Sunteți pe pagina 1din 8

Bazele contabilitatii

Legea 82/1991 legea contabilitatii Contabilitatea este activitatea specializata in cunoasterea, masurarea, evaluarea, gestiunea si controlul activelor datoriilor capitalurilor proprii precun si a rezultatelor obtinute de entitatea economica. Ea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie ale entitati economice. Activele sunt resurse controlate de entitatea economica ca urmare a unor evenimente trecute prin utilizarea carora se presupune ca vor fi generate beneficii economice viitoare. Pentru a fi recunoscute in bilant, activele trebuie sa indeplineasca conditiile; - costul lor sa poata sa fie evaluat in mod credibil - sa genereze benificii economice viitoare Active sunt bunuri si creante In functie de durata lor de utilizare activele se grupeaza in doua categorii; - active imobilizate cu durata de utilizare mai mare de 1 an. - active circulante cu durata de utilizare mai mica de 1 an Activele imobilizate cuprind urmatoarele categorii; - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare Imobilizarile necorporale sunt active imobilizate fara existenta fizica concreta. Ex. Programe informatice, licente, concesiuni, cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, fondul comercial Imobilizarile corporale sunt active imobilizate care au o existenta fizica concreta. Ex. Cladirii, instalatii, utilaje, mijloace de transport, terenuri, mobilier. Imobilizarile financiare sunt active imbilizate de natura titlurilor de valoare sau a creantelor imobilizate. Ex. Actiuni, obligatiuni pe termen lung, imprumuturi acordate pe termen lung. Activele circulante includ stocuri, creante pe termen scurt, investitii financiare pe termen scurt, disponibilitati banesti, Stocurile reprezinta bunuri achizitionate pentru a fi vindute sau utilizate in cursul normal al ciclului de exploatare sau bunuri produse pentru a putea fi vindute in cursul normal al ciclului de exploatare. Ele cuprind materii prime, consumabile ambalaje. Creantele pe termen scurt sunt sume incasate de la clienti. Investitii financiare pe termen scurt; titluri de valoare, obligatiuni, pe care entitatea economica le achizitioneaza in scop speculativ. Disponibilitati banesti, cuprind numerarul din caserie, disponibilitati de conturi bancare. Pasivele sau elementele de pasiv reflecta in contabilitate sursele de finantare ale activelor. Cuprind datoriile si capitalurile proprii ale entitati economice. Datoriile sunt obligatii certe ale intreprinderii generate de evenimente trecute la decontarea carora se asteapta iesiri de resurse (de active) Datoriile se clasifica din punct de vedere al eligibilitatii lor (termenul in care o datorie devine scadenta) in; - datorii pe termen scurt scadente in mai putin de 1 an de la data bilantului - datorii pe termen mediu sau lung scadente in mai mult de 1 an de la data bilantului Ex. Datoriile pe termen scurt sau lung pot sa includa; - datorii comerciale - datorii fata de salariati - datorii fata de bugetul statului si fata de asigurarile sociale Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual la actionarilor sau al proprietarilor in total active dupa deducerea tuturor datoriilor. Cuprind; 1

capitalul social care reflecta valoarea contributiei actionarilor sau asociatiilor la formarea patrimoniului societatii - rezervele constituite din profit - primele de capital determinate ca diferenta nominala a actiunilor emise - rezultatul exercutiului financiar - rezultatul reportat (profit sau pierdere din anii anteriori) Deoarece activele reprezinta resursele entitatii economice, iar elementele de pasiv surse de finantare ale acestora, in contabilitate egalitatea total active = total pasive este adevarata. Active Pasive Active imobilizate capitaluri proprii Active circulante datorii TA = TP ACTIV CAPITAL FIX ACTIVE IMOBILIZANTE - active imobilizate corporale - active imobilizate necorporale - active imobilizate financiare CAPITAL CIRCULANT ACTIVE CIRCULANTE 1. valori de exploatare o stocuri de materii prime o stocuri in curs de fabricatie o semifabricate o stocuri produse finite 2. valori realizabile pe termen scurt o stocuri produse finite livrabile o clienti o efecte comerciale primite o portofoliu de hirtii de valoare pe termen scurt 3. disponibilitati o cecuri, cupoane, bonuri de tezaur. o disponibil in cont si casa o alte valori imediat lichidabile PASIV CAPITALUL TOTAL 1. DATORII PE TERMEN SCURT - furnizori - creditori - alte datorii pe termen scurt - imprumuturi bancare cu scadenta mai mica de un an CAPITAL PERMANENT 2. DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG - obligatiuni emise - imprumuturi bancare pe termen mediu si lung - alte datori cu scadenta mai mare de un an CAPITAL PROPRIU 3. REZERVE 4. CAPITAL SOCIAL

Tipuri si modificari bilantiere generate de operatiuni economice Modificari de volum apar atunci cand o operatiune economica genereaza cresterea valorii unui element de activ concomitent cu cresterea valorii unui element de pasiv (aprovizionari cu bunuri de la furnizori, majorarile de capital social, inregistrarea pe cheltuieli a amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale, a uzurii obiectelor de inventar, obtinerea de produse finite, inregistrarea pe cheltuielile firmei a salariilor , a contributiei pentru asigurarile sociale, a fondului de somaj, impozitul pe profit.) ACTIV + X = PASIV + X sau reducerea valorii unui element de activ concomitent cu reducerea valorii unui element de pasiv. ( achitarea datoriilo firmei catre furnizori, personalul, bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale, fondurile speciale, rambursarea creditelor banare pe termen scurt mijlociu si mediu, retragerea aportului asociatiilor la capitalul social, scoaterea din functiune a imobilizarilor necorporale si corporale complet amortizate.) ACTIV - X = PASIV - X Ex. O firma cumpara materii prime de la furmizor pe datorie Creste valoarea materiilor prime element de activ. Crestea valoarea datoriei de furnizor element de pasiv Modificari de structura generate e operatiuni economice care determina cresterea valorii unui element de activ concomitent cu reducerea valorii elementului de activ (ridicarea/depunerea de numerar de/la banca, incasarea de sume de la clienti, debitori diversi, eliberari in consum de materii prime materiale consumabile, acordarea de avansuri in numerar pentru deplasari, plusuri de inventar la materii prime, materiale consumabile, marfuri.) ACTIV + X - X = PASIV sau cresterea valorii elementului de pasiv concomitent cu reducerea valorii altui element de pasiv. (incorporarea rezervelor in capitalul social, retinerea din salariile personalului a impozitul pe salarii, contributii pentru pensia suplimentara si a fondului de somaj, anularea de provizioane devenite fara obiect, sume datorate salariatiilor sub forma de ajutoare) ACTIV = PASIV + X - X Ex. Se ridica bani din contul bancar si se depun in caseria firmei. Se majoreaza capitalul social prin incorporarea rezervelor constituite. Contul este un procedeu specific contabilitatii care evidentiaza miscarile si transformarile pe care le parcurge un element patrimonial in decursul unei perioade de timp. Pentru fiecare element patrimonial detinut de firma exista cate un cont Elementele structurale ale contului 1. Denumirea si simbolul contului Fiecare cont are o denumire care reflecta elementele evidentiate in cont si un simbol format din trei sau patru cifre. Simbolurile si denumirea conturilor se gaseste in planul de conturi. Ex cont 301 materii prime. 2. Descrierea operatiunilor economice pe care contul o reflecta. 3. Debitul si creditul contului Debitul se noteaza in partea stinga a contului Creditul se noteaza in partea dreapta a contului A debita un cont inseamna a trece o suma in debitul lui, a credita un cont inseamna a trece o suma in creditul lui. 4. Soldurile initiale si finale 3

Reflecta valoarea elementelor evidentiate in conturi la inceputul perioadei de referinta sold initial, si la sfarsitul perioadei de referinta soldurile finale 5. Rulajele debitoare si creditoare Reflecta valorile inregistrate in debitul si in creditul conturilor in cursul unei perioade de referinta. 6. Total sume debitoare si creditoare Reflecta valoarea inregistrata in debitul si in creditul contului in cursul perioadei de referinta plus soldul initial Soldul final se determina ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare sau invers. Sfd = Sid + Rd Rc Sfc = Sic + Rc - Rd Ex. 301 materii prime Debit Credit SI = 1.000 RD = 10.000 7.000 RC TSD = 11.000 7.000 TSC SFD = 4.000 Reguli de functionare ale conturilor 1. Regula de functionare a conturilor de activ Conturile de activ incep sa functioneze prin debitarea cu soldul initial Se mai debiteaza cu cresterile de valoare ale elementelor pe care le reflecta si se crediteaza cu reducerile de valoare ale elementelor pe care le reflecat in cursul perioadei Conturile de activ au sold final debitor. 2. Regula de functionare a conturilor de pasiv Conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare cu soldul initial. Se mai crediteaza in cursul perioadei cu cresterile de valoare ale elementelor pe care le reflecat si se debiteaza cu reducerea valorilor acestora Au sold final creditor Schema regulilor de functionare a conturilor Cont de activ Debit credit sold initial crestere activ micsorare activ sold final debitor cont de pasiv debit credit sold initial micsorare pasiv crestere pasiv sold final creditor

Analiza contabila, formula contabila Analiza contabila este rationamentul pe care il parcurgem pentru a inregitra in contabilitate o operatiune economica. Ea presupune urmatoarele etape; 1. Stabilirea naturii economice a operatiunilor inregistrate. 2. Stabilirea elementelor patrimoniale care se modifica prin inregistrarea respectivei operatiuni 3. Stabilirea conturilor care corespund elementelor care se modifica si a modului de functionare al acestora 4. Stabilirea tipului de modificare bilantiera pe care o genereaza operatiunea economica 5. Scrierea formulei contabile. In Romania formula contabila respecta principiul dublei inregistrari. Acest principiu presupune evidentierea aceleiasi operatiuni economice in conturi diferite si in parti opuse ale acestora (in debitul unui cont si in creditul altui cont). Formula contabila cuprinde urmatoarele elemente; 1. Semnul egal = reflecta egalitatea dintre semnele inregistrate in conturi 2. Conturile care se debiteaza sunt trecute in stinga semnului = 4

3. Conturile care se crediteaza sunt trecute in dreapta semnului = 4. Valoarea operatiunii trecuta o singura data in dreapta contului care se crediteaza dar care afecteaza ambele conturi Ex. O firma achizitioneaza materii prime de la furnizori pe credit comercial in valoare de 2.000 lei. Sa se inregistreze in contabilitate operatiile efectuate 1. achizitie de materii prime pe datorii 2. materii prime datoria fata de funizori 3. 301 materii prime A , + , D 401 furnizori P , + , C 4. modificare de volum A + X = P + X 5. 301 = 401 2.000 Ex. Plata datoriei 1. achitarea datoriei 2. datoria fata de furnizori numerarul din caserie 3. 401 furnizori P , - , D 5311 casa in lei A , - , C 4. modificare de volum AX=PX 5. 401 = 5311 2.000 D 301 2.000 C D 401 2.000 C 2.000 D 5311 C 2.000

NFR= S + C DNFR - necesar fond de rulmentS C - creante D - datorii

- stocuri de active circulante

BILAN ncheiat la 31 decembrie anul N


ACTIV Exerciiul N-1 N PASIV Exerciiul N-1 N 1. Active imobilizate 1.1. Imobilizri necorporale 1.2. Imobilizri corporale 1.3. Imobilizri financiare 2. Active circulante 2.1. Stocuri i producie n curs de execuie 2.2. Creane 2.3. Disponibiliti 3. Active de regularizare i asimilate TOTAL ACTIV 1. Capitaluri proprii 1.1. Capital 1.2. Rezerve 1.3. Rezultat (profit sau pierdere) 2. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 3. Datorii 3.1. mprumuturi i datorii financiare 3.2. Alte datorii 4. Pasive de regularizare TOTAL PASIV

. Aa cum s-a precizat, formatul list sau vertical al bilanului contabil se bazeaz pe situaia net a patrimoniului (activul net) i pornindu-se de la egalitatea bilanier fundamental de tip economic ACTIV = PASIV, scoate n eviden urmtoarele ecuaii bilaniere:
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII

sau
CAPITALURI PROPRII (SITUAIA NET) = ACTIVE DATORII

Cele patru tipuri de modificri prezentate prin prisma ecuaiei TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV a bilanului, nu scot n eviden operaiunile care determin creteri i micorri n situaia net a patrimoniului ntreprinderii, prezentat prin relaia:
CAPITALURI PROPRII (SITUAIA NET) = ACTIVE - DATORII

Pentru a rspunde acestei necesiti, vom analiza modificrile elementelor patrimoniale din structurile bilanului pornind de la relaia de mai sus. Aa cum am precizat ntr-un paragraf anterior, activul bilanului cuprinde elementele concrete de avere ale ntreprinderii, iar pasivul bilanului este format din capitaluri proprii i datorii ca surse de procurare a averii. Pornind de la aceast afirmaie i pentru a rspunde noilor reglementri contabile de prezentare a bilanului, egalitatea de mai sus va fi prezentat sub urmtoarea form:
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII

sau
A=C+D

unde: A = activele; C = capitalurile proprii (Sn = situaia net a patrimoniului); D = datoriile. Facem precizarea c exemplificarea modificrilor se va efectua, din raiuni didactice, pe baza modelului orizontal al bilanului contabil.

Pentru exemplificarea tipurilor de modificri privind activul, datoriile i capitalurile proprii, ca structuri bilaniere, considerm urmtorul bilan iniial (simplificat) al ntreprinderii, asupra cruia se opereaz influena unor operaiuni economico-financiare simple: BILAN ncheiat la 31 decembrie anul N - lei Activ Pasiv 100.000 20.000 310.000 85.000

1. Imobilizri corporale 2. Mrfuri 3. Creane clieni 4. Conturi la bnci n lei 5. Casa n lei Total Activ

300.000 100.000 80.000 25.000 10.000

1. Capital social 2. Rezerve 3. Furnizori 4. Credite bancare pe termen lung Total Pasiv

515.000

515.000

Relaia prin care se obine fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirect este1:
unde:
FNE = PE CN sau VN - NFRN A

FNE = fluxul de trezorerie din exploatare; PE = profit din exploatare; CN = cheltuieli nemonetare; VN = venituri nemonetare; NFRN = variaia necesarului de fond de rulment; A = alte ajustri. 4.5.3. Rezultatul exerciiului financiar Rezultatul exerciiului (profitul sau pierderea) se stabilete lunar ca diferen ntre veniturile i cheltuielile perioadei, indiferent de data ncasrii sau plii lor. Rezultatul din exploatare reprezint rezultatul (profit sau pierdere) aferent activitii de exploatare a ntreprinderii i se determin ca diferen ntre veniturile din exploatare i cheltuielile din exploatare, conform relaiei: RE = VE CE Rezultatul financiar reprezint rezultatul (profit sau pierdere) aferent activitii financiare a ntreprinderii i se determin ca diferen ntre veniturile financiare i cheltuielile financiare, conform relaiei: RF = VF CF Rezultatul curent reprezint rezultatul (profit sau pierdere) aferent activitii curente a ntreprinderii i se determin ca diferen ntre veniturile din operaiile curente, respectiv veniturile din exploatare i veniturile financiare i cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de exploatare i cheltuielile financiare: RC = (VE + VF) (CE + CF) Rezultatul extraordinar (profit sau pierdere) se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile extraordinare, ca urmare a unor operaii efectuate de firm care nu sunt legate de activitatea normal, curent a acesteia. REX = VEX CEX Rezultatul brut (profit sau pierdere) reprezint suma dintre rezultatul curent i rezultatul extraordinar obinut de ntreprindere la sfritul perioadei, conform relaiei: RB = RC REX n situaia n care rezultatul brut se concretizeaz n profit brut, acesta se impoziteaz potrivit legii. Prin scderea din profitul brut a impozitului pe profit (venit) se obine rezultatul net (profitul net).

RN = RB I

S-ar putea să vă placă și