1)Definitia notiunii de limba literara:-reprezinta aspectul normat si cultivat al unei limbi nationale, adica acea varianta a limbii nationale

caracterizata printr-un sistem de norme fixate in scris, care ii asigura o anumita stabilitate si unitate, precum si prin caracterul si aspectul ei ingrijit, cultivat. 2)Caracterul normat al limbii literare: Definitia normei literare in DSL: expresie conventionala la nivelul lb lit, a unui anumit uzaj lingv dominant, impusa cu o forta coercitiva mai mare sau mai mica. Caracteristicile normei literare privesc aspecte variate ale funtionarii sale sincronice/diacronice:a)caracter istoric-normele lit nu sunt imuabile,ci evolueaza in ist lb lit. b)caracter multiplu:norma lit este un ansamblu de norme,prescriptii care au in vedere diversele nivele ale limbii. C)caracterul supradialectal:norma lit este stabilita in fiecare lb lit, pe baza unui anumit dialect,fara a se confunda total cu aceasta. Caracterul normat al limbii se manifesta in toate compartimentele limbii: in fonetica, in gramatica, in lexic. Aspecte legate de fonetica(fonetisme)comune: pastrarea lui a etimologic in: basearaca,blastemat,blastimare,fameie-asimilare,nasip,parete,radica,rasipi,sparia 3)Aspecte legate de fonetica: Fonetismele divergente:apar in textele provenite din anumite regiuni,pot fi considerate norme ale exprimarii din zonele respective.Cele sudice se diferentiaza de cele nordice -mentinerea formelor etimologice fara anticiparea elem. palatal in : mane,pane,cane -preferinta pentru rostire dura a consoanelor radiale,a fricativei s, a africatelor ta si tz -pastrarea vocalelor anterioare dupa aceste consoane e destul de frecv mai ales in varianta lit banateana. Fonetisme specifice pt anumite variante lit de tip nordic: rotacismul-apare alternativ cu n pastrat si in varianta N moldoveneasca. -pastrarea fonetismului arhaic ni, n (nj,ni) caracteristic Banatului -labiodentala:f+iot alterneaza cu hi: trandahir; varianta N moldoveneasca, sporadic in varianta maramureseana. 4)Scrieri din sec XVI-XVII: cartile religioase-Catehism,Evanghelialul slavo-roman, Intrebare crestineasca-Tetra Evanghelul,Pravila,Apostolul,Cazania,Molitvenicul,Psaltirea,Liturghierul, Psaltirea slavo-romana,Cazania a doua 1581, inca o psaltire apare in 1588 editata de Serban,fiul lui Coresi, Condicele Voronetean,Psaltirea voroneteana,psaltirea kurmuzachi 5)Elemente privind morfologia subs in textele vechi rom: in sec XVI subs de decl a III a au desinenta e, exmpl: arame,pestere, lature- au tendinta de a trece la decl I : pestera,arama,latura- dar se mai pastreaza si forma pestere. In sec XVII formele de decl aIIa :arame,grindine,lature,pestere sunt puternic concurate de forme de decl I :arama, -apar oscilatii de gen la unele cuv imprumutate din slava sau turca: term sluga apare f rar ca masculin(un adeverit si credincios sluga), valdic-vladicuri -cele mai vechi texte rom consemneaz doar in mod exceptional folosirea prepozitiei pre pt marcarea Ac-ob direct la numele de pers pre tine am avut agiutoriu

-Vocativul masc in e cu desinenta atasata la f nearticulata a cuv se pastreaza in unele scrieri din multe reg: imparate,oame,invatatoare. -vocativul in ule nu apare deloc in textele rotacizante inafara de Psaltirea Kurmuzachi - tendinta de uniformizare a paradigmelor se constata in domeniul morfologiei subs la Coresi in cuv:maini,mainile. 6)Teorii privind epoca de formare a limbii rom lit.: a)Unii cercertatori au pus semnul egalitatii intre lb lit si lb creatiilor lit rom, plasand inceputurile inceputurile lb rom lit inaintea sec XV. Reprezentanti:Liviu Onu, Ion Godeanu. b)Lb rom lit s-a format abia in sec XIX in perioada constituirii natiunii dupa unire. Susutinatori: Al. Philipide,George Ivanescu,Gavril Istrate. C)Lb rom Lit dateaza din perioada primelor texte rom sec XVI. Aceasta a fost acceptata de majoritatea ling romanesti precum:Hasdeu, Al Rosetti,Ion Vianu,N.Iorga,Ovid Densusianu. 7)Teorii privitoare la graiurile care au stat la baza lb rom lit: a)Graiurile pe baza carora s-a format lb lit si cultura,al carei instrument de expresii a devenit Raportul dintre lb lit si graiuri variaza in timp. b)Graiul muntean: Hasdeu,Ovid Densusianu,Rosetti,PV Hanes, Al Graur,Boris Cazacu,Ion Coteanu. C)Graiul maramuresean:N Iorga,Sextil Puscariu-isi argumenteaza opinia prin prestigiul pe care primele texte rom l=au castigat. D) Lb rom lit ar fi un compromis intre toate graiurile daco-rom: Al Philipide, Giorgio Pascu,Iorgu Iordan,Gavril Istrate. 8)Teorii privind cauzele care au determinat folosirea lb rom in scrierile oficiale si in biserica: a)Teoria imboldului intern-sustine ca inceputurile scrisului rom se datoreaza unor fact sociali-politici si culturali interni- A.D Xenopol,Vianu,George Ivanescu. B)Teoria influentelor externe afirma ca rom au inceput sa scrie in lb lor datorita influentelor unor curente lit straine. C) Redactarea s-ar datora atat fac interni cat si celor externi. Ambii factori au contribuit in egala masura la folosirea lb rom in textele aparute in epoci dif, in locuri si in conditii dif. 9)Teorii privind morfologia adj: gol-f de pl goli prezenta in toate textele f pl al adj nou are f etimologica noaua superlativul adj se construieste pe langa foarte si cu adverbele mult,prea si vartos. 10)Teorii privind morfologia numeralului : colectiv imbii mostenit apare alaturi de amandoi; ambiineologism. Num. cardinal mie cu valoarea subs. e invariabil. Numeralul ordinal terminat in ea alterneaza cu cele terminate in e al doile,al treile 11)Teorii privind morfologia articolului: art hot proclitic are la GD masc formele: lu si lui=lu Pavel. La fem =ei ,ii= a ei noastre credinta,ii sara. Susbs D-zeu apare in condicele voronetean articulat cu art proclitic :lu Dumneteu, cat si enclitic.(asa slujesc D-zeului parintilor)Toate textele lit noteaza formele variante ale art posesiv a,ai,ale. Lucrarile care apar in Banat,Transilvania,Moldova, consemneaza frecvent si pe a invariabil.Formele invariabile sunt specifice textelor nordice,dar se intalnesc si forme variabile.Art adj cel,ce, e inlocuit uneori prin formele cela,ceaia,precedand un art adj articulat=Vasilia cela marele. La GD fem sg apar formele ceii,ceia=zise ceia mai mare,ceii mai mici. 12)Elemente privid morfologia verbului: Sec XVI si prima jum a sec XVII unele vb prezinta forme specifice altor conj decat cele in care se incadreaza lb actuala. O serie de vb derivate din adj si subs

apartin conj I,adancatu-derivat de la suf adanc, fericatu.In locul formelor reflexive de astazi apar uneori forme nereflexive si invers: a se cuteza,apare reflexiv a se domni- a domni,; a se domni- a se fagadui. Vb de conj a 3 si a 4 cu radicalul terminat in dentala(t,d,n,l,r)=AUDZ(auz)/sa audza; credz(crez), sa puie/spui. Interesante sunt unele forme din paradigma unor vb ca a fi si a sti. Intalnim forme de pers IIpl la indicativ prez care continua forma etimologica:sem-seti(gata sem a-l ucide, gata seti a-l ucide), siti-seti.Imperfectul- sincretismul pers I si III sg si pl care se caracterizeaza toate prin prez desinentei zero: eu,el,ei canta. Perfectul simplu-are o frecventa mult mai mare decat astazi,este vb despre textele relig, Se remarca prezenta formelor de pl pers I si II fara ra- noi aflam/noi aflaram, noi tinu/noi tinuram. Perfectul comp- la pers III sg auxiliarul este invariabil a:el au venit. Mai mult ca perf: forme sintactice cunoscute din latina care seamana cu cele de azi: eu cantase,tu cantaset,el cantase,noi cantasem,voi cantaseti,ei cantase.Alaturi de astea apar forme compuse: am fost cantat,am fost cugetat,am fost lasat,era venit,era zis,era mersi.Viitor: forme comp:a vrea+infinitiv,a vrea+conjunctiv(e mai putin frecvent- vor judet sa primeasca. A avea +infinitv-nu aveti a intelege,am a bea. Constructii cu viitorul vb a fi +gerunziu:voi fi batand,va fi avand.Imperativul negativ sau profibitiv-pers aII pl=infinitivul lung plus desinenta specifica- ti, de pers a IIpl: nu va semnarati,nu va castigarati,nu va fireti.Conditionalul-cele mai vechi texte rom noteaza inca forma sintetica de cond prez in toate textele terminate in-pers I sg:are,ere,ire(cantare,vedere,venire)Pers a II sg-ari,eri,iri. Pers a III sg-are,ere,ire. Pers I pl-are,ere,ire. Pers II pl:arit,eret,iret. Pers III pl:are,ere,ire