1.

sa se prezinte solutii personale privind prevenirea si interventia in cazul starilor tensionate in clasa de elevi: Starile tensionate din clasa de elevi se pot manifesta intre:
elevi: certuri injurioase, bti soldate cu traume fizice i psihice

(rnirea elevilor) care au implicat mai muli elevi ai clasei i au condus la divizarea grupului; prezena i infiltrarea unor grupri delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei n aciuni precum: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor; profesori-prini: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizaiei clasei i echilibrul atitudinal al cadrului didactic; denigrri; mituiri; inter-clase: prin exacerbarea strilor de emulaie n diverse mprejurri, prin conflicte deschise ntre membri marcani ai celor dou colective. Pentru a preveni si interveni in cazul starilor tensionate in clasa de elevi este necesara urmarirea unor obiective ce presupun: identificarea starilor conflictuale n clasa de elevi; clarificarea conceptiilor privitoare la aparitia unui conflict, identificarea surselor de conflict; cunoasterea principalelor tipuri de conflict; rezolvarea situatiilor conflictuale. Paii pe care ar trebui s-i parcurg cadrul didactic n gestionarea situaiilor de criz educaional i organizarea interveniilor sale sunt urmtorii: a)In primul rand trebuiesc rezolvate urgenele, dar trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: a nu se neglija consecinele negative pe termen lung; a nu se abandona atingerea obiectivelor importante, dar mai puin urgente; a nu se nclca i ignora restriciile stabilite anterior; a nu se aciona sub stress, dup inspiraia de moment; b) al doilea pas ce trebuie urmat este ordonarea ideilor fara a se neglija cauzele reale ale problemelor aprute n schimbul efectelor. c)evitarea violentei

d) pentru atingerea fiecrui obiectiv principal trebuie proiectat un set de decizii dure,care, aplicate, devin restricii reale; e)In vederea atat a prevenirii cat si a solutionarii situatiilor conflictuale in clasa de elevi un pas major il reprezinta formarea de echipe si implicit cooperarea f)aplanarea conflictului. 2.Sa se argumenteze atributiile profesorului ca factor de decizie in scoala. Rolurile profesorului ca factor de decizie in scoala: planificare, organizare, decizie, coordonare, control, ndrumare, consiliere, evaluare, reglare,asigurare a condiiilor de baz pentru derularea optim a proceselor educaionale. Spre deosebire de alte domenii, profesorul conduce procesul educaional, proces de formare/dezvoltare a personalitii elevilor, care trebuie s se caracterizeze prin calitate, orice rabat de la aceasta avnd consecine imediate asupra beneficiarilor direci ai educaiei; Accentul trebuie plasat pe orientarea, valorificarea i dirijarea optim a resurselor umane,materiale, axiologice i temporale, astfel nct obiectivele procesului instructiv-educativ s fie realizate integral. Pricipalele atritutii ale profesorului in scoala sunt: de organizare si conducere a clasei ca grup social; de consiliere si orientare scolar si profesional; de ndrumare a activittii extrascolare, de perfectionare profesional si cercetare pedagogic. 3.Argumentati care sunt cele mai adecvate stiluri educationale si manageriale ale profesorului. Stilul educational constituie o sinteza de calitati, capacitati si componente educationale, manifestate in modalitati de proiectare, organizare, desfasurare si evaluare a activitatilor instructiv-educative.

Stilul imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor.In functie de rolul dominant al profesorului, se pot distinge urmatoarele stiluri : 1)AUTORITAR caracterizat prin hotarare in luarea deciziilor, in promovarea tacticilor predarii, a modalitatilor de lucru, a tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el ; profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incurajate si nici admise ; el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele instruirii elevilor si se mentine la o anumita distanta de grup ; 2)DEMOCRAT- inseamna cooperare si conlucrare cu elevii ; profesorul propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibiltatea de a alege ; elevii au libertatea de a se asocia cu cine doresc pentru a rezolva anumite sarcini si probleme ale invatarii ; profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de laudare, de criticare pe care le respecta in comun cu elevii ; el se comporta ca un membru al grupului ; 3)LAISSEZ-FAIRE se refera la un conducator pasiv, indiferent, care considera ca intotdeauna e suficient ce, cat si cum preda ; accepta deciziile elevilor si le ofera ajutor la cererea lor . Efectele celor trei stiluri educationale difera : stilul autoritar imprima comportamente de invatare mecanica, de tip executorii, marcate de agresivitate si rabufniri ; stilul democrat ofera rezultate acceptabile din punct de vedere social si superioare pe plan didactic ; stilul laissez-faire este cel mai deficitar prin nivelul scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii, lasarea procesului didactic sa mearga de la sine nu poate avea decat rezultate slabe in invatare si in conduita. 4.Sa analizati critic actualele practici si sa propuneti directii de imbunatatire. In prezent invatamantul si metodele de predare din Romania sunt in principal bazate pe stilul autoritate formala de predarecentrat pe continut si pe profesor, care se simte responsabil de furnizarea si controlul informatiilor pe care le primeste elevul. "Eu sunt ca un far pentru elevii mei, datorita materialelor de invatare, acestia apreciaza disciplina.";profesorii nu sunt interesati de construirea relatiilor cu elevii sau de cooperarea intre ei;motiv pentru care tot mai multi dintre elevi considera scoala si invatatul lucruri impuse ajungand sa transforme totul in obligatia de a invata si nu in

placerea de a cunoaste tot mai multe informatii care iar putea forma in viitor atat in viata personala cat si in cea profesionala. Pe langa adoptarea acestui stil majoritar deja in mai toate scolile din Romania,lipsa practicii duce la lipsa masiva a interesului elevilor fata de cele invatate in partea teoretica.Datorita lipsei acestei parti practice,elevilor nu li se da sansa sa isi dezvolte imaginatia;fiindu-le in acest fel inhibata curiozitatea fata de acest subiect. Folosirea exemplelor practice ajuta la asigurarea legaturii dintre conceptele tehnice si aplicatiile practice ntarind astfel predarea si nvatarea efectiva. Introducerea partii practice nu exclude teoria ci doar contribuie la ntelegerea si fixarea acesteia. Pentru imbunatatirea calitatii invatamantului in Romania,consider ca este deosebit important ca baza teoretica sa fie fixata prin partea experimentala,intrucat cea din urma are rolul de a ilustra si explica noile cunostiinte teoretice,formand astfel accesibilitate elevilor la baza teoretica. Totodata prin partea experimentala se realizeaza conexiunea elevilor cu viata reala,ajutandu-i pe acestia sa poata aplica cunostiintele noi dobandite si in afara clasei. Pentru a putea prezenta elevilor exemple practice,profesorul trebuie: : sa poata nteleage foarte bine exemplul dat si sa fie capabil sa-l explice, n caz contrar va produce confuzie n loc sa-i ajute pe elevi sa nteleaga; nainte de a da o sarcina de lucru sau o tema pentru acasa profesorul trebuie sa rezolve sarcina respectiva, n felul acesta se va asigura ca stie exact ceea ce va "vedea" elevul si de asemenea va avea posibilitatea sa anticipeze ntrebarile elevilor. O sarcina de lucru sau o demonstratie care nu este corecta creeaza elevului frustrari si afecteaza credibilitatea profesorului; exemplele practice sa fie relevante pentru elevi, sa poata fi legate de viata de zi cu zi la scoala sau acasa; sa aloce suficient timp pentru discutarea exemplelor.