Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Tehnic Cluj Napoca Facultatea de Instala ii

Instala ii de ncalzire a Cl dirilor Multizonale i cu Destina ii speciale -Referat-Schimb toare de c ldur -

Autor: Drjan Paul Grupa: 3511 An: 1 Master

Schimb toare de c ldur


I. Introducere
Schimb toarele de c ldur reprezint aparate care au drept scop transferul de c ldur de la un fluid la altul n procese de nc lzire, r cire, fierbere, condensare sau n alte procese termice n care sunt prezente dou sau mai multe fluide cu temperaturi diferite. Din punct de vedere func ional, num rul lor este foarte mare (ex.: prenc lzitoare de ap sau aer, r citoare de ulei, distilatoare, vaporizatoare, condensatoare, radiatoare, etc.) ns principiul de func ionare este acela i i anume transferul de c ldur de la un fluid la altul prin intermediul unui perete desp r itor. Exist i schimb toare de c ldur f r perete desp r itor ntre fluide, ca de exemplu turnurile de r cire, camerele de pulverizare etc., dar calculul este mai complicat de i principiul de lucru este acela i. Schematizat, un schimb tor de c ldur const din dou compartimente separate de un perete, prin fiecare circulnd cte un fluid. Prin peretele desp r itor are loc transferul c ldurii de la fluidul cald la cel rece. n timpul circula iei fluidelor prin cele dou compartimente, temperatura lor variaz , unul nc lzindu-se cel lalt r cindu-se. Temperaturile la intrarea n schimb torul de c ldur se noteaz cu indice prim iar cele la ie ire cu indice secund.

II. Clasificarea schimb toarelor de c ldur


1.Dup principiul de func ionare, schimb toarele de c ldur pot fi mp r ite n trei categorii: - recuperatoare, - regeneratoare - prin amestec. n cele recuperatoare fluidul cald i cel rece circul simultan prin aparat, iar c ldura este transferat printr-un perete care separ fluidele. Cele mai nt lnite schimb toare de acest tip n

industrie sunt generatoarele de abur, racitoare de ap (radiatoare), condesatoarele pentru diferite substan e, etc. n cele regeneratoare, aceea i suprafa de schimb de c ldur este expus alternativ fluidului cald i rece, c ldura preluat de la agentul cald fiind acumulat n pere ii aparatului i cedat apoi agentului rece, cum sunt aparatele cu umplutur metalic sau ceramic . Att recuperatoarele, ct i regeneratoarele sunt schimb toare de c ldur la care transferul se face indirect, prin intermediul unui perete (care are o anumit suprafa finit ) i de aceea se mai numesc i schimb toare de c ldur de suprafa . La schimb toarele de amestec procesul de schimb de c ldur se realizeaz prin contactul direct i amestecarea fluidului cald cu cel rece, rezultnd un singur fluid cu propriet i termice medii ntre cei doi agen i disponibili ini ial. Schimb toare de acest tip sunt turnurile de r cire, degazoarele, unele condensatoare, etc. Dintre aceste trei tipuri de schimb toare, cele de primul tip, adic recuperatoarele sunt cele mai r spndite. Ele se realizeaz ntr-o gam larg de solu ii constructive, de la cel mai simplu aparat tip eav n eav , pn la unit i complexe, cu suprafe e de schimb extinse la mii de metri p tra i. Dintre solu iile constructive cea mai des ntlnit n practic este cea cu evi n manta (fig. 1.1), care asigur o bun compactitate, poate rezova probleme de schimb de orice tip (nc lziri / r ciri, vaporiz ri, condens ri), iar tehnologia de execu ie pe care o reclam este destul de accesibil i relativ ieftin .
placa tubulara t2', W2 manta capac

t1' W1

t1"

tevi sicane t2"

Fig. 1.1 O solu ie constructiv deosebit este prezentat n fig. 1.2, unde prin montarea evilor de aduc iune n interiorul altor evi nchise la cap t se dubleaz suprafa a de schimb de c ldur , f r ca gabaritul aparatului s creasc prea mult.

t2', W2 manta

placa tubulara II

t1"

placa tubulara I capac

t2"

t1', W1

tevi exterioare

tevi interioare

Fig. 1.2 2.Dup felul n care se desf oar procesul n timp, pot exista schimb toare cu ac iune continu (fig. 2.1 b, c) , la care schimbul de c ldur se realizeaz la un regim termic permanent (sau stabilizat), i aparate cu ac iune discontinu (fig. 2.1 a) la care transferul de c ldur are loc intermitent (aparate acumulatoare, n care c ldura este nmagazinat cnd este disponibil i livrat apoi la cerere) sau periodic (la aparatele regeneratoare care presupun trecerea succesiv a agen ilor prin aparat).
a) F lu id c a ld t1" F luid re c e t2 ' t1" t1 ' u m p lu tura b) t1 ' t2"

c)

t1 '

t1 "

t2 ' t1 ' t2 " t2 "

Fig. 2.1

3.Dup felul proceselor pe care le suport agen ii termici avem aparate f r schimbarea st rii de agregare, dar i aparate la cere unul din agen i i schimb starea de agregare la trecerea prin schimb tor (se vaporizeaz sau condenseaz ). 4.Dup felul suprafe ei de schimb de c ldur avem schimb toare cu evi (tubulare), cu pl ci sau cu lamele (fig. 4.1), cu serpentine (adic evi sau pl ci spirale ca n fig. 4.2), sau cu suprafe e extinse (cu nervuri, cu proeminen e aciculare, cu promotori de turbulen , etc. fig. 4.3)

Fig. 4.1

Fig. 4.2

Fig. 4.3

5. Dupa modului n care curg cele dou fluide prin schimb tor exist schimb toare a) cu curgere paralel n echicurent; b) cu curgere paralel n contracurent;

c) cu curgere ncruci at ; d) cu curgere mixt .

Fig. 5.1

III. Parametri de dimensionare i func ionare


1. Etapele de proiectare. Moduri de curgere a fluidelor prin schimb tor Proiectarea complet a unui schimb tor de c ldur cuprinde urm toarele etape: - calculul termic i hidrodinamic - calculul mecanic (de rezisten ) - realizarea proiectului de execu ie Calculul termic urm re te determinarea suprafe ei de schimb de c ldur i a modului de dispunere a acesteia n spa iu pentru realizarea unei sarcini termice impuse, pentru anumite debite i temperaturi ale fluidelor de lucru. Calculul hidrodinamic coreleaz aceste elemente cu pierderile de presiune admise i cu energia de pompare a agen ilor termici, stabilind n final puterea necesar pompei de ap i a ventilatorului de aer. Calculul mecanic alege solu ia constructiv , lund n considerare regimul de lucru, temperaturile i presiunile de func ionare, caracteristicile de coroziune ale fluidelor, compensarea dilat rilor relative i a eforturilor termice care pot s apar , precum i leg tura schimb torului cu alte echipamente. Proiectul de execu ie finalizeaz calculele precedente i elaboreaz documenta ia de fabrica ie a unui aparat cu pre de cost ct mai sc zut n condi ii de calitate i fiabilitate impuse de beneficiar. n plus, n exploatare, schimb toarele de c ldur sunt supuse periodic unei analize a performan elor de func ionare, adic dup efectuarea unor m sur tori specifice se trece la determinarea unor indici privind calitatea transferului c ldurii i a pierderilor de c ldur n mediul ambiant. n urma acestor analize se adopt m surile cele mai potrivite de ameliorare a func ion rii schimb torului de c ldur . 2. Ecua iile de baz ale schimb toarelor de c ldur Calculul termic al schimb toarelor de c ldur de suprafa se bazeaz pe urm toarele dou ecua ii principiale: - ecua ia de bilan termic:

Q1 ! Q2  Q p !

Q2 Lr

(1.1)

ecua ia de transmitere a c ldurii: (1.2)

Q ! k S S (tmed ! kl L (tmed

n care:

W1 ! G1c p1 ; W2 ! G2 c p 2

Ht1 ! t1 t1" ; Ht 2 ! t2 "t 2

n fig. 2.1 se prezint principalele m rimi care apar n calculul termic al schimb toarelor de c ldur de suprafa .
t" 2 i" 2 . Q G1 t' 1 c p1 i' 1 S (L ) k s (k r G 2 c p2 t '2 i '2 L ) t" 1 i" 1

Fig. 2.1 n rela iile 1.1 z 1.6 i n fig. 1.11 s-au folosit urm toarele nota ii: Q1 Q2 - fluxul de c ldur cedat de agentul cald, respectiv primit de agentul rece, n W Qp pierderile de c ldur ale aparatului n mediul ambiant, n W Lr coeficientul de re inere a c ldurii n aparat Q sarcina termic a aparatului de schimb de c ldur , n W. De obicei Q = Q2 S suprafa a de schimb de c ldur , n m2

! G1c p1 t1 t1" ! G1 i1 i1" ! W1 t1 t1" ! W1Ht1 ! G2 c p 2 t 2 "t2 ! G2 i2 "i2 ! W2 t2 "t2 ! W2Ht2

(1.3) (1.4) (1.5) (1.6)

lungimea total a evilor schimb toare de c ldur (la aparatele tubulare), n m ks,kl coeficientul global de schimb de c ldur a aparatului cu depuneri pe suprafa a de transfer de c ldur , raportat la suprafa a de nc lzire, n W/(m2K), respectiv la lungimea evilor la aparatele tubulare, n W/(mK), ambii presupu i constan i de-a lungul aparatului. (tmed diferen a medie de temperatur a agen ilor termici, n C (sau K), (tmed = t1 t2 t1, t2 temperatura medie n aparat a agentului cald, respectiv a agentului rece, n C (sau K) G1, G2 debitul masic de agent cald, respectiv de agent rece, n kg/s cp1, cp2 c ldura specific la presiune constant a agentului cald, respectiv rece, n J/(kgK) W1, W2 capacitatea termic a agentului cald, respectiv rece, n W/K t1, t1 temperatura agentului cald la intrarea, respectiv ie irea din aparat, , n C (sau K) t2, t2 temperatura agentului rece la intrarea, respectiv ie irea din aparat, , n C (sau K) i1, i1 entalpia specific a agentului cald la intrarea, respectiv ie irea din aparat, , n J/kg i2, i2 entalpia specific a agentului rece la intrarea, respectiv ie irea din aparat, , n J/kg Ht1, Ht2 varia ia de temperatur n aparat a agentului cald, respectiv a agentului rece, n C (sau K) n nota ii s-au utilizat urm torii indici inferiori i superiori: 1 - pentru fluidul cald 2 pentru fluidul rece pentru intrarea n aparat pentru ie irea din aparat La aparatele cu suprafa a de nc lzire plan , coeficientul global de schimb de c ldur se determin cu rela ia: 1 1 H 1 1 (1.7) !    Rsd 1  Rsd 2 !  Rsd ! Rs k s E1 P E 2 ks0 n care:
1 1 H 1 ; Rsd ! Rsd 1  Rsd 2 !   k s 0 E1 P E 2

n formulele 1.7 i 1.8 s-au notat n plus: ks0 coeficientul global de schimb de c ldur al aparatului curat, f r depuneri, raportat la suprafa a de nc lzire, n W/(m2K) E1, E2 coeficientul de schimb de c ldur prin convec ie de la agentul cald la perete, respectiv de la perete la agentul rece n W/(m2 K) P - conductivitatea termic a materialului peretelui desp r itor dintre cele dou fluide, n W/(mK) H - grosimea peretelui desp r itor, n m

(1.8)

Rsd1, Rsd2 rezisten a termic a depunerilor agentului cald, respectiv rece, n (m2K)/W Rsd rezisten a termic total a depunerilor, n (m2 K)/W Rs rezisten a termic total a aparatului cu depuneri, raportat la suprafa a de nc lzire, 2 n (m K)/W La aparatele tubulare, coeficientul global de schimb de c ldur kl se calculeaz cu expresia:
1 1 1 d R R 1 1 Rsdi Rsde ln e  !   sdi  sde !   ! Rl kl Td iE i 2TP d i Td eE e Td i Td e kl 0 Td i Td e

(1.9)

unde desigur:
1 1 1 d 1 ln e  !  kl 0 Td iE i 2TP d i Td eE e

(1.10)

Pentru aparatele tubulare la care suprafa a de schimb de c ldur se exprim , de regul , ca suprafa exterioar a evilor, coeficientul global de schimb de c ldur raportat la aceast suprafa va fi 1 1 d e Rsdi 1 d e Rsdi d d d (1.11) ! e  e ln e    Rsde !   Rsde ! Rs k s d iE i 2P d i E e di ks0 di
1 d d d 1 ! e  e ln e  ; k s 0 d iE i 2P d i E e Rsd ! d e Rsdi  Rsde di

(1.12)

iar nota iile utilizate suplimentar n aceste rela ii sunt: kl0 coeficientul global de schimb de c ldur al aparatului curat, f r depuneri, raportat la lungimea evilor, , n W/(mK) Ei, Ee coeficientul de schimb de c ldur prin convec ie ntre agentul termic i peretele interior, respectiv exterior al evilor, n W/(m2K) di, de diametrul interior, respectiv interior al evilor, n m Rsdi, Rsde rezisten a termic a depunerilor pe peretele interior, respectiv exterior al evilor, n (m2 K)/W Rl rezisten a termic total a aparatului cu depuneri, raportat la lungimea total a evilor, n (mK)/W 3. Metode utilizate la calculul termic al schimb toarelor a) Aparatele cu curgere ncruci at sau mixt . Metoda factorului de corec ie F Proiectarea practic a schimb toarelor de c ldur pentru valori ridicate ale sarcinii termice nu este ntotdeauna compatibil cu utilizarea schemelor de curgere paralel , n

echicurent sau contracurent, datorit spa iului disponibil. Din considerente de spa iu, care trebuie s fie ct mai redus, dar i de viteze de curgere, care trebuie s fie optime (economice), iar asta nseamn c trebuie s fie destul de mari, s-au impus de-a lungul timpului ni te solu ii constructive speciale pentru schimb toarele de c ldur care presupun curgerea ncruci at (C) sau curgerea mixt (CM) a fluidelor prin aparat. Pentru aceste aparate, cu o schem de curgere mai complicat , diferit de curgerea paralel n EC sau CC, diferen a medie de temperatur se poate calcula cu rela ia: (tmed ! (tmed ,CI ( CM ) ! F (tmed ,CC (1.13) n care F este un factor de corec ie subunitar cu care se nmul e te diferen a medie de temperatur a aparatului n contracurent, (tmed,CC considerat ca referin . n aceste condi ii, ecua ia 1.2 de transmitere a c ldurii se poate rescrie astfel: (1.14) Q ! k s S (tmed ! k s SF (tmed ,CC Factorul de corec ie F se exprim prin rela ii de forma: F = f (P, R, schem de curgere) (1.15) n care m rimile P i R sunt de fapt rapoarte ntre intervale de temperaturi, i anume (vezi fig. 4.12): t " t ' t ' t " W Ht 2 Ht (1.16) ! 2 2 ! e 1; R ! 1 1 ! 1 ! 2 " 1 t '1 t '2 t '1 t '2 t"2 t '2 Ht2 W1 Func iile de forma 1.15 au fost stabilite analitic sau experimental pentru diferite scheme de curgere i apoi reprezentate grafic , diagramele fiind disponibile n literatura de specialitate pentru o gam larg de tipuri de schimb toare. Studiind aceste func ii, putem face urm toarele considera ii: - pentru temperaturi date ale agen ilor termici, deci pentru valori fixate ale parametrilor P i R, eficien a schemei de curgere scade n urm toarea ordine: contracurent, la care coeficientul F = 1, curent mixt, curent ncruci at, echicurent. - Pentru toate schimb toarele de c ldur cu schimbarea st rii de agregare se poate considera F = 1, deci (tmed este de fapt cea calculat pentru contracurent. Metoda factorului de corec ie F este util n calculul de proiectare, dar este dificil de aplicat n calculele de verificare sau de analiz a performan elor unui schimb tor a c rui suprafa de schimb de c ldur este dat , adic se cunoa te, iar necunoscutele sunt temperaturile de intrare sau cele de ie ire. Metoda factorului de corec ie F va duce n aceste cazuri la calcule iterative. Mai trebuie s men ion m c la deducerea rela iilor de calcul pentru diferen a medie logaritmic de temperatur i la stabilirea metodei factorului de corec ie, am considerat ca ipotez simplificatoare faptul c ks este constant pe ntregul aparat. n realitate acest lucru nu este adev rat, deoarece odat cu varia ia temperaturilor agen ilor termici se modific i propriet ile

fizice ale acestora i ca atare m rimile E1, E2 i P. Varia ia lui ks este afectat n special de modificarea cu temperatura a vscozit ii fluidelor. Pentru utilizarea rela iei 1.2 este totu i necesar stabilirea unui coeficient ks constant, adic o m rime medie a acestuia pentru intregul aparat. Acest lucru se ob ine determinnd valoarea lui ks corespunz toare unor temperaturi medii ale agentului cald t1 i agentului rece t2, la care se evalueaz propriet ile fizice ale acestora. Pentru toate aparatele, idiferent de schema de curgere, temperaturile medii t1 i t2 se pot stabili cu urm toarele rela ii aproximative: - Dac Ht1 < Ht2, adic r cirea agentului cald este mai mic dect nc lzirea agentului rece: t ' t" t1 ! 1 1 t2 ! t1  (tmed (1.17) 2 Dac Ht2 < Ht1, adic r cirea agentului cald este mai mare dect nc lzirea agentului rece: t ' t" t 2 ! 2 2 t1 ! t 2  (tmed (1.18) 2

b). Metoda eficien termic num r de unit i de transfer de c ldur ( I - NTC) Metoda I - NTC a fost creat n special pentru studiul schimb toarelor de c ldur existente, la care, suprafa a de schimb de c ldur fiind dat , este necesar efectuarea unor calcule de alegere a aparatelor, sau de determinare a indicilor de func ionare. Metoda se bazeaz pe eficien a aparatului n transferul unei cantit i de c ldur date. n continuare vom considera coeficientul de re inere a c ldurii n aparat Lr = 1, care este destul de corect din punct de vedere practic. Metoda I - NTC utilizeaz trei parametri adimensionali: eficien a termic a schimb torului de c ldur I, num rul de unit i de transfer de c ldur NTC i raportul capacit ilor termice (Wmin/Wmax), n care Wmin i Wmax reprezint valoarea minim , respectiv maxim dintre W1 i W2. Eficien a termic a schimb torului de c ldur I se define te ca raportul dintre sarcina termic real Q a aparatului dat i sarcina termic maxim posibil Qmax, corespunz toare aparatului n contracurent, cu suprafa de schimb de c ldur infinit : Q W t ' t" W t" t ' (1.19) I! ! 1 1 1 ! 2 2 2 Qmax Wmin t '1 t '2 Wmin t '1 t '2 unde Wmin reprezint capacitatea termic minim ditre W1 i W2. n aparatul n contracurent cu suprafa a de schimb de c ldur infinit , f r pierderi de c ldur n mediul ambiant este evident c dac W2 < W1, temperatura de ie ire a fluidului rece egaleaz temperatura de intrare a fluidului cald, iar dac W1 < W2, temperatura de ie ire a fluidului cald egaleaz temperatura de intrare a fluidului rece. n ambele cazuri aparatul cu suprafa de schimb de c ldur infinit are eficien a termic I = 1. Astfel eficien a termic

efectueaz compara ia ntre sarcina termic real i cea maxim , limitat de principiul al doilea al termodinamicii. Sarcina termic maxim posibil corespunde astfel cazului limit n care, pentru respectarea ecua iei bilan ului termic al aparatului, conform c reia energia termic cedat de un fluid este egal cu cea primit de cel lalt fluid, agentul termic cu capacitatea termic minim Wmin = (Gcp)min efectueaz varia ia maxim de temperatur disponibil n aparat i anume aceea egal cu diferen a temperaturilor de intrare a fluidului cald i rece Htmax = t1 t2, adic : Qmax ! p Htmax ! Wmin t 1 t 2 Gc min (1.20) Sarcina termic real a aparatului se calculeaz cu ajutorul eficien ei termice din rel. 1.19:
Q ! I Qmax ! I Wmin t 1 t 2 ! W1 t 1 t"1 ! W2 t"2 t 2

(1.21)

care reprezint rela ia de baz pentru aceast metod . Sarcina termic Q este determinat n func ie de diferen a temperaturilor fluidelor la intrarea n aparat i este o rela ie care nlocuie te rela ia 1.14 de la metoda anterioar a coeficientului de corec ie F, unde erau necesare i temperaturile de ie ire ale fluidelor. n continuare, pentru fiecare tip de aparat (contracurent, echicurent, curent ncruci at sau mixt) se poate deduce cte o rela ie care exprim eficien a termic a aparatului respectiv n func ie de m rimile NTCmax i (Wmin/Wmax). Pentru aparatul n contracurent: se admite c fluidul rece are capacitatea termic minim , adic W2 = Wmin. Pe baza rela iei 1.4 se poate scrie: t" t '  t '1 t"2 (1.22) Q ! W2 t"2 t '2 ! k s S 1 2 t"1 t '2 ln t '1 t"2 Temperatura de intrare a agentului cald t1 poate fi exprimat n func ie de I, cu ajutorul rela iei 1.21, i anume: Q t " t ' (1.23) t '1 ! t '2  ! t '2  2 2 I Wmin I iar diferen a de temperatur la intrarea n aparat este n consecin : t " t ' 1 t '1 t"2 ! t '2  2 2  t"2 !  1 t"2 t '2 I I

(1.24)

Diferen a de temperatur la ie irea din aparat se ob ine prin rezolvarea ecua iei bilan ului termic (ultimele dou egalit i din 1.21) n func ie de t1 i vom avea succesiv: W W (1.25) t"1 ! t '1  2 t"2 t '2 ! t '1  min t"2 t '2 W1 Wmax

t"1 t '2 ! t '1 t '2 

Wmin t"2 t '2 Wmax

(1.26)

iar dac inem seama de 1.23 vom ob ine: t"1 t 2 ! t"2 t 2 Wmin  t"2 t 2 ! 1  Wmin I W I Wmax max t"2 t 2 (1.27)

nlocuind ecua iile 1.24 i 1.27 n rela ia 4.38 vom avea: 1 Wmin  I Wmax kS W ln ! s 1  min 1 Wmin Wmax 1 I

(1.28)

iar n final ob inem expresia de calcul pentru eficien a termic a aparatului n contracurent:
W 1  exp  C max 1  min W max I! W W 1  min exp  C max 1  min W Wmax max

unde am notat num rul de unit i de transfer de c ldur : ks S ! NTC max Wmin

Rela ia 1.29 a fost stabilit n ipoteza c fluidul rece are capacitatea Wmin, dar se poate ar ta c i dac pornim de la premisa c fluidul cald are capacitatea Wmin vom ajunge la exact aceea i rela ie. Pentru schema de curgere in echicurent printr-un ra ionament similar se ajunge la rela ia:
W 1  exp  NTC max 1  min W max I! Wmin 1 Wmax

Pentru schema de curgere n curent ncruci at cu ambele fluide neamestecate vom ajunge la expresia:

(1.29)

(1.30)

(1.31)

Wmin exp  NTC max Wmax I ! 1  exp Wmin n Wmax

n  1

(1.32)

in care am notat: 0 . n ! NTC max22

(1.33)

n rela iile 1.29 z 1.32 am utilizat m rimea NTC, adic num rul de unit i de transfer de c ldur care se define te pentru un fluid prin rela ia: t 't" kS NTC ! s ! (1.34) (tmed W n care Ht = t treprezint varia ia de temperatur a fluidului n aparat, iar (tmed, diferen a medie de temperatur . M rimea NTC este un parametru care caracterizeaz posibilit ile de transfer de c ldur ale aparatului. Semnifica ia lui fizic este aceea de lungime termic , prin asocia ie cu lungimea canalului parcurs de fluid n aparat. De regul , performan ele unui aparat cresc odat cu cre terea acestui parametru, NTC. Expresiile din rela iile 1.29 z 1.32 pot fi reprezentate grafic pentru calcule expeditive. Iar diagramele se g sesc in literatura de specialitate. Legat de utilizarea metodei I - NTC se pot face urm toarele observa ii: - eficien a termic I variaz asimptotic n func ie de NTC pentru un raport dat (Wmin/Wmax). La limit , indiferent de schema de curgere, I p 1 dac NTCmax p g i (Wmin/Wmax) p 0 - pentru o valoare dat a lui NTCmax , eficien a cre te cu sc derea raportului (Wmin/Wmax) cazul limit (Wmin/Wmax) = 0 corespunde n practic aparatelor condensatoare sau vaporizatoare, la care, temperatura proceselor r mnnd constant , prin defini ie cp = g. La r citoarele gaze ap n general (Wap >>Wgaze), iar pentru cazul limit (Wmin/Wmax) = 0, toate schemele au aceea i eficien termic , i anume: I ! 1  exp  NTC max (1.35) pentru toate schemele de curgere eficien a termic minim se ob ine n cazul limit (Wmin/Wmax) = 1. n acest caz aparatul n contracurent are eficien a maxim dintre toate schemele de curgere, iar cel n echicurent cea minim , ele avnd expresiile din formulele urm toare:

I!

NTC max 1  NTC max

pt . cc.

(1.36)

I !

1  exp  2 NTC max 2

pt . ec

(1.37)

c). Metoda U - P R NTC Aceast metod are fa de primele dou ( F, respectiv I - NTC) avantajul c poate fi folosit att la calcule de dimensionare, ct i n cele de verificare sau de stabilire a indicilor de func ionare a aparatelor schimb toare de c ldur . Aceast metod combin parametri P, R i NTC introdu i la prezentarea metodelor precedente i introduce suplimentar m rimea adimensional U. M rimea U reprezint raportul dintre diferen a medie de temperatur din aparat (tmed i diferen a temperaturilor de intrare ale agen ilor termici t1 i t2, adic : (t (1.38) U ! med t '1 t '2 Cu ajutorul parametrilor de mai sus se exprim grafic sau analitic pentru orice schem de curgere rela ii de forma: U! 1 (tmed , schema de curgere ! f , R, t '1 t '2 NTC 2

Rela ia 1.39 se poate transpune, pentru fiecare schem de curgere n parte, pe un grafic. Pentru un aparat dat, regimurile de func ionare sunt date de dreptele (W2/ksS) care trec prin origine. Din diagram se poate scoate (tmed, dac se cunosc celelate m rimi n grupe de cte dou : R i P, R i NTC2 sau P i NTC2. Putem utiliza diagrama i pornind de la (tmed cunoscut i cu ajutorul lui R sau P s -l determin m pe NTC2. De aceea aceast diagram se poate utiliza i la dimensionare i la verificare.

IV. Elemente de construc ie ale schimb toarelor de c ldur


1.Tevi speciale pentru imbunatatirea transferului termic In figura 1.1 sunt prezentate tevi cu nervuri spiralate, care se utilizeaza in special la constructia vaporizatoarelor:

(1.39)

Fig. 1.1 Tevi cu nervuri spiralate In figura 1.2 este prezentata o teava cu nervuri exterioare joase, realizate prin extrudare, din materialul de baza al tevii. Dupa extrudare, diametrul exterior al partilor lise ale tevilor, este egal cu diametrul exterior al nervurilor, ceea ce permite o montare usoara in placile tubulare. Pasul dintre nervuri este in mod uzual de (0,81,5) mm, iar inaltimea nervurilor este de aproximativ (11,5) mm. Aceste tevi pot sa asigure un raport intre suprafata exterioara a tevilor nervurate si suprafata interioara a acestora de 35, ceea ce reprezinta o crestere semnificativa a suprafetei exterioare de transfer termic. Fig. 1.2 Teava cu nervuri joase, obtinute prin extrudare In figura 3.4. sunt prezentate cateva tipuri de tevi cu aripioare ondulate. Aceste tevi se utilizeaza in special la constructia vaporizatoarelor. Pe teava de baza se monteaza prin sudare elicoidala, o banda ondulata. Asemenea constructii se pot realiza pentru tevi avand diametre intre (839) mm. Inaltimea nervurilor este de 9 mm, iar grosimea acestora variaza intre 0,20,3 mm. Raportul dintre suprafata exterioara si cea interioara este de 916. Fig. 1.2 Tevi cu nervuri ondulate

In figura 1.3 este prezentata o teava cu nervuri in forma de ace. Acestea se utilizeaza in special la constructia condensatoarelor. Exteriorul tevilor se aseamana cu o perie metlica, ceea ce asigura o suprafata si o intensitate a transferului termic, foarte ridicate. Aceste tipuri de tevi sunt eficiente in primul rand pentru transferul caldurii in medii gazoase si in particular in aer.

Fig. 1.3 Teava cu nervuri aciforme

In figura 1.4 sunt prezentate cateva tevi cu miez in forma de stea, care se utilizeaza la constructia vaporizatoarelor cu fierbere in interiorul tevilor. Suprafata interioara este marita prin introducerea in tevi a miezurilor realizate din aluminiu si avand uzual cinci sau zece raze. Problema tehnica a realizarii acestor tevi o reprezinta asigurarea contactului termic dintre teava de baza si miez, realizat prin introducerea fortata a miezului. Intensitatea transferului termic este marita daca se realizeaza si rasucirea miezului de 23 ori pe fiecare metru de teava. Tevile cu miez in forma de stea pot avea Fig. 1.4 Tevi cu miez in forma de stea diametre de 1619 mm si grosimea de 1 mm. Raportul dintre suprafata interioara si cea exterioara este de 2 in cazul miezurilor cu 5 raze si 3,7 in cazul miezurilor cu 10 raze. In figura 1.5 sunt prezentate cateva modele de tevi cu nervuri interioare. Aceste tevi se pot utiliza si la vaporizatoare si la condensatoare. Nervurile sunt realizate din teava de baza, ceea ce asigura un transfer termic foarte bun. exista numeroase forme ale nervurilor si grade de rasucire. Fata de tevile lise, coeficientul global de transfer termic creste mult datorita urmatoarelor efecte: - cresterea suprafetei de transfer termic; - drenajul prin capilaritate a fazei lichide, care formeaza un film subtire pe suprafata interioara nervurata; - rotirea filmului de lichid, datorita rasucirii (inclinarii) nervurilor.

Fig. 1.5 Tevi cu nervuri interoare In figura 1.6 sunt prezentate doua tevi cu suprafata neregulata montate una in alta. Asemenea tevi se pot utiliza eficient in constructia condensatoarelor si a vaporizatoarelor, sunt foarte moderne si se produc in Japonia, SUA, Germania sau Franta. Suprafetele tevilor prezinta diferite tipuri de cavitati, proeminente piramidale sau asperitati, realizate prin diverse procedee tehnologice noi. Suprafetele neregulate ale acestor tevi pot intensifica transferul termic in cazul schimbarii starii de agregare, pentru ca favorizeaza amorsarea fierberii, respectiv a condensarii. Din acest motiv aceste tevi mai sunt numite si tevi de nucleatie.
Fig. 1.6 Tevi cu suprafete neregulate

In figura 1.7 este prezentata o teava din materiale compozite. Asemenea tevi se pot utiliza si in condensatoare si in vaporizatoare, atunci cand conditiile de transfer termic sunt mediocre atat in interior cat si in exteriorul tevilor. Aceste tevi combina avantajele nervurilor exterioare cu cele ale generatoarelor interioare de turbulenta. Exista mai multe variante de asemenea tevi intre care se pot aminti tevi cu nervuri elicoidale la interior si structura piramidala la exterior, sau tevi cu nervuri elicoidale atat la interior cat si la exterior. Diametrele pentru care se produc asemenea tevi sunt de 1019 mm, iar raportul dintre suprafata exterioara si cea interioara este de 1,52. Fig. 1.7 Teava realizata din materiale composite 2.Placile tubulare Placile tubulare se utilizeaza pentru fixarea tevilor in fascicul si se monteaza la extremitatile mantalei. Daca este necesar, pentru sustinerea fasciculului de tevi se utilizeaza si suporti. Pentru realizarea placilor tubulare si a suportilor se pot utilizea urmatoarele materiale in functie de natura agentilor si agresivitatea acestora fata de aceste materiale: - oteluri pentru agenti frigorifici, apa dulce sau agenti intermediari de racire fara saruri; - cupru pentru freoni, dar nu si pentru amoniac; - bronz pentru apa de mare sau agenti intermediari pe baza de saruri; - otel placat cu otel inoxidabil pentru agenti agresivi; - otel inoxidabil pentru lichide alimentare. Orificiile sunt practicate in placile tubulare si in placile suport, astfel incat sa formeze de regula hexagoane (sau triunghiuri eliciodale). Uneori gaurile, respectiv tevile se dispun in forma de coridor (sau patrate), iar uneori in forma de cercuri concentrice, ca in figura 3.15, in care a este numarul de tevi pe latura hexagonului, respectiv patratului exterior, iar b este numarul de tevi pe diagonala hexagonului exterior. In vederea unei montari usoare a tevilor in fascicul prin placile tubulare si suporti, gaurile din acestea se realizeaza simultan, (toate odata).

Fig. 2.1 Moduri de dispunere a tevilor in placile tubulare a dupa hexagoane; b dupa patrate; c dupa cercuri concentrice In cazul cel mai des intalnit, al hexagoanelor, de regula pasul dintre tevi este de aproximativ 1,25 diametrul exterior al tevilor. Gaurile din placile tubulare se finiseaza in mod diferit, in functie de procesul tehnologic de montare a tevilor. Astfel pentru tevile sudate electric sau brazate se

realizeaza o alezare urmata de samfrenare, iar pentru tevile mandrinate se realizeaza o alezare urmata de realizarea unor canale interioare, asa cum se observa in figura 2.2 Mandrinarea se ralizeaza astfel incat in urma deformarii tevilor, acestea sa se fixeze in canalele prevazute in gaurile de fixare.

Fig. 2.2 Procedeele uzuale de fixare a tevilor in placile tubulare 3.Mantaua Mantaua schimbatoarelor de caldura multitubulare se calculeaza astfel incat sa aiba un diametru interior care sa permita montarea fasciculului de tevi. Grosimea mantalei se determina din calculul de rezistenta, astfel incat sa reziste la presiunea de lucru a agentului dintre tevi si manta (minim 4 bar). Materialul din care se realizeaza mantalele este otelul. Pana la diametre de cca. 400 mm, acestea se realizeaza din tevi avand diametrele standardizate. Pentru diametre mai mari, mantalele se realizeaza din virole obtinute prin roluire. Sudurile prin care se realizeaza asamblarea virolelor in manta, trebuie controlate prin metode defectoscopice nedistructive (cel mai adesea raze g ). Dupa montare schimbatoarele de caldura multitubulare sunt supuse unor probe hidraulice de etansitate la presiuni ceva mai mari decat cele nominale. 4.Capacele Capacele au rolul de a realiza circulatia agentului din interiorul tevilor. Sicanele montate pe capace asigura numarul de drumuri prin interiorul tevilor, astfel incat sa se realizeze vitezele de curgere dorite. Tot pe capace sunt montate racordurile de intrare/iesire pentru agentul care curge prin tevi. De obicei numarul de treceri este par, pentru ca racordurile sa fie montate pe un singur capac. La aparatele de dimensiuni mari, capacele sunt demontabile pentru a permite curatarea interioara a tevilor, iar fixarea capacelor se realizeaza prin suruburi pe flansele prevazute in acest scop la exteriorul placilor tubulare. Capacele se realizeaza prin turnare, cel mai adesea din fonta.

V. Construc ia schimb toarelor de c ldur


Indiferent de modul in care sunt clasificate schimbatoarele de caldura exista patru modalitati tehnice de realizare a acestora, dintre care primele doua sunt cele mai raspandite: - schimb toare de c ldur cu pl ci - schimb toare de c ldur multitubulare

- schimb toare de c ldur cu evi coaxiale - schimb toare de c ldur cu aripioare

a.Schimbatoare de c ldur cu placi


Exista patru variante tehnologice de realizare a schimbatoarelor de caldura cu placi: 1.cu placi si garniture demontabile 2.cu placi sudate 3.cu placi brazate 4.cu placi avind circuite imprimate 1.Schimbatoarele cu placi si garnituri demontabile sunt de tipul prezentat in figura 1. Placile intre care se introduc garniturile, se monteaza impreuna intre o placa de baza si una mobila. Placile pot sa fie demontate in vederea curatarii. Fixarea placilor se realizeaza cu ajutorul unor tiranti. Din punct de vedere hidraulic se pot realiza curgeri in contracurent sau in echicurent.

Fig. 1.1 Schimbator de caldura cu placi si garnituri demontabile In figura 1.2. este prezentata schema de curgere a agentilor de lucru intr-un schimbator de caldura cu placi. Materialele din care se realizeaza placile depind de natura agentilor de lucru, iar cele mai utilizate sunt: - oteluri inoxidabile; - aliaje de aluminiu; - aliaje de titan; - aliaje cupru-nichel Fig. 1.2. Schema de curgere in schimbatoarele caldura cu placi

Grosimea placilor poate sa varieze intre 0,61,1 mm, sau chiar mai mult. Pentru garnituri se pot utiliza de asemenea mai multe materiale in functie de temperaturile de lucru: - nitril (tmax = 110 C ); - butil (tmax = 135 C); - etilen-propilen (tmax = 155 C); - Viton (tmax = 190 C); Domeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa varieze intre 50+190 C. Presiunile nominale maxime de lucru pot sa ajunga pana la 1620 bar, iar diferenta maxima dintre presiunile circuitelor poate sa ajunga pana la 912 bar si in mod exceptional la 20 bar. 2.Schimbatoarele cu placi sudate au placile asamblate nedemontabil prin sudare. Din aceasta categorie fac parte: a) placile dulapurilor de congelare, realizate din profile de aluminiu sudate, pentru a forma platanele pe care se pastreaza produse si canalele de curgere pentru agentul frigorific care vaporizeaza; b)schimbatoarele de caldura realizate din placi ambutisate si sudate ca in figura 1.3, pentru a se asigura rezistenta mecanica si curgerea agentilor, de regula in contracurent. Presiunile nominale maxime pot sa ajunga pana la 3040 bar, iar domeniul de temperaturi intre care pot sa lucreze este de 200+200 C.

Fig. 1.3. Schimbatoare de caldura din placi sudate

3.Schimbatoarele cu placi brazate sunt realizate cu placi din otel inoxidabil asamblate prin brazare (lipire) cu ajutorul unui aliaj pe baza de cupru, in cuptoare sub vid. Ansamblul schimbatoarelor de caldura de acest tip este prezentat in figura 1.4 si figura 1.5. Se pot utiliza ca vaporizatoare sau ca schimbatoare interne de caldura, dar numai pentru agenti curati, deoarece nu se pot curata decat prin spalare chimica.

Compactitatea acestor aparate este foarte mare si de aceea acest tip de schimbatoare de caldura cu placi sunt considerate cele mai bune din categoria aceasta a schimbatoarelor de caldura.

Fig. 1.4. Schimbator de caldura din placi brazate care poate functiona ca vaporizator sau condensator

Figura 1.5. Schimbatoare de caldura din placi brazate de diferite dimensiuni Schimb torul de c ldur poate fi cu pl ci de tipul L sau H asa cum se vede in figura 6.Pl cile de tip H au un unghi de dispunere mai mare dect cele de tipul L. Pl cile de tip H sunt mai adecvate pentru anumite temperaturi dect cele de tip L. Schimb toarele de c ldur cu pl ci de tip H au o capacitate mai bun de nc lzire, dar i un nivel mai mare de pierderi de presiune.Setul de pl ci poate fi i o combina ie a acestor dou tipuri. Dac una din dou pl ci este o plac H, iar pl cile L sunt intercalate din dou n dou ,combinatia este de tipul M.

Figura1. 6.Tipuri de placi ale schimbatoarelor de caldura cu placi brazate Aceste schimb toarele sunt realizate din pl ci presate i brazate, ntre care se realizeaz canalele de circula ie a fluidului. Turbulen a mare i circula ia n contracurent asigur eficien a transferului de c ldur . Scopul schimb torului de c ldur este transmiterea c ldurii de la circuitul primar la cel secundar prin intermediul unor pl ci i mpiedicarea amestecului fluidelor din cele dou circuite. Alegerea schimb torului de c ldur depinde de sarcina termic , de temperaturile necesare i de pierderile de presiune permise. Schimb toarele de c ldur cu 2 treceri, cele mai des utilizate, trebuie alese pentru prepararea apei calde menajere. Schimb toarele de c ldur cu 2 treceri vor r ci frecvent apa din sistemul de termoficare sub 25 C. Aceast capacitate poate fi atins prin utilizarea unei mari diferen e de temperatur , unui volum mai redus de ap , precum i cu un schimb tor de c ldur cu o suprafa optim de transfer al caldurii, asa cum se vede in figura 1.7.

Figura 1.7.Schema de functionare a schimbatoarelor de caldura cu placi brazate si cu 2 treceri Se recomand montarea schimb toarelor de c ldur cu baza n jos, n pozi ie vertical . Astfel se asigur ventilarea maxim i reducerea mirosurilor nepl cute. Se recomand ca toate conductele racordate la schimb torul de c ldura s fie prev zute cu robinete de nchidere pentru a facilita opera iunile de ntre inere. Conductele trebuie prev zute cu suporturi pentru a mpiedica acumularea tensiunilor de r sucire n racordurile schimb torului de c ldur .

Cei ce monteaza asemenea dispozitive recomand ca schimb torul de c ldur s fie prevazut cu izolatie Schema de curgere a fluidelor in schimbatoarele de caldura brazate este prezentata in figura1.8.

Fig.1.8 Schema de curgere a fluidelor in schimbatoarele cu placi brazate 4.Schimbatoarele de caldura cu placi avand circuite imprimate sunt realizate din placi metalice plane, avand gravate pe suprafata circuite fine (cca. 1 mm), prin metode chimice. Placile sunt asamblate in blocuri prin incalzire si presare, procedeu denumit si sudare sub presiune. Canalele sunt legate la doua perechi de colectoare, pentru a forma doua circuite separate. Din aceste placi se pot realiza condensatoare si vaporizatoare foarte compacte. In prezent aceste tipuri de aparate sunt in curs de perfectionare in special in Australia si Marea Britanie.

b.Schimb toare de c ldur multitubulare


Aceste aparate sunt construite in principiu dintr-un fascicul de tevi, montate in doua placi tubulare si inchise intr-o manta prevazuta cu capace, asa cum se observa in figura 2.1 .

Fig. 2.1. Schema functionala a unui schimbator de caldura multitubular

P r i componente: - tronsoanele schimb torului delimitate de fl n i; - curbele de leg tur dintre tronsoane; - compensatorii de dilata ie; tu urile de leg tur dintre tronsoane prin care circul agentul termic care scald fasciculul de evi; - aparatele de m sur i control (termometre i manometre); - supape de siguran cu contragreutate; - distan iere; - izola ie schimb torului compus din vat mineral i glet de ipsos; - vanele: cele patru vane (dou de intrare ie ire agent primar i dou de intrare ie ire agent secundar); - robinet de golire In general tevile sunt laminate si destinate special constructiei schimbatoarelor de caldura. Cele mai utilizate materiale sunt: - oteluri pentru temperaturi medii sau joase; - cupru; - aliaje cupru-nichel in diferite compozitii (de exemplu 70/30%, sau 90/10%); - aliaje cupru-aluminiu in diferite compozitii (de exemplu 93/7%, sau 91/9%); - diferite tipuri de aliaje cu zinc intre 22 si 40%; - oteluri inoxidabile. Exista o mare varietate de diametre pentru care sunt produse aceste tevi, dar in general, pentru schimbatoarele de caldura se prefera tevi cu diametre cat mai mici, care asigura un transfer termic mai intens si constructii mai compacte, dar se vor avea in vedere si aspectele legate de pierderile de presiune si de colmatare.Utilizarea intensa in ultimii ani a freonilor, caracterizati prin coeficienti de transfer termic mai redusi, a dus intre altele si la producerea de schimbatoare multitubulare, dar nu numai, in care se utilizeaza tevi speciale pentru imbunatatirea conditiilor de transfer termic. In constructie clasica un astfel de aparat este construit dintr-un fascicol de tevi, fixat la capete in orificiile a doua discuri metalice, denumite placi tubulare dupa cum se vede in Figura 2.2. Figura 2.2 Schimbator de caldura multitubular

Fascicolul de tevi este inchis intr-o manta cilindrica, prevazuta cu racorduri de intrare si de iesire a fluidului. Se creaza astfel doua spatii de circulatie pentru cele doua fluide: un spatiu in interiorul tevilor, denumit spatial tubular sau intratubular si un spatiu intre manta si exteriorul tevilor, denumit spatiulintertubular. Spatiul tubular este inchis de doua capace prevazute, fiecare, cu cate unracord. Spatiul dintre placile tubulare si capace formeaza camera de distributie, respective camera de colectare a fluidului care circula prin tevi. Dispunere tevilor pe placa tubulara se poate face pe hexagoane sau cercuri concentric. Fixarea tevilor in placa tubulara se realizeaza prin mandrinare sau prin sudare.Placile tubulare se fixeaza de manta prin prindere cu suruburi intre doua flanse sau prin sudarea lor directa pe manta . Principalele dimensiuni tehnologice ale unui schimbator de caldura multitubular sunt diametrul si inaltimea (lungimea). Diametrul schimbatorului, D, depinde de numarul de tevi iar inaltimea sau lungimea sa depinde de lungimea tevilor, l. Se constata ca apar trei marimi necunoscute:numarul de tevi, diametrul si lungimea tevilor. Doua dintre aceste marimi se adopta iar cea de-a treia se poate calculeaza.Diametrul tevilor se adopta in functie de fluidul care trece prin tevi. Daca prin tevi circula un lichid se recomanda ca diametrul interior al tevilor sa fie cuprins intre 15-30 mm iar daca prin tevi circula un gaz sau vapori se adopta diametrul in jur de 50 mm. Cea de-a doua marime care se adopta depinde de modul incare se realizeaza schimbul de caldura intre fluidele care circula prin schimbator. Din acest punct de vedere exista doua situatii distincte: - cand cel putin unul dintre fluide nu isi modifica starea de agregare in schimbator; - cand ambele fluide isi modifica starea de agregare in schimbator. Diametrul schimbatorului se determina in functie de numarul de tevi, de pasul, t,(distanta dintre doua tevi adiacente) si de modul de amplasare al tevilor pe placa tubulara(hexagoane sau cercuri concentrice). Daca hexagonul sau cercul exterior nu este complet,determinarea diametrului se face grafic. Pentru schimbatoarele la care toate hexagoanele sau cercurile sunt complete, diametrul se poate determina prin calcul. Lungimea tevilor schimbatoarelor multitubulare nu trebuie sa depaseasca 6 m. Daca lungimea tevilor care rezulta din calcule este mai mare, se folosesc diferite variante constructive de schimbatoare cu tevi. O astfel de varianta este si schimbatorul de caldura cu mai multe mersuri. In acest schimbator fluidul care circula prin tevi parcurge spatiul tubular de mai multe ori, intr-un sens si in sensul opus. Dirijarea fluidului printr-o fractiune din numarul total al tevilor se face cu ajutorul unor pereti despartitori etansi din capacele schimbatorului. In figura 2.3 este prezentat un schimbator cu patru mersuri. Figura 2.3 Schimbator de caldura cu patru mersuri

Numarul de mersuri nu poate fi prea mare, deoarece cresterea numarului de tevi pe placile tubulare duce la cresterea diametrului mantalei si implicit a sectiunii de curgere prin spatial intertubular, ceea ce conduce la scaderea vitezei, cu consecinte nefavorabile asupra valorii coeficientului individual de transfer de caldura. Pentru imbunatatirea transferului de caldura intre fluidul care circula prin manta si tevile fasciculului se monteaza, in spatial intertubular, sicane transversale sau elicoidale. Acestea dirijeaza fluidul perpendicular pe tevi, ceea ce imbunatateste transferul de caldura. Daca lungimea calculata a tevilor este prea mare astfel incat ar rezulta un numar inacceptabil de mare de mersuri, se folosesc mai multe schimbatoare de caldura cu un singur mers, legate in serie,intocmai ca si schimbatoarele de caldura cu tevi coaxiale .

c.Schimb toare de c ldur cu evi coaxiale


Aceste schimbatoare sunt alcatuite din mai multe elemente identice legate in serie.Un element este format din doua tevi concentrice, teava exterioara fiind inchisa la capete siprevazuta, la capete, cu doua racorduri pentru intrarea si iesirea unuia dintre fluidele carecircula prin schimbator. Asamblarea elementelor se poate face prin legaturi fixe (sudare)sau prin legaturi demontabile utilizand: flanse, mufe, piulite olandeze, s.a. (fig.3.1). Dimensionarea acestor schimbatoare presupune calculul numarului de elemente, ne, din suprafata de transfer de caldura.Lungimea unui element, le, se adopta iar diametrul tevii interioare, d, se determina din ecuatia debitului de fluid care circula prin tevile interioare. Viteza fluidului necesara se calculeaza din valoarea adoptata a criteriului Reynolds. Flu Atunci cand numarul de elemente este mare, acestea se pot amplasa pe mai multe randuri. Aceste schimbatoare au avantajul ca sunt foarte simple, au o buna rezistenta la presiuni ridicate si ca suprafata lor poate fi modificata in functie de necesitati marind sau micsorand numarul de elemente. Totusi aceste schimbatoare sunt recomandate pentru debite mici de fluid, deoarece au dimensiuni de gabarit mari. Fluid 2 Fluid 2 Figura 3.1 Schimbatoare de caldura cu tevi coaxial

d.Schimb toare de c ldur cu aripioare (baterii cu aripioare)


Bateriile cu aripioare se utilizeaza atat pentru constructia condensatoarelor racite cu aer cat si pentru cea a vaporizatoarelor racitoare de aer si sunt realizate din tevi pe care se monteaza aripioarele. Constructiile rezultate sunt de tipul celor prezentate in figura 4.1.

Fig. 4.1 Baterie cu aripioare In figura 4.2 sunt prezentate cateva detalii constructive ale bateriilor cu aripioare.

Fig. 4.2 Detalii constructive ale bateriilor cu aripioare Parametrii fizici care se por defini in vederea efectuarii calculelor termice si aerodinamice ale acestor schimbatoare de caldura sunt: - numarul de randuri de tevi pe verticala; - numarul de randuri de tevi pe orizontala; - suprafata totala de transfer termic; - raporul dintre suprafata exterioara si suprafata interioara; - suprafata frontala in sensul de curgere a aerului; - suprafata libera de curgere a aerului.

In vederea protejarii anticorozive a mediului in care vor functiona aceste aparate (aerul atmosferic, aerul marin, aerul din diverse localuri), se realizeaza diverse tipuri de acoperiri: - galvanizare utilizata in cazul tevilor si nervurilor din otel in vederea protejarii impotriva ruginirii prin acoperire cu zinc si a asigurarii unui contact termic foarte bun; - ematare utilizata in cazul tevilor si nervurilor din cupru,pentru acoperirea acestora cu rasini poliuretanice. Dupa montare, bateriile sunt supuse unor probe hidraulice de etanseitate, apoi sunt uscate si deshidratate, incarcate cu azot la presiune scazuta, inchise si pastrate in vederea livrarii. Alte tipuri de serpentine sunt cele prezentate in figurile 4.3 si 4.4

Fig. 4.3 Serpentine pentru realizarea de congelatoare cu placi

Fig. 4.4. Serpentine montate intr-un schimbator de caldura de tip panou

ntr-o societate intr-o continua evolu ie i orientare spre eficien energetic din ce in ce mai ridicata n toate domeniile, putem observa ca un rol important n func ionarea tehnologiilor de acest tip l ocupa schimbatoarele de c ldur , prin intermediul acestora realizndu-se recuperarea c ldurii din diferite procese i reutilizarea ei n altele, astfel ob inndu-se economii de energie.

Bibliografie: 1. Comportamentul termic al sistemelor si echipamentelor termice, Florin Iordache; 2. Carte tehnica SCP Zimlet; 3. Carte tehnica Danfoss - schimbatoare de caldura in placi; 4. www.danfoss.ro 5. www.viessmann.ro