanciu4 •
Ne vom limita în lucrarea de faţa doar la cercetarea icoanelor de Laz datate aflate în colecţie
(excluzându-Ie pe cele ale Mariei Poienaru şi ale Aurorei Stanciu, ele reprezentând o fază nouă şi ultima
în evoluţia centrului Laz). Am identificat astfel patru icoane datate şi semnate şi alte şase numai datate.
În ordine cronologică acestea sunt:
Isus învăţator (90,5 x 43 cm), icoană datată 1830 şi semnată "Simion Zugrav Laz".
Judecata de Apoi (45,5 x 39,5 cm), icoană datată 1832, nesemntă.
Învierea Domnului (prăznicar cu 12 scene) (47 x 40,6 cm), icoană datată 1836, semnată "Simion
Zugrav Laz".
Învierea lui Isus Hristos (prăznicar cu 12 scene) (59,8 x 48,8 cm) datat 1856, nesemnat.
Arhanghelii Mihail şi Gavril (52 x 42 cm), icoană datată 1876, semnată "Ilie Laz".
Învierea lui Isus Hristos (prăznica cu 27 scene) (51,5 x 40,5 cm), datat 1891, semnat "Partenie
Poienaru Zugrav din Lazu".
Sf.Gheorghe (37X28,3 cm), icoană datată 1893 (8/9) semnată "Laz, Zugrav ilie Poienar"
Maica Domnului Jalnică, (51X41 cm), icoană datată 1900, nesemnată.
Sf. Prooroc Die (51,5X40,5 cm), icoană datată 1901.
Sf. Trei Ierarhi (51,5X40,5 cm), icoană datată 1901.
Cea mai veche icoană datată din colecţia Poienaru îl reprezintă pe Isus Hristos pe tron (fig. 1 ), în
haine de arhiereu, "tronând peste lume,,5. Icoana este relativ bine păstrată. Semnătura zugravului, pema
pe care odihnesc picioarele lui Isus s-a păstrat în întregime. Chipul pictat al lui Isus s-a decojit în timp; se
mai păstrează doar conturul feţei, părul, coroana de împărat şi aureola. Lipsa corsetului a grăbit această
deteriorare. Reprezentarea lui Isus în această postură este corectă. El ţine în mâna stângă Evanghelia
Maria Deac Poienaru continuă şi astăzi meşteşugul picturii pe dosul sticlei. Atelierul său a devenit şi el loc de expoziţie, dar
numai al creaţiilor proprii.
¯-�.'
lnfonnaţii obţinute În urma discuţiilor avute cu Mara Deac Poienaru, În iulie 1996.
În iulie 1996.
4 De asemenea, nu iim luat în consi derare Ó prăznicar afat într-o st< proastă de conservare şi o icoană reprzentând "Sfânta
Treime", pictată la 1845, restaurată şi reîntregită de Maria Dcac Poenaru prin aplicarea unei bucăţi de sticlă peste suportul
iniţial şi prin adăugarea unei bucăţi dintr-o icoană a Sf. Gheorghe.
Michel Quenot, Icoana, fereastră spre absolut, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1991, p .91.
126 1. PURCAR
-------------_. _ --_.
(deschisă la un text din Matei 25,356), iar cu dreapta face
semnul binecuvântării. Influenţa barocului În pictura lui Simion
îşi spune cuvântul în această icoană, chiar dacă într-o tentă mai
redusă (Simion a mai "scurtat" puţin din tronul baroc, dar a mai
păstrat oramentaţia bogată).
Semnătura şi datarea icoanei este importantă nu numai
pentru ra.ritatea acestui obicei printre zugravii de icoane, ci şi
dintr-un alt punct de vedere. Iuliana şi Dumitru Dancu,
referindu-se la pictura pe sticlă din centrul Laz, considerau că,
chenarui cu flori roşu şi frunze verzi apare atât în icoanele lui
Ilie, cât şi în cele ale lui Simion .. de pe la mijlocul veacului al
XI-lea7• Icoana din colecţia Poienaru demonstrează că Simion
l-a folosit mai devreme. În icoanele descoperite până acum şi
pictate de Simion până la 1830, nu apare chenarul floral. Flolile
erau dispuse doar pe suprafeţele libere ale fondurilor realizate
Fig. 1. în general în alb-gri.
O altă icoană - "Judecata de Apoi" - datată] 832 este şi
ea destul de interesantă. Iuliana şi Dumitru Dancu nu o amintesc, dar Gelu M. HărdăIău, într-un articol
referitor la tematica icoanelor din centrul Laz8, referindu-se la tema Judecăţii de Apoi,aminteşte că cea mai
veche icoană cu această temă datează din 1832 şi se păstrează în colecţia Poienaru9.
Icoana Judecăţu de Apoi, aşa cum rezultă din piesele publicate deja şi din altele păstrate în colecţii
particulare din judeţul Alba, constituie, asemenea Cinei, o temă perpetuată în timp în centrul LazlO. Scenele
Judecăţii sunt realizate conform erminiilor. Pe şiruri de nori albi stau grupaţi, după rang, Isus, Matia şi
Ioan, cetele îngereşti. O treaptă mai jos vin apostolii şi prorocii, apoi cuvioşii şi mucenicii, toţi
înveşmântaţi în aur. Centrul este ocupat de tronul Hetimaseii, în roşu-sângeriu; în colţul din dreapta jos
"drepţii păşesc către uşa Raiului, conduşi de Sf. Petru. În colţul opus, gura Leviatanului absoarbe păcătoşii.
Icoana este spartă în colţul din dreapta sus; lipsind o bucată de sticlă. Partea lipsă a fost completată ulterior
cu o imagine - parte dintr-o ilustrată - reprezentând Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.
O "Judecată de Apoi" din colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia i-a fost atribuită de Doina
Hopârtean lui Simion Poienaru - Adrian Silvan Ionescu, cercetând colecţiile particulare de icoane pe sticlă
din Bucureşti, a depistat o icoană a Judecăţii datată 1840 (în colecţia Ciobanu)12.
La 1832 doar Simion activa la Laz, deci şi acest tip a fost "lansat" de el. O reprezentare
asemănătoare a scenei Judecăţii de Apoi, dar într-o manieră mai simpli stă, întâlnim în Mărginimea
Sibiului, o icoană semnată Matei Popa şi datată 1832 fiind reprodusă de Marcela Focşa şi Corel Irimie
în albumul Icoane pe sticlă 13.
Alte trei icoane datate din colecţie sunt aşa-numitele "prăznicare"- icoane de sărbătoare, icoane
împărăteşti, reprezentâd "Învierea lui Isus". Două prăznicare simple - cu 12 scene - şi unul dublu,
îmbogăţesc prin valoare colecţia Mariei Deac Poienaru.
Prăznicarul datat 1836 este semnat de Simion Zugravul într-o bandă albă, pe latura de jos a scenei
6 Evanghelia lui Matei: "Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care va fost pregătită de la întemeierea
lumii". În icoană apare "(V)eni-(iti) b!agloslovitţii) pă(nnte) lui meu".
I.Dancu, D.Dancu, Pictura ţăăească pe sticlă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1975, p.99.
8 G.M.Hărdălău, Tematica icoanelor pe sticlă din centrul Laz, În Apulum, XXIII, 1986, p.373-383.
Ibidem, p.373.
ÌÜ
Chiar şi astăzi, Maria Deac Poienaru mai primeşte comenzi pentr icoane cu această temă; În atelierul din Laz am găSit două
astfel de icoane în lucru.
1
1
D.Hopârtean, Catalogul colecţiei de Icoane pe sticlă a Epicopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, în AflUlun!, XXXI, 1995,
p.512, nota 41.
12 A..Silvan Ionescu, Me�eri, teme iconografce ş analiza estetică a picturii pe dosul sliclei, cu mijloacele criticii de artă, În
Revista Muzeelor, nr.I, 1995, p.39
M.Focşa, C.Irimie, Icoane pe sticlă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968, pI.87-88.
Icoane pe sticlă de Laz datate (830-1901) din Colecţia Poienaru 127
fiind reprezentată "Învierea" (s-a mai păstrat Sin[nion] Zugr[av] Laz)14.
În scena centrală, Simion a pictat mormântul închis, lângă care se afla Maria (la dreapta) şi
purtătoarele de mr (la stânga). Isus în mandorelă, poartă crucea, simbol al biruinţei creştinismului. În
douăsprezece casete, despărţite de chenare aurii, sunt reprezentate cele douăsprezece mari sărbători
ortodoxe: Rusaliile, Ispasul, Floriile, Buna-Vestire, Naşterea Precestei, Botezul lui Isus, Naşterea lui Isus,
Vedenia, Ziua Crucii, Stretenia, Adormirea Precestei, Obrecenia. Dacă în cele douăsprezece casete
predomnă foiţa aurie ca fond, scena centrală este zugrăvită în alb. Prăznicarul se află Într-o stare proastă
de conservare. Este spart în colţul din dreapta jos şi crăpat pe diagonala stângă; corsetul iese în marginea
dintre sticlă şi ramă; rama a fost revopsită de fostul proprietar cu vopsea verde, probabil pentru a se
"asorta" cu mobiiierul.
Cel mai vechi prznicar datat de Simion - descoperit până acum - se află în colecţia de icoane pe
sticlă a Muzeului de Istorie din Cluj - datat 183315. Un altul, datat 1835, am găsit în colecţia de icoane pe
sticlă din Loman, dar la nici unul nu predomină foiţa aurie (o tehnică preluată de la Savu Poienall, primul
pictor al Lazului)16.
Al doilea prăznicar simplu al Lazului prezintă tot o
Înviere (fig.2), dar într-o altă manieră. Prăznicarul este datat
185617 şi are fond de foiţă argintată. Pe laturile din stânga şi din
dreapta ale icoanei întâlnim un motiv fecvent utilizat de Pavel
Zamfir: unghiuri albe, dispuse în romb, pe un fond roşu.
Cea mai veche icoană pictată de Pavel Zamfir datează
din 187418 şi în general se consideră că acesta şi-a desfăşurat
activitatea de zugrav pe sticlă între 1874 şi 190919. Deci şablonul
temei şi motivul unghiurilor albe le datorăm tot lui Simion.
Prăznicarul este interesant şi prin scenele abordate.
Alături de scena clasică a Învieri, întâlnim în cele douăsprezece
casete nu marile praznice creştine, ci scene din ciclul patimi lor
lui Isus Hristos (două casete sunt sparte în colţul din dreapta sus;
se mai păstrează doar hârtia argintată): Ruga de pe Muntele
Măslinilor -"se roagă", cu litere chirilice negre, Prinderea lui
Isus, probabil "Isus la Ana şi Caiafa", "Întemniţarea lui Isus", "La
Pilat" (cu litere chirilice negre), "La Stâlp", "Încununat cu spini",
"Purtarea crucii ","Răstignirea", "Îngroparea lui Isus". Cromatica
redusă: argintiul fondului, verdele, maroniul închis şi deschis folosit pentru drapaje, albul, contrastează
cu roşuI chenarului. Uniformele soldaţiIor romani sunt desenate după modelul uniformelor maghiare2
0
.
. Prăznicarele de Laz cu scenele patimilor sunt rare. Iuliana şi Dumitru Dancu menţionează un
prăznicar identic cu cel din colecţia Poienaru, datat 1841, semnat numai cu iniţialele lui Simion21.
O piesă valoroasă a colecţiei Poienaru este prăznicarul "Învierii lui Isus" cu 27 de scene (fig.3)
desfşurate pe verticală. Aceeaşi [uliana şi Dumitru Dancu menţionează existenţa a două prăznicare duble
semnate şi datate de Partenie Poienaru22. În 1996 nu am mai găsit decât unul. Alături de marile praznice
MentIOnat de luliana şi Dumitm Dancu, op.cit., p.97.
Icoana-prăznic:lr este reprodusă de I. Muşlea, în Icoane pe slicLă ş scilogrvurile făranilor români din Transilvania,
Bucureşti, Editura Grai şi sufet. Cultura Natională, 1995,
·
D.33.
Í^
D.Hopârtean, op.cil .. p.520.
̯
Mentionat de Iuliana şi Dumltru Dancu, op.cit., p.97.
¡t
D. Hopârtean, op.cit., p.525.
19 G.M. HărdăIău, Pavel Zamfr - reprezentant de seamă al centrului Lz, în Apulum, XVIII, 1980, p.631, cu icoane datate
începând de la 1876, în biserica din Dumbrava-Marga; D. Hopărtean, Op.cil., p.525, menţionează o icoană din colectia
Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia pictată de acesta la 1874.
2
0
Lucm deloc neobişnuit în pictura pe sticlă, mai ales în icoanele din Ţara OltulUl şi Făgăraş.
2
1
lcoana-prăznicar se află în colecţia personală a cercetătorilor, I. Dancu, D. Dancu, op. ci/., p.97.
22 Ibidem, p.99, reproducere p. l 03.
128
Fig. 3.
I.PURCAR
creştine, încadrate în aceleaşi chenare aurii, apar reprezentaţi
Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Arhanghelii Mihail şi Gavril, Sf.
Dumit, Sf. iie, Sf. împăraţi Constantn şi Elena, de asemenea
Tăierea împrejur a lui Isus Christos, Tăierea Capului Sf. Ioan,
Cei patruzeci de mucenici şi Naşterea lui Ioan.
În caseta din dreapta jos, prăznicarul este semnat
"Partenie Poienaru zugrav Lazu" şi datat 1891. Iuliana şi
Dumit Dancu reprduc acest prăznicar în Pictr ţăăească
pe sticlă la pagina 103. La pl. 119 a aceleeaşi cărţi, cercetătorii
reproduc un alt prăznicar dublu, dar cu scene desfăşurate pe
orizontală. prăznical a fost depistat într-o colecţie particulară
(Colecţa Ciobanu, Bucureşti). Diferenţele în reprezentarea
scenelor sunt nesemnifcative, doar Sf. Haralambie este înlocuit
în prăznicarul din colecţa Ciobanu, cu Sf. Teodor Tiron .
Partenie Poienaru a dezvoltat mai ales maniera
miniaturală în cadrul şcolii de la Laz. De altfel, el este cel care
a introdus şi schema prăznicarului dublu în acest centru23.
Desenele sunt libere, desprinse de şablon, fră detalii
oramentale. Coloritul deşi nu prea bogat este remarcabil prin
armonizarea tonurilor. Surprnde mai ales reuşita degradeurilor,
realizate prin trecerea de la alb la roşu - prin galben şi portocaliu -, un degradeu întâlnit numai la Patenie.
În 1891 Partenie avea doar 20 de ani. În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia se găsesc două
prăznicare duble semnate de Partenie la 1889
2
.
hg.4.
23 Ibidem, p.99.
24 D. Hopârtean, op.cit., p.522.
25 Infonnaţii Maria Deac Poienaru, iulie 1996.
Prăznicarele necesitau "mult lucru"; ele se plăteau
destul de scump: "două feldere de grâu ,,25. Dar, aceste
adevărate cărţi de religie, adevărate "biblia pauperum" cum
le numea Ion Muşlea26, ofereau pictorului ţăran şansa
demonstrării talentului de desenator. Dacă în Ţara Oltului s-a
încercat pictarea unor prăznicare cu treisprezece scene27,
prăznicarele duble par a fi "prins" numai la Laz.
Icoana "Arhanghelii Mihail şi Gavril" (fg.4) din
colecţie este datată 1876 şi semnată cu litere chirilice negre
"Ilie, Laz", în marginea din dreapta a icoanei28• Icoana este
deosebită prin realizare. Nu doar desenul, ci şi armonizarea
culorilor dau impresia unei adevărate opere de artă.
Arhanghelii apar fecare cu însemnele lor: cu crucea Mihai 1,
cu frunza de palmier Gavril şi cu aureole aurii. Capetena
îngerlor, Mihail şi mesagerul lui Dumnezeu, Gavril, poartă
globul cruci ger, cu însemnul "IS.HR.NlKA" (Isus Hristos
Învigător).
Arhanghelii plutesc pe nori, realizaţi în degradeuri
de gr. Între cei doi arhangheli, ilie a aşezat florile specifice
Lazului, pentru a decora spaţiul rămas liber. Realizarea
chipurilor celor doi arhangheli, (o încercare de redare a
caraţiei, prin alb, gri şi roz), presupune un model catolic
1. Muşlea, Icoane pe sticlă ş xilogravurile ţăanilor români din Transilvania, extras din Steaua, nr.ll, Cluj, 1968, p.76.
Vezi reproducerile lui Iuliana şi Dumitru Dancu, op.cit., pl.71 şi 73.
28 Ibidem, doar reproducere, p.1 O 1.
Icoane pe sticlă de Laz datate (1 830-1901) din Colecţia Poienaru
care i-a servit zugravului. Tema nu este nouă. Cea mai veche
reprezentare a Arhanghelilor Mihail şi Gavril, datată de mâna
unui pictor al Lazului, depistată până acum, este din 1813 şi
aparţine lui Savu Poienaru29. Icoana lui Ilie reprezintă însă o
evoluţie în stilul Poienarilor. Aceeaşi temă, dar nici pe departe
atât de reuşită s-a perpetuat pâna la Aurel Rodian şi Maria Deac
Poienaru.
Icoana "Sf.Gheorghe" este datată 8 (septembrie?) 1893,
cu cife chirilice (apare semnul de prescurtare folosit în alfabetul
chiliric: 8/9; 893). O astfel de datare am mai întâlnit într-o icoană
pe lemn pictată în Laz din colecţia Muzeului Orăenesc Sebeş, iar
Iuliana şi Dumitru Dancu au găsit o icoană pe sticlă semnată de
Partenie Poienaru la 1895 (da cu cifre arabe), cu o datare a zilei
şi lunii anului: 1411030• Î acelai chenar cu ruje roşii, dar dispus
numai pe două laturi, este pictat Sf. Gheorghe, sfântul militar,
călare pe un cal alb.
Î
n dreapta sfântului apare fata împăratului,
iar la stânga jos, balaurul ucis de Sf. Gheorghe ("scorpia" cum
este caligrafat pe icoană). Vopseaua albă ce colora capul calului
s-a decojit. Realizarea veşmintelor militare ale sfântului şi mai
fIg. 5.
ales omamentaţia bogată a şeii calului, presupune şi ea inspiraţia dintr-o icoană pe lemn.
129
Icoana este crăpată la partea inferioară, unde se afă inscripţia. Se mai poate totuşi citi: "Laz,
zugrav ilie Poienaru".
"Maica Domnului Jalnică" (fig.5) apare în colecţiaPoienaru în două exemplare. Doar o icoană este
datată 1900, cu litere mari albe. Deşi spartă în mijloc şi lipită inestetic cu bandă scotch de posesoarea
icoanei, am luat-o în considerare pentru datare şi pentru frumuseţea realizării.
Şi această temă este una specifică Lazului, considerată ca find introdusă în Laz de ilie Poienaru31.
Maica Domnului este reprezentată cu mâinile încrucişate, cu capul uşor plecat înainte (este o imagine
inspirată din iconografia apuseană catolică, da adaptată de Ilie la
pretenţiile şi posibilităţile picturii pe sticlă). Maica Domnului
poartă mafaron negru tivit cu auriu; la stânga Mariei se află Isus
răstignit pe cruce şi doi heruvimi.
Î
n colţurile superioare ale
icoanei sunt reprezentati Arhanghelii Mihail şi Gavril. La .
marginea dealului, deasupra căruia apare o biserică, găsim
datarea, cu cifre mari albe: 1900. Colecţia Stancu din Loman
păstrează o icoană asemănătoare semnată şi datată de Pavel
Zamfir la 1892. O altă icoană a Maici Domnului Jalnice, a fost
descoperită de I.M. Neda în Cugir. Icoana este semnată "Pavel
zugrav din Laz" şi datat cu aceleaşi cifre mari albe: 188532•
Î
n cazul icoanelor lucrate de Pavel Zamfr apar ca un leit­
motiv mai multe benzl de obicei de culoare albastră, verzi şi roşii
dispuse la bază cruelfixului33.
Î
i putem deci atribui lui Pavel
Zamfir icoana datată 1900 din colecţia Poienaru.
O icoa.' 1ă relativ bine păstrată din colecţie, î reprezint pe
Sfinţii Trei Ierarhi (fig.6).
Î
ntr-un chenar specific Lazului -
romburi aurii, colorate în verde şi maro - sub arcade verzi!
despărţite de patru coloane, sunt reprezentaţi cei trei ierarhi:
Fig. 6.
Icoana se găseşte în colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, cf. D. Hopârtean, op.cit., p.520.
Este vorba de icoana "Îngroparea lui Isus", reprodusă de Iuliana şi Dumitru Dancu, op.cit., p1. l20.
31 Ibidem, p.99; după G. M. HărdăIău această temă aparţine tot lui Simion Poienaru (G.M. HărdăIău, Tematica ... , p.375).
32 I.M. Neda, Centrul de icoane din comuna Lz, în Revista Istorică Română nr.14, 1944, p.226.
33 G.M.HărdăIău, Tematica ... , p.375.
130 1. PURCAR
Vasile, Grigore şi Ioan. Sub dublul postament oval, pe care odihnesc picioarele Sf. Ioan, găsim datarea,
cu cifre negre, 1901. Scena este reprezentată confon enniniilor:
"Sf.Vasile, aproape cărunt, cu barbă lungă şi sprâncene Încovoiate.
Sf.Grigore, bătrân, pleşuv, cu barbă bogată, neagră pe la margine şi sprâncene drepte.
Sf.Ioan Gură de Aur, tânăr cu barbă puţină"34.
Zugravul a schimbat doar ordinea, aşezându-l pe Ioan la mijloc. Sfântul face semnul
binecuvântării. Veşmintele ierarhilor sunt bogate: nevedemiţe cu fori, feloane aurii şi stihare brodate.
Fondul albastru-cenuşiu echilibrează imaginea de ansamblu.
hg.7,
Reprezentarea celor trei ierarhi este şi ea de tradiţie la Laz.
Lui Simion Poienaru i se atribuie o icoană reprezentându-i pe Sf.
Trei Ierarhi În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia35. În
colecţia Stancu din Loman am găsit o icoană cu un desen şi o
cromatică asemănătoare, datată 1906, iar colecţia mănăstirii Râmeţi
posedă şi ea o icoană a "Sf. Ierarhi", datată 1910. Nici una din
aceste icoane nu este semnată. Calitatea desenului şi mai ales
literele latine cu care sunt "scrise" icoanele ni-I indică pe Ilie II
Poienaru, penultimul pictor din familia acestor zugravi.
Ultima icoană datată din colecţie, îl reprezintă pe Sf.ilie
Prooroc (fg.7). Piesa este bine conservată. Înconjurată pe toate cele
patru laturi de un chenar cu ghirlande roşii, pe fond alb, compoziţia
se desfăşoară pe două registre. În registrul superior, pe un fond
colorat în ocru galben este reprezentat drumul prin nori al Sf. ilie,
afat în carul său de foc tras de doi cai înaripaţi. Sf. llie, cu barba şi
părul alb, ţine în mână un bici, iar în stânga hamurile aurii ale
cailor. Spiţele roţilor sunt realizate sub fonna unor stele stilizate. În
registrul inferior, zugrăvit pe un fond albastru, apare din nou Ilie, în
interiorul unei peşteri, ţinând în mâini o calte. Eliseu i'n genunchi aşteaptă cojocul sfântului. La mijlocul
icoanei, jos, găsim data pictării ei 1901, Bobiţele verzi şi roşii care omamentează caleaşca sfântului,
ghirlandele cu flori36 şi datarea cu cifre albe - 1901 - îl indică pe Pavel Zamfir, ca autor al icoanei din
colecţia Poienaru,
Aşa cum am încercat să arătăm în comunicarea de faţă, icoanele datate din colecţiile particulare
îmbogăţesc infonaţiile aduse deja asupra evoluţiei tematicii centrului Laz, Starea slabă de conservare a
unor piese, "restaurarea" improprie a altora fac necesară realizarea unor cataloage.
IOANA PUR CAR
Universitatea "1 Decembrie 1918"
Alba Iulia
DES ICONES SUR VERRE DE LAZ DATEES (1830-1901)
DE LA COLLECTION POIENARU
RESUME
Le present article s'occupe des icones datees etJou signees conservees dans le pLtit musee realise par Maria
Deac Poienaru dans sa maison de Laz,
Les dix icones analysees apportent un supl iment d'informations þ\1 I'evolution thematique du centre, sur
les motifs utilises, sur les caracteristiques stylistiques de certains peinlrcs. La pl us ancienne ic6ne sign6e el datee
de la collection Ôppartient a Simion Poienaru (repn!sentant un Jesus Christ - maître peint en i 830), la plus recente
datee 1901 - une icone de Sainl [Jie le Prooroc qu'elle Û ete attribue a Pavel Zamfir.
Dionisie de Fuma, Cartea de pictură Bucureşti, Editura Meridiane, 1979, p, 188,
D. Hopârtean, op,cit" p.521.
G,M, Hărdălău, Pavel Zamfir . ... p.633,

nota 41. o icoană semnată Matei Popa şi datată 1832 fiind reprodusă de Marcela Focşa şi Cornel Irimie în albumul Icoane pe sticlă 13. I. În Apulum. Icoana este spartă în colţul din dreapta sus.cu 12 scene . Pictura ţărănească pe sticlă. iar cu dreapta face semnul binecuvântării. Isus. Centrul este ocupat de tronul Hetimaseii. G. Bucureşti."Judecata de Apoi" . p. În colţul opus. de pe la mijlocul veacului al XIX-lea7• Icoana din colecţia Poienaru demonstrează că Simion l-a folosit mai devreme. Matia şi Ioan. întâlnim în Mărginimea Sibiului. p. Bucureşti. Tematica icoanelor pe sticlă din centrul Laz. Editura Meridiane. O reprezentare asemănătoare a scenei Judecăţii de Apoi. Me�eri. Icoana Judecăţu de Apoi. 1975. constituie.datată] 832 este şi ea destul de interesantă.87-88. Semnătura şi datarea icoanei este importantă nu numai pentru ra. îmbogăţesc prin valoare colecţia Mariei Deac Poienaru. cât şi în cele ale lui Simion . 1995. lipsind o bucată de sticlă. gura Leviatanului absoarbe păcătoşii.icoane de sărbătoare.aminteşte că cea mai veche icoană cu această temă datează din 1832 şi se păstrează în colecţia Poienaru9. În icoanele descoperite până acum şi pictate de Simion până la 1830.373. p.99.Hărdălău. O "Judecată de Apoi" din colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia i-a fost atribuită de Doina Hopârtean lui Simion PoienaruII.373-383. Editura Meridiane. p. aşa cum rezultă din piesele publicate deja şi din altele păstrate în colecţii particulare din judeţul Alba.Focşa. icoane împărăteşti. pI. cu mijloacele criticii de artă. PURCAR (deschisă la un text din Matei 25. În atelierul din Laz am găSit două astfel de icoane în lucru. Influenţa barocului În pictura lui Simion îşi spune cuvântul în această icoană. 1968.M. după rang. La 1832 doar Simion activa la Laz. . ci şi dintr-un alt punct de vedere.. O treaptă mai jos vin apostolii şi prorocii.. Maria Deac Poienaru mai primeşte comenzi pentru icoane cu această temă. În Revista Muzeelor. XXIII. Adrian Silvan Ionescu. teme iconografice şi analiza estetică a picturii pe dosul sliclei.512. Iuliana şi Dumitru Dancu. pe latura de jos a scenei 6 7 Evanghelia lui Matei: "Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care va fost pregătită de la întemeierea lumii". deci şi acest tip a fost "lansat" de el. nr. considerau că. cetele îngereşti. 1995. Petru. dar a mai păstrat ornamentaţia bogată). reprezentând "Învierea lui Isus". Scenele Judecăţii sunt realizate conform erminiilor. Catalogul colecţiei de Icoane pe sticlă a Epicopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia.reprezentând Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Partea lipsă a fost completată ulterior cu o imagine . referindu-se la tema Judecăţii de Apoi. asemenea Cinei.Dancu.parte dintr-o ilustrată .39 J3 M. Flolile erau dispuse doar pe suprafeţele libere ale fondurilor realizate Fig. într-un articol referitor la tematica icoanelor din centrul Laz8. nu apare chenarul floral. Două prăznicare simple . în AflUlun!. dar Gelu M. o temă perpetuată în timp în centrul LazlO. HărdăIău.I..ritatea acestui obicei printre zugravii de icoane. Pe şiruri de nori albi stau grupaţi. dar într-o manieră mai simpli stă. C.Silvan Ionescu. p. în roşu-sângeriu. apoi cuvioşii şi mucenicii. cercetând colecţiile particulare de icoane pe sticlă din Bucureşti. O altă icoană . Icoane pe sticlă.126 ---------------_ . 1.şi unul dublu. Chiar şi astăzi. a depistat o icoană a Judecăţii datată 1840 (în colecţia Ciobanu)12. În icoană apare "(V)eni-(iti) b!agloslovitţii) pă(nnte) lui meu". toţi înveşmântaţi în aur. D. Prăznicarul datat 1836 este semnat de Simion Zugravul într-o bandă albă. Iuliana şi Dumitru Dancu nu o amintesc. 1. Alte trei icoane datate din colecţie sunt aşa-numitele "prăznicare". 12 A. chenarui cu flori roşu şi frunze verzi apare atât în icoanele lui Ilie.356). _ ---_. 8 9 10 1 1 D. în general în alb-gri. Ibidem.Irimie. chiar dacă într-o tentă mai redusă (Simion a mai "scurtat" puţin din tronul baroc.Hopârtean. 1986. conduşi de Sf. în colţul din dreapta jos "drepţii păşesc către uşa Raiului. XXXI.Dancu. referindu-se la pictura pe sticlă din centrul Laz.

despărţite de chenare aurii. D.97.cil. Isus în mandorelă. Prinderea lui Pilat" (cu litere chirilice negre). Aceeaşi [uliana şi Dumitru Dancu menţionează existenţa a două prăznicare duble O piesă valoroasă a colecţiei Poienaru este prăznicarul "Învierii lui Isus" cu 27 de scene (fig. în biserica din Dumbrava-Marga. Ziua Crucii. "Îngroparea lui Isus". în Icoane pe slicLă şi scilogravurile făranilor români din Transilvania. I.2).99.Hopârtean. predomină foiţa aurie ca fond. 185617 şi are fond de foiţă argintată. Adormirea Precestei.. D.cil. "Întemniţarea lui Isus". "Încununat cu spini". p. datat 1841.M. în Apulum. p. 1980. menţionează o icoană din colectia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia pictată de acesta la 1874.cit. În În scena centrală. Editura Grai şi suflet. l 03. ci scene din ciclul patimilor se mai păstrează doar hârtia argintată): Ruga de pe Muntele Isus. Dancu.se află în colecţia de icoane pe sticlă a Muzeului de Istorie din Cluj . Stretenia. Mentionat de Iuliana şi Dumltru Dancu. . cu litere chirilice negre. contrastează cu roşuI chenarului. D. HărdăIău. probabil "Isus la Ana şi Caiafa". dintre sticlă şi ramă. Buna-Vestire.33. D. întâlnim în cele douăsprezece Măslinilor -"se roagă". lângă care se afla Maria (la dreapta) şi douăsprezece casete. poartă crucea. op. semnat numai cu iniţialele lui Simion21. D. p.descoperit până acum . Icoana-prăznic:lr este reprodusă de I. . Dacă în cele douăsprezece casete ortodoxe: Rusaliile. rama a fost revopsită de fostul proprietar cu vopsea verde. Pavel Zamfir . Ispasul. Obrecenia. XVIII. op. ci/. sunt reprezentate cele douăsprezece mari sărbători Vedenia. datat 1835. "La lui Isus Hristos (două casete sunt sparte în colţul din dreapta sus.97. Simion a pictat mormântul închis. Cromatica redusă: argintiul fondului. op. Naşterea Precestei. Pe laturile din stânga şi din pictor al Lazului)16. 127 purtătoarele de mir (la stânga). Botezul lui Isus. Alături de marile praznice 14 15 16 17 19 desfăşurate pe verticală. verdele.datat 183315. dispuse în romb.reprezentant de seamă al centrului Loz. Muşlea. "Purtarea crucii ".cit. simbol al biruinţei creştinismului. p. cu icoane datate începând de la 1876. maroniul închis şi deschis folosit pentru drapaje.. p. corsetul iese în marginea "asorta" cu mobiiierul. mai ales în icoanele din Ţara OltulUl şi Făgăraş.. p.631. probabil pentru a se Cel mai vechi prăznicar datat de Simion . Dancu. Alături de scena clasică a Învierii. Lucm deloc neobişnuit în pictura pe sticlă. Cea mai veche icoană pictată de Pavel Zamfir datează activitatea de zugrav pe sticlă între 1874 şi 190919. dar într-o altă manieră. op. Deci şablonul Prăznicarul este interesant şi prin scenele abordate. op.97. primul Al doilea prăznicar simplu al Lazului prezintă tot o Înviere (fig. casete nu marile praznice creştine.3) MentIOnat de luliana şi Dumitm Dancu. "La Stâlp".Icoane pe sticlă de Laz datate (1830-1901) din Colecţia Poienaru fiind reprezentată "Învierea" (s-a mai păstrat Sin[nion] Zugr[av] Laz)14."Răstignirea". p. Un altul. am găsit în colecţia de icoane pe sticlă din Loman. Cultura Natională. · Bucureşti.520. Prăznicarul se află Într-o stare proastă de conservare. p. Iuliana şi Dumitru Dancu menţionează un semnate şi datate de Partenie Poienaru22. prăznicar identic cu cel din colecţia Poienaru. reproducere p. Naşterea lui Isus.525.525. Hopârtean. 20 2 1 22 Ibidem. 19 G. 1995. . Op.. Uniformele soldaţiIor romani sunt desenate după modelul uniformelor maghiare20. În 1996 nu am mai găsit decât unul. Prăznicarul este datat dreapta ale icoanei întâlnim un motiv frecvent utilizat de Pavel Zamfir: unghiuri albe. Floriile. Hopărtean. Este spart în colţul din dreapta jos şi crăpat pe diagonala stângă. lcoana-prăznicar se află în colecţia personală a cercetătorilor.cit.. pe un fond roşu. Prăznicarele de Laz cu scenele patimilor sunt rare. dar la nici unul nu predomină foiţa aurie (o tehnică preluată de la Savu Poienalll. din 187418 şi în general se consideră că acesta şi-a desfăşurat temei şi motivul unghiurilor albe le datorăm tot lui Simion. albul. scena centrală este zugrăvită în alb.

op. p. (o încercare de redare a carnaţiei. Sf. extras din Steaua. gri şi roz). .Ioan. Capetenia îngerilor. 1968. op. Cei patruzeci de mucenici şi Naşterea lui Ioan. Arhanghelii plutesc pe nori.4.. pl. pentru a decora spaţiul rămas liber. încadrate în aceleaşi chenare aurii. Surprinde mai ales reuşita degradeurilor. În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia se găsesc două Prăznicarele necesitau "mult lucru". 119 a aceleeaşi cărţi. p. 26 27 hg.4) din colecţie este datată 1876 şi semnată cu litere chirilice negre "Ilie. ornamentale.împăraţi Constantin şi Elena. p.cit.522. în marginea din dreapta a icoanei28• Icoana este deosebită prin realizare. ele se plăteau destul de scump: "două feldere de grâu .71 şi 73. prăznicarul este semnat "Partenie Poienaru zugrav Lazu" şi datat 1891. În 1891 Partenie avea doar 20 de ani.Coloritul deşi nu prea bogat este remarcabil prin armonizarea tonurilor. ofereau pictorului ţăran şansa demonstrării talentului de desenator. prin alb.Haralambie este înlocuit în prăznicarul din colecţia Ciobanu.128 I.HR.cit. Arhanghelii apar fiecare cu însemnele lor: cu crucea Mihai 1. Dacă în Ţara Oltului s-a încercat pictarea unor prăznicare cu treisprezece scene27.ilie. adevărate "biblia pauperum" cum le numea Ion Muşlea26. p. Teodor Tiron .. De altfel. prăznicare duble semnate de Partenie la 188924.25. Gheorghe. ci şi armonizarea culorilor dau impresia unei adevărate opere de artă. Arhanghelii Mihail şi Gavril. cu frunza de palmier Gavril şi cu aureole aurii. La pl. aceste adevărate cărţi de religie. Dumitru. Mihail şi mesagerul lui Dumnezeu.PURCAR creştine. presupune un model catolic 23 Ibidem. realizaţi în degradeuri de gri. Sf. cu însemnul "IS. Icoana "Arhanghelii Mihail şi Gavril" (fig. prăznicarele duble par a fi "prins" numai la Laz. Bucureşti). Sf. Tăierea Capului Sf. prăznicarul a fost depistat într-o colecţie particulară (Colecţia Ciobanu. 24 D.NlKA" (Isus Hristos Învigător). poartă globul cruciger. Icoane pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania. 28 Ibidem.prin galben şi portocaliu -.Între cei doi arhangheli. el este cel care a introdus şi schema prăznicarului dublu în acest centru23. cercetătorii reproduc un alt prăznicar dublu. de asemenea Tăierea împrejur a lui Isus Christos. Desenele sunt libere. Nicolae.76. 25 Infonnaţii Maria Deac Poienaru. cu Sf. un degradeu întâlnit numai la Partenie. Hopârtean. dar cu scene desfăşurate pe orizontală. Laz". Realizarea chipurilor celor doi arhangheli. 1. Vezi reproducerile lui Iuliana şi Dumitru Dancu. nr.1 O1. Muşlea. realizate prin trecerea de la alb la roşu . desprinse de şablon. Sf. Nu doar desenul.ll.99. fără detalii Fig. Dar.. la pagina 103. iulie 1996. 3. Diferenţele în reprezentarea scenelor sunt nesemnificative. ilie a aşezat florile specifice Lazului. Iuliana şi Dumitru Dancu reproduc acest prăznicar în Pictura ţărănească pe sticlă. Gavril. doar reproducere. apar reprezentaţi Sf. În caseta din dreapta jos. doar Sf. Partenie Poienaru a dezvoltat mai ales maniera miniaturală în cadrul şcolii de la Laz. Cluj.

marginea dealului.226. după G.M. Într-un chenar specific Lazului romburi aurii. balaurul ucis de Sf. presupune şi ea inspiraţia dintr-o icoană pe lemn. dar nici pe departe atât de reuşită s-a perpetuat pâna la Aurel Rodian şi Maria Deac Poienaru. Tematica . Cea mai veche reprezentare a Arhanghelilor Mihail şi Gavril. zugrav ilie Poienaru". s-a decojit. "Maica Domnului Jalnică" (fig. . op.M.. datată de mâna unui pictor al Lazului. este pictat Sf. Neda în Cugir. cu litere mari albe. sfântul militar. În colţurile superioare ale icoanei sunt reprezentati Arhanghelii Mihail şi Gavril. HărdăIău această temă aparţine tot lui Simion Poienaru (G. p. reprodusă de Iuliana şi Dumitru Dancu. iar Iuliana şi Dumitru Dancu au găsit o icoană pe sticlă semnată de ParteniePoienaru la 1895 (dar cu cifre arabe). 31 Ibidem.sub arcade verzi! Fig.. p1.. Doar o icoană este datată 1900. Deşi spartă în mijloc şi lipită inestetic cu bandă scotch de posesoarea icoanei. Colecţia Stancu din Loman păstrează o icoană asemănătoare semnată şi datată de Pavel Zamfir la 1892. 1944. despărţite de patru coloane.375). colorate în verde şi maro . Este vorba de icoana " Îngroparea lui Isus". Centrul de icoane din comuna Laz. cu capul uşor plecat înainte (este o imagine inspirată din iconografia apuseană catolică. p. nr. O icoa. O astfel de datare am mai întâlnit într-o icoană pe lemn pictată în Laz din colecţiaMuzeului OrăşenescSebeş. G. Gheorghe ("scorpia" cum este caligrafiat pe icoană). Şi această temă este una specifică Lazului. Icoana "Sf. HărdăIău.. a fost descoperită de I. dar adaptată de Ilie la pretenţiile şi posibilităţile picturii pe sticlă).cit. Îi putem deci atribui lui Pavel Zamfir icoana datată 1900 din colecţiaPoienaru. dar dispus numai pe două laturi.14. Icoana lui Ilie reprezintă însă o evoluţie în stilul Poienarilor. M. sunt reprezentaţi cei trei ierarhi: 29 30 Icoana se găseşte în colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. Neda. călare pe un cal alb. depistată până acum. .. op. Maica Domnului este reprezentată cu mâinile încrucişate. verzi şi roşii dispuse la bază cruelfixului33.'1ă Sfinţii Trei Ierarhi (fig. Tematica.. În dreapta sfântului apare fata împăratului. considerată ca fiind introdusă în Laz de iliePoienaru31. 5.M. 32 33 I. Icoana este semnată "Pavel zugrav din Laz" şi datată cu aceleaşi cifre mari albe: 188532• În cazul icoanelor lucrate dePavel Zamfir apar ca un leit­ motiv mai multe benzl de obicei de culoare albastră. Tema nu este nouă. 6. Maica Domnului poartă mafarion negru tivit cu auriu. este din 1813 şi aparţine lui Savu Poienaru29. . Realizarea veşmintelor militare ale sfântului şi mai ales omamentaţia bogată a şeii calului. Vopseaua albă ce colora capul calului fIg. Aceeaşi temă.520. O altă icoană a Maici Domnului Jalnice.375. Icoana este crăpată la partea inferioară.M.99. HărdăIău. l20. La . Se mai poate totuşi citi: "Laz. cu cifre chirilice (apare semnul de prescurtare folosit în alfabetul chiliric: 8/9. iar la stânga jos. găsim datarea. p.5) apare în colecţiaPoienaru în două exemplare.Gheorghe" este datată 8 (septembrie?) 1893. cu o datare a zilei şi lunii anului: 1411030• În acelaşi chenar cu ruje roşii. cu cifre mari albe: 1900. la stânga Mariei se află Isus răstignit pe cruce şi doi heruvimi.cit.Icoane pe sticlă de Laz datate (1 830-1901) din Colecţia Poienaru 129 care i-a servit zugravului. Hopârtean. p.6). unde se află inscripţia. D. am luat-o în considerare pentru datare şi pentru frumuseţea realizării. deasupra căruia apare o biserică. Gheorghe. 893). cf. p. în Revista Istorică Română.

ilie. Ierarhi". bătrân. găsim data pictării ei 1901. Nici una din Trei Ierarhi În colecţia Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia35. sur les caracteristiques stylistiques de certains peinlrcs. Calitatea desenului şi mai ales Poienaru. colecţia Stancu din Loman am găsit o icoană cu un desen şi o posedă şi ea o icoană a "Sf. aproape cărunt. în 1901 - îl indică pe Pavel Zamfir.Ioan Gură de Aur. Sfântul face semnul Sf. ghirlandele cu flori36 şi datarea cu cifre albe - registrul inferior. Sf. llie. . Hărdălău. interiorul unei peşteri. la plus recente datee 34 35 36 les motifs utilises. Bobiţele verzi şi roşii care omamentează caleaşca sfântului. apare din nou Ilie. p. Grigore şi Ioan. tânăr cu barbă puţină"34.cit" p. Ioan. neagră pe la margine şi sprâncene drepte. Bucureşti. colecţia Poienaru.7). ca autor al icoanei din îmbogăţesc infonnaţiile aduse deja asupra evoluţiei tematicii centrului Laz. p. pe un fond colorat în ocru galben este reprezentat drumul prin nori al Sf. îl reprezintă pe Sf. feloane aurii şi stihare brodate.7. cu barbă lungă şi sprâncene Încovoiate. literele latine cu care sunt "scrise" icoanele ni-I indică pe Ilie II Ultima icoană datată din colecţie. Eliseu i'n genunchi aşteaptă cojocul sfântului. Aşa cum am încercat să arătăm în comunicarea de faţă. Piesa este bine conservată. iar în stânga hamurile aurii ale aflat în carul său de foc tras de doi cai înaripaţi.Vasile. În registrul superior. Sf. 1979. op. aşezându-l pe Ioan la mijloc.633.ilie Prooroc (fig. Scena este reprezentată confonn enniniilor: Vasile. zugrăvit pe un fond albastru. 1901. PURCAR cu cifre negre. găsim datarea. G. 188. D. Spiţele roţilor sunt realizate sub fonna unor stele stilizate. binecuvântării. Les dix icones analysees apportent un supliment d'informations sur I'evolution thematique du centre. Pavel Zamfir . datată 1910. "Sf. Veşmintele ierarhilor sunt bogate: nevedemiţe cu flori. cu barbă bogată.52 1. datată 1906. cromatică asemănătoare. compoziţia se desfăşoară pe două registre. Fondul albastru-cenuşiu echilibrează imaginea de ansamblu. ţine în mână un bici. jos. penultimul pictor din familia acestor zugravi. . La mijlocul icoanei. cu barba şi cailor.maître peint en i 830). Dionisie de Fuma. . Editura Meridiane. Hopârtean. pe care odihnesc picioarele Sf. Înconjurată pe toate cele patru laturi de un chenar cu ghirlande roşii. În Lui Simion Poienaru i se atribuie o icoană reprezentându-i pe Sf. . sur de la collection apparti ent a Simion Poienaru (repn!sentant un Jesus Christ . icoanele datate din colecţiile particulare Universitatea "1 Decembrie 1918" IOANA PUR CAR Alba Iulia DES ICONES SUR VERRE DE LAZ DATEES (1830-1901) DE LA COLLECTION POIENARU R E SUME Le present article s'occupe des icones datees etJou signees conservees dans le pe tit musee realise par Maria Deac Poienaru dans sa maison de Laz. La plus ancienne ic6ne sign6e el datee 1901 - une icone de Sainl [Jie le Prooroc qu'elle a ete attribue a Pavel Zamfir. "restaurarea " improprie a altora fac necesară realizarea unor cataloage. În hg.M. Reprezentarea celor trei ierarhi este şi ea de tradiţie la Laz. Zugravul a schimbat doar ordinea. părul alb. Starea slabă de conservare a unor piese. Cartea de pictură.Grigore. Sub dublul postament oval.130 1. ţinând în mâini o calte. pleşuv. iar colecţia mănăstirii Râmeţi aceste icoane nu este semnată. pe fond alb.