SCOALA NAIONALA DE GAZ MEDIA

TEMA : CIRCUIT BASCULANT MONOSTABIL

ELEV: BARBURE GEORGE ADRIAN

NDRUMATOR : MOLDOVAN RODICA

COORDONATOR PROIECT : MOLDOVAN RODICA

MEMORIU JUSTIFICATIV

Circuitele basculante monostabile sunt generatoare de impulsuri dreptunghiulare utilizate mai ales in structurile logice. Ele reprezinta generatoare necomandate numite si multivibratoare si fac parte din mare familie a generatoarelor de semnal. Un generator de semnal este un circuit electronic capabil ca in anumite conditii sa genereze un semnal la iesire. In functie de forma semnalului generat deosebim generatoare sinusoidale sau generatoare nesinusoidale din care fac parte si circuitele basculante. Generatoarele sinusoidale formeaz o clas larg de circuite, datorit proprietilor remarcabile pe care le are semnalul sinusoidal n functionare circuitelor electronice n regim variabil.Multe firme productoare de aparataj electronic ntrebuineaz denumiri cucaracter general ca: oscilator pentru aparatele la care se cunoate precisfrecvena semnalului generat; generator sau test-oscilator pentru aparatelecare au n plus un voltmetru pentru msurarea tensiunii de ieire i unatenuator calibrat; generatoare de semnal pentru aparatele la care semnalul produs poate fi modulat; versatester pentru aparatele care genereazsemnale de form sinusoidal sau/i dreptunghiular, au posibilitateamsurrii i indicrii frecvenei i amplitudinii semnalului i pot msura isemnale externe. n ceea ce ne privete, vom folosi termenul de oscilator numai pentru etajul care genereaz efectiv semnalul de tensiune i generator pentru ntreg aparatul. Generatoarele care produc semnale sinusoidale cu ofrecven baleiat (scanat) automat - comandat electric - ntre doufrecvene ( ) se numesc vobulatoare.Ca generatoare de semnale oscilatoarele trebuie s satisfac o serie decerine: s aib o mare stabilitate a frecvenei; s lucreze ntr-o band defrecven ct mai mare; s dea o tensiune ct mai constant n banda delucru; s aib o mare stabilitate n funcionare. n funcie de caracterulaplicaiei se poate accentua una dintre aceste trsturi

GENERALITAI
Circuitele electronice care, n anumite conditii specifice, genereaz semnale se numesc generatoare de semnal. n funce de condiiile fundamentale de producere a semnalului, generatoarela se pot mpri n dou categorii : generatoare de semnal si circuite basculante Circuite basculante Circuitele basculante sunt circuite electronice, prevazute cu o bucla de reactie pozitiva, folosita la generarea impulsurilor. Aceste circuite prezinta in functionare doua stari de durata de obicei inegala : una de acumulare,in care tensiunile si curentii variaza foarte lent si una de basculare, in care au loc variatii foarte rapide ale tensiunilor si curentilor.Procesul de basculare este un proces cumulativ, care o data amorsat se dezvolta in avalansa. Amorsarea proceselor de basculare se poate face fie cu ajutorul unor semnale de comanda aplicate din exterior, fie in urma unui proces intern de variatie relativ lenta ( de exemplu, descarcarea unui condensator ) care creiaza la un moment dat conditii pentru declansarea proceselor ce duc la basculare. Dupa numarul de stari stabile pe care le pot prezenta, circuitele basculante se impart in trei categorii : - circuite basculante astabile : nu prezinta nici o stare stabila ; se caracterizeaza printr-o trecere dintr-o stare in alta, fara interventia unor impulsuri de comanda exterioara.Perioada semnalelor generate depinde de valorilie parametrilor circuitului; -circuite basculante monostabile:prezinta o singura stare stabila,in care pot ramane un timp indelungat.Cu ajutorul unui impuls exterior comanda ,ele trec intr-o alta stare in care raman un interval de timp determinat de elementele circuitului,dupa care revin la starea initiala; -circuite basculante bistabile:se caracterizeaza prin doua stari stabile,in care pot ramane un timp inelungat.Trecerea dintr-o stare in alta se face prin aplicarea unui impuls scurt de comanda,din exterior. Circuitele basculante autoblocate,ca si circuitul numittrigger Schmitt sunt variante particulare ale circuitelor enumerate. Triggerul Schmitt reprezinta un circuit basculant bistabil de structura asimetrica,cu ajutorul caruia,printre alte aplicatii,se pot obtine impulsuri dreptunghiulare din semnale alternative de o forma oarecare,aplicate la intrare. Circuitul basculant autoblocat este un circuit ce poate functiona atat in regim astabil,cat si in regim monostabil,avand rolul de a obtine impulsuri de amplitudine foarte mare si de durata foarte mica.

Circuite basculante astabile: Circuitele basculante astabile, numite i

multivibratoare, se utilizeaz pentru a genera impulsuri dreptunghiulare periodice. Ele

pot fi considerate oscilatoare, n sensul c semnalul de ieire apare fr a necesita un semnal de comand la intrare. n figura 5.1 se reprezint un astfel de circuit, la care tranzistoarele se afl pe rnd n regim de conducie sau de blocare pe anumite intervale de timp fr intervenia unor semnale de comand exterioare. Funcionarea circuitului este ilustrat prin diagramele de variaie ale tensiunilor din figura 5.2 Dei schema este sistematic, executat cu elemente respectiv egale, la conectarea sursei de alimentare, datorit imperfeciunilor tehnologice, apare o mic variaie a curentului de colector al unuia dintre tranzistoare(de exemplu I C1 ). Creterea cderii de tensiune pe R1 ( EC const ), produs de cresterea lui I C1 , duce la scderea potenialului de colector al propiului tranzistor T1 U CE 1 RC1 I C1 EC , const . Aceast scdere se transmite prin C1 pe baza tranzistorului T 2 , ducnd la micorarea curentului acestuia I C 2 de colector. Prin aceasta, scade caderea de tensiune dat de
I C 2 pe rezistena sa de colector i crete potenialul de colector al lui T 2 . Aceast

crestere de transmisie prin C 2 pe baza lui T1 , mrind valoarea curentului su de colector I C1 . Procesul evolueaz n avalan i duce n final la conducia de saturaie T1 i la blocarea lui T 2 . n acest timp, condensatorul C1 , care s-a ncrcat n circuitul
EC , RC1 , rBE 2 , ncepnd s se descarce prin RC1 rCE1 i RB 2 rBE 2 , ajungnd ca la un

moment dat tensiunea pe R B 2 (care este legat n paralel pe intrarea lui T 2 ) s devin egal cu tensiunea de deschidere a tranzistorului T 2 .

+E C RC1 C1 T1 RB2 RB1 C2 T2 R2 RC2

-E C
Fig.5.0.Circuit basculant astabil.

Acesta ncepe s funcioneze i cu aceeai succesiune de fenomene, referitoare de aceast dat la T 2 , se ajunge la T 2 saturat si T1 bloacat. Fenomenul se repet

periodic. Circuitele de ncrcare i respectiv de descrcare ale condensatorului C1 sunt redate in figura .... n figura 5.2 a se reprezint situaia T1 blocat i T 2 saturat. Condensatorul C1 se afl practic descrcat n circuitul alctuit din: E C ,R C 1 // r CE 1 i R B 2 //r BE 2 .

Uc1
0

Ta

Tb t

Uc2
0 t

tc a

-E c
b

Ub2

Ub1

-E C
c t

-E C
d t

Fig.28.Diagramele de variatie ale tensiunilor din circuitul basculant astabil din fig. 27

Dar T 1 fiind blocat, rezistena sa colector emitor este foarte mare (r CE 1 R C 1 ), iar T 2 fiind saturat, rezistena sa baz emitor este foarte mic (r CE 2 R B 2 ), astfel c circuitul real de incrcare al lui O 1 rmane alctuit din: E C , R C 1 i r Be 2 . n figura...., se reprezint situaia T 1 saturat i T 2 blocat.Condensatorul C 1 incrcat , se afl n circuitul alctuit din :R C 1 //r CE 1 i R B 2 //r Be 2 .Dar T 1 fiind saturat r CE 1 R C 1 , iar T 2 fiind blocat R B 2 R B2 . r BE 2 , astfel c circuitul de descrcare rmane practic alctuit din r CE 1 i

RC1 C

C1

RB2 B

r CE1 (T1)
E

+ (T2) E C -

RC1 C RBE2 R RC1 R a + C1 B

+ EC E

r BE2
E

r BE2

RC1 C

C1 (T1)

RB2 B

r CE1
E

+ EC E

C1

RB2 B

r CE1 RC1
RB2 RBE2 b (T1) r CE1

+ EC E

r BE2
(T2)

(T2)

Fig.5.2.Circuitele de incarcare, respectiv de descarcare ale condensatorului C1: a - starea T1 blocat, T2 saturat, C1 se incarca; b - starea T1saturat, T2 bloca, C1 se descarca.

+E C RC1 D1 R1 C1 T1 RB2 RB1 R2 RC2

C2 D2 T2

-E C

Fig.5.3.Circuit pentru imbunatatirea formei semnalului din colector.

Variaiile tensiunilor din colectoarele tranzistoarelor, pot fi considerate a impulsuri de form aproximativ dreptunghiular.Durata fiecrui impuls generat este determinat de timpul necesar, potenialului bazei tranzistorului blocat pentru a variai ntre valoarea maxima i zero, avand valorile: T a =0,79 C 1 R B 2 T b =0,69 C 2 R B1 (5.1) (5.2)

Pentru imbuntirea formei de und a semnalului de ieire, capacitile C 1 i C 2 se conecteaz la colectoarele tranzistoarelor prin intermediul unei diode(5.3), in punctul comun dintre diod i condensator introducandu-se cate o rezisten legat la sursa de alimentare.n felul acesta ncrcarea condensatoarelor din colectoarele tranzistoarelor saturate nu se mai face prin rezistenele de colector ale tranzistoarelor blocate, ci prin rezistenele nou-introduse, imbunataind frontul anterior al impulsurilor din colectoare. ntrucat, in mod obinuit, stabilitatea perioadei impulsurilor generate de multivibrator, nu este satisfctoare, se recurge frecvent la sincronizarea prin impulsuri exterioare, aplicate pe bazele tranzistoarelor prin condensatoare de capaciti mici, determinand deschiderea tranzistorului mai repede decat in absena impulsului i asigurand astfel frecvena de lucru dorit.

Circuite basculante monostabile

Schema tipic a unui astfel de circuit este redat n figura(5.4) Spre deosebire de cazul circuitelor astabile, schema nu mai este simetric, ceea ce determin i comportarea circuitului ce are o singur stare stabil. Funcionarea circuitului este urmatoarea: dac la aplicarea tensiunii de alimentare se obine o variaie suplimentar a curentului de colector I C 1 al tranzistorului T 1 , prin fenomene similare celor descrise la circuitul basculant astabil, T 1 ajunge s conduc la saturaie, iar T 2 este blocat.Aceasta este o stare instabil, deoarece prin procesele descrise anterior are loc descrcarea condensatorului C 1 pan tensiunea pe baza lui T 2 scade, permiand conducia lui T 2 .Din acest moment, procesele au loc in sensul mririi conduciei lui T 2 saturat.Aceast a doua stare reprezint starea stabil a montajului.Datorit prezenei tensiunii E b de blocare a bazei lui T 1 , descrcarea lui C 2 nu mai poate avea loc. Trecerea in starea iniial,se poate face numai aplicand un impuls de comand pe baza lui T 1 , de polaritate corespunztoare scoaterii bazei lui T 1 din starea de blocare, sau pe baza lui T 2 , astfel ncat s-i micoreze starea de conducie.De obicei este folosit cea de-a doua variant(fig 5.5).La aplicarea fiecrui impuls de comand, pe colectorul tranzistorului T 2 se obine un impuls dreptunghiular de polaritate negativ si durat proporional cu constanta de timp C 2 R 1 .Diagrama de variaie a tensiunilor obinute in colectoare, respectiv n bazele tranzistoarelor este reprezentat in figura 5.6

4.4 Circuite basculante bistabile

Circuitele basculante bistabile caracterizate prin dou stri stabile egal posibile, au un domeniu vast de aplicaii fiind elemente de baz n schemele logice de comand, numrtoare, registre, circuite de memorizare.

+E C RC1 C1 R1 T1 RB1 +E C -E b T2 T1 RB1 -E b R D2 c RB2 C2 RC2 RC1 C1 R1 T2 RB2 C2 RC2

+E C

Fig.5.4.Circuit basculant monostabil.

Fig.5.5.Circuit basculant monostabi comandat pe baza tranzistorului saturat.

Funcionare.Schema cea mai rspandit este cea simetric (fig 5.7), n care se folosesc dou surse de polarizare:pentru colectoarele (E C ) i respectiv pentru bazele tranzistoarelor (E b ). Procesele de basculare au o desfurare aemnatoare celor descrise la circuitele basculante anterioare: o mic variaie a curentului de colector al unuia dintre tranzistoare (de ex. T 1 ) determin, datorit cuplajelor existente ntre colectorul unui tranzistor i baza celuilalt, aducerea la saturaie a tranzistorului T 1 i respectiv blocarea tranzistorului T 2 .Aceast stare este stabil, deoarece polarizarea exterioar a bazei tranzistorului blocat(E b ) mpiedic scderea tensiunii aplicate pe baza acestuia sub valoarea de tiere.n aceast stare, circuitul poate rmane un timp ndelungat.Pentru a provoca bascularea trebuie aplicat un impuls exterior astfel ales, ca polaritate, amplitudine i loc de aplicare, ncat s schimbe starea montajului.Acest lucru este posibil n dou situaii: fie prin scoaterea tranzistorului T 2 din starea de blocare, determinand deschiderea sa, fie prin scoaterea lui T 1 din saturaie, micorand conducia sa.n multe cazuri impulsul exterior se aplic pe baza tranzistorului saturat, pentru schema prezentat (cu tranzistoare npn) impulsul avand polaritate negativ.

U B1

U B1

a U C1

t U C1

t -E C b
-E C

Fig.5.6.Diagramele de variatie ale tensiunilor unui circuit basculant monostabil.

+E C

i C1

RC1 C1 R1

RC2 C2 R2 T2

i C2

U C1

T1

U C2

U b1

Rb1

Rb2

U b2
+E C -E b

Fig.5.7.Circuit basculant bistabil.

Dup primirea impulsului de comand,circuitul basculeaz, trecand rapid in cea de a doua stare stabil, in care T 2 la saturaie i T 1 este blocat.Pentru schimbarea acestei stri este necesar aplicarea unui nou impuls de comand exterior.n colectoarele celor dou tranzistoare se obin impulsuri dreptunghiulare, de polariti opuse i de durat egal cu intervalul dintre dou impulsuri succesive de comand.(fig 5.8) Spre deosebire de circuitul astabil, condensatoarele C din schem au numai rolul de a accelera procesul de comutare de la o stare la alta, prezentandu-se ca un scurtcircuit la variaii brute ale tensiunii i deci transmiand integral aceste variaii.Ele compenseaz in acelai timp efectele capacitilor parazite de intrare ale tranzistoarelor, care mpreun cu rezistenele (R 1 IIC 1 i R 2 IIC 2 ) din schem pot fi circuite de integrare, care ar produce rotunjirea fronturilor impulsurilor. Rotunjirea fronturilor nu poate ns fi complet evitat, ea datorandu-se timpului de comutaie al tranzistoarelor, timp de valoare mai mare atunci cand tranzistorul a lucrat la saturaie. Pentru a evita eventualele inconveniente create de sursa de polarizare a bazelor E b , se pot realiza circuite basculante bistabile, la care aceast surs este eliminat din schem.n acest caz , polaritatea bazelor este asigurat de o rezisten R E conectat n circuitul de emitor al celor dou tranzistoare(fig 5.9). ntrucat tranzistoarele conduc pe rand cureni egali, circuitul fiind simetric, tensiunea care apare la bornele acestei rezistene este constant si asigur polarizarea necesar bazelor.
Dup tipul circuitului de comand folosit,circuitele basculante bistabile pot fi de urmtoarele tipuri(fig 5.10)

Ucomanda UC2 a t EC

UC2 EC b Ub2

t t Ub1 t e

Fig.35Diagramele de variatie ale tensiunilor in montajul din figura 3.34 a- impulsuri de comanda; b - tensiunea de colector Uc2 ; c tensiunea de baza Ub1 ; d - tensiunea de colector Uc1 ; e - tensiunea de baza Ub2

-E C

RC1

C R T1

RC2 C R T2

Rb1

Rb2 RE

Fig.5.9.Circuit basculant bistabil cu polarizarea bazelor prin RE comuna

-circuite basculante bistabile de tip RS (fig 5.10.a), la care comanda se face pe baze, pe dou intrri numite R i S, cu impulsuri dreptunghiulare aplicate prin intermediul unui circuit de derivare si o diod ce selecteaz polaritatea dorit pentru impulsul de comand.Impulsul aplicat pe R aduce circuitul ntr-o stare notat 0 iar cel aplicat pe S aduce circuitul n starea1. Aplicand simultan impulsuri pe ambele intrri, rezult o stare de nedeterminare, n sensul c circuitul poate rmane ntampltor fie n starea anterioar aplicrii impulsului, fie poate bascula; -circuite basculante bistabile de tip JK (fig.5.10.b) constituie o variant mbuntit a celui de tip RS.

+E C RC2 R2

RC1 R1

A
T1 D C R -E b R Rb1 Rb2 R C D T2

+E C RC2 R2 RC1

+E C RC2 R2

RC1

A
R T1

R1

A
T2 R D R T1

R1

T2 D
x

D
x

Rb1 Rb2
y

Rb1 Rb2 -E b
y

R D C

C -E b K

J T

Fig.5.10. Tipuri de circuite basculante bistabile : a - R -S ; b - J -K; c - T.

Legarea rezistenei R a circuitului de derivare la colector( n loc de conectarea ei la mas) duce la ridicarea strii de nedeterminare.Impulsurile aplicate pe intrarea J aduc circuitul in starea 1 cele aplicate n starea 0 iar aplicarea simultan a impulsurilor pe J i pe K determin bascularea circuitului n starea complementar celei n care se afl; -circuite basculante bistabile de tip T (fig5.10.c):la aplicarea unei succesiuni de impulsuri pe aceast intrare comun celor dou baze, circuitul basculeaz la fiecare comand primit 4.5 Bistabilul Schmitt

+E C RB1 RC1 RC2

c
R2 T2 Cd Rb1 Rb2 Re -E C T2

4.5 Bist abilu l Sch mitt

Bista bilul

U ies

Fig.38. Circuitul basculant bistabil Schmitt.

(triggerul) Schmitt (fig 5.11) reprezint un circit basculant cu dou stri stabile de echilibru, avand ns o schem asimetric.Cuplajul ntre tranzistoare este asigurat din colectorul lui T 1 n baza lui T 2 prin rezistena R, iar invers ntre T 2 i T 1 , prin intermediul rezistenei de emitor R e .Din aceast cauz, circuitul mai este numit circuit bistabil cu cuplaj prin emitor.

+E C RB1 RC1 RC2

c
R2 T2 Cd Rb1 Rb2 Re -E C T2

U ies

Fig.38. Circuitul basculant bistabil Schmitt.

Funcionarea bistabilului este urmtoarea: se consider n starea iniial T 1 blocat i T 2 n conducie puternic; la aplicarea la intrare (pe C) a unui semnal a crui amplitudine depete tensiunea de blocare(nivelul de prag), T 1 ncepe s conduc.Tensiunea sa de collector scade, se aplic prin cuplaj rezistiv pe baza lui T 2 care i micoreaz conducia , pe rezistena comun R e apare o micorare a cderii de tensiune, determinand o conducie ns mai puternic a lui T 1 , ducand ntr-un timp extrem de redus la situaia:T 1 saturat, T 2 blocat( a doua stare stabil). Starea dureaz pan cand semnalul exterior scade sub o anumit valoare(U 2 ) fa de valoarea de deschidere a tranzistorului T 1 .n acest caz, T 1 i micoreaz conducia, determinand apariia strii iniiale(T 1 blocat, T 2 saturat). Datorit specificului su de funcionare, circuitul basculant bistabil Schmitt poate avea urmtoarele utilizri(fig 5.12): -formator de impulsuri dreptunghiulare din semnale alternative aplicate la intrare(fig) -memorator de impulsuri pentru un semnal de intrare alctuit dintr-o succesiune de impulsuri de polariti diferite; circuitul basculeaz ori de cate ori se schimb polaritatea impulsurilor de intrare(fig 5.12)

Procesul tehnologic de realizare

PROTECIA NPOTRIVA ELECTROCUTARII

n taote atelierele i locurile de munc n care se folosete energia electric, se asigur protecia npotriva electrocutarii. Prin electrocutare se ntelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accidental sun tensiune este numit tensiune de atingere. Gravitatea electrocutrii depinde de o serie de factori: rezistena electric a corpului omenesc: rezistena medie a corpului (pielea este singurul organ izolator!) este de 1.000 i poate avea valori mai mari pentru o piele uscat i valori mult mai mici (chiar 200 ) pentru o piele ud sau rnit; frecvena curentului electric. Curentul alternativ cu frecvena ntre 10 i 100 Hz este cel mai periculos.La frecvene de circa 500 000 Hz excitaiile nu sunt periculoase chiar pentru intesitai mai mari ale curentului electric. durata de actiune curentui. Dac durata de aciune a curentului este mai mic de 0.001 s, efectul nu este periculos; calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situaii snt cele n care curentul electric trece printr-un circuit n care intr i inima sau prin locuri de mare sensibilitate nervoas (ceafa, gtul, tmpla,ncheietura minii); valorile curenilor care produc electrocutarea. Aceasta se pot calcula simplu cu legea lui Ohm I= unde R este suma rezistenelor electrice din circuit. Valorile limit ale curenilor nepericuloi snt 10 mA n c.a. i 50 mA n c.c. Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa n: electroocuri i electrotraumatisme. Cnd valoarea intesitii curentului electric este mai mic de 1mA. Nu se simte efectul ocului electric. La valori de 10 mA se produc comoii nervoase n membre; contraciile muchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune s se fac greu. Peste valor de 10 mA se produce fibrilaia inimii i oprirea respiraiei. Electrotraumatismele se datoresc efectului termic al curentului electric i pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri. La alegerea msurarilor pentru protecia npotriva electrocutrii se ine seama de periculozitatea locului de munc. Exist trei categorii de locuri de munc: - locuri de munc cu grad mic de pericol (pardoseal izolatoare, umiditate maxim 70% fr elemente conductoare n contact electric cu pmntul, variaii de temperatur ntre 15 i 30 grade)

locuri de munc periculoase (umiditatea ntre 75% i 97%, variaii de temperatur ntre 30 grade i 35 grade, pulbere conductoare, obiecte conductoare n legatura cu pmntul n zona de manipulare ocupnd o suprafa sub 60%); locuri de munc foarte periculoase (umiditate peste 97%, mediu coroziv, temperatur peste 35 grade, obiecte conductoare n legtur cu pamantul care ocup o suprafa mai mare de 60% din zona de manipulare).

Fig.1 Accidente prin electrocutare a-atingere direct mm-mn b- atingere direct mn-picior c-atingere indirect mn-picior Electrocutarile se pot produce prin atingere direct sau indirect (fig .1) Msuri de protecie aplicate instalaiilor i echipamentelor electrice.

Pentru a se realiza protecia la electrocutare prin atingere direct, instalaiile i echipamentele electrice se construiesc astfel nct elementele aflate n anod normal sub tensiune s nu poat fi atinse. Pentru aceasta se folosete nchiderea n carcase, conductoarele de legtur se izoleaz, se amplaseaz liniile electrice la nalimi mari unde nu pot fi atinse ntmplator, elementele aflate sub tensiune n locuri deschise se izoleaz cu nprejurimi protectoare, n locuri foarte periculoase se folosesc tensiuni reduse de lucru (24V). Echipamentele electrice cu protecie npotriva electrocutarii prin atingerea pieselor sub tensiune poart pe ele simboluri conform STAS 3999+75. Protecia echipamentelor electrice n construcie normal se realizeaz i la alte solicitri. Conform standardului amintit, simbolizarea gradelor normale de protecie se face prin litere IP, urmate de trei cifre caracteristice: prima cifr ia valori de 0 i 6 i simbolizeaz gradul de protecie a persoanelor contra atingerii prilor sub tensiune i gradul de protecie npotriva ptrunderii n interiorul carcasei a corpurilor strine solide de o anumit dimensiune; a dou cifr poate lua valori ntre 0 i 5 i simbolizeaz gradul de protecie npotriva solicitrilor mecanice.

Pentru evitarea accidentelor prin atingere direct, se mai practic folosirea unor tensiuni ct mai reduse (valori standardizate), egalizarea potenialelor, izolarea fa de pmnt, utilizarea unor pardoseli din materiale electroizolante. Proteia npotriva electrocutarii prin atingere indirect se poate realiza prin legarea la nul, legarea la pmnt( fig. 2. i fig. 3), separarea de proteie (fig. 4), izolatoare suplimentar de protecie, legarea ntre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fi atinse concomitent n zona de manipulare, deconectarea automat. Msurari de protecie individual

Pe lng msurarile care se aplic instalaiile i echipamentelor electrice, msuri suplimentare de protecie snt i msurarile de protecie individual, care completeaz pe cele colective.

Fig.2 Legarea la nul de protcie

Fig.3 Legarea la pamant

Fig 4. Separarea de protecie

Principiul pe care se bazeaz realizarea si utilizarea mijloacelor de protecie individuale inpotriva electrocutrii este intreruperea ntre organismul uman i elementul conductor aflat sub tensiune a unui varaj electroizolant. La alegerea sau proiectarea mijloacelor de protecie individual, trebuie s se in seama de : partea expus a corpului omenesc,tensiunea maxim de utilizare ,capacitatea de izolare electric a materialului folosit, influena factorilor de mediu asupra materialului de confecie, factorii

de natur fiziologic (compatibilitatea materialului cu pielea, posibilitatea de absorbie a transpiraiei greutatea etc.) In cazul proteciei individuale contra arsurilor produse de curentul electric, mijloacele de protecie individual utilizate trebuie s aib i caliti termoizolante, termoreflectante i ignifuge. Ca mijloace de protecie individual se utilizeaz: mnui cizmegaloi combinezoane, pruri, covorae electroizolante. Toate aceste mijloace individuale de protecie trebuie s rspund la dou obiective majore: s asigure o protecie eficient i s asigure comoditatea n utilizare.

CONCLUZIE

Bibliografie

1. Ceang E., .a.- Electronic industrial. E.D.P. Bucureti, 1981. 2. Ceang E., .a.- ndrumar de laborator pentru electronic. Universitatea din Galai, 1978. 3. Aiordchioaie D., .a. Electronic. ndrumar de laborator. Universitatea din Galai, 1994.

4. Iliev Mircea, Popa Rustem, Iliev Voichia-Marcela - Dispozitive i circuite electronice partea I-a. Editura Fundaiei Universitare Dunrea de Jos, Galai, 2001.