Sunteți pe pagina 1din 20

16

Pierre Brechon

insti tu;ional francez. este aproaPe consensual, Constiru gia

nu mai este contcstati de o forgi politici centrald,, la fel cum alternanqa maioritigilor la putere a inscris durabil sistcmui in mentalitiEj. Sistemul de partide rimine foarte dlizat, accstea sunt slabe $i contestate, dar se dovedesc capabile sri ktcheie a/ianle stabile pcntru a-i asigura pre$edintelui mijloace sd ipi realizeze politica sau pentru a-i impune o politici condusi de opozitie in situagia de coabitare. Prezidengiali zarca regtmului politic, chiar daci nu a modific^t n rurz- sistemului de partide, 2 avut efecte importante in viaga politici. Strategiile partidelor 9i ale liderilor sunt in Permanengi marcatc de obiectivcle lor prezidentialc, fie pentru aincerca si ajungi intr-o pozigie ce le-ar permite cAgtigarea alegerilor, obiectiv valabil doar pentru trei partide GS, RPR, UDf'), fie pentru a pr<rfita la maximum de aceste alegeri-far pentru a-;i ameliora reprezentativitatea printre cetileni.

IDEOLOGII $I PARTIDE POLITICE


Cercetirile privind sistemelc de partide ar^td cd org niza,tiile partizanc constituie un element foarte important :rl sistemului politic. 'Iipologiile intocmite insisti asuPra critcriului numirului de partide, rcspcctiv al forlei acestora. Dimpotrivi, idcile apirate de cdtre particle sunt rlreori luate in seami, cu excep;ia cel<>r care se referi la sradul cle poiarizare a sistemului politic. Or, dczbaterca poLitici, clin toate timpr-rrilc, in fiec'.rre stlcietate, este

rcprczentati de infmntarea pc accste idei' Actualitatea p()ate gcnera sennmcntul cacofoniei, intrc partide' clar 9i in interiorul ficcirui particl, pulin unit 9i susceptibil si-gi moclificc pozigiile Pe termco dcstul cle scurt- lnteresul nostru pentru fan-riliile politice este cchivalent cu a ne intreba claci o clasific'.rre pcrtincnti ;;i stabili 2r partitlel()r sc poate oPera pc baza ideilor Pc care lc apird ldcol<rgiile in dezbatcre sa fic doar cpifenomcne' ele fr-rncgionind de manierd structurali, ca un sistem avind o anunriti logica gi percnitate? Bincinleles, pc ficcarc tcmi a clczbaterii politice, putem decaia, dincolo de variabilitatea cleclara;iilor, po,.ig^ ,L fond a particlelor (de excmpiu, in ec()nomie, putcm iclentifica graclul lor de liberalism 9i intcrventionism). Dar pentrr-r politolog, o clasiflcare ideologic'i a partidclor prinde sens mai ales daci reu;e$te si arate logica pozigiilor organizafilor pe ansamblul marilor ten're pcrlitice gi daci repeteazd pcrmanente in timp 9i similitudini in spaEiu. Pcrmancntele in timp sunt dem()nstretc

78

Pic

rrc

Patide/e po/itirc

19

clacd se poate arit,r ci, pcntrLl () anumtt2i tard, qislm acelcagi familii idcolosicc carci sunt antrenate in lrermanenli

in dczbaterea pcilitici. Sinrilituclinilc in spa;iu sttnt

cle-

Ideologia, mercu f;i Prctutindent


Ideologia este un termen cu c()n()tatie ncgativi, atit cit 9i pentru o buni Parte a Pentru unii ideologra este o gindire rradigici sociologice. scctari, clogmatici, intoleranti. Dar fiecare vede ideol:r nivelul percep,tiei comune,

molrstratc, claci sc poatc ar2ita cd acclca;i familii icleologicc sc gisesc - cel putin in p:irte - in q:iri djferite.

Acest tip dc munci riscii mcreu si clecepgioncze pentru c:i poLitologul manipule l.zi, itt Pcrm,tnenti, accIeagi categorii ca ;;i actorii gi observatorii clezbatcrii politicc. Ill risci si proclucii numai clasificdri descriptivc, pc care spiritele pozitive lc vor iudeca in concordanla cu sensul comun. r\cestc tipologii sunt ,,notninzrlistc" pcntru ci reiar.r in mere partc ctichetclc Pc care pi lc dau
partidclc. Comunigtii, sociaiigtii, clenrocrat-crcqtinii, liberalii, conscn.atorii, precum li extrema drcapti sau ccokrgi;;tii ar constitui marile familii politice, avind o perenitatc in

Iogia la celilalt gi, dimpotrivi, se percepc pe sine c^ rezonurbil 9i tolerant. C) mare parte a tradi;iei socioiogice r.ccle in ideologie o falsi con$tiin!a, iustificiri liri impor-

tangi emise de indivizi incongtienti de ceea ce-i inPentru altii icieologia clcamni in mod real sji ^ctioneze. estc, in cel mai bun caz, un ansamblu cle idei a c:a'rot
lalsitate este chemat sclciologul s-o dezvi.luie. Pentru t> alt') parte a trzicligie i sociologice , iclcologia cste p( ):ltc constitLriti clin idei indoiclnicc, ce nu pot fi vcrificltc, clar ar fi necesarc pcntru acqiune. Sociologul trebuic si pund in cviclcnqi ra;ionalitatca rcPrczcntirilor lr-rmii pc carc oamcnii le aclopti gi si arate ce funcqii inclcpiinesc accste icleologii intr o sc>cietate. Itr fa1>t, nineni nu 'rcrtftti

timp gi o cxprcsic comparabili in mai mtrlte qiri. ln


opinia mea, accst nominalism trebuic acceptat. \/oinEa dc clemarcarc absoluti, din ratiuni epistcr.troloqice, s[irgegte prin proch-rcerea dc clistincfi csotcricc. clar carc t'tu au in mod necesar scr-is. Clraclul cie csotcrisnt nLr cste ()
garantie a vnliclit:itii ;tiingificc. (-atcqoriilc clc scns cotrrun pot fi utilc pentrr-r rcflccEia politokrgicr tlaci sc clovcdegtc cd clc au un sens prof)md, clirtcolo clc ctichetc 5i tparcntc. ()r, scnsr-rl colnun estc a(lcsc( )t-i cott1 r:ttlictorir-t.

Indivizii nu asimileazi intotdeauna o ideologie clari gi r^\ionalnzatd, dar aclioneazi cel putin in functie de citeva repere 9i valori. Prin
ldeolo.giei.

Irfortr-rl cle clasificarc a familiilor rlc prtttitlc trtlrr-ric si lrcrmiti () tranlarc intre scnsr-rrilc t:otttttttt :rlrt:rtl,,tricc (clc crcrr-rplr,r, intrc :tflrnrarea pcrtinelrtci clir,rltrlrri strirru'.rclreapta ;i atirrnagirr contrari). l'.1 tl'r'lrLrit s:r l)( r'r)ti1i, (le asemcnca gi rnai ale s, cxplicarca ttttttivttltri pt rttrtr c:trc () ascmenca clasiflcarc arc^ sens prolirrr,l l)( l( lrlt( it lIlt11] sau in sttcictiti clifi'rite. lt-r capitoltrl trrrr):rl(,t. irt:tittle tlt' abordarca proLrlcrnei clasificlilii prtr-l itlt lor irr l.rrrrilii itlc olouicc, .rd .rtl.tlinieru, ttttti itttii, i/t/iror/ttttltt rtrtt'/, t ,lttt:, t/ri/rtti.

intermediul alegerilor gi practicilor unui individ, se vor putea decela care sunt reprezentirile 9i valorile care-l animi. $i se va putea incerca explicarea ridicinii reprezcntirilor sale: din socializare^ s^ familiali, din sistemul religios in care a fost educat, din experiengele profesionale pe care le-a avut'
Dacd
ctt ,grupurile

inclivizi nitate carc pcrmitc sir fie clistin;i cle a19ii: sunt

.vmt purtatttri de ideologte, /a fe/ st inhinQ/'i Un gmp estc Lrn ansamblu cle ;i trisituri comunc, o anumita rlffi()SCcu cAtcva

indiui{i

oryaniTaliile.

zrfcctzrEi de

80

Pierre Br6chon

Paiidc/e

politin

81

aceeagi sinragie, au maniere de a gAndi invecinate, fac alegeri aseminitoare... Astfel, putem incerca si degaiim ideologia profesionali a urnalistului sau a funcgionaruiui, a profesorului sau a lucritorului independent. Uneori ideologia se prezinti cu jumdtate de pgri, prin
f

intermediul zvonurilor pe care le secreti o societate. Zvonuile incatneazi adeseori spaimele unei societili sau ale unui grup social. Putem analjza in acest fel zvonul conform ciruia ecologigtii arldsa, din avioane, vipere pe terenurile agricultorilor. Zvonul relevd' frica agricultorilor care se consideri gardienii naturii pe care au ciutat intotdeauna s-o imblinzeasci, gi care critici ecologigtii din orage pentru ci acegtia le-ar contesta teritoriul gi ar vrez. si readuci n^Erra la stadiul de sdlbiticie. Astfel, adeseori in zvonurile unei societili sunt prezente referinge ideologice embrionare. De exemplu, xenofobia gi chiar antisemitismul, care nu pot fi oroclamate deschis decAt cu dificultate in societatea iancez.d., apar regulat printre zvonuri. Dar ideologia se intilnegte mult mai explicit in discursurile organiza;iilor. Fiecare actor colectiv elaboreazi o conceplie despre rolul gi acgiunea sal in funclie de diagnosticul siu despre o realitate, diagnostic ce comporti intotdeauna ideologie, fiecare ralionaltzeazi sensul acliunii sale gi-l cxprimi sub forma discursurilor, pentru a se asigura cd membrii impirtigesc acelagi ideal, dar gi pentru a justifica alegerile fiictrtc in fata unui public mai numeros. Prin urmarc, idcologiile sunt indispensabile pentru acgune. Nu sc poate

pune un diagnostic prealabil acfiunii tlccit in functie de valori, prin care se gdndeEte bitrclc sztu riul pentru o societate. La fel ca toate domeniile, ordinea /trt/i/tt,i /,tt,i /0ru/ ttcr',,ic .lt t r',lrtt'c, ]>roduceii de ideo/ogie. Orice societate
r

,rtlinca politici corcspunde acestei necesitaqi, acleseori rilcurnatd intr-o putcre, cu un guvefn il rePrczentantl t;rrc t-ixcazi regulile jrtcului economic ai social. Indil(rcnt cum este sistemul politic, luptele pentru cucerirca pi e xcrcitarea puterii sunt aprige. Pentru a-5i facilita rrrcntincrca la putere, quvernantii trcbuie in pcrmancnqd s,i sc leqitimezc gi si sc justifice in faEa opinici publice, trcbuie si convingi ci politica lor cste cea buni sau cea rnai pu;in rca. Bineinleles, in societdtile contemporane, in care toate alegerile sunt extrem de constrAnse sub efectul grupurilor de ptesiune 9i al interdependenlelor crescute intre economii, puterea poate apdrea ca rrdepolitizatd". S-ar pdrea ci nu mai cste loc pentfl.r ideologie, politica nefiind decit o problemi de gestionare sub consttingere. Aceasti viziune asupra lucnrrilor este eronati. Daci se manifesti declinul anumitor forme de ideologie politici - sistemele de certitudini absolute, cele care promit realizarea unei societnli idilice -' acest lucru nu inseamnd declinul modului de gindire ideologic ai nici nu ar putea fi a9a. Constringerile care ingridesc alegerile politice nu sunt atat de puternice incAt si fie posibili o singurd decizie' Pentru actorul politic existi intotdeauna marii de manevri care si justihce deciziile pe care le ia' Fiecare grup special de presiune are propria sa reprezerrtare despre realitate, care-l duce la revendicarea anumitor misuri 9i la iustificarea acestora in fala opiniei publice in numele interesului general. in numele valorilor politice, fiecare problemi sociali gi politicd este obiectul unor dezbateri, mai mult sau mai pulin conflictuale.
Iclcologiile politicc svnt Pr0das( i.rlarice. Adcseori elc se l1asc in h-rptelc socialc, in iurul marilor cvcnitncntc'

^re

-x

82

Pierrre

llrechon

Partide/e pa/itire

83

Astfel, Revolugia francez'd a dat na;tcrc unci ideologii ,.pubii.".r. 9i unei icleologii contrarerrolugionare de a oriinii anteri()arc' Construite in perioacli- dc ^$drorc .it*.r..ngi sociali' icleologiile se Pot pc urm'i ramifica' pot si-pi piarcli prcgrlrnta sau POt sa re'nasci' sub alte 'fo.-., in'.onj ort.tuii .^" rclans caz'd polcmicile' Astfel' A opozigia clintte re publicani 1i contra-rc\'()lutionari r.^pe.,,t, un seccll mzi titziu, sub forn-ra antagonismului int . partstanii laicititii 9i ap'Iritorii catolicismului' Chiar '.rpc't4ii nu mai au virulenqa de dacd, astdzi, aceste akidati, au rimas urme in conflictul dintre apiritorii pcolii publice 9i cci ai gcolii private, a$a cum alr (in clemonstrat mariic nranifesta;ii din 1984 ;i i994 faqn de primul caz, a f<tst vorba de op<>zrgia' rscolii private public nati()nal de eduinr.r1i" sa intr-un mare sen'iciu dc ."1-,., irt cel de-al doilea, de <>pozigia laicilor faq:i o mei rnlrc ,"rrir.,ir"" Icgii falloux, care ar fi clus la gcolare din tinanEare din foncluri publicc ct)nstructiilor 'I invi;amAnt PrivaQ. irelr.,ie-prcciz;rr ci iclcologiile sunt 9i produse sociale' ldeile noastre nLl sLrnt numai ale noastrc' Noi nu produvalori ccm to2rte picsele sistemclor de reprczent'iri 9i cle de le care ghideazi actiunile noastre' Noi imprumutim existentc, friri ca accst lucru -^ril. rcferingc idcoioqice si inscmnc ci lc prcluim integral' Iiiec-arc isi t-crrmcaz'i nrult sau mai proprir-rl sistcm clc refcrinqc utilizirrcl, t.nrti iderlp.r,i.t .,rng,icnt, icleilc altuia, fre ci cste vorlll tlc sau clc.ol:trl)t'nii poLtici' t-ie i,,gril. r,ehiculate clc partidc

t:lruzi,. Mobilizarea ideologici nu este numai ratiorr:rli, ea iudeci in funclie de valori, face apel la rrfcctivitate in suslinerea cawzelor bune 9i denigrarea celor rele.

:rccepti si actioneze impreuni pentru

aceeagi

Ideotogii

Pi

Partide Politice

h,tr'lirlele Daltice -ranl /ocuri de cntalie ideolqgicti'

Un partid nu candidalilor sii in alegerile triumful poate "sig.rra ,punind pur 9i simplu ci acegtia sunt cei "l".t.rrul" rnai competenti, cei mai simpatici, cei nrai cunoscuti, cei mai 'Jevotali, cei mai surAzitori' itttt-o ,o.i"trt" in care nivelul gcolar nu inceteaz:a sit creasci, un partid trebuie si demonsttezc cA propune cea mai adaptati politici situaliei in cauz?i' El ,r., pou," cleci si faci abstraclie de ideologic, sau micar de cAteva valori politice de refcrinli, care si permiti iclentificarea traditiei sale politice' A;a cr-rm ,, firmii arc ncvoic clc c<lnstrtrirce r'tnci imagini cle marci pcntru a-gi ficleliza clien,tii, un partid.trebuie si incarneze d.trabil o anumiti conceptie despre om 9i despre lume, in care cetitenii s'i se recunoasci'

N{ai mult clecit guvcrnul sau grr'rpurilc dc prcsiune,

icleologia unui partid P()etc fi mai mult sru mai ptrtin o strulcturat,i. Astfcl, partldcle comunistc sunt l>lzrttc pc NIan 9i alc iclcologic putcrnicir, niscutri clin tcoriilc ltri continr-ratorilor sii. Aclcseori tcoria marxist'ir a fost chiar

.tc,celealemaril<lrgin.litc>risaltl]ctrllrssrltctlia.I)rirt dc sens urmAre, ideologiile constituite sunt sistelne care permit si se ac\ioneze 9i si se f:rcir nrobilizarea pentru actiunea sociali' Ele inccarci si tdtrne sub acelagi stindard un ansamblu dc intlivizi carc nu -de acord asupra tuturor ltrcrttrilor' tlrlr care sunt

trensformat'.i intr-un

dcstinat Analiza globali a socictilii simpatizangilor ;i militanqilor. afli in inima clcmer 5i a'ncccsarei salc transforn-riri sc surlui comr-rnist: socictatca capitalistli, cl<>minatri clc burghczie, cxploatcazd 9i aliencazi clasclc popr-rlarc 5i
cate

hism simplificat,

faccnccesaracuccrircapr-rteriiclecirtrcparticlulclasci

84

Pierre Brech<>n l)()rtrete

Panidele po/itice

85

mnncitoare pcntrlt e rcaljza drcptatca. Invcrs, Partidcle cle dreapta adeseori s-au aritat neincrezzitoare fati de marilc icleoloeii. in Frat't;a, {raullismul nu ;i-a construit unitatea pcbaza unci concepgii precise dcspre socieirttc,

relaxate, citeodati serioase, aga cum trebuie si fie ale trnui personal in pozigta de om de stat, au ftlst ptezen' tate, in formate de diferite dimensiuni, pc pcregii ora-

le oamenilor politici,

acleseori surazitoare

9t

cr in jurul unui om-sinlbol gi al citorva valori, grancloarca gi inclepcndcnga Iirantei, regruParea tuturor intr-un stat putcrnic. () neincredcre aseminatoare fati dc ideolo{ie, gi chiar faqi de partidcle poiitrce, sc Poxte observa la clrcapta nesaullisti. FuncEiile politice trcbuie rtribuitc un()r n(,tabilllli(i compcrcnlc Pi rectrnosctrte 5i nu rnilitan;ilor unei cauze sau lidcn"rlui charismatic al nr-rci mipciri cle uniunc nagionaii. Acest lucru nu a impiedicat aceasti dreapti si fre constrensi si se structureze in partid politic, avind cdteva referinle doctrinare gi valori de pus in pratici. Prin urmare, mobilizarea cetilenilor nu se poate face doar in numele competentei candidalilor' Profcsiunilc de credinti gi n'ranifcstcle electorale comporti intotdcauna re.feru(e ideo/r4ict, ntai rntb .rau rttti prr(tn atar' cate. LJn mic curcnt 1>oatc af-ii;a o iclcologic extrem clc spccifici pentru ci, in cazul sir-r, alcgeriic t'iz'cez:e ml:.i mr-rlt aducerca la cunogtinEi a iclcilor salc decit victoria unor canclidagi. in timp ce o forgi politicd care speri si cuccrcasci ptltcrea trebuic si c2rute si ',atltlnc cit mai mui;i", si nrobilizezc elcctoratul r'<llatil 9i, cle ci, t.tu trebuie s:i-gi marcheze prea nct alcqcrilc itlcol<lqicc, risc'irrd rstfcl si i dcsctrrlit'ze l're :tlt q:ttr 'ril Irr'ri 1'rtrtin cntuziagti. Dar, renuntdnd la orice refcrirc la valorile politice ce-l animi, 9i-ar asunlil trn risc contrar, acela de a-9i nemultumi propriii fideli. l)t'nlrr-t t-t-iarile forge politic e, rtJiSe/e e/eclortt/e traclr'rc lritte 'te e rtsr:r nccesitate cle cuttn-rizarc a continutr-rlui ;rr>litic :rl nlesaiclor' rrlrrrlt' tli. 1!)65, in Frangzr, ccl pugin cle la alcgcrilc vit'tii p"litice, i:rr 'rczitlt af-i5cle s-au trdapturt la pcrsonaliz'l.ret

scior francezel. Aceste afige nu sr-rnt lipsite cle referinEe icleologicc. Puternica opozitic intre stinqa 9i dreapta dc la sfirgitul anilor'70, a gelleret sirrgane prccunl ,,N{aioritatea va avea maiorilatea", ,,Da, lirangei care ci;tigi", ,,socialismr-rl, o idee care-;i croiegtc drumul"2' La alege rile prczidcngiale din 1981, intr-un contcxt iclcologic aseminitor, sloganul lui FranEois Mitterrand va fi mr-rlt mai pugin tipic pentru o oricntare cle stinga: ,,F'orta linigtiti"3, pe frrndul r-rntlr clopotnite sitcpti, cvoci ma.i curind valorile traclifonale ale ruralitaEii' Dar, pcntru aleqerile lcgislativc clin 1986, socialigtii sc rcinnoicsc clr un slogan mai ;rolitic: ,,Aiutor' revine clreapta"a. RPR mizcazi pe viitor 9i anticipeazii victoria prin ,,Un mAinc clinanric"s. Afigclc politicc sLrnt - dincolc.r dc eufemismc - buni marcatori ai tematicilor poLitice 9i iclcologicc alc fiec,irei camltanii, ele traclr-rcincl cvolutiiic oprnici publice ;i chiar ale sistcmului politic.

DcEi toatc particlele politice procluc icleologie

repcrarea acest()r sistcmc de reprezentare Pi clc valori politicc care unifici mcmbrii unci forEc politicc nli cstc un lucru prca ug()r. intr un particl, icieologia cstc in toatc,

(sub nndtrtt'rt't hj Pienu de Lt I)aunttntu/ian./ntn;,ti-te, / 99'l Brlrhon), I".trdts 'artisanes" r in,rriginal ,,l.e rnaioritc aura h nr:rjoriti",,,()Lri i le Francc tlui gagnc",,,1,e socialisn'rc, une icl6c clut f:rit son chcmin" (n t') ' t in .rrigin,rl ,,1-a fcrrce tranqLrillc" (n.t.) I in originel ,,Att secours, la clroitc rcvie nt" (n t ) t in originel ,,\rivemcnt cicmtin" (n.t.)

,\'trn/ pn'ienhtle

tilttttt

ofi.ee e/tt/ord/e

/z ,,1'e

riiscor-rrs polttiqrrc en

lirencc. I rui,luti,,n clcs lclics

86

Pierre llrechon

I>aftidt/e po/ilice

87

ca sc cxprimi prin intermccliul tutLlror ',vr>rbelor de Drstizene",.1n, ,.,i, fclrme diversificate ' Fiecare cate,qoie
)tcnri partiTan) produce irleo/ogte. Putem incerca mai

intii

s-<r

.lcsciirim la nivelul cel mai latg, la adcrentii ;i nilitantii organizaqiei. Anchetcle cttcttratc' in cazul congresr-rlui' p. a"f"go;" Prczenli ^r^ti cd vaiorilc lor politice cuprind ipeciflcitigi fafi clc ccle ale alegitorilor, 9i ci ^r,r.r,-,-rit. cxisti, cle ascmenca, diversitate idcologici in interiorul accleiagi fcrrmzrgiuni. De altfel, crlngrcselc sunt n(lesc()ri

ctclz.ia cle Prezcntarc a Prograrnuh-ri particlului' Acesta' in gcner"i, inseamni o analtzd' a societilii Si 1

potilicli de aplicat in coniunctura rnomentului' Constituie o actualizare 9i o adaptare a ideologiei

pmtizane, sau, mai degrabi, coficretiz^rea 9i ralio-n^|lznre^sa.Analizapr<lgranrclclrc]ifcritcltlrParticlcVa ocrmitc ilustrarea c:rracterului miii mult sau rnai pLrtin -structurat ..rl icleologici ficcarci frrrn]atiuni.'fotoclati, clezbatcrii prrlQramului i sc acorcli o mai m:rrc sllu tnili mici impr>rtartti: nr'tmai partidcle carc au o iclctlloqic

strlrcftiratri consacri mr-rlti in-rportanti cliscutirii


proerenrului.

Ideologia unui partid poate fi, de asemenca' trrmiriti prin intermediul discursurilot candidatilor sii gi alegilor sii, a cdror tonalitate nu este intotdeauna identici cu cea a militantilor 9i al ciror continut uneori poate s:i se indep'irtczc de program.rl particlului. ,\stfcl, Frangois i\littcrlrncl il A\rut ,r-r.r.., gtilii .l clcclsebcasci proqrauttl sitr tlc canciiclat ,1. a..i" al particlului siu. Un candidat 9i un ales trebuie si aib'i cea mai mare griii fatir de agteptirile electoratului siu potetrtial' Sprc clcoscbire de militanti, ei nu pot' decir proPune mirsuri prea revolulionare. Dc cxcmplu, s a i)llttlt olrst'r\'r rttlcser-'ri

rrrriqririi erau mai moclcrate decit celc aic militanrilor. l,lcarturi de aceeagi naturd Pot existat de asemenea, ?ntre responsabilii partidului gi minigtrii aceleiagi {irrmaliuni. Accatia din urmi trebuie si fni cont de :rnsamblul grupurilor de presiune 9i nu doar de rlorinlele electoratului. De la sfir;itul anilor '70, in rnetcrie cle mlisuri impotriva 5on'rair-rlui, accst lllcru s-ll rrrulus prin difcren;c de sensibilitate observabilc la fcl de lrine atit la c'lrcapta cit gi la stinga. ldcologia canclirlrrqilor gi a alcgilor sc exprinli in spccial cu ocazia ,rlcserikrr prin profesiuniic lor cle credinti, manifcste' jurnalc cle campanic, ,,mailing" sau ,,phoning" a;a cum \e cxprinri astizi spccialigtii markctingulr-ri politic' (.anJtaniile e/ectotztlt suut timPul fortc al vicqii politicc, cincl corpul clcctoral cstc invitat si st' rcmrlllilizezc qi sri-si aleagi tabira. Campaniilc rcactivcl zi valorilc politicc alc cctigcnilor, elc strnt o acqiune clc ,,rcpolitiztre" pc care sondaiclc rl inregistrcazir. In pcririrda clectorali, numirul clc pcrst>anc carc sc ticclarir inttrcsrltc tlc politici crc$te pulin ;i, sc poatc veclca, pc misuri cc trec zilclc, cre;tcrea nrtt.ttlirul persoanclor ce sc tlcclari sigtrrc clc rrrtul lor pcntru o anumiti fbrtli politici.
lclcologia mai cste rcpcrabilir ;i prin inrermcdiul rleclara;iilirr nnrlucilari/ttr carc, it.t Pcrrlllencn!i' c()nlentcaz'i actualitatea ;i rcacti()ncllzi la cliscr-rrslrrilc aclvcr sarilor sau partenerilor lor politici. i\ccstc clcclara;ii sunt e\trenr cle marcatc clc problcmcler mtimcntuh-ri si dcpincl, clc ascmcnca, cle crinsiclcratii firarte tacticc 9i p<ilitizate' Punctr-rl cle vedcre al condtrcitorilor cstc erprirnat 5i clc prcsa particlulLri. in llranta, rarcori cstc rrorb"t clc r-tn cotidian, mr,rlt mai clcs clc o publicagrc siptrir-r-rinal'i satr lunard, sau cl-riar dc o simpli scris<larc ac-1res'.rt:i aclercnlilor gi sinpatizantilor. ln finc, iclcologia unci krrte politicc poatc fi rcpcratii prin intcmreclir-rl tcxtclor unor

ci clisiursurilc

re

sponsabililor gaullilt i

l)c

problcnra

Partidefu po/i/ice

89

88

Picrre Brechon

intelectaali

filosofi. Rapoariele pe carc ace$tia le claboreazi, cseurile sau articolele pe care Ic publici sunt materiale care pot contribui la elaborarea unei politici sau la a-i gisi

;i expeQi, apropiati partidului sau vcritabili

:rlrsoluti, acorddnd mai multi sau mai pulini


vrtl<lare

iustificiri

Nici vorbd de sfirPitul


ideologiilor Politice
Pericrdic,
irleologii/rtr politice. tr'volugia

istorici ar conducc ineluctabil l" d{enei.scen;a iclcologiiior, a ideilor conflictu"rlc, itasuslinutd, dc ;i.r.t^i., afective. Aceasti iclce a fost '60' Ascensiunea tehnola inccputul anilor "*"-pll,, a unci abordiri nepasionale , tehniciste cragiei pi ^ orcfil.n-tcl,rr irr trebui si duci Ia pacificatca dezbatcrilor nolitice. Nfodcmitatea, caracteriz^t1 prin aP()tcozil ginclirii gtiin;ifice ;i rationalc, ar trcbui si cluca la .ieciin.,l abordarilor iclcologice, in aceeagi manieri in carc stirgitul rcllgiilor ar clcclar-rga stirPitul ,,iluzionririi lurnii"l. Climatul anilor '60' din mai multe tiri occiclcntale, Putea cla o aparcn!5 cle realitate accstei teorii' D^r co.tflictele gi migcirilc cle la sfirgitul anilor '(r0 9i clin anii '70 au cltrs la rcculul provizoriu al accstci iclci' N'Iarilc utopii contcstetare 9i iibertare p"ireatl si renrtscA intr-tr lunie prca tehnicisti ;i prca constrit.tg"itoarc' Rcnagtcrca al a fcrst dc scurt'; clurati gi :rnii '80 readuc iclea clc clcclin iclcologiilor pcntru ci, clin nor.r, schirDlr,L|e r !ictii 9i tranformarea societzilii aPire2lu imposibilc lrcntru nltrlti' in fapt, ideotogiite nu mo4 ele se ttansformd gi se exprimi de o manieri mai mult szttt nrai putin
I

in opinia publici, rc l)are terua sfirSitulai

conflictului sau consensului, 9i uneori chiar rlcplasind clivaiele ideologice' Pr'rtcm at-irma ci socict:Ltilc occiclentale se clrlctcrlz'etza ptntr-<> Progrcsl\ra ',,',i.l.r" a conffictclor 9i c:i, prin ascensir-rnca clemocrariiLrr, se dezvolti, ca substitut al limbaiului armelor' partidele politice 9i limbaiul urnelor' Accasti miqcare r,.cnerali pi ,.rrn.rt lung nu cxclude, totLl;i, izbucniri 9i rcaparitii de conflictc politice strLrctur"ltc prin ideoiogii anii '80 sc 1lu*.ni.". Astfcl, in s<lcietatea fnncez'd'. u ri i de /o'Ece: aractcrizea zi prin de <J' /ta re a a n t m i to r ctt n ri'r forma rcpubLfani a statului 9i lcgitimitatca proccselor clcctorale nu mai sunt contcstate ePr()apc cie nimcni' tnstrtugiile cclci clc-a V-a Rcpul>lici sunt rle 'lscmcnc:t crtl rrclmise c1c ansamblul corpului social, ceca ce nu
c. o

cazulpAndlainccputr-rllrnil<lr,B().I)czbateriieiclcclitlgice institugionalc se limiteaz'i la cliscuqii privind ccl mai bun

moci clc scrutin s^u moclificiri limitatc ale

lcgii

ftrst fr-rnclamentalc. in acelagi tlmp, luptele cle cl:rsi au inlt>cuite dc ceca cc Raymoncl Aron nunlcrl "satisfxcpx ccrtircxli"1. (-atcgilriilc socirlc nu sc mai optrn in ccca cc privegtc firrma st.rcictiqii, mulguminclu sc si-;i :ipcrc' intcrcsclc gi si tragir frlloase clintr-un slstcnl ce nLl mal mai cstc c()ntcstat. Sclcictatca tr:rncczi prrc clin cc in cc cilrc c'nstittriu' conscnsr,r'.rli, in iurul clasclor nli]locii clu'i cxprcsia Lri I Ienri Nlcnclras, ,,crinstc6ri:L ccntrrrl:i"lDar, in aceeagi perioadi, anumite fapte cxprimi tendinte contrare. Se vorbcgte din ce in ce mai mult despre societatea dual'i, cu rnai multe viteze, ca 9i
I in ,rriginel ,,la setisfirctiorl tlucrcilctrsc"-(n t')

in oriqinel ,,1'cnchantcntcnt

du nlonclc" (n t

t Alr,r..l"r.,i 5i cxplicarca nlultor ti'nonrcnc 5i cvoltrtii :rlc socictlitiior,li,r p.nct,rl tlc vctlcrc rrl politiculrri,.sc p"f gi5i pr111 ..,nrr,li^..^ lucririi usocrrllogir politiciriui> clc IJt rrrrtrrl I)cnni ;;i (n't ) I)atrik Lccorntc, r'ol. l ;i II, tpirut in [:tlittrra l''ikon' 2{){)3

Pierre B16cl'ron

Patidek politice

91

despre aparigia 9i cregterea numdrului de exclugi ai societilii abundenlei. Numerogi tineri, in ciuda formirii gcolare gi profcsionale indelunuate , i9i vid viitorul sumbru. ln furul accstei mize, se manifesti repo/anqari ideo/o,gice. Unii plecleazi pentru o repliere a societ'Igii franceze asupra ei insegi, pcntru respingerca striinilor gi pdstrarea locurilor de munci rare pentftt cctiqerui francezi. Algii propun o reali distribugie a muncii intr-o societatc tolerantd, deschisi striinitiEii 9i care respecti drcpturile omului. lar algii inviri la critici sociali gi se fac purtit()rii de cuvint ai exclugilor. Dacd' ideoloqia marxist'i este in declin, se obsen'd dezvoltarea gindirii nagionalist-populiste 9i a cr-rrcntclor de extremiclreapti, la fel ca gi rcsurgcngele unei extreme stingi protestatare. Altfel spus, ideologiile blAnde ale compromisului 9i ale negocierii, ideologiile pacificate oscilAnd intre viziuni de centru-stanga 9i viziuni de centru-dreapta nu ocupi tot spafiului politic. Renagterea ideologiilor extremiste este intotdeauna posibili atunci cAnd anumite teme noi, purtitoare de conflicte, devin centrale in dezbaterea politici.

vrea 1,rca constringitoare. Fiecare

s'i elaboteze propriul

scns al vietii sale, si-gi faci propriile experientc pentm ('cca ce este bine PentrLl sine, si ftlrmulcze propria viziLrne desore 1ume. F-iecare vrea si-9i elabrlreze propriile re ferinle ideologice, firi si apeleze la un sistem complet construit, in care ar trebui si aibi deplinn incredere' Ace'rte

loati tentlinle ale ruodernitrilii

contihuie /a s/dbirea nai/or sislene ideologice, mult prea 'rermeticc" pi Ia pierderea de ascendengi a certitudinilor politice,
2rlrl

ralionalitate

;i

indiuiduali7are

cum exphcn gi fenomenele de decompozi,tie a marilor

sisteme religioase. Dar modemitatea se cattcteizeazd prin valoarea acordati fericirii 9i prin agteptarea

Si

,"i]nrdiri sale de acum inainte. In societatea modemi se exprimi o formidabtTi nevoie de credin;i in

fericire. Acest lucru inseamni ci pot renagte mereu noi forme de ideologii ale fericirii colective, a$a cum pot apirea gi noi religii. Confruntate cu modernitatea, siste^.I. religioase sunt, in acelagi timp, decompuse 9i recompuse. in aceeagi manieri, icleologiile sunt sllpuse
fenomenelor de decompozi;ie, dar t()toclati
se

retonpan noi

Decompoziyii gi recomPozitii ale sistemelor ideologice

pc cerc tocmei lirn (lcscris-rl in manierli concrcti poate fi prezclltati 9i intcrprctatlr intr r'rtl tnod
Nligcarea

dezvoltare in irJeolo.qii. Astfel, nebuloasa numer()ase t5ri, cu diverscle saie componcntc (reinto?lrcere lzr tradigii, utopia lumii naturale 9i frigegti, stipinirea gtiinpficn a dcz'v<ltdni...) poate fi considerati spap"l pril'ilegiat de obsen'alie a proccsului cle recomicleoiogici, Pc baza vechilor matcriale 9i

ecokrgici in

["iig"

mai teoretic. Nloclcrnitatea rtcciclctrtalll corcspr-rnde nu cloar r':rkrrii act>rclate icicilor cletnocrlticc, ci ;i vlltlrizarii ragiunir gi a ;;tiingci, ir-r clctrinrcrlltlrl i(lc( )loqiilor ii al utr>piilor cc incinti lut.nca gi prrlr-rrit o fc'ricilt ittstttntrtnec
sau pe calc dc realizarc. Nloclernitatca rlccitlt'rlfeli pur-rc in valoarc gi inclividr-rl 2iut()notrr, stlipin Pc rrlcrlerile srtlc, carc

fragmentelor reciclate.

nu acccPtd ,,idcile dc-a g212" Pr()PLrsc tl.

rrl rr.i Irlstitr-rtii

I)c-a lungul clcceniikrr, aProape toate marilc icleokrgri au sr,rferit fransfcrrmiri. Fiecare itrrgir politici in parte i;i adapteazi gi recompune rcfcrintelc icleologicc, cu tnai nare .raa'nai nicti uyinla. Cu cit o traditie politica a ftrst mai puternic strucrurati de o icleologie, cu atit mai clit'icila este adaptarea, pentfti ci trebuie pusc in carlzi punctcle .e.rtrol. aie clr>ctrinei. Ilvtllutia partidelor comuniste qi

92

Pierrc llr6chon

socieliste

o (lcm()nstrc:rzi pt clcplin. I)impt)trivi, Pcntru tradilitlc politicc rer-rtlitc n'.rnlai pc lllrza citon'rl ntarl CI-ASIFICAREA

valori cle rcfcringi, cvoltrtiilc sunt mult lrrai usoarc' Pcntru clc, cloctrir-ra nu x tcPrczcntat niciodeti un clement de jcleocrccfinqi clc natr-rri cvasircliqio:lsl'i. I{ccctmpozitiile lcrgicc pot sd fie nt,ti nttt/t -ratr tttui lttlin daralile' IJnele sunt

FAMILIILOR POLITICE
Putem clasifica Partidele politice in funcqie de ideologia ior, a cdrei importanqi, dar ;i caracter mai mult sau ,rrri pugin afirmat, tocmai \e-am atdtat? Incercirile au

cloar coniucturalc: idcologia trcbuie provizoriu modulat'i intr-un sens mai dur sau mai deschis, dupi pozitionarea in starea de opozilie sau putere' de exemplu. Drir cxista rectlr.rrp,lzitii mei stmctr-rralc, ce trn dc cvoiu;ia socictagii. Partidele politice contribuic la formarca opiniei publice, dzrr ele trebuie, ?n acelaqi timp, si 1in'i seama cle starca acesteia. I''le nu pot dczvolta sistcntc iclct>logice prc:r inclcpirtatr-: dc iclcilc mccliului k>r. Dc cxcnrph-i, nLt pot si stllicitc cu ugurinlii aclcrarea la icle<>iogra cot-tlut-tisti lltunci cind, in ochii masei dc cctiteni, girilc biocLrlui sclcialist sunt consicleratc ca profuncl antjclcmr>craticc. in mod aseminitor, ele nu pot realtza cu ugurinti adcrarea la o ideologie de extremi dreapta, intr-o tatd' in care valorile dc toleranti, de respect mutual 9i de democralie sunt larg adrnise.

ftrst numeroase. Tipologiile de familii pattiz'ane pot fi tlivizate in cloud mari catcgorii, dupi cum sunt unidirrrcnsionale sau multidimcnsionale, adici definite printr-Lrn sinppr critcriu sau prin mai multc' Tipologiile uniclimensionale sfirgesc, in gcncral, prin simpla tlihotomizare a ansaml;lului partidelor, clupri cum elc pot tl denumitc clc dreapta sau dc stinga' Acest clivai are o istorie foarte lungi. Ill pornc;tc de la Rcvolugia francezd.t gi de la poziqionarca in Adunare Naqionafi a ..pr.r.r-tr",-r;ilcir .Stirrikr r ge nerale' Depu tagi i p2ftiz'ani ai ,eselui au luat obiccir-rl dc a sc ageza la clrcapta Prclerlintelui Adunirii, in timp ce oPozentii sii stiteau la stingcoala sa. Aceasti geog;rafie, pe bazi idcologici, a ficut in nerrrlmiratc liri gi acest vocabular a dcvenit suflcient cle trniversal pcntfu fc7.um clivizarea spcctrului politic.
^

-\n -*Eref,,,* .recalil/ui a/ XIX-ha,


'htnpalrt/ -wcalu/ui
12-7 5.
act.rte

hdr/antenhtr .ri c/iraitr/

n// (tk lru bine re.giit it opinia pullid fucil /a ni XX-/to- ( urtl 'l)t 4tuntl d'tlt /' rlit 4e Sutche/ druite n 1998' ?. I,rinct?r, Rcvr.re flanqaise .1. icicncc p,,litrqLrc lx/t,.fhrudrie

,,, tlscnlit trta'r/i itlet.gerttra/ tulntisi' in tintl>u/ rbnrruiri s-at jn.rlttLt/ px/nn de /t'nt ht t'ttcahtt/ttnl

94

Pierre Br6chon

P,trtide/c 1>olifice

95

Partide de stdnga pi partide de drcapta


La o lecturi sr-rperficiala, Xfrrurice' Duvcrger parc
s'i

aclopte accasti clasificare simpli care se rnultuntc;te si opunir particicle dc clreapta la ccle dc stir-rga. In fapt, cl cstimcaz'i ci plinri gi in sistcmcle n"rultipartizane cxisti

intotdcauna un clualism al tenclinlelor. Opozigia intrc sting2l gi clreapta i se pare naturzrli. Un conflict politic arc mereu tendin;a cle a sc polartza in dotii tcndinge anfasonice. In politici, nu existi decit doui alcgcri posibile. acceptarea gi rciuzul. Iil tragc ctlncltrzia ci veritabile pertide de ccntru ntr P()t extsta, ccca ce nu cste o afirmagic general acccptat';, Pcntru ci anumitc pertidc se reciami din accasti pozigic. Pcntru el, clacd anumite particle ili spuncau dc ccntru, accasti c'lccizie cra consecinta unor sciziuni ale tenclinqelor mocierate 9i in patidcle de stinga si in cele clc drcapta- r\ccstc noi oruanizagii se denumcsc de ccntru, rcvcr.rdici accasti pozi5ic clar, de fapt, sunt intotclcauna dc ccntru'clrcepta sar-r cle centru-stAnsa. Ar fl clcci posrbili ciistincqia doar intrc partidele de clrcapta si partidele clc stanga, Pentru ci centrul nu cxistli $i pcntru cli cltralismr-rl cstc rlatllral in politic'i. Particlele de clreapta sunt partidc burghczc ai partide dc cadre, in timp cc Partidele de stinga sunt partide clc n'rasi cu rccrutarc ;ropr-rlari.

pozirii pare iusti, dar trcbuie cxplicati. Pe un anume s,.rbieci, partidele dintr-un sistem multi-partizan :rclcscori se diizeazi pe mai multe pozi\ii, fiecare sustinAnd justelea Propriei solulii' Ceea ce impinge lrt dihotomie estc faptul ci la putere se afli un pzrrtid sau o coalilie de partide. Pozitia guvernului, care poate reztlta dintr-un compromis intre parti<lele aflate la putere, este p-entru opoziEie o oc^zie de a se p.rt. in valoare. in general, aceasta din urm'i respinge proiectul guvernamental' Ila este unitii cel putjn pcntru a sPunc nu tczci oficizrle 9i poate 1r impins:'i sli negocicze o pozitie altcrnativd pentru a-qi enite unitatca gi capacitatca dc a contrazicc guvcrnul' 'I'otugi, cxisti cazuri cincl sc menlin mai niulte alternrrtive fagn de p<tzrtilt guvcrnamcntali' Pc cle "rltri parte, putcm aclmitc ci a sc proclama de centru nu ct'nfcri ,-rnui particl o iclcntitatc ttbiectiari, in oricc caz nu mai mult ciccai a sc cicclara clc clreapta saLl stanga' Pozilionatea ideologici a frecirui partid este o rniz|';- dezbaterii politice. Dar voinla de a descalifica, in numele gtiin1ei, identitateer pe care gi-o revendici centrigtii trt"'o operatie indoielnici. Este tninirnalizarca p.rnct.tl.rf de vedere al actorului in cauzil, considcrat ca o reprezentare eronatd 9i firi importanti'
clrcpt critcriu clc clasificare a particlelor, ar fi potrii'iti tr..t,r., unele qiri ca Franta 9i Itaiia, clzrr mult mai prr;-trl potriviti 1,r".ir., altclc. (-lasrficarca cclor clou:i particlc n,,lrtice amcricanc cu ejutorul acestui critcriu cste in mo.l special clificiiir. lriccare nlarc p:rrticl cste, in fapt' ciivizat intrc politicicni oricntali la stinga 9i alui tlrientali la clrcapta, chiar daca Particlul l)cmocrzrt :i icrst n'rzri cles clominat clc oatncni n.rai dc stanqa clccat conduccrcil

r\ doira critici:

climcnsiunea stinga-cireapta, utilizzrti

ci, intr un sistcm prrrtizrn, it-ttrrtcleauna sc Pot clistingc particlelc clc stinua si ccle cle clrcapta a first
Icleea

frccvc:nt clczbirtutil. Prin'ra criticir sc rcferir la puncrca ir-t iiiscugic lr 2rrqtllncntalici lui Dttvcrge r privitoarc la caracterul natr-rral al clualisn.rului. lcleca unei polarizl"rri ptqqrc:it'e gi /endentiafu a dezbaterii proliticc in iun-rl I douit
'Itorr',,rrt'plntgedr:critiqtre.rul:mnrt,ttrtf. l:tttnn'\'(.1 lll l:!\'O{:'l l{, : ttt-t ciivegc tlipasse ?,', l t I)ottttttttt/,ttiatt .frttiti-rt, f)rrlrienrcs lrirliticltres ct socirrux. nr. 7/9, /991.

<l)rrritc-g:ruche

Particlultri Rcptrlllican. Prin urmare'

clin'rcnsiunca

96

Pierre Brechon

Pntidele Volitirc

97

stinta-dreapta este asimilati cle americani' dar nu reProdr-rce cu adevirat ciivaiul p^rtiz^fi. Acest lucru nu-i inrpiedici pe americani si aibi, mai mult rlecit in alte tirri, un sentiment dc iclentitate pitrtiz'ana

seori evocati: in functie de epoci, nofunile de stdnga gi dreapta nu au acelagi ctnlin,rt. Pentru Franla, acest clivai a. corcspuns nrai intAi opozi;ici dintre p^rtiz^nti monarhiei absolute 9i Da.tizanii mclnarhiei constitlrtionale, pe urmd dintre monarhigti gi republicani. in zorii noului secol' a fi de dreapta insemna suslincrca clericilor 9i a fi de stanga sc suprapunea cu antrclericalisrlul' Mai tirziu, dczbaterea politicii se conccntrcazi asupra oPliunilor cconomice, irr ,,pozi;ia dintrc drcapta 9i stinga trimitc, indeoscbi, la dez.btttcrea intre ptttizanli liberalismului 9i cci ai socialismului. Astizi' cind mizele precedente nu mai despart atat de net nici partidele 9i nici opinia publici, nu pare si existe o noui tnizd' care si determine clar stAnga gi dreapta' Acest lucru genere^zL sentimentul ci ar fi, in fapt, mai multe identititi de stinga 9i mai multe identititi de dreapta' Fa;i dc evolugia conqinutului accstor trotilini' s-au

A trcia critici,

ade

cliutat termeni, cle ordinul celui mai nlic nunlitor comun'

capabili sa calificc dreapta gi stinta' Stinga 21r {rrlrpa pirtizanti migcarii gi clrcapta pe cci ai orrlinii' Accastl ,-,lti,-,-,; perspectivi cstc inc{oiclnici' Stdnga poate fi absolut ,rconservatoafett in anumite domenii, de exemplu in aplrarea avantajelor obfnute in dome-

.stinga nu Pot Ii definite, nici mdcar in interiorul ,,cefeiagi ;iri, printr-un continut.Pe:rnane t' Acest tpt ni iTseamnd cd aceste noliuni sunt dePd7ite' ,\i.rnci cind sunt chestionagr, multi francezi athmd cd in numdr :rccste noriuni nu mai au sens 9i totugi accepti lirerte mate si se pozigioneze Pe o scali stinga-clreapta' r\ceste rispunsuri nu sunt contraclictotiit' Dreapta 9i stanga sunt percepute ca nemaiavind sens pentfu inaif"rent de culoarea lor politici' duc .,i gil "rn"te, destul de apropiate' Pe de alti parte' ltst'hzi politici stinga ti d..^pr", probabil, nu mai au sens in calitate de ,i.tem. ideoloiice comple t c'rnstruite 9i opuse in .mantcri maniheisti. Fiecare cetitcan st: PercePe Pc slne ca f:icind alcgeri politice aut()nomc 9i nu se consicleri un simolu trdel al .tn.,i mare sistcm ideologic, livrat la cheie p.*r., inclivizi ce nu pot alcgc decAt intre cloui sisteme simt .le sindire. Dar, intr-o mare majoritate, fiancezii se f.rort. .op^bili si se situcze pc o axi stinga-dreapta' peAnchetele Ilurobarometru aratli ci acelagi lucru se claci' pe trece in toate lirilc LiniLrnii etttt'Ptnt'' $i problematic^ sc"iei stinga-dreapta, .se miregtc numirul il" ,irpr,r'rr.tri cu o intrcagi serie dc intrebiri cconomice' nolitice, chiar etice (r'alori famiLiale, atitudini privind sexualitatea), se gisesc corelatii evidente intre orientarea dostAnga-dreapta 9i pozigiile indivizilor .pe multiple de reialii in toate ;irile $i se obsen'd acelaqi sistem

-.,-,ii.

europcnc care au, totugi, tradigii diferite'

niul social. Dimpotrivi, in materie cconomici, dreapta Poate fi favorabili schimbirii, de exemplu cind susfne o modernizare economici firi ^t.rrr.i si se preoc.rp" d. consecintele sale sociale' ln fapt'

/'t rttcbtnlte de lu 1 (.u Divirt la art-rt rttltitrl Ot4' IIt('IIL:lA'1";1 t/e /a /a ,!ruin", tlirt l''tlcctcur franqais ern clucstion' Pre';se'; .r,,,,;i, :, tlt
]:N.\'P, I 990. ",

trcl>uie acccrttati icleca conftrrnl clircia dteapta pi

st .n.rui',a* Eurob:tr0ntitrr'lt t"l"0ttdltitrtJ lr'i ['i'tt' IJrirl'ot ya()' 1 -'t5--'-i' (.,ttr/ns), I.'l lunt,r/tan, f

prcne BIU:(.I1ON, ,,(.u/ttrres fo/itiqte,r de .garrc/te c/ de droite en s"ci. p.Litiqucs: lcs I:urrtpi"', /z l\nal'sc c()nlFrrrat;\'c dcs tltnnier

Lilf

l]tunu

9ti

Picrrc lJrechon

Partideh po/itirc

99

I{linucrlann au lucrat mr'rlt astrprn prclblemei r-alidititii scalei stanglr-clrcapta ;i a st:nsulr'ri sittr. Pcntrtr ui, iicc;lstil cstc () schcn'rd simpl,.i cc llcrtnitc inqclcgcrea clczbatcrilrir politice cornplcxc. in fapt, este un reductor de complexitate. Inclii'izii. cu airrtorul acestui vocailular, sc pot sitLra utai uSor in clczbatcrile ;lolitice ;i pot sa ct'nlurnicc cu :rl.tii. Itrploatand prolrlenielc clcschise cle ;rnchetclc cllancie zc, gcrmane si anrericanc, autorii aratd c:i. in nrajoritate, intcn'icvatii slrnt capabili sd clea cel pr"r;in un scns accstor t-totir,rni. T:rbl<lul sensurilor propuse de ei cx pluralitatea dc sensuri nu estc nelimitati ^r^tx (se dcgaji anumite tcmc puternice) 9i cI sistemul sensurilor asimilate de catre indivizi depigeqtc frontierele nationale. r\ccastri PersPcctivi o ir-rtilncqte pc (-l roatc cca clczvoltati dc Itrcclcric 13on clcia in 1979r. nritnrilc analizritc dc (-latttlc [-6r'i-Strauss, cliscr-rrstli ptllitic sinr;rlific-i trn rcal prer corr-rplex si il reclucc la citevl op<rzitii firndamentlrlc. Prin Llrnlare,,'/r-rurr-rrr/ po/Ilir n:dtrrt cotrfllc/c cotrtp/cx'r h o rtfoil/ie -rinp/,i, fu lcrrttenii tle -rlin.Er .ri rln:apht. Stinqa pi clrcapta trcrl;ilic cle lrnitc ct .lnrttte tlL c.rpre.riei Stolitlrc si ntt printr-tln c()ntinLit. Scnslrl lor se schimlr-r clc-ii lltngr-rl tirlpuir'ri ;i cste ilr-rzoric voinla de a dcgaja Pclrtnl ac(,'ste nrltiuni r-tn continut satt cel t-nai tltc numitor c()lrttrn. Dar clc c()lltintri si :rillri {icrls Pcntru ci' ir-r 1-:rcnranct.ttli, de Tbxte rca dcmrlct'atici ;i itctiLtnc:l politicr-i intptrn sintpliticarca rcalului c,rt-t'llllex 9i pcntru ci, clin raqiuni isfor icc, cle c()llstittric rcfcrintclc
1 (.ottl. l)it,/tr I:[:(.1 ].\' ti IItrr Ditttr l.l-l\'(;l 1'\I-iN'\', ,,lirr

i" r-ritinrii ani, l)icter l]uchs si llans

Dicte r

clisponibile pentru a opcra aceasti simplificarc' Noile

teme ale dezbaterii politice sunt in mod constant


reduse la acest vocabular. Cr-r o ecl-ripi internationali
crrrr()pecne,
cie

ccrcetitori, I{lingcmannr

:r stucliat ;i programul a 48 clc particlc clin 12 tari

,\1.

tli Ili.:!tl .\'tltru,t", z)r (-orltinr-ritics in I)olitit'rl '\r'lion (r'zrl nil/i//'tttt /"// ttn ll'. r'tn l)t/b ,;i a/til, l)t Ortrlttr, 1990 Kt'ttt t t.or1..ltrtttirt'4.r, .f ll())r. ,,att't.rl .t Lllt'//t) r'o/t/", I l. llistoilc, itrnlt 1979, Itrr,/,'ri, tt,/rr,t/ itt I-es tiiscrrtrrs clc ltr poiiticlr-rc (./t.t/t rrtrttl/t .;i lrtT'tt1tttu lt \tt'r .\'tl.,rltLi/). ]'.ntrtntitt, l9l I
I
.

la l4 de alcgeri, pe Parcllrsul t 20 cle ani' (lrrrrtinuttrl pr()Puncrilor P^rtiz^t1c tdminc Puternic mxrcat clc climcnsiunea stinga-clrcapta. Accasti concluzie, tras?i clupi o mcticuloasi analizd' a manifestclor electorzrle , cstc importantS. Putem ar-rzi, adcseori, ci astizt programclc parti(lelor ar fi aproape iclcnticc, ci fiecarc partirl, cautincl si cuccrcasci un electoraf cit mai mare, ar tjne c'liscursuri fira reald climensiunc icleolosici 9i ci ar mobiliza mai mult pe se2rmz pcrsonalitiqii lidcrikrr sar-r chiar pc seama imaginii mccliaticc a car.rcliclatilor' Aceasti munci tenacet de compar^te a progracd, sunt destule diferente ideologice melor, ^t^ti intre programele enuntate. $i mai ^t^tn ci existi o puternici congrucnli intre clasificarca prograrnelor paftizane pe dimensiunea stinga-dreapta 9i pozitiile alegitorilor lor pe o scalS de orientare politici'' Trebuie rccullosctlt fapttrl ci, clin cauza el'oiulici conlinutului noEiunilor cle clrcaptl ;i de stinga, adcseori este clificili clasificarca anumitor particle. Pentru Franta, problcma sc pLrnc pcntru mai n-rttlte ftrrrnlliuni. Raclicalii clc la sfirgitul cclei cle-a III-a Repr-rblici sau cei ai cclei rlc-n IV-a cratr dc stinga sau dc drcapta/ r\nticlericalismtrl lor triiclitional ar permite clasif.lcarca la stinga, in timp ce opqiunilc 1or cconomicc liircralc nc-ar f<rrta rnai clcgrabi si-i cctnsitlcrrim dc clrcapta. l.a fcl, clcmocrat-crc$tinii crau in mod clar clc cirealrta pc pr<ilrlema
| (.ott1'. Llarrc I) jttrr KI 'lN( )1:;t{.'JNN, ,.Pan1 l)ori/ion'r and I o/rr oritn/rt/irtns", ht (,itizcns :rncl Srrrtc (..;nlt nnr/tttritr /ut I lrilt.r l)it/tr () t Kli t1qtn r t tt ti D irt t r I t t l.t.), O rlit rd I i n i t't r.ri 4' l> s' l 9 i
t 7'1'.s

100

Pierre Br6cl-ron

Patidde po/itict

1() I

rcligioasi, clar uncoti apropiagi cic stanga in ceea ce privcgtc politica soci:rli. Pentru a dcpagi ;rcexsta ambiguitate, Nlatrricc I)ul'ergcr proPunca o sttlutic torrte intcrcsrrnti, mult nrai subtila decat simpla tfirtnlrc a uncl clualit:iy naturalc a tcndingclrlr politice. Pentru el' clualismul sc clczr-olta pc scamlr a mai multc rr-rize politice f-unrllrmcntale. N{ai trult, eceste dualisme lrLr sc sLlPraPlrll ir-rtotdcaunzr. Altfel spus' un partid poate fi de stinga pe o dirnensiune 9i de dreapta pe alta. In fapt, trei criterii scrvesc la idcntificarea familiilor ideologice' Problema rcliuioas:i pennitc distinscrea partidelor laice gi a particlelor clcricalc, opgiunilc ectlnomice opun liberalii gi socialigtii, rilcgcrile clc poliuci externi scpari occiclcntaiii clc oric|rtali, altfci spr-rs pattiz'anli Vestului ti ai Ilstului in contcxtul rlrzboiuriui rccc' Prin urnlarc' l)uvergcr tlistingc, in f-apt, ;asc fanrilii politice, in misura in carc clr-ralismelc stinua-tlreapta 1)u sc supraPun pe llccarc problcmd. Clornunigtii sLrnt orientali' laici, sociaLigti; sociali;tii sunt occidcntali, laici, sociali;ti; cregtini prourcsi;;tii sunt oricntali, clcriciili, socialigti; raclicalii r,-,ni occiclcntali, laici, libcrali; N'Iigcarca re;rublicani populari (clcntocrat-crcqtini) cstc occiclentalii, clcricali, iocialista; clrcapta cstc occiclentali, cicricalzi, liberalS' l)uzrlismrrl pozigiilor nesupraPuse ar explica pluralitatea partidclor politicc. Clasillcarca fiecimi particl astfcl cfccluat;r crstc global satisiic2it()erc. I)ar, :tce st Iucru inscanrn'i ci r-rncle Partic{e sunt dc stinga pc o dimcnsiune qi clc clreapta pe alta. in iapt, cste \-orba dc () clasificarc pluriclimcnsionali a particlel()r politicc carc utllizcltzi clirtrcnsiunea stinga-clrcapta, firi si ajungi la <r clihotornizare l)rcil sirnpli intre tabrira circptci 9i tabira stingii. r\ccast'i PcrsPcctivi e stc n-rai se cluciroare clecit tentirtirra dc :r situa particlc mtrltilllc pc Lrn c'rntintrttm

rrrcrgAncl clc la stinga la clrcapta. -icar-r Blrlnclcl facc partc ..lintrc cci carc utiiizeazir clzrsiflcarea pe un contlnLlum'

perriclclor, cl utmiirc;tc cLlm sc thcc reparti;ia particlclor' ,lin fi".^." tara, dupii (r fan-ri1ii: comr-rni9tii, sociali;tii,

l)cfinincl sistcnrele pilrtizxllc prin numirul 9i

forEe

lil>e:rnl-radicalii, agraricnii, cregt.inii, collscr\'2torii' Daci a primelor <loui familii 1'rozitionarea Pc accst c()ntinLlum celorlalte 5i a ultinrei Poate a\rcil un larg acord, situarea

ragionanrentul lui I)uvcrger aceastl problcma nu se mrri pr"tne' S;'r revcnim le F'ranga inccputului celci de-a lV-a Republici' Nu se rlai pune prttblcma clc a spune claca cregtin pr<ti1r'csiltii s,.,nt mai .1c stinga clccit raclicalii, ambclc partidc sunt clc tlrcapta pe o climcnsiunc i;i dc stinga pc cclclaltc doui'

trci cste cxtrcm dc dclicata. Prin

in fapt, ciaci sc clorcgtc situarea pertic'lclor Pc un t'r,nlinttttm, t'stc tlificili g:isirct untri critcritr Ptltrir it
pentrlr a tran$a toatc cazurilc litigioase'

ln anii '80, cum .sri fic sitr-rate una Fe,ti dc ccalalti RPR si llDlr? F'stc primrr nrai la clrezrpt'.r clccit cealalti? Este o problemi cle iudecat?i de valoare 9i nu de analtzit gtiinlifici' l)e altfcl, tru a existat intotclcatrna un lcorcl in privinqa accstci problcmc, nici al actorilor politici 9i nici in "ptli1 In 1984,

publica. N{ai mr-rlt, iudecirflc cvolr-reazi in timp' .l.lcgagii la r\clunirilc tcmaticc RPR sitLrcazi particitrl lor le clrcapta, in timp cc in 1978, mulqi il revcnclicau dc centru. in acclagi^ timp, ci au cvoluat in nlanicra cle a pozigiona tlDlr. in 1978, ci spuncalr ci tlI)F cstc un p"ttia a. clrcapta, irrr in 1984 - clc ccntrr'r' Militanlii itpR, in fapt, situeaz': UDF intr-o pozilie pe care ei nu doresc s-o ocupe. in 1978, rlin'rcni nu cl()restc s2i se

rccunoasci dc clrczrptrr, in tirllp cc $asc ani mai tdrzitt' ltPRntrmaiarcprrlblcmeinarcr''cnclicancclstlil''.lziEic: politici, intr-r.rn c()ntext politic difcrit, in c"rre iclentitrtea cle clreapta rcgtiscgtc o lcgitirritatc'

t02

Pierre lJr6chon

Partidtfu /tolilice

103

Perceptia, pe

ansartttlu/.fiatrc7i/or,

poii1ionriii parlirlelor

in locul ciutirii untri critcriu ltiln!ific al corecte i pozigioniri a Parti(lelor politicc pe un c()ntiuuunl

po/iticc pe axtt .rttinqa-dreapla

stinga-clrcapfa, estc mai curisticil luarea in consiclcrarc a n.r<>dului in carc cipinia pr-rblici pi simpatizanqii particlclor

Stinga 1.u 2.ll 1.2

1-

l)(-F I'S JIl

Ir(

LiDlr lil)Il

l1

I]N

5.+

Drclpt:r

Pc

rctp litt, pe an snrt

lilt /.f rd u ce 7i /o r,
ax

a po 7i li

cn

i i i ca n dida li /or pe
I-e I'cn

.r I

ti n.qa'

d n' ttp tct

plaseazi cir*rnizaqiilc pc accasti climcnsiunc. Si ct.rr.ncntiim difcritclc pnrqi dc srafic constr-.rit pe baza rczultatelrrr anchetci P()st-clect()rale ftltncez'c din i995 (Sotrcs/(-FiVIP()l)1. inainte dc toatc, frrrncczii eu t.' perceplic foartc difercntieti a partidclor politicc: ci nu sitr-rcazi partidclc pc notcle me<lii apropiatc dc ccntrlr' .lsa cLllr ne-2ll-I1 fi pr,rtut eitcpta plccincl clc la risptrn-

l.;rilLrillcr I luc .lospirr Voinct

I
Sringa

tt.t
1

Brll:rclur (-hir:rc

rlJ.i
5.1

Villirr 5.5

surilc cot'iftrrm clrrtra clivaitrl


6.1
l)reepte

stlinqa clrr-'aptrr cstc

1.8 .9

2.li

i.0

1 5..1

-7
patidu/ni hrpe axd

Pernp{ia siznpa/iTanlilar $trtttltrni

a poTiTiei

.rtin,qa-dt'taptut

PCF'
Stlinga 1.5

l-

rll

PS TJCOL()

LJDF

tll

RPR
5.6

IIN

2.lt 3.1

5.2

6.-l -7

Drcapta

1'u / o -p o

7i I i o n r'z

" "'

-:,(

:,':i:::!;:,:

;!::;;:'

n e c'li n'l i p

ti d p'e

PCIF PS hCOt.O

UDI; IIPR

rlcpagit. Particlclc numite clc stinga sunt ft)arte l)inc consicleratc clc stlnga, ;i cclc clc clrcepta, ca Parti(lc (lc clrcapta. Nici un Parti(l nLr cste situat la cctrtnr, ccoloqlitii fiincl consiclcrati ca apro;riati dc socialiSti. A tior'ra partc dc grafic atcsti ci itr.raginea parti(lcl()r corcsp'-rnclc cu ccra a car-rclidaqilor la alegcrilc prczicle ngialc. Prin Lrrmarc, a\a stinga-clrcapta inci are scns Pelltru cllslrc:t par:ticlclor politicc ;i a carlclitlegrltlr. Al trc:ilca clc:tnctlt al graflctrlr.ri: simpttizantii ficcrirui partid imprirtir;csc, in i-<rarte merc misurir, inrlrlinert Pc crrr rrltinia ptrlrlici tr arc clcspre pertidtrl 1or. In firrc, baza graficului arati ci simpatizangii flecimi Parti(l sc aLrtopozitioneazi ci ir-r;i;i 2rpr()i1pc pc :rccla;i pllllct el axci. 'frcl>rric, t()tlrsi. rnentionrti o lcicri rcstringcrc a oc-npirii axci. r\stftl' sinipatizanqii contr-rnisti sc' c()nsi(lcli irl r.rlcclic nlai putin la stinga clccit particlul lor, in timp ce sirlrpatizantii IrN sc cortsirlcrri mei pr-rtirl ia tlrc:,pfa'. J,r-rate globrrl' tlifc
' (-c,tt..t tlc s,.tl:tj / iltrlt^rl tlc St,tli, el \rit'tii I),lttice tirrtltcczc rputtinrinrl Ilrstitttttrltri tlc Stutlii l)olitit'c tlin l)eris (n.t )' ') l)tr lrtl,rtit.tLi $)r/il('il a,i rt.trrltl-/i/t) r.t/r tt1 tt,ti /r1/ft ltD/r/t trttf'r/t:',t/ii /ittil/i.rli, trtd tt /n.;ettttt,.i t,i ti -;tril/ ///t1i l///it1 oDtoryni it tri(il/(tr( /or t,1,, /, :t,.i 1,,.it,' t1.,/ri'i,vl',t'' t,r''i.

FN

IJJ Stiin{a 1.8 2.ll


1.0

5.0 5.4 -s.5

l)rcrpta

104

Pierrc Br6chon
.r(

Paftifu/e po/itice

I05

ritcle pirti de gtaflc clau imaginca unui univcrs ()rgxnizat dc pcrcepgii. Partidele sunt puternic percepute in conformitate cu imaginea pe care doresc s-o dea ele

insele. Dimensiunea stinga-dreapta funclioneazi ca Lrn principiu cficient de clasificare' este o unealti
de corrrunicare eficace.

O teorie multidimensionald a familiilor Politice


Stcin Rcrkk:in
'.r

familiikrr politicc carc si pcrmiti clasarca p:rrticlelor din rlr-rmcroasc q)iri t-rccidcntalcl. llokl.an cstc r-rn politcllilg riorvcgian, mai cunoscut in striin'itatc dccit ir-r lrran;a, uncle lucririle salc nu au frrst nicioclati traclLlse. (-cl carc

Pr()Ptls () tc()rie multiclinlensiorlali

i-a tdcur cunoscutli teoria in lrranla^ estc l)anicl-Louis


Seiicr, carc, de altfci, a cttnrpletat-o.

ln tin-rp ce Rclkkan iucririlc pc o interprctare libcrri a teroriilor ;i-a bazat sistenricc alc lur Parson, Scilcr reia tcoria lui ltokkan
aclliuginclu-i o iclcc
c1c

farniiiilc pertiz,2rnc, tcz?. r^ in consiclcrare climcnsir-rnea iclcologici, dat nr,r sc rezumi la :rccasta. Ilstc c.r tentati\-iI c1e exp/icare ,qenelicu a forn'ririi farniliikrr dc perti.lc:. Pcntru a inEelcgc cc clifcrenliazii particlclc pollticc actuale trcbr,ric luata in consitlcrarc istoria socictirqilt>r in carc au luat na$terc llccstc parti(tre, mai prccis istoria cclnflicteltlr funclan'rcntalc gi strucrurantc Pcntru ace stc socictip. Recursul la istorie se sprijirrir pe o ipotczi: fen-riliilc
| '! tia prpr.r,i in prr/r tlti/trti
tut t.rle
sitt.grrtzt

,,ntarxism clcschis". Pcntru a clasa

rle

J'et'rttr t\Itlit
L('d

lt'atit: nttt//irltttn.rioita/,i, ddr c-tl(

I'lP.\'l::'1 . 1*a.r|i /t-1,i ntai tnrttttt/ri si cert ttai

tuale clc partidc rezr-rlti clintr-o lung'i tradigie. Trecrrtul ?ndepirtat al societitilor continui si explice structurile prezentului. r\ccst cicme rs nLr este cloar '(n('lic ci Si rottp,traril pcnfru ci cste Vorba tk' g'.isirc.r plincipiilor de clasare aclccvate , c2lre au sens pentru :rnsambir-rl tirilor occidentale, cu exceptie -faponiei. Pentru a avea o gansi de a gisi o clasificare care si aibi sens, societitile luate in considerare nu trebuie si lic prea diferentiate unele fati de altele, de-a lungul istoriei lor trebuie si fi infruntat probleme fundarnentale aseminetoare. In finc, aceasti tipologic tezulti dintr-o anumiti inEelegere a socialului pi a politicului. Societitile nu sunt ansambluri armonioase, ci dimpotrivi, locul unor antagonisme care pot fi coniuncturale sau structurale. Numai antagonismele stfuctufale sunt permanente, ele niscAndu-se din insigi existenta societigilor. in "t"re. lor emergenti, putem vorbi de ,rcontradictiitt, a.dicd. cle opozilii sociale irrci nemediate de citre actotii < rganizagi, care se exprimi prin lupte sociale, acliuni violente destul de spontane gi informale. Elc se transformi progresiv in ,rconflictd', in antagonism reglat: luptele sociale se organizeazi in jurul unui proiect politic. Politicul este locul de expresie al conflictelor, al exacerb'irii lor, al eventualei lor negocieri. .t\stfcl, contraclictia ciintrc anst, rcretie gi burghczie, transformati in conflict, a c'lat na$tere rcvolutici br-rrghczc. l)ar sccnariul revolu;ionar nu cstc sitrgurtrl. Conflictele pot fi progrcsiv institutionaIizate, in special atunci cAnd partidele le c^nalizeaz:a gi le mediazd,. Partidele nu sunt doar reflexii ale conflictelor sociale. Actiunea lor ransformi

'' S" p,r"ta c<>nsrtlt:r Pentrll c\Put.lcrce Pc li|rq 2r lacnezcl tczcl <Sociokrgi,r politicului> dc Bcrnarcl l)enni ;i l)etrik Lccon'rtc, vol. I ;i Il, apimt lrr Iiclrtura I:ikon, 2()03 (n.t.)

r/i.rrtt/thi.

106

Picrre llrechon

P,tr/)d,/t pn/)/irt

I07

societatea gi clivaiele salcl. RevoluEia burghe z'd- sau rcvolr-rgiile sociaiistc sunt setrlnul conflictelor cc nu alr putr,rt f-i suficicnt institu;itxralizate pcntru cvitarca exPl();ici \.iolente. Anumite liri nu au cunoscut revolulia socialisti, pentru ci partidele muncitoresti 9i putereugit negocierea unor compromisurit in rea ^D societililor deschise citre democratie' cadrul Revolu;ia a f<rst inlocuitl cle cortcqiile relativ pa;nice, de mitinguri gi cle iocul electoral. Propyesiv, conflictul a Fost putcrnic pacificat. Se vorbegte atunci de un <<clivai>, rai.n de un conflict biroctatizat 9i rutinizat prin care cererile sociale igi gisesc locul de cxprimare 9i de reglare: padamentele, accesul la mass-media 9i La dezbaterile publice, negocierile intre partenerii sociali. Finalul procesului este atins atunci cAnd conflictul care L dat nagtere unor partide nu mai are decAt valoare istorici. Atunci partidele nu se mai rnobilizeazil pe baza ideologiilor care le-au opus la nagterea lor. Ele nu mai au decAt programe politice putin diferentiate unele fati de celelalte in cadrul unui sistem politic aproape consensual. Aceasti diminuare a conflictelor se opeteazd', mai mult sau mai putin ugor, in functie de sistemele 9i culturile pnlitice. Dar, la trodul global, putem spune ca democratiile occidentale au fost capabile si digere gi si institulionallLzeze multe conflicte. La stadiul de clivaie, incd putem repera net familiile politice. () familie politica cste, clcci, o tradiqie
poiitiquc-s, PI':F, Qrc 'rdi'r1e/ nr' nu// (tr/4)tu dt6//rt tspu/. ltlrpinderi/t pa/tlict dt un tol arli| h dtJittina srtcittrilii.ri ,t t/i|ttit/ttr -rt/a. Oruplt: r0Lid/( il/r dil o L-r.i.;lrn/ti natura/ri. -.1tt.rlrtt iltr *-j-rli dttil ln tnila con-r/ruQiti ac/ori/or. I t It/, olir/a p0/ilini esle f>trctptt/ti crr -;/nttftrnintl /baftc lutunttc ttn'rta' L";/t 't',trl,a rdn'/inde ri t/rsptt a /eoie iart in.;i.r/i rt-wpra inl/trtttlti e/itektr 1 ,\licln/

r-rn vcrsant rtl ttnlu flecarc conf-lict cli naSterc la t:ontlict. in ntocl nortllal, c:rrc st' t'otlfrttnt:i pe sct nl . i, '11;l 1t:trtitlc :tnl:ll),otlistc

pi o culturzi poiiticli gencrati clc

1-roliticr-r.

))76, /987,

OlttI:III I:, Les Pertis


insi.rht

()cci(le ntale , trcbr"ric Parti.lc politicc e xistcnte in tirrile socialc firnciatrlare ' acclca alc plccat dc la pcrioaclele rcvolugiilor pi alc apariqiei ccintraclictiilor sociaic' Prinla ,.",rI,-r;ie cste mult antcrioari nagtcrii particlelor politice, pentru cI cste vorba cicsprc rcvollrlia nalionali - clin sec,rl,-,l al XVl-lca, cincl, rl clatli cu Reftrrma, apar dtlui cr;ntrtclictii, irttre Bi-vrit,i 5i shrl pc cic o parte, 9i intre crnlru ,ri peryltna pe cle '.rlta partc. I)upa clouri' trci secolc, rcr,olutia indttstriali gencre azii' clin n()Ll' tlt rui ctintracliclii, intrc propiehtri ,ri ruuncilori i;i intrc ailtan ,ri rtuu/. Lt ficcarc rcvolutic, () contracliclic cstc func,tior.rali ()pLltlc (ezr estc leqati clc fiir]ctionarcu sistemr-rlui social 9i umpurile socialc)r, iar ccalalti cstc tcritoriala ;r inflLr(r'oingi clc strttcturarc e e nte azi araniamctltr,Ll ptrterii cercrilor rle inclcpcllclcnli ccntrului netional in-rpotriva alc provit'rciil<tr, intr-Lrn caz, ap:iftrrca ruralitiilii ir-r fata clczrl.ltirii ()ralcl()r, in ccllilal t). Dtir.ri rcr,oltrtii succcsivc au dat na$tcrc, cle ficcare clatli, la ci()tli c()ntraclicqii: irl toate societitilc occiclcntllc' rcpc'rim, prln urlnarc, patrtl colttr2rtlictji carc s-?lLl c-xprimet cr-r iirrqi mal rnarc siiu rr-rrri mici. Proqresiv, clc sc vor transftrrnla in conflict, 1-:rc r-rrma. it't clivai. Dincolo de geneza lor, aceste contradictii pot fi prin urmare ,,structuralett, pentru ci rnarcheaz'a intreaga devcnire a societililor' Pc baza accst()r patru clivaic, pLltenl rcPcl'a rlpt farnilii tcorcticc clc narticle, clin care numai gaptc cxistli in mod rcal'
1

Prin urmarc, pcntrlr a

cle

scric farniliile

de

ton:idtru ua.sa celileti/or ta.fiind pa-;tri.

';i

nrrntilr,,i. l)rina pritt'.;/c st\rllslfl/Llilrd rruti rotit/'i/i 'ri tttt rlt t thtta :tccstei teze iufiu.t/rtrt/trrrt .;a. Sptc deosebite dc ntarxism, autoii iau aceeztgi intponantzi ,si uncia 9i ccleilttltc'

.\trrrl.f)rrtt/ion,t/t tott/rtr/ir/ii/c

hirr Birtriil

'ri

'rhtl 'ri it/tr ft0t)rt(/1tt'/

'tr

108

Picrre Ilr6chon
clivajr-rl r-rrban-rurzrl

Patideie politin

i09

clivajul urban-rural ncprr>clucincl clecit Partidc clc apir,rrc nrr,.li, clar nicioclata oruanizatii clc aplirarc a
orasului.

nu zr produs decAt partide aqrarienc si ecologistc carc rctvzir expansiunea societitii indtrstriale gi url>ane.l Accstea atl tendinta de a apira un mrlcl

(lliva]ul intrc proprictlri ;i tnltncit,,ri prttclrtcc


fhrntlii: ;rartidelc brrrghcze opu se particiclor 6s6

cloLri

rlc producEie prc-capitalist. Elc insisti asupra valoriior


rr-rralitigii, apirarca echilibrelor naturalc amenintatc cle inclustrializare gi dc capitalismul care invacjca'z'i lumea rtrrali. Unii au pus la in<loiali unittrtea accstei familii 9i 1ru remarcat ci ecoiogigtii ar fi, poate, pdmelc Pardclc r.rrbane opuse aqrarienilor rurlliyti2. Situr;ia francczi, unrlc sc opun agricultorii gi ccologi;tii (cu recrutarc ttrbani), poatc sen'i argrrnlcntc eccstci c()rcctii r moclclr-rlui.

6i 1, rrcq ti.

Prirr-rcic rpiri principiilc libcralismr-riui cconttmic gi clau conduclitorikrr dc intreprinclcri, ale ciror irttcrcsc lc cx(.elciaite vorlrcsc in nr-rrr-rclc ;rrimi, o cxpresic politic:i. migcirii muncitorcpti pi ai sindicatclor, exprimancl ap2irarc2r salaria;ikrr. (-livajLrl Biscrici stat cli na$tcrc particlcl()r t--lcricalc si anticlcriclilc. Prirnclc, inter-clasc, apirii intcresclc unci rcligii carc rcvcnclicli rncntincre,r controluh-ri s'.iu asupr'.r socictiEii, cclclalrc cloresc () s()cietlrtc sccularizrrti, lerci't',tti, in care l:cligil nu nlei estc clccit r.r problemi privttr-r. Pr-rtcrca Bisericii asr-rpra ccltrcalici a tirst aclcscori utt punct <lc cristirlizrrrc intrc accstcl
ck>r-r.i

(iu a]trtorul ace ste i

farnilii politice. r\ccst clivai cxprimi ;i rcac,ti:l rlorali a prinrilor f:rgli c1c () s()cielatc c()rlsitlcrliti ca Prera inqicluritoare, in tir-np ce ccilalqi ap:irl"r tolcrant;r laqii clc

;i ncrcglarcu rlc critrc stat a tnorltlci inLlivitlnalc. Clivajul centru-periferie se exprim'i prin interinclivizi

;rozi;iorrirn in cclc ;aptc farnrlii (iz.olxe pc baza intcrprctirii intrcsii istorii), ansamblul particiclor din tirrle occiticntalc. Datorit'i propriei istorii, fiecare gard a generat mai multe sau mai putine familii de pattide. (.u excepgia ltalici, nici o tari nu a dat ne;tcrc ll Sapte familii politicc. Dar tirile curopenc, aclcscori, au rnai multc Pertide clecit qirilc altor contincntc. I)cr
ascmcnea, anumitc clivaje au clat na$tcrc la mai mr-rltc

;raradiumc, Putcm inccrca si

mediul partidelor centraliste opuse partidelor autonorniste. Farnilia centralisti estc compusi din partide carc doresc realtzatea trnui stat-rratiunc puternic, bine integrat, adunind ansamblul forlelor vii ale 1irii, functionind cu tchtrocrati ccntralizatori. Partidcle autonomiste exprimi, climpotrivi, rezistenta identiturr:-r a periferiei la integrarca lor de citre centrLr, periferic care poate lua forma unei comunit;rti etnicc, unui grup lingvistic sau unei regiuni. Rezistenta se poatc exprima printr-un proicct dc independcnt:i, de aLrtonomie sall de <>rganizare fedcrali, sau printr-un proicct cle recu,r.r"gt.r. a culturii gi a limbii specifice. in f-ir-rc,

parti(lc rle cat altclc, 9i clc frrrtri incqala. Clivajul proprietari-muncitori a produs cele mai mtllte partidc, ceca ce aratd caracteful foarte stfucturant al acestui conflict in cele tnai multe societiti occidcntalc. Nltrltiparticlismr-tl curopcan 1r Provelri doar clir"r
r-arictatca clivajelor

;i a farniliilor dc particic. l)aci ar f-i


rr trcbui si

singunrl clemcnt clc cxpiicare a pluralismului,

1 (.t,rtfiltt dlt//r/il()t' /trr,ii alt /ri .\'ti/rr, ntitr/ p,trtid thvlian ,t/ ttttlotmlti/itli/rtr ar ftrlta .fi, /t/t.ri, ton.rir/trt/ u trnin/ uztttft/L t/t ftr/ld r/t ulrirdrt rrlt,tn,i, it rti.rrnt in mrc I uftiri ttt tttod dt ti,thi trlutt si tuktri/t ".fi I i fu qn i ! i d eto /rt t i.; / i / r. ,,.; ti / ti I i i Ic ro n r tt 2 (.ort1. triut |'1.'11 - l11 l t, Lcs partis vcrts cn F.urope occitlcntrrlc', .l
o
e

lilrti nru

I',cottt,itttd, 1r96. ,.'lhii itlerf rt/ut':1ti rttsltret ccrthlqi.slilor ca .fiirttl aparitit c/itzt1 .r/nrclrtntn/, rttt'e ur.ftt:e il.r/ittt/ia iu/rt'ptrlilL/t apirrilrnre a/t tt r/tihtr ttt,t h'rl,t/i.r/t .si t/t: t'tt/oi/ttr !u.r/ tu h'ria/i.s /t.

110

Pierrc Br6chon

Paftida/e po/itice

111

fie maximum $apte sau opt partide pe tari. Dimpntrivi, c()nstati.m ci, pentru anumite familii, existi, adcseori, mai multe partide in aceeagi tari. Acest lucru poate fi explicat in doui felurt. I)ircrsiiatea conanilara dintt-<> gari ar putea explica anumite fracfoniri. Astfel, in Beleia' opozi$a intre f-lamanzi gi valoni are tendinqa dc a da .r^gt.t. unui dublu sistcm de familii Parrt7'^ne' fiecare comunitate lingvistici avind de acum propria familie' Alte fraclionii ar proveni din maniera in care un partid exprimi un conflict, sub forml moderati sau extremisti. Acest lucru nu cste decAt in aparenli o rcfcrinqi la temperamentul politic al frecirei organiz'atti' Putem explica fenomenul ciin punct cle veclere istoric' Atunci cind un conflict imbriligat de un partid se cxprimi puternic in societate, el produce mai degrab'i partide extremiste' in timp ce atunci cAnd conflictele se atenueazi, partidele apirute vor fr mai degrabi moderate. Argumcnttll istoric ar Putca' ccl pu,tin partial, si cxplice varietatea partidclor muncitorcgti iau burgheze. Dar varietatea partidclor muncitoregti gine gi de fracgiondrile ace stor partide lcgate de revolugia comunistri gi dc rupturile ideologicc pe care accasti mi;;care le-a cunoscut in secolul al XX-lea.

stadiu destul de consensual, sistemul de partide nu rnai traduce veritabile clivaje. La origine, ceea ce a despi4it partidele nu a fost opozilia intre proprietari 9i muncitori, ci conflictul centru-periferie. Problema acestor giri era' inainte de toate' structurarea unei noi natiuni plecind de la sosirea precoce a colonigtilor. Conceptia statului a fwtnizat problema. Partidul l)emocrat din Statcle Unite a exprirlat revendicirilc minorititilor ;i ale pcrif-eriilor, Ia fel ca liberalii clin Canacla. Rcptrblicanii exprimi, dimpotrivi, o traciitie mai nationalir, ccntralisti, ill iurul nuclcuiui \Vi\SP (t1/ lt, ang,/a-.raxon, protesfanl). 'frcbuic rccunoscut ci aplicarea accstei taxonomii a tamiliilor politicc, cr-r cvcntuale sub-tipuri, nll cste nlcrell cr.iclcntir. $i asta cu atit n.rai nrult ca ciit -runl nli/i4t/e nai ntrle crilerii pentru poTilirtnarett partidelor. Putcm qinc cont cle i.rloie pentru a cviclcntia oriiinilc unui particl intr-cr contraclic;ic politici, cu altc cllvinte am plltel spunc ci s e <>riqinat intr-o mizi ccntrali. l)ar, f-iecarc sistenl politic ;i fiecarc perticl cr'<ilucazi de-';t lungul tin-rpului, ;i uncle partide sc realiniazii: niiscr-rte intr-o anumiti clinamic'i sc-rcictali, ele pot exprimzr, citeva clecenii mai tirziu, r-rn alt
clivaj. Prin urmare, pentrLr a clasa particlclc nu sc poate lua in scami numai istorial. Mai trebuie tinut seama de

onarea Partidclor cstc rnai Pulin PLrtcrnici. Sistemul parrizen s-e putut strlrctlrra in iurul clivaiului proprictari-mlrncitori in gari ca r\ustralia sau Noua 'Zcclan,J,i, influengatc cle Rcgatul Unit al N{arii Britanii. Statele Unite 9i Canada nu se rclcvi din acest modcl' Ille nu au cun()scut foartc ptltcrniccle opozigii clin h'uropa intre burghezic gi clasa muncitoare. Acordul ideologic asupra valorilor colnune s-a tealizat foarte devreme Ei, in misura in care cultura politici este intr-un

tn iirilc

llceuroPene, cu excePlia Israelului' fracgi-

sociologia lor, gi, mai alcs, de compozitia electoranilui gi a militangilor (dorninanti de gmp social sau inter-clase, atitudini rcligioase, apartenente comunitare...) ca gi de legdturile pe care lc intretin acegtia - formale sau informale - ctr grupurile de
r/tc/ttrtinr/ in ntrtca Partidcic pOliticc, dufrtln|i, r,i ttor/t/tl .rtit tttt pcrni/t r/odr o t/trifurt a par/idt/ttr itt.funilfu de uri,gint,t ./or i.sloritti, dar .ri ci ptn/ru ar/tn/i'ptrua clt.rifiaitii /rtlttit -r,i .se linti sttnta fu nlt/t'h dc adori in

I itt oric, ./t<. 11.(.(t.t/d

crt />oiilin

hi

.\'ti/r'r in

tnii '\i0. '1-r/i<i t/ lttn

tttdi

tlilant,

can' eslt itt.reral fitcarc Pafiid.

r12

Picrre IJr6chor-r

Partirle/e po/itice

113

I)cmocrat (-regtin lralian, parricl de apirarc rcligioasi, a lost clir.izat, in dif-eritc pcrioacle, in notri. tcnclintc, dc le dreapta la stinqa. in f-inc, intr-un sistem polrtic clcvcnit conscnstral, Lrnt.lc cliv:rjc pot fi mcrcu rcxcri\.rtL.. AsrFel ecologr;tii, din caclrul rctclelor urbane, rcactivcazd vectiiul clivaj urban-rural gi rnanifcsti, srrb o nou;i fr;nnd, un
protcst anti-inclusrrial ;;i anti-productivist.

interiod siu efectele akor clivaje. r\stfel, particlul

interese. Clasi{'icirilc opcrate pot cleci si sc moclificc in tirrrP. 7\s1flc'1. ( .Dl ( lS['l qcrnlan, nescut cl crprcsic n tlen-rocratjci-crcFtine, cstc astdzi clasaf ciL un partid burghez si conscn'ator. Un partid, cxpresie a unui anumit clivaj, poate, de asernenea, si resimti in

'fcz.a clir-ajclor a prirnit mai multc criricr carc constiti-ric md clegrabi ajustiri sau rcfcrrmul:iri pr_rnctuaie, clccit lcritabilc respintcri ftrnclan'rctltalc. Llnii ar-r ex;rlicat cri cclc patru clivale nu ar pcrlr.titc cv.idcntit'rr.t flrtrrr()r
n'rizelor iclcologi cc fu nclamcntalc carc s trllctu rcltzi clczbzrtcrca politici ;i clir,izdrilc parrizanc. Acestc parru clir.aje ar fl, intr-o anr-rmitli manierl, prca istorice, cxprirnrind o starc putin clcpir;ttri a clczbatcrii politicc. Cci carc critici

'rnii '70, gi adeseori rcluati dc atunci. Conform acestei tezc, intrirrt intr-o noui virsti a societitilor, acee^ a opulentei. Generatiile niscute dupd rizboi sunt prilnele care nu au mai cunoscut o societate a penuriei. intregul sistem de valori s-ar modifi.u. ir, loc sd mai :ribi revendiciri cu obiective materiale (de a avea rnai mult), generatiile tinere cer o mai buni calitate a vietii, pentru ci necesitdtile principale sunt satisfircute. Sistemul lor de valori este post-materialist. i\ccasti tezd., c r^ctcrizatia de un evolutionism foarte ()ptimist, a plltut fi totugi uaLzatd" pentru a explica, la nivel y>arazan, asccnsiunea ecoloui gtilor. Farnilia ecologisti ar exprima reactia generatiilor tinere, sau mai degrabi :r unei pd4i din ele (categoriile instirite 9i cu inalt nivel de studii), faEd de dezvoltarea econornici necontrolati gi consecintele diunitoare ale societitii industriale.
clezbatcrile desprc consrrucde curcr sunt de asemcnca prezentatc ca Lrn clivaj susccptibil lrcanzi cle a transfr>rnta profr-rncl sistcn-rul clc particle. l)ar accasti mizli nu a dat na$terc cu aclevirat la niti pardclc, ficcarc farnilie partizani prcluinci, mai mult satr mli ptrtin, accasti mizli. In liranta, estc clar ci particlcle cxtrcmistc au irrtcgrat in sistcmul lor miz.a cr-rropeani gi sunt clcstul clc unite in opozitia lor l'a;i <lc llurr>pa de la Nfaastricht, in numelc nationalismultri lor sau al rcfuzr-rlui lor fata cle fir:ropa capitalului. I)impotrivri, in intcriorul altor forre prolitice (clrcapta n-rotlcrafi si stinga necomunisti) , n'tiz.a cur<rpcanri cliviz,eez,a rcsponsabilii gi militantii, clar nu

f)c clitiva ani,

,,congclarea clivajclor" propusli cle Rol<kan adauqli proprin Ior contriburic la cdiftciu. Astfcl, Lijphart propune, in 1981, o iisti clc gaptc clin-rctrsiuni frrnclanicn_

clar :rr trcbui aclitrgatc atitudinea fali cle rcgimul politic, in mlisure in carc anur-nite pr".ti.1. ar plltca s,i li
ccrrtrcz,e actir-rnca

tale. Patru sr-rnt foarrc epropiarc clc clivajcle h-ri Rokken,

pe

rcfirzLrl sistenrr,rlui constitr-rt-ional,

politica externd $i post-materialismul. i\cc:asri r-rltinri tcn.ri l:rcc re fcrire l^ tc?lr ]ui Rrn,r Inulehart, firrnr'lati ir.r
.' CDU-CSU: nunrclc t:crnr:llr rl rrrrci rrnirrni clc perticlc tlin (,crmanie, dc origitrc cerolici; in ,riiginel
I)cn-rokr:rt ischc'
[-.lnir
l

rle tlrclpt,r
(

in (-hrisrich .sozirrlc [ n iorr. (.Sir es rc de ttutlt p;rrtitlulLu in I]:rlerirr. f -l)t, ii (lSIr sLrrt leqerc riirccr. (n.t.)

-lrri s tic ir , rclr

aparc suficient clc ccntrali pcntru a cla nagtcrc, cu adcvrirat, la o rccoml'roz.jtic a sistcn'nrlui p^rtiz^n. Partidele preferi chiar si mascheze dezbzrterile lor inteme pe accst subiect, pentnr a putea si se opuni mai bine, intre ele, pc seama mizelor politicii nationale.

114

Picrrc Rr6cl'ron

Paiiriele palititt

t15

7n 'I'rataltrl de .r/iin/ti po/iilcri, Jean gi Monica Charlot sublinjazi validitatca tipoloqiei clivajelor. Urrlanclu-l pc fanda, ar-rtorii notc;tz.i ci acestc clivaic, cc cxplici constiftrirea partidelor occiclcntale, sunt valabile ;i in Eirilc -lrcia. l,ur-nii a Singura clcclsebire ar consta in importanta relativa a clivajckrr: in tirile occiclentalc, clivajul proprietari-muncitori a prodr-rs ccl mai mzrre numir dc parti.lc. in ump cc in l-un'rca a Treia clomini clivajul cellt11rperit-erie. Mai mult, ei propun addugarea unui clivaj fundarnental, intre stat gi societatea ciuild. Accst ciivaj ar clistinge, pe dc o partc, particlclc totalitarc, acolo undc statul absoarbe sau ccl putin c<tntrok:azd. ansamblul societitii civilc, pc tle elta particlclc cc critici oricc firrmd. dc institugie politic'I (particlclc anarhistc, respectiv alrt()llcstion:rre). r\ceast'i moclificarc pcrrnitc si se distingi un ri;r cie partide in care sc pot clasa in aceiagi timp parudelc comuniste i;i particlclc fasciste. I)e iapt, fascismul cra clificil dc clasat in cele patru clir-aje, iar comunismul nu apirea decit . ca un sub'clivaj in intcriorul particlelor n.u-rncitorcgti. In fine, rut()rii pr()pun o rnodificarc cxtfcm de sensibilii a manierci de a carzrcte riza fiectrc pertid. in loc cle a l afecta unci familii ir"r fr,rnc;ic clc clivajr-rl carc-l marcheaza ccl n'rai mlrlt, ci cstimcazi ci fiecare parrid are o clominanti in raport cu toate rnarilc clivajc. l)cci, un particl se citrnctcl.zeazl"r pdntr o supclpozigie clc clivajc. Astfel, partideic socialistc nu sunt pur gi simplu partidc muncitoregti, ci gi partide ccntraliste, laice, popularc, dc sr-lci( txtc civild, in tirnp cc plrtitlclc' dcrnocret-crc;tinr' sunt centraliste, religioase, burghczc pi dc sc-rcictatc civili. Daci tipologia familiilor ytartszanc a lui Rokkan este n-rulticlir.ncnsionali in principiul siu constitutiv, ea rimine unidimensit-rnali in afectarea fiecin-ri partid la o mizd. politicri spcciali. Ilxact accst c r^cter prea simplificator al
aronddrii unrri parrid este criLiclt.

ln rezr:mat, nici o solulc nLl cstc perfcct satisl:icrtoare. Daci sc clcscmncazi particlelc ;lrin tipul cle lLrpri care lc-a dat naitcre, cicvine ciificiln ingelegerca a ( r'ea cc ar: devcnit cle-a lungul trmpului gi Li sc acordi cr :rtlcr,rirati n'.rturi, firi mr-rlte argumentc, pcntru ci r-rnele prrrticic au ckrui caractcristici consttrudvc, cic excmpltr <l c( )nstituire rrtuncitorcasc:i gi anticlcricalli la anttmitc l)lrrticle, sau o constiruirc burghczi ;ii clericali la altele. l)aci se doregte cl;ra.cteriz',rrca ficc'irui particl dupi o serie r lc criterii gi identificarca cle ve ritabile lanrilii politice inr.rlticlimensionalc, se uita pu,tin originilc fiecirui partid, rru se nrai terlr'hiztazi intrc clirncnsir-rnilc crrns[itutivc ;i \t1 Llctur2lle alc particlului gi dimensiunile conjuncturalc lcsatc de dczbatcrilc r-rnei pcrioacle. l)aci sc privileuiazi tr xtalizi diacronici a farniliilor clc partidc, se v()r clescmna timiiiilc politicc printr-r-rn sir-rgur critcritr. Daci dimpotrivi, se privilegiaz'i o analizd sincronici gi o verificare empirici, la un trnumit momentr 7 car?cteristicilor p^rtiz^ne, se va privilegia mai degrabi o grili de multiple criterii.