Cercetator postdoctorand dr.

PURCREA CORNELIA

Lester R. Brown, Plan B 2.0 Rescuing a Planet under Stress and a Civilization in Trouble, 2006

tr: Civilizaia noastr global se afl astzi pe o direcie economic imposibil de sprijinit de ctre mediul inconjurtor, o direcie ce ne ndrum pe noi spre declin sau un eventual colaps economic

Orice influen asupra mediului va avea repercursiuni asupra biodiversitii

Un mediu sntos ne asigur o lume sntoas !

Conceptul de eco-economie = o economie pentru mediu

a fost abordat de Lester Brown

n lucrarea sa Eco-economia, n anul 2001
Este imperios necesar s obinem o dezvoltare economic pe termen lung fr a afecta ns mediul nconjurtor.

Lumea pe marginea prpastiei cum s prevenim colapsul ecologic i economic

constituie un avertisment n legatur cu dezechilibrele provocate de dezvoltarea economiei globale, de evoluia civilizatiei actuale, asupra resurselor de baz hran, ap i energie (Brown, 2011 )

problema supravieuirii umanittii

bioeconomic

total diferita de oricare alta specie

Nicholas Georgescu-Roegen
parintele teoriei bioeconomice
Teoria lui Roegen oblig tiina economic s fie regndit prin prisma factorului natural
The Entropy Law and the Economic Process (Legea entropiei i procesul economic) aduce pe prim plan poluarea i creterea populaiei

n dorina ei de a tri mai bine, omenirea i sap groapa cu dinii proprii !

(Nicolas GeorgescuRoegen, 1971)

O economie durabil a viitorului trebuie s devin o bio-economie, adaptat la mediul rural, bazat pe o biodiversitate agroalimentar.
(Bogdan i colab, 2010).

Eco-Bio-Economia este o noua paradigma, o economie a viitorului, pusa in slujba vietii oamenilor prin utilizarea rationala a resurselor de mediu care nsumeaz principiile "bio-economiei", "ecoeconomiei".
Prof.univ.Dr.Dr. H.C. Alexandru T. Bogdan, m.c. Academia Romana drd.ing. Dana Comsa (2011)

Specialitii din agricultura au o misiune deosebita:

de a asigura hran suficient i sigur pentru consum

ANIMALELOR

OAMENILOR

Securitatea alimentar a planetei noastre depinde, acum de eforturile combinate ale ministerelor agriculturii, energiei, transporturilor, sntii i resurselor de ap de pe ntreg mapamondul
(Brown L.R., 2005 Depind Resursele Planetei probleme globale ale omenirii)

Este nevoie de msuri urgente pentru a putea salva populaia mereu crescnd de la foamete.
Orice msur care determina creterea productivitii plantelor de interes economic dar i a calitii acestora
duce la asigurarea unei alimentaii corespunztoare pentru om i animale contribuind astfel la conservarea biodiversitii zootehnice dar i a siguranei alimentare.

Factorii de stres sunt sursa colapsului economic.

Lipsa apei

Irigaii

Creterea concentraiei de sruri n sol

SALINITATE

SALINITATE

Sa gasim solutii

CRETEREA TOLERANEI LA SALINITATE

Obiectivul general
Implicarea acidului salicilic (AS) n proceduri agrotehnice de viitor

regulator de cretere

atenuarea efectelor nocive ale factorilor de stres

Obinerea unei recolte sporite chiar i n condiii de stres induse de salinitate.

Acidul salicilic (AS) este considerat ca fiind o important molecul semnal implicat n derularea proceselor de dezvoltare la plante.

 Planta luata in studiu a fost grul, Triticum aestivum, cv Criana

Soiul a fost creat la SCDA Oradea,nregistrat n anul 2005, primul din Romnia i printre puinele din lume cu tolera ridicat la aluminiu

Factorul de stres abiotic studiat salinitatea care afecteaza aproximativ 20% din suprafetele cultivate si circa 50% din cele irigate.

 Tematica abordata este de mare actualitate pe plan mondial inscriindu-se pe linia metodelor de cercetare completa, fiind un studiu interdisciplinar, care are la baza tehnici moderne de: fiziologie vegetala enzimologie biochimie biologie celulara

Noutatea si originalitatea proiectului consta in:

- dezvoltarea unui model experimental de analiza care urmareste stabilirea concentratiei optime a solutiei de AS dar si a modului optim de aplicare al tratamentului cu aceasta substanta

Toate experimentele au fost realizate in paralel pe plante crescute in conditii normale si in conditii de stres la loturile tratate comparativ cu cele netratate cu AS.

1.In condiii de laborator, Germinaia s-a realizat n camer de cretere

Sanyo MLR 351H iluminare zi/noapte, umiditate relativ 65-85%. Dup 7 zile plantulele obinute au fost plantate n ghivece cu nisip timp de 14 zile i supuse la diferite tratamente. Udare cu ap de robinet, respectiv cu o soluie salin n concentraie de 200mM de NaCl timp de 14 zile; frunzele au fost pulverizate cu ap /soluii de AS. Pulverizarea frunzelor s-a fcut dimineata cu 5 ml din soluia de tratament.

2.In conditii de camp - in vase de vegetaie umplute cu sol

recoltat din cmp. In fiecare vas de vegetatie au fost semnate cte 30 de cariopse de gru imbibate 12 ore in apa respectiv in solutie de AS. Vasele de vegetaie au fost introduse n pmnt pentru a crea condiii similare cu cele n condiii de cmp. La 3 saptamani dupa semanare, primul tratament cu solutie de AS, al doilea tratament dupa inca 2 saptamani Ultimul tratament in faza vegetativa sfarsitul lunii aprilie.

Organizarea variantelor experimentale

Serie experimental Seria I tratament AS 0,05 mM mbibarea materialului semincer timp de 12 ore n soluie de AS de concentratie 0,05 mM, respectiv in apa pentru lotul martor, i germinare efectuat pe hrtie de filtru umidificat cu ap de robinet Seria II tratament AS 0,1 mM mbibarea materialului semincer timp de 12 ore n soluie de AS de concentratie 0,1 mM, respectiv in apa pentru lotul martor, i germinare efectuat pe hrtie de filtru umidificat cu ap de robinet

Solutii tratament

Ap de robinet lot martor udare cu apa pulverizare cu AS udare cu NaCl 200 mM pulverizare cu ap solutie NaCl 200 ml pulverizare cu solutie AS

V0 V1 V2 V3 V5 V4

1. Parametrii fiziologici
Facultatea germinativa a materialului semincer; Indicii de biometrizare: lungimea diferitelor organe vegetative. Studiul procesului de fotosinteza (rata fotosintezei, conductanta stomatelor). Evaluarea bioproductivitatii loturilor experimentale: greutate proaspata si greutate uscata a radacinii, tulpinii si frunzelor, suprafaa foliara,numarul de boabe pe spic, greutate boabe/spic.

2. Parametrii biochimici
Determinarea activitatii enzimelor antioxidante peroxidaza si catalaza din radacinile si frunzele plantulelor si plantelor obinute;

Determinarea coninutului de pigmenti clorofilieni si carotenoidici din frunze

Identificarea spectrului aminoacizilor liberi din radacini;

Determinarea continutului de prolina, aminoacid cu rol protector in radacini si frunze;

Determinarea continutului de proteina din radacini si frunze;

3. Prelucrare statistica Rezultatele obinute n urma determinrilor au fost prelucrate statistic prin aplicarea testului t

Rezultatele experimentelor in conditii de laborator

Varianta V0 V1 Media% 90,831,44 88,31,44 * 75,81,44 *** 83,31,44 *** *** 87,52,5 * 83,31,44 *** ***

Facultatea germinativa

V2 V3

V4 V5

Valori medii estimative pentru parametrii fiziologici de cretere analizai la plantulele de gru n condiii normale i de salinitate cu i fr tratamente cu AS.
Variante Lungime rdcinite (cm) Val. medie 19,50,33 190,18 ns 8,50,17 *** 110,21 *** *** 150,16 *** 18,20,56 * *** Lungimea plantulei (cm) 46.50,79 470,31 ns 23,50,22 *** 330,31 *** *** 470,24 ns 45.20.7 ns *** Suprafata foliara (cm2) 7,140,06 7,060,08 Ns 5,230,04 *** 6,250,04 *** *** 7,220,03 Ns 6,980,06 * *** Variante Greutatea proaspt frunz (g) 0,08150,002 0,0760,002 * 0,05750,001 *** 0,06460,002 *** *** 0,1390,005 *** 0,08390,002 ns *** Greutatea uscat frunz (g) 0,00920,0007 0,00470,001 *** 0,00530,0004 *** 0,00540,0003 *** ns 0,01250,001 *** 0,01140,0006 *** *** Greutatea saturat a frunzei (g) 0,09740,005 0,10360,006 * 0,08210,002 * 0,08440,003 * ns 0,17430,007 *** 0,09950,005 ns ** Coninut relativ de ap n frunz% 81,90,85 72,090,61 *** 67,90,92 *** 74,91,05 *** *** 78,180,92 ** 82,90,89 ns ***

V0 V1 V2 V3

V0 V1 V2 V3

V4 V5

V4 V5

Sare Sare + AS

V1

V0

V2

V3

AS 0,05 mM

V4

V0

V2

V5

AS 0,1 mM

Studiul procesului de fotosinteza

Lci pro (stnga); Leaf area meter (dreapta)

Pigmenti asimilatori

AMINOACID ASP THR SER GLU ALA

V0 0,150,007 0,100,004 0,100,012 0,1950,009 0,0770,004

V2 0,100,016 *** 0,070,006 * 0,0710,002 ns 0,1210,017 ** 0,0570,006 *** 0,0790,018 *** 0,0170,009 *** 0,0520,02 *** 0,0310,011 *** 0,0520,002 *** 0,1130,009 *** 1,0290,005 ***

V3 0,230,01 *** 0,090,018 Ns 0,0860,006 Ns 0,1640,019 * 0,070,015 * 0,0950,016 * 0,0340,022 * 0,0620,008 Ns 0,0410,002 * 0,0610,011 *** 0,130,006 *** 1,3750,084 *

V5 0,220,003 *** 0,090,010 ns 0,100,006 ns 0,1890,017 ns 0,0780,007 ns 0,1040,019 ns 0,0340,01 * 0,0690,008 ns 0,0440,005 ns 0,0660,007 ** 0,1550,011 * 1,5270,08 ns

Continut de proteina si aminoacizi liberi

VAL MET ILE TYR PHE

0,110,01 0,030,001 0,070,007

Variante

Proteina g/100g subst.proaspata rdcinie Frunze 0,8950,002

0,050,003
0,080,003 0,170,006 1,5310,08

V0

1,2320,006

V1
V2 V3

1,1450,005 ***
0,8190,002 *** 1,2150,004 * *** 1,2500,006 * 1,2150,004 * ***

0,8720,001 ***
0,7970,004 *** 0,8450,004 *** *** 1,0270,001 *** 0,9520,002 *** ***

LYS
Total aa

V4 V5

Activitatea enzimelor antioxidante

Prolina-aminoacid protector
Variante V0 V1 V2 V3 Prolina g/g fw 0,850,02 1,210,03 *** 3,420,05 *** 2,110,03 *** *** 1,540,02 *** 8,770,04 *** ***

V4 V5

Rezultatele experimentelor in vase de vegetatie, in conditii de camp

Parametrii de crestere

faza vegetativa

faza generativa

Studiul procesului de fotosinteza Si al continutului in pigmenti asimilatori

Proteina

Aminoacizi liberi
Aminoacizi % ASP
SER GLU ALA MET TYR LYS

V0
1,160,02 0,610,01 2,070,03 0,600,08 0,190,008 0,380,009 1,100,01

V2
1,060,01 *** 0,540,03 *** 1,880,02 *** 0,600,1 ns 0,140,008 *** 0,360,004 * 1,030,1 ** 10,650,1 *

V3
1,080,1 * 0,570,04 * 1,960,02 ** 0,580,09 ns 0,150,009 *** 0,390,008 ns 1,050,08 * 10,740,2 *

V5
1,080,09 * 0,590,04 * 1,900,03 *** 0,570,08 ns 0,190,008 ns 0,360,005 ns 1,090,1 ns 10,690,1 *

Aminoacizi totali

11,260,2

Activitatea enzimelor antioxidante

Prolina aminoacid cu rol protector

Variante V0
V1 V2 V3 V4 V5

Nr boabe/ spic 52,62,08

53,32,32 ns 101,4 *** 46,32,42 */*** 53,52,74 ns 482,07 ns/***

Greutate boabe /spic 2,950,46

3,040,23 ns 0,5210,1 *** 2,470,21 ns/*** 3,080,28 * 2,610,37 ns/***

Greutate a 1000 boabe (g) 56,2

57,1 52,1 53,5 57,6 54,5

Tratamentele cu AS au determinat: Creterea semnificativ a facultii germinative fa de valorile obinute la loturile supuse stresului salin. Accelerarea creterii plantulelor de gru i stimularea toleranei plantulelor de gru la salinitate, att n condiii de laborator ct i n cazul experimentelor n vase de vegetaie. Creterea coninutului de pigmeni clorofilieni i carotenoidici n frunzele plantulelor de gru supuse stresului salin dar tratate cu AS, n comparaie cu probele expuse stresului salin, in concordanta cu restabilirea procesului fotosintetic.

 creterea activitii enzimelor antioxidante si ameliorarea toleranei la stresul salin creterea semnificativ a coninutului de prolin, aminoacid liber implicat in ameliorarea efectelor negative ale stresului salin. creterea coninutului de proteine si a unor aminoacizi liberi, n comparaie cu cele obinute la loturile supuse salinitii. o cretere a numrului de boabe/spic, a greutii boabelor/spic, respectiv a greutii a 1000 de boabe, determinnd o cretere a productivitii comparativ cu cele ale plantelor aparinnd loturilor supuse salinitii.

Rezultatele studiilor noastre au artat c, tratamentele cu soluiile de AS aplicate cariopselor de gru din soiul Crisana, prin mbibare, i plantelor prin pulverizare, au redus semnificativ efectele negative provocate de salinitate, efectele pozitive fiind mai pronunate pentru soluia de AS de concentraie 0,1 mM.

Lucrari
participri la manifestri tiinifice internaionale, cu 9 lucrri (5 ca
prim autor) dintre care 2 n strintate (1 Ungaria i 1 Grecia); 10 articole publicate dintre care 4 n calitate de prim autor in reviste cotate CNCSIS B+ ; 3 citri ale articolelor proprii;

Proiect
Proiect transfrontalier HURO 1001 Studiu comparativ bio-analitic al diferitelor sortimente de miere din regiunea transfrontalier HU-RO

Un capitol ntr-o monografie pe tematica colii postdoctorale,

Perspective
Cercetrile vor putea fi extinse la alte soiuri de gru sau la alte specii de interes economic, n agroecosisteme, pentru soluii de AS de alte concentraii, dar i pentru ali factori de stres abiotici i biotici.

Impact Pe baza rezultatelor obinute au fost elaborate 2 planuri

de cultur pentru gru n uniti agricole tradiionale, pilot, care vor verifica rezultatele cercetrilor efectuate.

Studiu de caz I
Eroziunea solului = criza global tcut, este un proces gradual, inobservabil care dac este ignorat mult vreme poate avea consecine catastrofale. (Brown, 2011). Pe msur ce rile i pierd solul fertil, n cele din urm i pierd i capacitatea de a se hrni singure.
Proiect transfrontalier HURO Elaborarea strategiilor pentru solurile din regiunea Nyirseg si muntii Bihorului bazata pe directivele de sol ale UE. 191.000 Euro Scop: elaborarea strategiei de protectia solului pe baza directivelor UE, in 2 zone defavorizate cu conditii naturale nefavorabile diferite Strategia elaborat cuprinde: - eroziunea eolian, eroziunea solului, compactarea solurilor, fertilizarea, schimbarea regimului de ap, sistemul de exploatare, posibilitile de ameliorare.

Se va calcula indexul de sustenabilitate, util pentru luarea deciziilor de acordare a subveniilor i stabilirea structurii culturilor.

Prin elaborarea strategiei zonei Nyirseg i munii Bihorului, proiectul va contribui la prevenirea sau diminuarea polurii solului, la respectarea prevederilor stricte ale UE privind sigurana alimentar i furajer. Se va asigura cresterea competitivitatii zonelor, limitarea migrarii populatiei, cresterea coeziunii sociale

Studiu de caz II Vegetaia oraelor joac un rol esenial n asigurarea confortului, calitii vieii locuitorilor, n formarea aspectului estetic i de confort al oraelor noastre. Proiect transfrontalier HURO Centru fitosanitar comun pentru spaiile verzi urbane cu un buget total de 580.000 Euro

Scopul proiectului: dezvoltarea ntreinerii ecologice a spaiilor publice, realizarea unui Centru Fitosanitar Comun care sa asigure instruirea specialitilor, analiza riscurilor n domeniul sntii plantelor, ntreinerea plantelor, diagnoz, i analize toxicologice.
Populaia oraelor direct vizate (Debrecen i Oradea) este de peste 500.000 locuitori.

n cadrul proiectului sunt planificate: Realizarea n comun a unei baze de date complexe pentru determinarea gradului de periclitare a sntii numeroaselor specii de plante ornamentale, Elaborarea de baze de date conexe, educaionale i de consultan de specialitate, tematici i materiale ajuttoare ale instruirilor, pagini WEB interactive, Achiziiona rea mijloacele necesare coordonrii activitilor comune de cercetare dezvoltare.
Introducerea tehnologiilor moderne bazate pe prognoza ecologic va juca rol important n ecosanogeneza celor 2 zone, proiectul contribuind astfel i la meninerea starii de sanatate a populatiei si implicit la imbunatatirea randamentului ecoeconomic si bioeconomic al regiunii.

Studiu de caz III In ntreaga Europ, exist nc anumite regiuni rurale in care sectorul agricol a fost afectat att de factorii de mediu. In aceste zone se inregistreaz: o scdere important a antreprenoriatului n rndul tinerilor n domeniul agricol; lipsa de know-how n ceea ce privete noile metode eficiente de cultivare i promovare a produselor agricole un nivel sczut de educaie; lipsa unei contiine de mediu.
Project GRUNDTVIG-GMP - Lifelong learning programe Green Cultivation Actions decembrie 2010-2012 Consoriul este format din 8 organizaii, din 6 ri; Grecia, Romnia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Italia.

Obiectivele proiectului sunt de a oferi o pregtire adecvat agricultorilor si somerilor din zonele defavorizate, care vor beneficia de creterea socio-economic a zonelor n care ei i desfoar activitatea. Atingerea obiectivelor prin: Conceperea de materiale de instruire Modul de seminarii cu urmtoarele teme: - utilizarea de sere prototip care folosesc surse alternative de energie; - metode de gestionare a apelor de irigaii; - utilizarea de tehnologii moderne pentru comercializarea i vnzarea produselor agricole de pe piaa european prin intermediul licitaiilor pe internet; - Certificarea produselor agroalimentare - investigarea posibilitilor i a condiiilor de procesare a produselor agricole

Produsele proiectului vor fi prezentate in 7 limbi i vor cuprinde: metodele tradiionale de instruire (cursuri de formare pentru 20-30 de cursani timp de 240 de ore) Metode de nvare la distan de tipul e-learning i sistemele bazate pe TIC (Platforma Web de Licitare a produselor agricole). Proiectul este n conformitate, cu reglementrile UE n ceea ce privete: sprijinirea dezvoltrii agriculturii; politicile agricole comune; emisiile cu efect de ser; managementul resurselor de ap.

 In toate cele 3 studii prezentate se tine cont de pilonii inclusi in

strategia de dezvoltare EUROPE 2020

1.Crestere inteligenta

2.Crestere durabila

3.Crestere favorabila incluziunii

1. o economie bazata pe educatie, instruire, inovare si cercetare 2. - economie eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale 3. dezvoltarea unei economii care asigura coeziunea sociala si teritoriala

ECONOMICUL TREBUIE SA SATISFACA NEVOILE SOCIALE IN ARMONIE CU MEDIUL !

V mulumesc pentru atenia acordat !