1

DIDACTICA LIMBII SI LITERATURII ROMANE IN INVATAMANTU PRIMAR Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregtire a elevilor: - etapa prealfabetar / preabecedar; - etapa alfabetar / abecedar; - etapa postalfabetar / postabecedar. Din anul 2003, de cnd se colarizeaz copiii la 6 ani, etapa postalfabetar a trecut la clasa a II-a. Prin exerciii diverse, nvtorul identific: - elevi care au deja deprinderi formate: - de scriere; - de citire; - de povestire; - de exprimare corect. - probleme de pronunie ale copiilor: - inversri de sunete; - nlocuiri de sunete; - renunarea la pronunia unor sunete; - influene ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii i pronuniei unor cuvinte; - influene ale zonei asupra denumirii unor obiecte. - probleme privind exprimarea: - unii copii folosesc, n exprimare, mai mult substantivele, alii mai mult verbele; - unii se exprim numai n propoziii simple pe care nu le pot dezvolta; - sunt copii care pot formula propoziii, dar nu le pot ordona. - probleme privind scrierea: - cum folosesc instrumentele i suportul de scris; - cum scriu elementele grafice; - dac au deprinderi de scriere a literelor i cuvintelor i n ce fel. - probleme privind adaptarea la viaa colar: - dac se ncadreaz n programul colar; - cum relaioneaz cu colegii; - cum relaioneaz cu nvtorul / profesorul. Etapa prealfabetar Etapa prealfabetar se poate desfura ntre trei i ase sptmni, n funcie de problemele descoperite cu ocazia elaborrii predictive. n aceast etap profesorul desfoar activiti specifice pentru: - formarea auzului fonematic; - asigurarea pronuniei corecte a cuvintelor uzuale; - pronunia corect a cuvintelor care conin sunete susceptibile de a fi pronunate greit: z, v, r, l, r, ; - formarea deprinderilor de exprimare n propoziii dezvoltate; - ordonarea logic a propoziiilor n vorbire; - folosirea limbii romne literare; - respectarea poziiei corecte la scris; - folosirea instrumentului i a suportului de scris; -scrierea corect a semnelor grafice etc.
2

Durata etapei prealfabetare: Etapa prealfabetar se poate desfura de la trei la apte sptmni, n funcie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. Este bine s nu se abordeze etapa urmtoare dac nu s-au rezolvat problemele care s asigure nsuirea citirii i scrierii corecte. Pentru aceasta profesorul urmrete fiecare elev n parte i organizeaz activiti care s conduc la ndreptarea greelilor constatate. Sugerm, n acest sens, realizarea unei evidene a greelilor frecvente care se poate concretiza ntr-o fi ntocmit dup modelul de mai jos. Activitati privind inlaturarea greselilor: analiza fonetic a cuvintelor; pronunia dup modelul profesorului; pronunia n oglind; exerciii de formulare a propoziiilor; sesizarea locului sunetelor n cuvinte; folosirea n propoziii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunate greit; nlocuirea cuvintelor care aparin graiului regional cu cele ale limbii romne literare etc.

Etapa prealfabetar se mai poate prelungi cu o sptmn, dac nu s-au rezolvat problemele privind: pronunia corect a cuvintelor uzuale, sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi i trisilabice, care nu au aglomerri de consoane, nu conin diftongi i triftongi i nu aparin excepiilor din limba romn. Etapa alfabetar n etapa alfabetar se pred alfabetul limbii romne. Ordinea predrii literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul. n predarea literelor limbii romne se folosete metoda fonetic, analiticosintactic, fiind metoda care s-a dovedit corespunztoare specificului limbii romne. Demersul metodei este: propoziie, cuvnt, silab, sunet i invers. Alegerea cuvntului pentru predarea sunetului: Cuvntul n care se afl sunetul nou care trebuie predat nu se alege la ntmplare. n alegerea lui avem n vedere urmtoarele cerine: - s fie format din 2-3 silabe; - silaba care conine sunetul nou s fie format din: - o vocal cunoscut i consoana nou, dac sunetul de predat e o consoan; - o vocal, dac sunetul predat este vocal, cu excepia vocalelor i . CLASA I Predarea citit - scrisului in conditii integrate: 1. Formularea propozitiei si realizarea schemei; De exemplu, daca sunetul de predate este de I, putem porni de la propozitia Inima bate tare. | | propozitia |||||| cuvinte
3

Sunetul pe care-l urmarim se gaseste in cuvantul Inima. 2. Analiza fonetica a cuvantului si descperirea fonemului nou; In urmatoarea etapa se desparte cuvantul in silabe: || cuvant || || || silabe

Daca copiii nu au formata deprinderea de desparti cuvintele in silabe, continuam cu despatirea la celelalte cuvinte, pentru exersare. 3. Pronuntarea sunetului nou si descoperirea lui in silabe; Despartirea cuvantului in silabe si analiza componentei sonore a fiecareia: || cuvant || I || || silabe

II II sunete Sunetul de predate se afla in prima silaba si fiind vocala, formeaza singur silaba. Daca elevii nu au format auzul fonematic, continuam cu analiza componentei sonore la celelalte cuvinte. Se prezinta versuri sau propozitii din alte surse si eleviii vor gasi cuvintele in care se afla cuvantul nou 4. Prezentarea literei de tipar corespunzatoare sunetului; Aceasta litera se prezinta singura pe o plansa. 5. Recunoasterea literei noi din diferite surse.( Intuirea imaginilor din abecedar.elevii orecunosc mai intai in alfabetarul mic, apoi in abecedar, in reviste si ziare in care tiparul este asemanator cu cel din alfabetar. 6. Citirea cuvintelor scrise pe silabe, etapa importanta in formarea ma elevi a campului visual.Elevul trece de la citirea pe litere la citirea pe silabe si apoi la citirea cuvantului intreg. Campul visual este format de literele, silabele si cuvintele pe care le poate cuprinde elevul dintr-o privire. 7. Scrierea literei de mana cu cele noua subetape. 8. Scrierea cuvintelor cu cele trei momente; 9. Exercitii de cultivare a limbii care constau de obicei in compuneri de cuvinte din silabe date, formulari de propozitii,etc.

Subetapele scrierii literei de mana sunt: 1. Prezentarea literei de mana 2. Descompunerea ei in elemente grafice 3. Scrierea, daca este nevoie, a elementelor grafice pe care le au insusite de la gradinita 4. Scrierea demonstrativa la tabla a literei de catre profesor, cu prezentarea fiecarei miscari; elevii privesc fiecare miscare. 5. Scrierea la table a literei de catre 2-3 elevi , cu explicarea miscarilor; clasa executa in aer fiecare miscare cu stiloul inchis; 6. Reamintirea pozitiei corecte la scris: spatele drept, mana dreapta cu cotul pe banca, mana stanga sprijina caietul, distant de la banca la piept sa fie de cel putin un pumn, picioarele cu talpile pe podea, scrierea se realizeaza cu cele trei degete cu care se tine instrumentul de scris, iar mana se misca din inceietura, lumina trebuie sa vina din stanga ( cu exceptia stangacilor) 7. Exercitii de incalzire a muschilor mainii 8. Explicatii privind asezarea in pagina, forma literei 9. Scrierea a 3-4 litere, in timp ce profesorul urmareste calitatea scrierii; elevii care au scris correct continua, iar ceilalti scriu impreuna cu profesorul. Scrierea cuvintelor presupune trei momene si anume: 1. Copierea, care consta in scrierea de catre profesor pe tabla a unui cuvant de pe pagina abecedarului , elevii urmand sa-l copieze 2. Transcrierea, cuvantul este scris pe table sau in carte cu litere de tipar, copiii il transcribe cu litere de mana 3. Dictarea/ autodictarea, profesorul pronunta un cuvant, iar elevii il scriu cu litere de mana.

A doua lectie, citit scrisul, predare integrate.

1. Citirea cuvintelor scrise pe tabla, cu respectarea celor doua subetape, citirea cuvintelor pe silabe si apoi citirea integral a acestora. 2. Intrebari adresate elevilor, la care se cere formulari diverse de raspunsuri sau exercitii de respiratie pt iesirea din ritmul sacadat,in care elevii numara pana la numarul la care mai au potential pentru a-l pronunta. 3. Citirea in soapa a textului de catre elevi ;Prima citire o realizeaza elevii pentru a_i transforma din ascultatori in cititori de texte.In lucrarea sa A educa, a instrui, Robert Dotrens arata ca citirea in gand se formeaza dupa citirea cu voce tare, deci in acets moment nu poate fi vorba de citire in gand, deoarece elevul simte nevoia sa foloseasca si auzul pentru intelegerea textului. 4. Exercitii de citire a textului. Prin care se exerseaza actul citirii si se asigura intelegerea textului. Daca se intalnesc cuvinte necunoscute, acestea li se explica elevilor; atunci cand

aceste cuvinte necunoscute ar trebui sa faca parte din vocabularul active, se formuleaza cu ele propozitii. 5. Citirea model a profesorului. Aceasta citire trebuie sa se potriveasca grupului de elevi in sensul ca ritmul citirii respecta ritmul clasei, cuvintele sunt pronuntate clar, pauzele impuse de semnele de punctuatie sunt putin mai lungi pentru ca elevii sa le sesizeze ridicarea sau coborarea tonului sa fie evidente. 6. Citirea dupa model a elevilor. _ ei exerseaza citirea frumoasa oferita de professor. 7. Citirea selectiva. Unde profesorul le cere elevilor sa citeasca propozitia in care este vorba despre., in care cunoastem pe 8. Povestirea textului atunci cand se parcurg mai multe litere si textile sunt mai bine consolidate. Profesorul pune intrebari in legatura cu continutul acestuia, solicita mai multe raspunsuri posibile la fiecare, aceste raspunsuri ordonandu-se intr-o scurta povestire de 34 propozitii. 9. Scrierea propozitiilor de pe pagina de abecedar. Se are in vedere trei momente: copierea, ranscrierea, didactarea / autodictarea. Inainte a scrie propozitiile elevii primesc precizari privind asezarea in pagina, scrierea unor cuvinte, realizarea legaturilor dintre litere. 10. Exercitii pentru cultivarea limbii se aleg in functie de problemele exprimarii elevilor.

CLASA A II A Lectie de limba si literature romana la clasa a II a

Organizarea clasei materialul didactic si mijloacele de invatamant au fost asezate din timpul pauzei. Se asigura atmosfera afectiva necesara desfasurarii lectiei, iar elevii isi pregatesc cartile, caietele, auxiliarele si instrumentele de scris. Verificarea temei scrise, etapa care are doua momente: controlul caietelor si verificarea corectitudinii temei. Reactualizarea cunostintelor consta in intrebari si raspunsuri, activitate interdependent, pe grupe sau pe echipe, jocuri didactice. Pentru optimizarea cunostintelor, pentru transformarea in priceeri si deprinderi, reactualizarea se realizeaza in alte forme decat s-a desfasurat predarea, incat elevii sa aplice cunostintele in situatii noi. Captarea atentiei - prin ghicitori, proverbe, cantece; versuri, care anunta lectia noua. Se anunta titlul lectiei noisi se realizeaza legaturile cu alte lectii.

TEXT NARATIV. 1. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului - care contribuie la motivarea elevilor pentru parcurgerea textului si implicit pentru formarea competentelor de comunicare. Momentul consta in prezentarea a 3 -4 propozitii din text, cele mai attractive, sic and elevii devin mai atenti, sunt invitati sa citeasca textul ca sa afle singuri continutul.

2. Citirea textului de ctre elevi, n oapt sau n gnd

n acest moment al leciei, elevii ptrund n tainele textului prin efort propriu. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea n gnd, pe cnd ceilali pot continua cu citirea n oapt.

3. ntrebri n legtur cu aciunea i cu personajele textului

Pentru a se convinge dac citirea textului a fost contient, profesorul are pregtit un set de ntrebri pe care le adreseaz clasei. ntrebrile nu se pun la ntmplare, ci urmrind aciunea din text. 4. Exersarea actului citirii sunt antrenati cat mai multi elevi, sunt antrenati atat elevii care citesc mai greu cat si cei care stiu sa citeasca. 5. Formularea raspunsurilor la intrebarile din manual , in scris sau oral, urmarind atat intelegerea tetului, cat si fomarea primelor deprinderi de lucru cu textul literar. 6. Citirea textului pe fragmente logice si explicarea cuvintelor si a expresiilor Impartirea textului pe fragmente se realizeaza de catre professor, pentru ca elevii sa inteleaga mai usor coontinutul textului. Elevii vor afla ca textul poate fi impartit in fragmente cu inteles, pentru a fi mai bine asimilat. Dupa citirea fiecarui fragment se explica expresiile si cuvintele noi. 7. Formularea de intrebari si raspunsuri pentru fiecare fragment.Profesorul isi pregateste cate o intrebare pentru fiecare fragment, intrebare care poate sugera idea principala a texxtului. 8. Povestirea textului cu ajutorul raspunsurilor la intrebarile puse pentru fiecare fragment, se unesc si se formeaza pvestirea textului. 9. Citirea model a profesorului, in clasele in care deprinderile de citit nu sunt formate sau consolidate la unii elevi. Aceasta citire trebuie sa se potriveasca grupului de elevi in sensul ca ritmul citirii respecta ritmul clasei, cuvintele sunt pronuntate clar, pauzele impuse de semnele de punctuatie sunt putin mai lungi pentru ca elevii sa le sesizeze ridicarea sau coborarea tonului sa fie evidente. 10. Citrea dupa model 11. Citirea selectiva Unde profesorul le cere elevilor sa citeasca propozitia in care este vorba despre., in care cunoastem pe 12. Exercitii pentru cultivarea limbii se aleg in functie de problemele exprimarii elevilor.

Scrierea, nu este plasata ca un moment distinct in desfasurarea lectiei. Aceste exercitii se efectueaza in diferite moment, in functie de desfasurarea lectiei ( de ex raspunsul la 1-2 intrebari poate fid at in scris, povestirea unui fragment poate fi realizata in scis, prezentarea unei intamplari asemanatoare celei din textpoate fi facuta pe support de hartie.

TEXTUL LIRIC

Textul liric nu are actiune, nu are intotdeauna personaje care participa la actiune, de aceea nu se poate imparti in fragmente, nu se scot idei principale, nu se povesteste; totusi lectia are unele etape commune cu cele in care se preda textul narativ, dar cu cntinuturi diferite. Captarea atentiei este o etapa importanta , prin ea se starneste interesul elevilor fata de cunoasterea textului liric. Se pot organiza auditii musicale, se foloesc ghicitori si povestiri care au legatura cu ideea prezentata din text, se citesc fragmente din texte cunoscute care au la baza aceiasi ide. Etapele lectiei: 1. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului nu trebuie neglijata, deoarece elevii pot aborda o atitudine pasiva, fara interes pentru cunoastere, deci nu pot trai emotiile si sentimentele transmise de text si studierea acestuia este tratata ca o obligatie . Textul liric poate sensibiliza elevii astfel incat sa vada mediul inconjurator cu alti ochi, poate influenta comportamentul aestora, atitutinea lor fata de frumos.Se prezinta secvente din text, tablouri semnificative, expresii frumoase , atractive. 2. Citirea poeziei de catre elevi prima citire se face in gand sau in soapta 3. Intrebari in legatura cu textul poeziei pentru a ne convinge daca actul citirii a fost cnstient 4. Exersarea actului citirii elevii citesc versuri din poezie. 5. Citirea poeziei pe strofe cu explicarea cuvintelor si expresiilor. Aceasta decodare se realizeaza fara sa denumim figurile de stil folosite, dar sa le scoatem in evident sis a le explicam. Decodarea se face folosind o plansa, prezentare ppt. Scrierea schemei pe caiete ar consuma mult din timpul lectiei. 6. Citirea model a profesorului 7. Citirea dupa model 8. Intrebari in legatura cu textul 9. Memorarea unei strofe 10. Exercitii de cultivare a limbii
8

De-a lungul lectiei se organizeaza si activitati de scriere, care impreuna sa ajuga la circa 15 min. Ele constau in raspunsuri la intrebari, formulari de enunturi cu expresii frumoase din poezie, asezarea enunturilor in ordine logica, pentru realizarea unui text, rezolvarea unor exercitii din manual.

CLASA A III A A IV A Textul narativ

1. Organizarea clasei materialul didactic si mijloacele de invatamant au fost asezate din timpul pauzei. Se asigura atmosfera afectiva necesara desfasurarii lectiei, iar elevii isi pregatesc cartile, caietele, auxiliarele si instrumentele de scris. 2. Verificarea temei scrise, etapa care are doua momente: controlul caietelor si verificarea corectitudinii temei. 3. Reactualizarea cunostintelor consta in intrebari si raspunsuri, activitate interdependent, pe grupe sau pe echipe, jocuri didactice. Pentru optimizarea cunostintelor, pentru transformarea in priceeri si deprinderi, reactualizarea se realizeaza in alte forme decat s-a desfasurat predarea, incat elevii sa aplice cunostintele in situatii noi. 4. Captarea atentiei - prin ghicitori, proverbe, cantece; versuri, care anunta lectia noua. 5. Se anunta titlul lectiei noisi se realizeaza legaturile cu alte lectii. 6. Integrarea lectiei in sistemul de lectii din unitatea de invatare ;Momentul este necesar pentru ca elevul trebuie sa inteleaga ca ceea ce invata el face parte dintr-un lant de cunostinte, deci intre lectii exista legaturi, ele nu sunt separate unele de altele si predarea aspectelor se bazeaza pe ce s-a asimilat pana atunci, asigurandu-se continuitate in invatare. In aceasta etapa, profesorul conduce elevii sa selecteze alte texte care apartin scriitorului respective sis a descopere elementele lor commune, daca exista. Prin discutii bine organizate se valorifica deprinderile si cunostinele obtinute anterior, se fixeaza si se completeaza. 7. Trezirea interesului elevilor pentru citirea noului text sau motivarea pentru citirea textului. 8. Citirea textului de catre elevi. Se realizeaza de obicei in gand, daca nivelul la care a ajuns cititul elevilor este corespunzator; daca nu, unii pot continua citirea in soapta. Descoperirea textului prin citire proprie creeaza anumite satisfactii si-l apropie mai mult pe copil de opera literara. 9. Intrebari in legatura cu continutul textului. Se adrepeaza 2-4 intrebari in legatura cu continutul textului, referitoare la actiune, personaje. Daca se ajunge la concluzia ca mai multi elevi nu au inteles continutul textului, profesorul adduce explicatii suplimentare si elevii vor recite textul. 10. Formarea si consolidarea deprinderilor de citire, in care elevii exerseaza actul citirii prin parcurgerea unor portiuni mai mari din text fata de clasele anterioare. Durata etapei este in raport cu nivelul formarii deprinderilor de citire. In aceasta etapa sunt antrenati cat mai multi elevi; indiferent de nivelul citirii. 11. Citirea explicative a textului, are urmatoarele subetape:

 Citirea textului pe fragmente logice; se realizeaza de catre elevi. Intrucat urmeaza patrunderea in tainele textului, calitatea citirii trebuie sa fie buna, deci alegem elevii care corespund cerintei.In clasa a III a impartirea pe fragmente se realizeaza impreuna cu profesorul; iar in clasa a IV a incepe constientizarea acestei actiuni, adica elevul sa poata intelege ca un fragment este pana acolo unde spune dna profesoara, dar si pana acolo unde se termina o ide si incepe alta sau se incheie textul. Explicarea cuvintelor si a expresiilor noi din fiecare fragment;se folosesc explicatiile din manual sau dictionarele. In aceste clase, elevul trebuie sa invete sa lucreze cu dictionarul ca forma de activitate intelectuala. Pentru nuantarea vocabularului, explicam si alte sensuri ale cuvintelor, daca sunt accesibile copiilor. Folosirea lor in structuri noi; doar cuvintele care ar trebui sa faca parte din vocabularul active al elevului, celelalte se explica doar pentru ca elevii sa inteleaga textul. Folosirea lor in structure se va face si in alte lectii. Povestirea fragmentului; sunt antrenati mai multi elevi in vederea exersarii exprimarii. La inceputul clsei a III a redam continutul fragmentului asa cum este el, chiar cu dialourile, dar in etapele urmatoare trecem treptat la transformarea vorbirii directe in vorbire indirect. Se cere elevilor sa foloseasca in povestiri cuvintele si expresiile noi. Stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment; Se poate solicita elevilor sa spuna 1-2 lucruri pe care le-au retinut din text sis a le cuprinda intr-un enunt mai scurt. In alte situatii se poate porni de la povestire, adica un elev povesteste fragmentul, altul prezinta acelasi continut in mai putine propozitii, altul in si mai putine, respectand esenta fragmentului, pana ajungem la un enunt. Obiectivul acestui joc este acela de a- conduce pe elev sa constintizeze ca idea principal este elemental principal din text sau esenta acestuia. Este important sa le aratam ca enuntul la care ajungem nu are o forma fixa, idea poate sa prezinte acelasi lucru, in mai multe forme. Ideile stabilite pentru fiecare fragment formeaza planul de idei al extului. Este bine sa le explicam elevilor la ce este necesar planul de idei al textului, ca prin realizarea lui am patruns in continutul textului, l-am inteles mai bine, iar odata intocmit acest plan ne ajuta sa ne reamintim continutul textului dupa o perioada de timp. Intocmirea planului de idei; este un exercitiu efficient de exprimare; elevii se obisnuiesc sa prezinte continutul textului intr-o anumita ordine, exercitiu care ii formeaza si pentru prezentarea in ordine logica a deilor proprii. Povestirea textului dupa planul de idei; 12. Citirea model a textului de catre profesor spre desebire de clasele anterioae, la cls III IV se realizeaza in ritm normal, cu respectarea intonatiilor specific semnelor de punctuatie si cu modulatiile vocii determinate de ceea ce se transmite prin text. 13. Citirea dupa model 14. Formularea de raspunsuri la intrebarile din manual 15. Citirea selectiva Unde profesorul le cere elevilor sa citeasca propozitia in care este vorba despre., in care cunoastem pe 16. Redactarea textului de catre elevi continutul si dimensiunea textului se stabilesc de catre profesor. 17. Exercitii pentru cultivarea limbii se aleg in functie de problemele exprimarii elevilor.
10

Textul liric

1. Organizarea clasei materialul didactic si mijloacele de invatamant au fost asezate din timpul pauzei. Se asigura atmosfera afectiva necesara desfasurarii lectiei, iar elevii isi pregatesc cartile, caietele, auxiliarele si instrumentele de scris. 2. Verificarea temei scrise, etapa care are doua momente: controlul caietelor si verificarea corectitudinii temei. 3. Reactualizarea cunostintelor consta in intrebari si raspunsuri, activitate interdependent, pe grupe sau pe echipe, jocuri didactice. Pentru optimizarea cunostintelor, pentru transformarea in priceeri si deprinderi, reactualizarea se realizeaza in alte forme decat s-a desfasurat predarea, incat elevii sa aplice cunostintele in situatii noi. 4. Captarea atentiei - prin ghicitori, proverbe, cantece; versuri, care anunta lectia noua. 5. Se anunta titlul lectiei noisi se realizeaza legaturile cu alte lectii. 6. Integrarea lectiei in sistemul de lectii din unitatea de invatare ;Momentul este necesar pentru ca elevul trebuie sa inteleaga ca ceea ce invata el face parte dintr-un lant de cunostinte, deci intre lectii exista legaturi, ele nu sunt separate unele de altele si predarea aspectelor se bazeaza pe ce s-a asimilat pana atunci, asigurandu-se continuitate in invatare. In aceasta etapa, profesorul conduce elevii sa selecteze alte texte care apartin scriitorului respective sis a descopere elementele lor commune, daca exista. Prin discutii bine organizate se valorifica deprinderile si cunostinele obtinute anterior, se fixeaza si se completeaza. 7. Trezirea interesului elevilor pentru citirea noului text sau motivarea pentru citirea textului.- se prezinta versuri semnificative sau profesorul sa arate in cateva propozitii prin ce este frumos si atragator textul respectiv. 8. Citirea poeziei de catre elevi. Se realizeaza de catre elevi, ca sa se bucure primii de frumusetea textului. 9. Intrebari in legatura cu continutul textului. Pt a vedea in ce masura citirea a fost constienta. 10. Formarea si consolidarea deprinderilor de citire, fiecare elev citeste 1-2 versuri. 11. Explicaea cuvintelor si folosirea acestora in enunturi. Elevii vor folosi in enunturi scrise sau orale diverse cuvinte si expresii care consideram ca ar trebui sa faca parte din vocabularul lor activ. 12. Formularea raspunsurilor la intrebari, din manual si la alte intrebari ale profesorului.Este bine ca la fiecare intrebare sa solicitam raspunsuri diferite. 13. Decodarea textului , intelegerea poeziei, unde profesoruul si eleviipa trund in tainele acestuia si realizeaza pe o plansa, pe table si pa caiete o schema care difera de la o poezie la alta. 14. Citirea model a textului de catre profesor, cu toate intonatiile necesare. 15. Citirea dupa model, de catre elevi, trebuie sa fie expresiva. 16. Exersarea comunicarii scrise , elevii pot redacta un text propriu in care sa foloseasca expresiile si cuvintele din textul literar, pot elabora un text referitor la tablourile, imainile din text.

11

17. Memorarea si recitarea unei strofe, in clasa se abordeaza cel putin o strofa. Memorarea se realizeaza vers cu vers,( se citeste primul vers, se repeat de catre elevi, se citeste al doilea vers, se repeat de catre elevi, apoi se repeat primul si al doilea vers) 18. Rezolvarea exercitiilor din manual sau altele formulate de catre profesor.

LECTIE DE LIMBA ROMANA CUNOSTINTE DE MORFOLOGIE SI SINTAXA -

1. Asigurarea cadrului afectiv corespunzator, 2. Controlul temei scrise, moment in care elevii rezolva un exeritiu aplicativ. Fara sa vizeze temele , daca nu le-a citit cu atentie, profesorul face aprecieri generale. 3. Verificarea temei scrise sub aspect calitativ. Elevii citesc fragmente din tema, iar profesorul des intrebarea De ce?, pentru a verifica in ce masura rezolvarea s-a efectuat constient.Daca este cazul, aduce in discutie si alte feluri de rezolvari, ale aceleiasi sarcini didactice.* 4. Reactualizarea cunstintelor care stau la baza intelegerii noii lectii 5. Motivarea pentru insusirea cunostintelor noi. Nu este sufficient enuntarea obiectivelor pt a trezi interesul pt lectie, deoarece copiii la acesta varsta u le pot intelege foarte clar. De aceea se apeleaza la diverse procedee, spre exemplu, pentru predarea substantivului la clasa a III a, se porneste de la un fragment dintr-un text pe care profesorul il citeste elevilor, textul fiind scris pe tabla sau pe o plansa. Elevii il citesc si ei; constata ca l-au inteles; dupa care se da acelasi text din care lipsesc substantivele, iar in dreapta textului, pe table, scriu cuvintele care lipsesc.Elevii citesc ce a ramas si constata ca nu au inteles nimic din el, se ajunge la concluzia ca fara cuvintele din partea dreapta nu se intelege textul, deci sunt importante pentru exprimarea noastra. Profesorul le readuce in text la alte forme decat cele corecte. Dup ace citesc noua forma a textului, eleii isi dau seama ca unele constructii nu sunt corecte. Profesorul le demonstreaza astfel ca trebuie sa cunoastem bine aceste cuvinte, pentru ca fara ele nu ne putem intelege si trebuie sa invatam cum sa le folosim, ca sa ne exrimam correct in limba romana. 6. Descoperirea caracteristicilor partilor de vorbire si de propozitie pentru a se ajunge la definitie. Elevii pot fi condusi usor spre aceste descoperiri care le creaza satisfactii si ii atrag in procesul cunoasterii.Din aproape in aproape, copiii vor descoperi ceea ce vor invata astazi; Se continua discutia despre cuvintele scoase din text, adresande-se elevilor o serie de intrebari ca: Ce facem cu aceste cuvinte? (ne exprimam? vorbim? Comunicam) Daca le folosim in vorbire ce ar putea fie ele? ( cuvinte, parti ale vorbirii noastre). Am descoperit ca aceste cuvinte sunt parti de vorbire . Notam pe tabla si pe caiete prima caracteristica: parte de vorbire. In continuare le oferim elevilor aceleasi grupuri de cuvinte grupate pe trei coloane, si impreuna cu profesorul descopera ce denumesc: fiinite, lucruri, fenomene ale naturii 7. Exercitii de recunoastere a cuvintelor care sunt parti de vorbire sau de propozitie din alte fragmente de texte literare cunoscute.
12

8. Definirea partilor de vorbire sau de propozitie Dupa ce ne-am convins ca se recunosc aceste cuvinte, putem define ceea ce am descoperit impreuna. 9. Exercitii de recunoastere a partilor de vb sau de prop De recunoastere simpla in care elevii recunosc partile de vb sau de prop si le subliniaza, De recunoastere si grupare in care dup ace le recnosc le grupeaza dupa anumite caracteristici ( ex: subst : in cls a III a, dupa ce denumeste sau dupa felul sau, dupa numar; in cls a IV a , dupa gen functie sintactica) De recunoastere si caracterizare , unde li se cere elevilor sa recunoasca anumite partie de prop sau vb sis a arate ceea ce stiu despre ele, sa le caracterizeze ( ex: subst; - fel, gen, nr) De recunoastere si motivare sunt pusi in situatia de a motiva anumite aspect de limba ( cls a III a: recunoasteti adj si motivate pozitia lor fata de subst sau acordul lor cu subst a carui insusire o exprima, clasa a IV a : rec subst si functia lor sintactica). De recunoastere si disociere unde elevii observa si aplica anumite situatii de limba, ex: un subst; care intr-o prop are unctia de subiect si in alta de atribut. 10. Exercitii aplicative Exercitii cu carcater creator: De modificare elevii aduc modificari unor parti de vb si rescriu textul cu transformarile ce sunt determinate de respective modificare. De completare elevii completeaza anumite structuri lacunare ( ex: compleati prop de mai jos cu partile secundare care raspund la intrebarile din paaranteze) De exemplificare, in care elevii formuleaza enunturi in care exemplifica anumite fapte de limba: ex: scrieti o prop dezvoltata in care sa se afle un atribut si doua complemente.) Compunerile gramaticale sunt acele texte realizate de elevi in care se rezolva concomitant si o sarcina din domenil gramaticii: compuneri gramaticale libere elevul scrie o compunere scurta, pe o tema la alegerea lui, pt care are si o sarcina gramaticala ( ex: compunerea sa contina subst proprii sau vb la viitor) compuneri gramaticale pe baza de material dat - elevii recunosc partile de vorbire in texte si le folosesc in alt text elaborate de ei ( ex: Scrieti o compunere in care sa olositi adj din textul.) Compuneri gramaticale prin analogie elevii citext un text si elaboreaza o compunere asemanatoare in care rezolva si o sarcina gramaticala ( ex Cititi textul..Elaborati o compunere asemanatoare si subliniati verbele la timpul..)

13

COMPUNEREA
DEF : Exercitiul prin care elevii suntinvitati sa adreseze si sa exprime , in scris, ideile asupra unei teme impuse sau liber alese. Pentru clasele I si a II a, momentele unei astfel de lectii sunt: 1. Recitirea textului 2. Intocmirea planului de idei 3. Dezvoltarea, oral, a fiecarei idei 4. Alcatuirea, oral, a unor variante de rezumat 5. Redactarea rezumatului 6. Autocontrolul 7. Audierea unor lucrari Tipuri de compuneri dupa programele scolare actuale: Pentru clasa a III a: Dupa un plan de idei Cu inceput dat Cu sfarsut dat Pe baza de cuvinte de sprijin

Pentru clasa a IV a: Dupa support vizual Dupa plan propriu de idei Pe baza de cuvinte si expresii date Cu titlu dat Compunere rativa libera ( cu dialog)

Lucrarile de specialitate grupeaza compunerile astfel: Comp p baza materialelor de sprijin ( ilustratii, tablouri, desene, imagini pe video, p pc) Comp pe baza de intrebari Comp cu inceput dat Cu sfarsit dat Cu unele cuvinte, expresii sau prop de sprijin Dupa plan de idei Dupa plan propriu de idei Dupa texte literare citite sau ascultate Pe baza observatiilor si impresiilor elevilor Comp libere comp corespondenta si cu destinatie oficiala ( scrisori functionale)

Demersul unei lectii de compunere:

1. Organizarea clasei 2. Asigurarea cadrului afectiv
14

3. Verificarea temei scrise 4. Trezirea interesului pentru lectia noua / motivarea pentru invatare elaborarea compunerilor porneste de la exercitii simple, care se complica pe masura ce elevii isi formeaza peiceperi si deprinderi, de aceea este nevoie de motivare pentru un nou effort intellectual. 5. Anuntarea temei compunerii daca este envoie ca elevii sa se pregateasaca pentru o noua compunere cu o serie de material, atunci tema compunerii se anunta din lectia anterioara; daca nu, se anunta in lectia de zi. 6. Anuntarea tipului de compunere care se va elabora si caracteristicile acestuia. Daca este prima lectie in care se elaboreaza un tip de compunere, atunci se insista asupra caracteristicilor , daca nu, acestea se reamintesc impreuna cu elevii. 7. Analiza materialului de sprijin elevii se familializeaza cu materialele de sprijin: lustratii; tablouri, desene imagini, cuvinte si expresii, propozitii, plan de idei. 8. Intocmirea planului de idei al compunerii la primele compuneri se intocmeste un singur plan de idei, iar dupa o serie de exercitiise pot intocmi mai multe planuri de idei referitoare a aceiasi tema si elevii vor dezvolta unul, la alegere.Astfel se pregatesc pentru compunerea libera , elaborand cat mai multe enunturi personale. In situatia copunerilor dupa material de sprijin acestea sugereaza emersul sau planul compunerii, incputul sau sfarsitul altor copuneri ofera prima sau ultima ide a planului. 9. Dezvoltarea oral a planului de idei in mai multe variante: la inceput variant cu variant, apoi, fiecare ide in mai multe variante. In felul acesta elevii isi aleg variant pe care o doresc si realizeaza compuneri personale, deoarece textul se definitiveaza prin efortul intellectual al fiecaruia. Pentru a evita redactarea asemanatoare a compunerilor, profesorul poarta o discutie cu elevul despre originalitatea /sinceritatea lucrarii. Titlul compunerii se stabileste inainte sau dupa elaborarea planului de idei. 10. Stabilirea criteriilor de elaborare si apreciere a compunerilor scrise: respectarea temei stabilite dezvoltarea corecta a planului de idei calitatea exprimarii folosirea expresiilor frumoase utilizarea dialogului, potrivit cerintelor stabilite asezarea in pagina a textului corectitudinea scrierii folosirea corecta a semenelor de punctuatie. Criteriile se scriu pe table sau pe o plansa sip e caiete. 11. Redactarea compunerii - activitate independent a elevilor, iar profesorul nu intervine decat in situaitii deosebite. Elevul trebuie lasat sa se exprime liber, sa-si expuna propriile sentimente, sa-si exerseze deprinderile de exprimare. Compunerea se elaboreaza in clasa, si daca nu se termina, se va continua acasa. Daca se apreciaza prin calificative, atunci se orgnizeaza doua lectii, una dupa alta in aceeasi zi. 12. Autocontrolul elevii recitesc ce au scris, indreapta eventualele greseli, urmaresc daca au respectat criteriile. 13. Analiza si aprecierea compunerilor aceasta are loc si daca se desfasoara o lectie si elevii au scris doar o parte din compunere. In aprecierile compunerilor se urmaresc criteriile stabilite si alte aspect care nu fac parte din acestea. Ultima apreciere o face profesorul, iar daca este cazul , cere refacerea compunerii.
15