Emil Dinga

- Mucroeconomie -
- note de cors -
2
CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................ 2
1. CATEGORIILE SI INDICATORII MACROECONOMICI.......................................... 5
1.1. Categoriile macroeconomice.................................................................................... 5
1.2. Indicatorii macroeconomici...................................................................................... 9
1.3.Cteva consideratii metodologice .......................................................................... 12
1.4. Circuitul macroeconomic al veniturilor ................................................................. 14
1.5. Contabilitatea national.......................................................................................... 14
1.6. Balanta legturilor dintre ramuri ............................................................................ 19
2. CONSUM, ECONOMISIRE, INVESTITII.................................................................. 23
2.1. Extinderea ecuatiei echilibrului macroeconomic ................................................... 24
2.2. Functia consumului ................................................................................................ 25
2.2.1. Pe baza venitului curent (Keynes)................................................................... 25
2.2.1. Pe baza venitului permanent (Friedman) ........................................................ 27
2.3. Functia economisirii............................................................................................... 29
2.3.1. Construirea Iunctiei economisirii .................................................................... 29
2.3.2. Paradoxul economisirii.................................................................................... 30
2.4. Functia investitiilor ................................................................................................ 32
2.4.1. Tipologia investitiilor...................................................................................... 32
2.4.2. Investitia autonom ......................................................................................... 34
2.4.3. Multiplicatorul investitiei autonome ............................................................... 35
2.4.4. Optimul investitiei neautonome ...................................................................... 37
2.4.5. CoeIicientul q (Tobin) al investitiei ................................................................ 40
2.5. Acceleratorul consumului (cererii)......................................................................... 42
3. SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR .......................................................................... 44
3.1. Structura sistemului Iinanciar. Finantarea si reIinantarea...................................... 44
3.2. Structura sistemului bancar .................................................................................... 47
3.3. Creatia monetar .................................................................................................... 50
3.4. Monetizarea creditului. Multiplicatorul monetar ................................................... 51
3.5. Cererea de moned. Agregatele cererii de moned................................................ 55
3.6. OIerta de moned. Agregatele oIertei de moned.................................................. 58
3.7. Echilibrul pietei monetare ...................................................................................... 60
4. POLITICA FISCAL SI POLITICA MONETAR.................................................... 64
4.1. Politica Iiscal ........................................................................................................ 65
4.1.1. Conceptul de politic Iiscal ........................................................................... 65
4.1.2. Instrumentele politicii Iiscale.......................................................................... 66
4.1.3. Bugetul public ................................................................................................. 68
4.1.4. Modelarea politicii Iiscale............................................................................... 70
4.1.5. Curba LaIIer .................................................................................................... 75
4.1.6. Multiplicatorii Iiscali si bugetari ..................................................................... 76
4.1.7. Stabilizatorii Iiscali automati .......................................................................... 78
4.1.8. Macrostabilizarea prin politic Iiscal ............................................................ 79
4.2. Politica monetar.................................................................................................... 81
3
4.2.1. Conceptul de politic monetar....................................................................... 81
4.2.2. Instrumentele politicii monetare...................................................................... 82
4.2.3. Modelarea politicii monetare. Curba LM........................................................ 86
4.3. Echilibrul economic intern. Analiza IS LM........................................................ 88
4.4. Alegerea politicii guverbamentale 'optime.......................................................... 89
4.5. Ajustarea socurilor ................................................................................................. 91
5. INFLATIA SI SOMAJUL. CURBELE PHILLIPS...................................................... 93
5.1. InIlatia .................................................................................................................... 94
5.1.1. Ce este inIlatia. Cauzele inIlatiei..................................................................... 94
5.1.2. InIlatia prin cerere ........................................................................................... 96
5.1.3. InIlatia prin costuri si proIit ............................................................................ 98
5.1.4. InIlatia importat........................................................................................... 100
5.1.5. InIlatia structural ......................................................................................... 102
5.1.6. EIectele inIlatiei ............................................................................................ 102
5.1.7. InIlatia inertial ............................................................................................. 103
5.1.8. Varietti ale inIlatiei...................................................................................... 104
5.2. Somajul................................................................................................................. 105
5.2.1. Forta de munc principalul input ............................................................... 105
5.2.2. Conceptul de somaj ....................................................................................... 106
5.2.3. Tipologia somajului ...................................................................................... 107
5.2.4. Mecanismul de generare a somajului ............................................................ 109
5.2.5. Msurarea somajului ..................................................................................... 111
5.3.1. Curba Phillips pe termen scurt ...................................................................... 113
5.3.2. Curba Phillips pe termen lung....................................................................... 118
6. PIATA VALUTAR SI CURSUL DE SCHIMB...................................................... 126
6.1. Cererea de valut, oIerta de valut si cursul de schimb ....................................... 126
6.2. Perturbri si dezechilibre pe piata valutar .......................................................... 131
6.3. Mecanisme Iundamentale pe piata valutar ......................................................... 136
7. SCHIMBUL ECONOMIC INTERNATIONAL ........................................................ 139
7.1. Teoria pur a comertului international ................................................................. 139
7.1.1. Cstigurile din comertul international........................................................... 139
7.1.2. Teoria avantajului absolut (Adam Smith) ..................................................... 140
7.1.3. Teoria avantajului comparativ (David Ricardo)................................ ............ 144
7.1.4. Teoria nzestrrii cu Iactori (teoria HOS) ..................................................... 148
7.2. Comert, venituri si crestere economic n economia deschis............................. 152
7.2.1. Inegalitatea economic surs a diIerentelor de competitivitate economic152
7.2.2. Argumente pro si contra protectonismului.................................................... 158
7.2.3. Tipologia schimburilor economice internationale ........................................ 160
7.2.4. Tipologia protectiei economice..................................................................... 162
7.2.5. Specializarea national si protectionismul .................................................... 164
7.2.6. Curbele de transIormare si echilibrul economic ........................................... 166
7.2.7. Cresterea economic si distribuirea veniturilor............................................. 172
7.3. Politicile comerciale............................................................................................. 180
7.3.1. Conceptul si tipologia politicilor comerciale ................................................ 180
7.3.2. Politica comercial a importului ................................................................... 183
7.3.3. Politica comercial a exportului.................................................................... 194
4
7.3.4. Politici comerciale netariIare ........................................................................ 201
8. ECHILIBRUL ECONOMIC EXTERN...................................................................... 204
8.1. Balanta de plti externe si echilibrul economic ................................................... 204
8.1.1. Structura balantei de plti externe................................................................. 204
8.1.2. Mecanisme de echilibrare a balantei de plti externe ................................... 208
8.1.3. Structura balantei miscrilor de capital ......................................................... 217
8.2. Teoria economic a datoriei externe .................................................................... 218
8.2.1. Conceptul si structura datoriei externe.......................................................... 218
8.2.2. Fluxurile de capital si mprumutul public extern .......................................... 223
8.3. Modelarea echilibrului economic extern. Curba EE............................................ 240
8.5. Echilibrul economic global: analiza IS LM EE ........................................ 243
5
TEMA NR. 1
1. CATEGORIILE I INDICATORII MACROECONOMICI
1. Categoriile macroeconomice
2. Indicatorii macroeconomici
3. Cteva considera(ii metodologice
4. Circuitul macroeconomic al veniturilor
5. Contabilitatea na(ional
6. Balan(a legturilor dintre ramuri
1.1. Categoriile macroeconomice
Definijie: Prin categorii macroeconomice ntelegem acele concepte sau notiuni
economice care descriu sau Iac reIerire la Ienomene sau procese care se
desIsoar sau aIecteaz ansamblul economiei nationale
- categoriile macroeconomice nu este necesar s si cuantiIice sau msoare
numeric Ienomenele si procesele reIerite
Rolul categoriilor macroeconomice:
- stau la baza construirii indicatorilor macroeconomici
- stau la baza explicrii mecanismelor macroeconomice
- stau la baza construirii modelelor de echilibru si de crestere la nivel
macroeconomic
6
Principalele categorii macroeconomice sunt:
- cererea agregat (CA)
- oferta agregat (OA)
- venitul (Y)
- consumul (C)
- economisirea (S)
- investitiile (I)
- cheltuielile guvernamentale (G)
- consumul intermediar (Ci)
- consumul final (Cf)
- nivelul general al preturilor (P)
- amorti:area capitalului fix (A)
- exportul (X), importul (M) i soldul balantei comerciale (SBC)
Definijii:
- Cererea agregat (CA) reprezint suma algebric, n expresie valoric, a
tuturor cererilor de bunuri si servicii individuale, la nivelul economiei
nationale, pe o perioad determinat, de regul un an
- Oferta agregat (OA) reprezint suma algebric, n expresie valoric, a
tuturor oIertelor de bunuri si servicii individuale, la nivelul economiei
nationale, pe o perioad determinat, de regul un an
- Jenitul (Y) reprezint suma monetar care se constituie ca o contrapartid
valoric la Iluxurile materiale din economia national, pe o perioad
determinat, de regul un an
7
- Consumul (C) reprezint acea parte din venit utilizat, pe ansamblul
economiei, pentru satisIacerea nevoilor economice curente, pe o perioad
determinat, de regul un an
- Economisirea (S) reprezint acea parte din venit utilizat, pe ansamblul
economiei nationale, pentru satisIacerea nevoilor economice viitoare, pe o
perioad determinat, de regul un an
- Investitiile (I) reprezint acea parte din economisire utilizat, pe ansamblul
economiei nationale, pentru reIacerea deprecierii capitalului Iix sau pentru
cresterea acestuia, pe o perioad determinat, de regul un an
- Cheltuielile guvernamentale (G) reprezint consumul general al
institutiilor si autorittilor publice, centrale si locale, pe o perioad
determinat, de regul un an, n dou scopuri:
- cheltuieli cu investitiile publice
- cheltuieli cu achizitiile (cumprrile) publice
- Consumul intermediar (Ci) reprezint acea parte din produsul economic realizat
pe ansamblul economiei nationale, pe o perioad determinat, de regul un an,
care nu este utilizat pentru satisIacerea direct a nevoilor economice ci pentru
obtinerea altor bunuri care satisIac, n mod direct, nevoile economice
- Consumul final (C
f
) reprezint acea parte din produsul economic realizat pe
ansamblul economiei nationale, pe o perioad determinat, de regul un an,
utilizat pentru satisIacerea direct a nevoilor economice
- Nivelul general al preturilor (P) reprezint un pret mediu anual, pe ansamblul
economiei nationale, care cuprinde inIluenta tuturor preturilor individuale din
economie, ponderat cu cantittile produse din Iiecare bun economic
- Iie p
i
pretul bunului individual 'i si q
i
cantitatea bunului 'i
- atunci:
8
- Amorti:area capitalului fix (A) valoarea deprecierii anuale a capitalului Iix, pe
ansamblul economiei nationale, valoare care se recupereaz prin pretul de vnzare
a bunurilor
- Exportul (X) reprezint acea parte din produsul economic realizat pe ansamblul
economiei nationale, pe o perioad determinat, de regul un an, care este utilizat
pentru satisIacerea nevoilor economice ale altor economii nationale
- Importul (M) reprezint acea parte din produsul economic realizat de alte
economii nationale, care este utilizat pentru satisIacerea nevoilor economice ale
propriei economii nationale, pe o perioad determinat, de regul un an
- Soldul balantei comerciale (SBC) diIerenta valoric dintre export si import
Ecuajia echilibrului macroeconomic
1. OA CA
2. OA OA
int
OA
ext
Y M
3. CA CA
int
CA
ext
(C I G) X
4. Y M C I G X
5. SBC X M
6. Y C I G SBC
unde: C. consumul sectorului privat
I. investitiile Icute de sectorul privat
int. component intern; ext. component extern

=
=

=
n
1 i
i
n
1 i
i i
q
q p
P
9
1.2. Indicatorii macroeconomici
Definijie: Prin indicatori macroeconomici se ntelege expresia numeric a
categoriilor macroeconomice
1ipologie:
- indicatori macroeconomici ai productiei
- se reIer la cuantiIicarea valoric a Iluxurilor materiale din economie
- indicatori macroeconomici ai venitului
- se reIer la cuantiIicarea valoric a Iluxurilor monetare din economie
Indicatorii macroeconomici ai producjiei
1. Produsul intern global brut (PIGB)
- deIinitie: valoarea tuturor bunurilor si serviciilor realizate de Iactorii de
productie atrasi n economia national, pe o perioad determinat, de regul un an
2. Produsul intern brut (PIB)
- deIinitie: partea din PIGB care reprezint consum Iinal brut
- mod de calcul: PIB PIGB C
i
- Obs.: PIB se mai numeste si valoare adugat brut
3. Produsul intern net (PIN)
- deIinitie: partea din PIB care reprezint consumul Iinal net
- mod de calcul: PIN PIB A
- Obs.: PIN se mai numeste si valoare adugat net
10
4. Produsul national brut (PNB)
- deIinitie: valoarea adugat brut creat de Iactorii de productie
apartinnd subiectilor economici nationali
- mod de calcul: PNB PIB Vb
ex
Vb
in
unde: - Vb
ex
: valoarea brut a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici proprii n alte tri
- Vb
in
: valoarea brut a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici strini pe teritoriul national
5. Produsul national net (PNN)
- deIinitie: valoarea adugat net creat de Iactorii de productie
apartinnd subiectilor economici nationali
- mod de calcul: PNN PIN Vn
ex
Vn
in
unde: - Vn
ex
: valoarea net a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici proprii n alte tri
- Vn
in
: valoarea net a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici strini pe teritoriu national
Obs.: - Vn
ex
Vb
ex
A
ex
- Vn
in
Vb
in
A
in
NB: Indicatorii macroeconomici ai productiei se caracterizeaz prin urmtoarele
trsturi:
- sunt exprimati exclusiv valoric (monetar)
- se refer la fluxuri i nu la stocuri
- se refer numai la bunurile care sunt mrfuri
- se exprim in pretul pietei
11
Pretul pietei (P
p
). valoarea monetar ncasat de agentul economic productor n
urma tranzactiei economice
Costul Iactorilor (
Iact
C ): valoarea monetar care recompenseaz, n Iinal,
activitatea economic depus de productor
b ind p Iact
Sv I P C + =
unde: -
ind
I sunt impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.
- Sv
b
sunt subventii bugetare
Indicatorii macroeconomici ai venitului
1. Jenitul national (JN)
- deIinitie: venitul total realizat n economia national, pe o perioad
determinat, de regul un an, si care este ncasat de totalitatea subiectilor economici din
economie
- mod de calcul: VN PNN
ind
TI TSv
b
unde:
ind
TI este totalul impozitelor indirecte
TSv
b
este totalul subventiilor bugetare
2. Jenitul personal (JP)
- deIinitie: venitul Iinal indivizilor din economia national, pe o perioad
determinat, de regul un an
- mod de calcul: VP VN V
I
Cs Tr
unde: V
I
sunt veniturile Iirmelor (ex., proIiturile)
Cs sunt contributiile sociale de orice Iel
Tr sunt transIeruri (plti de transIer)
12
2. Jenitul disponibil (JD)
- deIinitie: venitul Iinal care rmne la dispozitia indivizilor, pentru a Ii
utilizat pentru consum si economisire
- mod de calcul: VD VP TI
d
- Tapo
unde: TI
d
este totalul impozitelor directe
Tapo este totalul altor prelevri obligatorii
1.3. Cteva consideraJii metodologice
Jalori nominale vs valori reale
- Indicatorii macroeconomici exprimati n preturile Iiecrui an se numesc
indicatori valori nominali
- indicatorii valorici nominali includ si inIluenta inIlatiei
- Pentru a asigura comparabilitatea n timp a indicatorilor macroeconomici,
se calculeaz indicatorii macroeconomici reali
- Indicatorii macroeconomici reali se determin cu ajutorul deIlatorului (de
regul se Ioloseste deIlatorul PIB D
PIB
)
- DeIlatorul PIB reprezint rata general a cresterii preturilor n economia
national pe o perioad determinat, de regul un an
Jalori potenjiale vs valori actuale
- Produsul activittii economice poate Ii potential sau actual
baz de anul pret
i
i anul pret
i
real
i
al min no
i
PIB
PIB
PIB
PIB
PIB
D = =

PIB
al min no
real
D
PIB
PIB =
13
- produsul potential se reIer la mrimea maxim a acestuia (posibil de
obtinut n conditiile utilizrii complete a Iactorilor de productie)
- produsul actual se reIer la mrimea eIectiv a acestuia (n Iunctie de
conditiile concrete de utilizare a Iactorilor de productie)
- diIerenta dintre produsul potential si produsul actual se numeste ecart
Ex.: ecartul PIB PIBpotential PIBactual L* . w* - L
eI
. w
eI
unde L este Iorta de munc, w este productivitatea medie a muncii, semnul
'* indic valoarea maxim iar 'eI nseamn valoarea eIectiv
Jalori economice vs valori financiare
- Indicatorii macroeconomici prezentati au contrapartide Iinanciare
- n analizele concrete, valorile economice si cele Iinanciare sunt
intersanjabile
- Cteva echivalente valorice:
Expresia economic Expresia Iinanciar
PIB Consumul Iinal (valoare adugat brut)
PNB Utilizarea Iinal
PIN Valoare adugat net
PNN Venit national
14
1.4. Circuitul macroeconomic al veniturilor
Guvern
Restul
lumii
Sector
privat
P

B
T
Tr
V
D
C
S

C +
G
C+ + G
M
C
+

+
G
-
M
X
Figura 1. Circuitul macroeconomic al veniturilor
1.5. Contabilitatea naJional
Definijie: Sistemul contabilittii nationale este un sistem de evident valoric a
Iluxurilor economice, n expresie monetar, la nivelul economiei nationale,
destinat s determine indicatorii macroeconomici
Sistemul contabilitjii najionaleare trei componente:
a) sectoarele institutionale
b) sistemul conturilor nationale
c) sistemul operatiunilor contabile
15
(a) Sectoarele institutionale
- reprezint agregri ale agentilor (subiectilor) economici sau a categoriilor de
agenti economici, pe criteriul unittii de Iunctie si de surse ale resurselor
- sectoarele institutionale sunt prezentate, dup cete dou criterii, n tabelul
urmtor:
OBS: unii autori nu retin n mod distinct persoana Iizic, incluznd-o la menaje
Figura 2. Sectoarele institujionale din economie
(b) Sistemul conturilor nationale
- reprezint o machet a economiei nationale care nregistreaz toate Iluxurile
reale si Iinanciare, ntr-un mod coerent, corelat si echilibrat
- Iiecrui sector institutional i se asociaz un numr de 6 conturi:
Denumire agent
economic
Sursa venitului Functia economic
Persoan Iizic
- salarii si alte venituri din munc
- ajutoare sociale
- ncasri din vnzri de bunuri
- consum de bunuri si servicii comerciale si
non-comerciale
- productie de bunuri si servicii comerciale si
necomerciale
Menaj
(gospodria)
- salarii si alte venituri din munc
- ajutoare sociale
- ncasri din vnzri de bunuri
- consum de bunuri si servicii comerciale si
non-comerciale
- productie de bunuri si servicii comerciale si
necomerciale
Societate non-
Inanciar
ncasri din vnzarea de bunuri si
servicii non-Iinanciare
productie de bunuri si servicii non-Iinanciare
Societate
Iinanciar-bancar
- ncasri din angajamente
contractuale
- prime contractuale
- colectarea si redistribuirea disponibilittilor
Iinanciare
- garantarea acoperirii riscurilor
Administratie
privat
- contributii benevole
- ncasri din vnzarea serviciilor
servicii non-comerciale sau comerciale, Ir
scop lucrativ
Administratie
public
prelevri obligatorii de la ceilalt i
agenti economici
- servicii non-comerciale
- redistribuirea venitului national
Restul lumii - surse interne si externe
- consumator si productor de bunuri si servicii
comerciale si necomerciale
16
1. Contul productiei.
- Iunctie: nregistreaz ansamblul productiei economice
- resurse: PIGB
- utilizri: C
i
- sold: PIB (valoarea adugat brut)
2. Contul de exploatare.
- Iunctie: nregistreaz repartitia primar veniturilor n economie
ntre agentii economici participanti la procesul de
productie
- resurse: - valoarea adugate brute
- subventii de exploatare primite
- utilizri: - remuneratie pentru munc
- dobnzi
- impozite (cu exceptia TVA)
- chirii etc.
- sold: excedent brut de exploatare (EBE)
3. Contul venitului.
- Iunctie: nregistreaz redistribuirea repartitiei primare
- resurse: - EBE
- venitul propriettii, primit
- venitul Iirmei (dobnzi, dividende primate etc.)
- despgubiri primite
17
- utilizri: - venituri ale propriettii, pltite
- venituri ale Iirmei, pltite
- prime nete de asigurare
- alte transIeruri curente, pltite
- impozite asupra proIitului si asupra patrimoniului
- sold: venitul brut disponibil (VBD)
4. Contul de utili:are a venitului.
- Iunctie: nregistreaz modul de utilizare a venitului brut
disponibil
- resurse: - VBD
- utilizri: - consum
- economisire
- sold: economisirea brut
5. Contul de capital.
- Iunctie: nregistreaz modul de utilizare a economisirii brute si a
transIerurilor de capital primite
- resurse: - economisirea brut
- transIeruri de capital primite
- utilizri: - Iormarea brut a capitalului Iix
- cresterea stocurilor
- achizitii nete de terenuri si active Iinanciare
- transIeruri de capital cedate
18
- sold: capacitate de Iinantare sau nevoie de Iinantare, dup caz
6. Contul financiar.
- Iunctie: nregistreaz modul de Iinantare a nevoii de Iinantare sau
modul de utilizare a capacittii de Iinantare, dup caz
- resurse: - capacitate de Iinantare
- utilizri: - nevoie de Iinantare
- sold: volumul angajamentelor Iinanciare sau, dup caz, al
creantelor
Legtura dintre cele 6 conturi nationale, pentru un sector institutional oarecare
este urmtoarea:
Contul produciei Contul de exploatare
U R
S
Contul venitului Contul de utilizare a venitului
Contul capitalului Contul financiar
R U
S
R U
S
R
U
S
R U
S S
NF CF
Figura 3. Circulajia informajiilor ntre conturile najionale
19
(c) Sistemul operatiunilor contabile
- exist trei categorii de operatiuni contabile
1. operatiuni contabile privind bunurile si serviciile
- productie, consum, Iormarea brut a capitalului, importuri,
exporturi
2. operatiuni privind repartitia
- legate de productie: salarii, subventii, impozite
- legate de capital: drepturi de succesiune, ajutoare n investitii etc.
.- alte operatiuni de repartitie a veniturilor: venituri ale propriettii,
operatiuni de asigurare, cotizatii si prestatii sociale etc.
3. operatiuni Iinanciare
- pun n legtur capacittile de Iinantare cu nevoile de Iinantare
- o anumit operatiune poate Ii urmrit Iie pe toate conturile
nationale Iie pentru toate sectoarele institutionale
- n Ielul acesta rezult tabloul operatiunilor Iinanciare (TOF)
1.6 . BalanJa legturilor dintre ramuri
Balanta legturilor dintre ramuri (BLR) reprezint o matrice cu dubl intrare,
structurat pe patru cadrane:
- cadranul I. cuprinde consumul intermediar, ca Iluxuri valorice ntre toate
ramurile economiei nationale, luate dou cte dou, la intersectia liniilor cu coloanele
matricei: x
ij
20
- cadranul II. cuprinde utilizarea Iinal a productiei Iiecrei ramuri a economiei
nationale, Iormat din: consumul Iinal (CI), Iormarea brut a capitalului Iix (K), cresterea
stocurilor (DS), export (X)
- cadranul III. cuprinde utilizarea Iactorilor de productie (salarii W, respectiv
amortizare A) si a importurilor (M)
- cadranul IJ. cuprinde redistribuirea veniturilor n economie (mai putin utilizat
n analiza macroeconomic)
BLR este structurat astIel:
Utilizarea Iinal
1
R
2
R .
n
R
CI K S A X
TOTAL
1
R
11
x
12
x .
n 1
x CI
1
K
1
1
S A X
1
T
1
2
R
21
x
22
x .
n 2
x CI
2
K
2
2
S A X
2
T
2
. . . . . . . . . .
n
R
1 n
x
2 n
x .
nn
x CI
n
K
n n
S A X
n
T
n
W W
1
W
2
. W
n
A A
1
A
2
. A
n
VAB
M M
1
M
2
. M
n
TOTAL T
1
T
2
. T
n
Figura 4. Balanja legturilor dintre ramuri
21
- pentru Iiecare linie se poate scrie:
- pentru Iiecare coloan se poate scrie:
- conditia de echilibru generale va Ii:
- s Iacem cteva notatii:
unde:
ij
o se numeste coeIicient tehnologic: arat cte unitti din productie
ramurii 'I sunt utilizate de ramura 'j
i
Y reprezint utilizarea Iinal a ramurii 'i
- s notm cu A matricea coeIicientilor tehnologici si cu T vectorul
productiei totale. Atunci se poate scrie:
- pe baza notatiilor anterioare se poate scrie:

=
= + A + + +
n
1 j
i i i i i ij
T ) X S K CI x (

=
= + + +
n
1 i
j j j j ij
T ) M W A x (

= = = = = =
+ + + = + A + + + =
n
1 i
n
1 j
n
1 j
n
1 i
j j j ij i i i i ij
n
1 i
i
n
1 j
) M W A x ( ) X S K CI (x T Tj
j
ij
ij
T
x
= o
i i i i i
X S K CI Y + A + + =
|
|
|
|
|
.
|

\
|
o o o
o o o
o o o
=
nn 2 n 1 n
n 2 22 21
n 1 12 11
...
... ... ... ...
...
...
A
|
|
|
|
|
.
|

\
|
=
n
2
1
T
...
T
T
T
|
|
|
|
|
.
|

\
|
=
n
2
1
Y
...
Y
Y
Y
22
- matricea (E A) se numeste matrice LeontieI
- matricea (E A)
-1
se numeste matricea cheltuielilor totale
T Y T A = +
( ) ( ) Y A E T Y T A - E Y T A T E
1
= = =

23
TEMA NR. 2
2. CONSUM, ECONOMISIRE, INVESTI|II
1. Ecua(ia echilibrului macroeconomic
2. Func(ia consumului
2.1. Pe baza venitului curent (Keynes)
2.2. Pe baza venitului permanent (Friedman)
3. Func(ia economisirii
3.1. Construirea func(iei economisirii
3.2. Paradoxul economisirii
4. Func(ia investi(iilor
4.1. Tipologia investi(iilor
4.2. Func(ia investi(iei autonome
4.3. Multiplicatorul investi(iei autonome
4.4. Optimul investi(iei neautonome
4.5. Coeficientul q (Tobin) al investi(iilor
5. Acceleratorul consumului (cererii)
24
2.1. Extinderea ecuaJiei echilibrului macroeconomic
Echilibrul macroeconomic se produce atunci cnd cererea agregat de bunuri si
servicii (CA) este egal cu oIerta agregat de bunuri si servicii (OA)
Din cursul nr. 1, ne amintim relatia care d echilibrul macroeconomic:
Y C I G S
BC
unde: Y este oIerta agregat (venitul total din economie)
C este consumul sectorului privat
I este investitia sectorului privat
G este cheltuiala guvernamental
S
BC
este soldul balantei comerciale (S
BC
X M)
Ecuatia precedent este valabil pentru cazul n care n economie exist stat - (G)
si economia respectiv este deschis (are relatii economice cu restul lumii) - (S
BC
)
Ecuatia se poate rescrie si n variante simpliIicate:
- varianta unei economii nchise, 'dotate cu stat:
Y C I G
- varianta unei economii nchise si Ir stat:
Y C I
- varianta unei economii nchise, Ir stat si n care ntregul venit este utilizat
pentru consumul curent:
Y C
Echilibrul macroeconomic se poate rescrie pornind de la egalitatea care trebuie s
existe ntre iesiri si intrri de moned:
25
Ieyiri C S T C I G X M Intrri
unde cu T s-au notat impozitele si taxele
Relatia de mai sus se poate rescrie astIel:
(S I) (T G) (X M)
unde: (S I) reprezint economisirea net a sectorului privat
(T G) reprezint excedentul bugetului de stat
(X M) reprezint excedentul balantei comerciale
2.2. FuncJia consumului
2.2.1. Pe baza venituIui curent (Keynes)
Teoria consumului pe baza venitului curent (venitul eIectiv ncasat pe perioada
analizat) a Iost propus de economistul englez John Maynard Keynes
Punctul de plecare n construirea Iunctiei consumului (C) este conceptul de
nclinatie spre consum
Definijie: nclinatia medie spre consum ( ) arat cte unitti de consum revin la
o unitate de venit disponibil:
C / Y
Definijie: nclinatia marginal spre consum ( o) arat cu cte unitti se modiIic
consumul atunci cnd venitul disponibil se modiIic cu o unitate:
o AC / AY sau, n cazul continuu, o dC / dY
26
Definijie: consumul incompresibil (N) este acel consum realizat la venit
disponibil nul (absolut necesar)
Pe baza elementelor de mai sus, se poate construi Iunctia consumului:
din o dC / dY, rezult dC o
.
dY, de unde, prin integrare, obtinem:
} }
o = Y dC , de unde: C o
.
Y N
Observatii:
- este vorba despre Iunctia de consum n cazul unei economii nchise si Ir stat
- este vorba despre o Iorm simpliIicat, si anume liniar a Iunctiei de consum
- aceasta rezult din Iaptul c avem un polinom de gradul 1 (puterea la
care este ridicat Y este 1)
- 0 o 1, prin deIinitie (consumul creste odat cu cresterea venitului, dar mai
ncet dect aceasta din urm)
Tem de seminar: S se stabileasc o relatie matematic ntre nclinatia medie si cea
marginal spre consum, Iolosind elasticitatea
Pe baza ecuatiei Iunctiei de consum se poate determina venitul de echilibru la
nivelul economiei nationale:
Y C, de unde: Y o
.
Y N, de unde: Y
e
C
N / (1 o)
Observatii:
- venitul de echilibru depinde direct proportional att de consumul incompresibil
ct si de nclinatia marginal spre consum
(Y
e
)`
N
(1 o) ~ 0, respectiv (Y
e
)`
o
N / (1 o)
2
~ 0
27
- din punct de vedere graIic, venitul de echilibru se Iormeaz n punctul de
intersectie dintre curba consumului si prima bisectoare a sistemului de coordonate (Y,
C)
Y
C
N
C

Y
+
N
o
E
Y
e
Y
1
Y
1
C
1
Dezeconomisire
Y
2
C
2
Y
2
Economisire
Y

C
Figura 5. Funcjia liniar a consumului. Procesele de economisire yi dezeconomisire
2.2.1. Pe baza venituIui permanent (Friedman)
Functia consumului pe baza venitului permanent a Iost propus de economistul
american Milton Friedman
Definijie: venitul permanent este acel venit mediu pe termen lung, Iormat din
averea prezent si din venitul cstigat n prezent si n viitor
- o deIinitie echivalent: venitul care, consumat, nu reduce averea
28
n acest caz, va exista o relatie de proportionalitate ntre consum si venitul
permanent
Dac notm cu Y
P
venitul permanent si cu o nclinatia marginal spre consum
din venitul permanent (aceeasi ca n cazul venitului curent), atunci:
C o
.
Y
P
Dar Y
P
i
Y
i-1
k
.
(Y
i
Y
i-1
)
unde: cu 'i s-a notat anul iar cu k s-a notat un coeIicient de evaluare a cresterii
venitului curent n Iunctie de diIerenta dintre venitul anului 'i si venitul anului 'i-1
(0 k 1)
Deci:
C
i
o
.
Y
P
i
o
.
|Y
i-1
k
.
Y
i
k
.
Y
i-1
| o
.
k
.
Y
i
o
.
(1-k)
.
Y
i-1
Observatii:
- pentru Y
i
Y
i-1
, C
i
o
.
Y
i
, deci se revine la Iunctia consumului pe baza
venitului curent
- pentru Y
i
diIerit de Y
i-1
, nclinatia marginal spre consum n raport de venitul
curent pe baza Iunctiei de consum pe termen lung (pe baza venitului permanent) este
mai mic dect n cazul nclinatiei marginale spre consum pe baza Iunctiei de
consum pe termen scurt (pe baza venitului curent): o
.
k o, (k 1)
29
2.3. FuncJia economisirii
2.3.1. Construirea func|iei economisirii
Functia economisirii va Ii derivat n cadrul teoriei consumului pe termen scurt
(pe baza venitului curent)
S relum ecuatia echilibrului macroeconomic:
C S T C I G X M
- dac eliminm relatiile economice externe (X M) si statul (T G), atunci
echilibrul macroeconomic poate Ii scris Iie ca Y C I, Iie ca Y C S
Din ultima relatie se obtine: S Y C
nlocuind Iunctia de consum, rezult:
S Y o
.
Y N (1 o)
.
Y N |
.
Y N
unde: | este nclinatia marginal spre economisire ( Y / S A A = |
Observatii:
- Iunctia de economisire este tot o Iunctie liniar, deoarece Y este ridicat la
puterea 1 (avem un polinom de gradul 1)
- prin deIinitie, 0 | 1 (| 1 o) si o | 1
- ( N) reprezint dezeconomisirea Icut la venit curent nul; ea este o
dezeconomisire necesar, n mod similar cu conceptul de consum necesar (N)
- venitul de echilibru se determin astIel: S 0, adic:
|
.
Y N 0, de unde: Y
e
S
N / | N / (1 o) Y
e
C
30
- si din punct de vedere graIic, curba economisirii va Ii construit plecndu-se de
la curba consumului:
S
-N
S

Y
-
N
|
De:economisire
Economisire
Y
C
C

Y
+
N
o
N
Y
e
E
Y
1
Y
1
Y
2
Y
2
C
1
C
2
Dezeconomisire
Economisire
Y

C
Figura . Construirea funcjiei liniare a economisirii
2.3.2. ParadoxuI economisirii
Enunjul paradoxului economisirii: cresterea economisirii globale are ca eIect
reducerea economisirii globale
- este un caz particular al erorii de compozitie (sau de agregare): ceea ce
este valabil la nivel individual poate s nu Iie valabil la nivel agregat
31
Explicajia paradoxului:
Din egalitatea care constituie ecuatia de macroechilibru, Ir stat si Ir relatii
economice externe:
Y C S, respectiv Y C I
rezult: C S C I, de unde: S I
Asadar, echilibrul macroeconomic se produce atunci cnd tot ceea ce se
economiseste se si investeste
Din punct de vedere graIic, echilibrul se va produce n punctul de intersectie
dintre curba economisirii si curba investitiilor
- de notat c avem n vedere investitiile autonome (cele care nu depind de nivelul
venitului disponibil)
- aceasta nseamn c curba investitiilor va Ii o dreapt paralel la axa abscisei,
pe care se msoar venitul disponibil
dat. Y Fie
1 2 1 2 1 2
1 2 1 2 1 2
S S Y Y C C
S S
< < <
o < o | > | >
timp de interval anumit un - ntr produce se Ienomen acest , desigur
32
Y
S
S
1
N
1
Y
1
e
S
2
N
2
Y
2
e
I
Figura 7. Rezolvarea grafic a paradoxului economisirii
2.4. FuncJia investiJiilor
2.4.1. TipoIogia investi|iiIor
Definijie: investitia poate Ii privit sub trei aspecte:
- o sum monetar cheltuit pentru recuperarea sau cresterea capitalului Iix sau a
stocurilor din economie
- un proces economic, Iinanciar, organizatoric etc. prin care o sum monetar este
investit (proces investitional)
- rezultatul procesului investitional (obiectivul de investitii)
33
1ipologie: trei criterii sunt relevante pentru clasiIicarea investitiilor:
- natura investitiei
- legtura investitiei cu venitul
- scopul investitiei
Dup natura investitiei:
- investitie real (Ir): investitia are ca rezultat Iormarea de active reale
(capital real, Iizic)
- investitie Iinanciar (de portoIoliu) (II): investitia are ca rezultat
achizitionarea de titluri Iinanciare
Dup legtura investitiei cu venitul:
- investitie autonom (Ia): investitia se realizeaz independent de venit (este
rigid n raport cu venitul)
- este speciIic investitiilor guvernamentale (din G)
- investitie neautonom (Ina): investitia este o Iunctie de venit
- este speciIic investitiilor private (din I)
Dup obiectivul investitiei:
- investitie brut (Ib): investitie care are drept obiectiv nlocuirea deprecierii
Iizice a capitalului Iix existent concomitent cu cresterea net a capitalului
Iix
- este Iormat din: - amortizare : A
- investitie net : DK
- investitie net (In): investitie care are drept scop cresterea net a
capitalului Iix din economie: AK
34
Rezult: Ib In A
2.4.2. Investi|ia autonom
Investitia autonom este realizat, n special, de ctre sectorul public (partea de
investitii din G cheltuielile guvernamentale)
- rezult: Ia I(Y), cu I`
Y
0
- din punct de vedere graIic, investitia autonom este o dreapt paralel la axa
venitului
- investitia autonom st la baza eIectului de multiplicare cheltuielilor n
economie
Y
Ia
Ia
Figura 8. Imaginea grafic a investijiei autonome
35
2.4.3. MuItipIicatoruI investi|iei autonome
Definijie: multiplicatorul investitiei autonome (m
Ia
) arat cu cte unitti creste
venitul n economie atunci cnd investitia autonom creste cu o unitate
- el este o mrime marginal
- se calculeaz astIel: m
Ia
AY / AIa sau, n cazul continuu:
m
Ia
Y`
Ia
Formula multiplicatorului investitiei autonome se poate demonstra n dou cazuri:
- cazul static
- cazul dinamic
1. Cazul static
- Y C I
- deci Y AY C AC I AI
- cum Y C I, rezult imediat c AY AC AI
- s mprtim ambii membrii ai egalittii prin AY:
1 ( AC / AY) ( AI / AY)
- dar AC / AY o, iar AI / AY 1 / m
Ia
- asadar: 1 o (1 / m
Ia
), de unde:
m
Ia
1 / (1 o) 1 / |
2. Cazul dinamic
- n anul '0 nu se consum nimic din venit, tot venitul investindu-se
- n anii urmtori (1,2,.,n), nu se mai investeste nimic din venit, consumndu-se
ntregul venit plus venitul adus de investitia initial
36
- ca urmare a acestui rationament, investitia autonom este considerat de
natura unui impuls investitional
Vom avea, deci:
Anul Y C I
0 Y
0
- dI dY
0
1 dY
1
dI dI dY
1
o = o -
2 dI dY
2
o = dI dY
2
2
o = o -
3 dI dY
2
3
o = dI dY
3
3
o = o -
. . . .
n-1 dI dY
2 n
1 n
o =

dI dY
1 n
1 n
o = o

-
n dI dY
1 n
n
o =

dI dY
n
n
o = o -
Total dY
1
dY
2
.dY
n
dI dC
1
. dC
n-1
dI
Figura 9. Schema dinamic a multiplicatorului investijiei autonome
Cresterea total a venitului, pe ntreaga perioad, va Ii:
trecnd la limit, rezult:
( )
o
o
= o + + o + o + =
= o + + o + o + = =

1
1
dI ... 1 dI
dI ... dI dI dI dY dY
n
1 n 2
n 2
n
0 i
i ) n , 1 (
|
=
o
=
o
o

1
1
1
1
1
n
n
lim
1
1
dI
dY
m
1
dI dY
Ia
>
|
= =
|
=
37
Y
CA
45
0
C
A

Y
Y
0
E
0
IdI
C
Y
1
E
1
dY
dI
C+dI
m dY/dI
Ia
Figura 1. Determinarea grafic a multiplicatorului investijiei autonome
2.4.4. OptimuI investi|iei neautonome
Fie dou momente (anul 1, respectiv anul 2) ntre care un investitor privat doreste
s realizeze un arbitraj optim ntre partea din venit pe care o consum si partea din
venit pe care o investeste n primul an
Ipotezele metodologice sunt urmtoarele:
- n primul an se investeste o parte din venit si o parte se consum
- n anul 2 nu se mai investeste, ntreg venitul este consumat la care se adaug
venitul adus de investitia din primul an
38
Datele sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Anul y c i
1 y
1
c
1
i
2 y
2
c
2
-
- consumul n anul 1 va Ii: c
1
y
1
i; de aici rezult: i y
1
c
1
- consumul n anul 2 va Ii: c
2
y
2
I(i) y
2
I(y
1
c
1
)
- aceast relatie se numeste restrictia bugetar a investitorului
- I(i) este o Iunctie de productie, deci: I` ~ 0, I`` 0 si I(0) 0
- s reprezentm graIic restrictia bugetar: c
2
h (c
1
)
- pentru c
1
0, rezult c
2
y
2
I(y
1
) ~ y
2
(pentru c I ~ 0)
- pentru c
1
y
1
, rezult c
2
y
2
(pentru c I(0) 0)
- c
1
min
0; c
1
max
y1; c
2
min
y
2
; c
2
max
y
2
I(y
1
)
0 ' I ) 1 ( ' I
c
c
1
2
< = =
c
c
0 ' ' I ) 1 ( ' ' I
c
c
2
1
2
2
< = =
c
c
1 2
c cu raport n concav si d descrescn este c curba , deci
39
c
1
c
2
y
1
y
2
C
ur
ba
o
p
o
r
t
u
n
i
t

i
l
o
r
d
e
p
l
a
s
a
m
e
n
t
y + f(y )
2 1
(y , y )
1 2
Figura 11. Reprezentarea grafic a restricjiei bugetare a investitorului neautonom
n conditiile restrictiei bugetare, investitorul privat trebuie s-si maximizeze o
Iunctie de utilitate intertemporal: U(c
1
, c
2
)
Pentru aceasta, vom construi lagrangeanul corespunztor:
L(c
1
, c
2
) U(c
1
, c
2
)
.
|(c
2
y
2
I(y
1
c
1
)|
unde termenul stng este rata utilittii marginale a consumului iar termenul drept
este rata marginal a investitiei
1 ' I
' U
' U U'
' I
' U
U'
0 ' U
0 ' I U'
0
c
L
0
c
L
2
2 1
2
1
2
1
c
c c
c
c
c
c
2
1
=

= +
= +

=
c
c
=
c
c
40
c
1
c
2
y
2
y
1
C
u
rb
a
o
p
o
r
t
u
n
i
t

i
l
o
r
d
e
p
l
a
s
a
m
e
n
t
c`
1
1 ' I
' U
' U U'
2
2 1
c
c c
=

E
y + f(y )
2 1
U(c , c )
1 2
y + f(y - c
2 1 1
*
)
(y , y )
1 2
Figura 12. Optimul grafic al investijiei neautonome
2.4.5. CoeficientuI q (Tobin) aI investi|iei
Conjinut: raportul dintre valoarea de piat a unei investitii (Iirme) si costul de
nlocuire (achizitie) a investitiei (capitalului):
q Vp / V
unde: Vp este valoarea de piat a capitalului (generat de capitalizarea
bursier)
V este valoarea de nlocuire (achizitie) a capitalului
Funcjionare: pentru q ~ 1, va exista un impuls spre investitii iar pentru q 1 va
exista un impuls spre dezinvestitii
41
S Iacem cteva rajionamente:
- Iie o Iunctie de productie aIerent investitiilor: y I(K)
- Iie costul de achizitie al capitalului (echipamentului): K
- proIitul va Ii: H I(K) K r
.
K (unde r este rata dobnzii la creditul necesar
achizitionrii de capital)
- proIitul maxim se va produce pentru: H`
K
0, adic I` 1 r
- dar I` este chiar venitul marginal al investitiei, iar (1r) este
chiar costul marginal al investitiei (costul de oportunitate)
- atunci: q I` / (1r)
- la echilibru (q 1) vom avea conditia: I` (1r)
- dar aceasta este chiar valoarea prezent a venitului marginal
Modelul poate Ii completat cu costul de instalare a echipamentului (g este costul
marginal al instalrii echipamentului)
- n acest caz, relatia lui H devine:
H I(K) K
.
(1r)(1g)
- din conditia de maximizare a proIitului, se obtine:
q I` / |(1r)(1g)|
- la echilibru, avem: q 1, de unde: I` (1r)(1g), de unde:
I` / (1r) (1g)
adic: valoarea prezent a venitului marginal al investitiei trebuie s Iie
egal cu costul de oportunitate al investitiei (achizitionare plus instalare)
42
2.5. Acceleratorul consumului (cererii)
Fie o Iunctie de productie care depinde doar de capital:
S punem conditia de optim al investitiei, pe baza teoriei q a investitiei:
dar, I` (1r) (neglijm costurile de instalare)
atunci:
Se poate construi si un accelerator Ilexibil, care s ia n considerare si anticipatiile
precum si rezultatul analizelor privind perioadele trecute
S notm:
- I
nt
: investitia necesar n anul t
- K
nt
: capitalul necesar n anul t
- Kd
t-1
: capitalul disponibil n anul t-1
- I: coeIicientul capitalului (constant): I K
t
/ Y
t
o
= = K A ) K ( I Y
K
Y
K A ' I
1
o
= o =
o
Y Y
r 1
K r 1
K
Y
=
+
o
= + =
o
=
+
o
r 1
notat a - s unde
( ) Y I Y I K I A = A = A =
simplu rul accelerato este unde
dK) I deoarece dK/dY, (
i capitalulu al marginal ul coeIicient chiar este , Iapt de
= =

43
- a: coeIicient de corectie a nevoii de capital
Atunci se poate scrie:
( ) ( )
1 t
d t
1 t
d t
1 t
d
t
n
t
n
K a Y a
K Y a K K a I

=
= = =
Ilexibil rul accelerato este a unde
44
TEMA NR. 3
3. SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR
1. Structura sistemului financiar. Finan(area yi refinan(area
2. Structura sistemului bancar
3. Crea(ia monetar
4. Monetizarea creditului. Multiplicatorul monetar
5. Cererea de moned. Agregatele cererii de moned
6. Oferta de moned. Agregatele ofertei de moned
7. Echilibrul pie(ei monetare
3.1. Structura sistemului financiar. FinanJarea i refinanJarea
Definijie: Sistemul Iinanciar-bancar (SFB) cuprinde totalitatea institutiilor,
normelor si procedurilor de organizare si Iunctionare a monedei, ntr-un sistem
economic
SFB constituie ceea ce se numeste economia simbolic (economia caracterizat
de Iluxuri valorice, ca si contrapartide la Iluxurile materiale din economia real)
SFB cuprinde dou componente:
- sistemul bancar
- sistemul financiar non-bancar
NB: SFB este considerat un adevrat sistem sanguin a economiei
45
SFB are drept Iunctie Iundamental asigurarea ntlnirii dintre nevoia de Iinantare
si capacitatea de Iinantare din economie
- ca urmare, SFB este considerat intermediarul esential al sistemului economic,
avnd un impact considerabil asupra reducerii costurilor de tranzactie
SFB genereaz piete speciIice pe care se realizeaz intermedierea monetar-
Iinanciar
- piata monetar (a creditului bancar sau a creditului pe termen scurt)
- piata Iinanciar (a capitalului sau a creditului pe termen lung)
- piata valutar
Sistemul bancar este Iormat din acele institutii Iinanciare (bnci) care au
capacitatea legal de a executa ordinele clientilor lor n materie de plti sau
ncasri n contul sau n numele acestora
Sistemul Iinanciar non-bancar cuprinde acele institutii Iinanciare care nu au
capacitatea legal de a executa ordinele clientilor lor n materie de plti sau
ncasri
- Ionduri de investitii
- asociatii proIesionale de ajutor mutual
- societti de asigurare-reasigurare etc.
Din punctul de vedere al sistemului economic de ansamblu, rolul principal al SFB
este acela de a asigura Iinantarea activittii economice
Definijie: Prin Iinantare se ntelege asigurarea, n modalitti speciIice, a surselor
de Iinantare pentru acoperirea unor nevoi de Iinantare
- cel care are o nevoie net de Iinantare se numeste Iinantat
- cel care are o capacitate net de Iinantare se numeste Iinantator
46
Definijie: Prin reIinantare se ntelege asigurarea, n modalitti speciIice, de surse
de Iinantare pentru Iinantator
1ipologia finanjrii yi refinanjrii:
- dup originea sursei de finantare, finantarea poate fi.
a) Iinantare intern: Iinantatul si procur masa monetar necesar din surse
proprii (autoIinantare)
b) Iinantare extern: Iinantatul si procur masa monetar necesar din
surse externe
b.1) Iinantare extern direct: masa monetar necesar este
procurat Ir intermediere, direct de la Iinantator
- ex.: de pe piata de capital
b.2) Iinantare extern indirect: masa monetar necesar este
procurat prin intermediar
- ex.: sub Iorma creditului bancar
- dup originea sursei de refinantare, refinantarea poate fi (refinantarea este
specific sistemului bancar).
a) reIinantare direct
- vnzri de active
- emisiuni de actiuni sau obligatiuni etc.
b) reIinantare indirect
- mprumut de la alte bnci
- mprumut de la Banca central
47
3.2. Structura sistemului bancar
Sistemul bancar este Iormat din dou mari componente:
- banca central
- bncile comerciale
- de depozit
- de investitii
- ipotecare etc.
Sistemul bancar se caracterizeaz prin urmtoarele:
- este un sistem ierarhic: exist o relatie de subordonare, bncile comerciale Iiind
subordonate bncii centrale
- este un sistem interdependent: att din perspectiva reIinantrilor ct si din cea a
sensibilittii de imagine
- este un sistem diIuzat: se dezvolt n retea
1. Banca Central
a) trsturi
- este, de regul, unic ntr-o tar
- este, de regul, subordonat puterii legislative
- apare, de regul, ca atare
- are relatii directe doar cu
- guvernul
- alte tri (bnci centrale, guverne, bnci etc.)
- bncile comerciale
48
b) Iunctii (atributii):
- emisiunea monetar. tiprirea si injectarea n economie a monedei
centrale (bilete de banc si moned divizionar)
- banca central se mai numeste banc de emisiune
- controlul masei monetare: utilizarea instrumentelor de politic monetar
pentru a mri/micsoara masa monetar aIlat n circulatie, Ir a se apela
la emisiunea/retragerea de moned, n scopul controlrii inIlatiei
- supervi:area, supravegherea i controlul institutiilor financiar-bancare:
avizarea nIiintrii si Iunctionrii institutiilor Iinanciar-bancare,
monitorizarea si controlul activittii acestora
- banc a guvernului: prin intermediul Trezoreriei statului, guvernul si
deschide cont la banca central, prin care deruleaz pltile si ncasrile
publice
- banc a bncilor comerciale: bncile comerciale si deschid conturile la
banca central
- ca urmare, banca central se mai numeste mprumuttor de
ultim instant al bncilor comerciale
- banca central se mai numeste banc de rangul 1 iar bncile
comerciale, bnci de rangul 2
c) operatiuni:
- operatiuni cu alte bnci i institutii financiare
- stabilirea taxei de rescont
- scontarea si rescontarea eIectelor de comert
- reIinantri si acordri de credite
- operatiuni n cont curent pentru institutiile Iinanciar-bancare
49
- operatiuni cu tre:oreria statului
- operatiuni n contul curent al trezoreriei statului
- participarea la operatiuni cu titluri de stat
- Iinantarea deIicitului bugetar
- operatiuni cu aur i valut.
- stabilirea si coordonarea politicii valutare
- ntocmirea balantei de plti externe
- pstrarea si administrarea rezervelor internationale
- eIectuarea de tranzactii cu aur si metale pretioase
2. Banca comercial
a) Iunctii (atributii)
- intermedierea Iinantrii subiectilor economici non-Iinanciari
- intermedierea plasamentelor Iinanciare
b) operatiuni
- mobilizarea si pstrarea disponibilittilor bnesti, prin Iormarea de
depozite bancare clasice sau n Iorma modern a certiIicatelor de
depozit
- depozite de tranzactii:
- la cerere: nepurttoare de dobnd
- la vedere: purttoare de dobnd
- depozite la termen
- acordarea de credite bancare
50
- intermedierea tranzactiilor valutare
- plasarea titlurilor Iinanciare pe piata Iinanciar primar
- eIectuarea de studii de Iezabilitate, la cerere
3.3. CreaJia monetar
Definijie: Prin creatie monetar se ntelege procesul prin care se produce o
crestere a masei monetare n economie
- sursele creatiei monetare sunt:
- emisiunea monetar realizat de banca central
- monetizarea creditului realizat de bncile comerciale
Emisiunea monetar poate Ii direct (tiprirea de moned central) sau indirect
(injectia de moned central preexistent pentru procurarea unor surse ale bazei
monetare)
Definijie: Prin baz monetar se ntelege moneda cu putere mare de cumprare
(high power), notat H, adic cu cea mai mare lichiditate
- sursele bazei monetare sunt:
- aurul
- valutele
- creditele acordate bncilor comerciale
- alte surse (ex.: Iinantarea deIicitelor bugetare de ctre
banca central, operatiunile open-market)
Baza monetar (H) este Iormat din:
- numerarul detinut de populatie
51
- rezervele bancare (detinute de bncile comerciale)
- n seiI-urile proprii
- n conturile bncii centrale
- rezervele detinute de banca central (vault money)
3.4. Monetizarea creditului. Multiplicatorul monetar
Definijie: Prin monetizarea creditului se ntelege transIormarea creditului bancar
n injectie monetar (crestere de mas monetar)
- monetizarea creditului nu este posibil dect la nivelul bncilor comerciale
(deoarece presupune acordarea de credite peste nivelul rezervelor detinute)
Demonstrajia monetizrii creditului:
a) Iorma simpliIicat
- Iie rata rezervei legale minime obligatorii (RLMO)
- RLMO este partea pe care, prin lege, orice banc comercial
trebuie s-o depun, din totalul depozitelor detinute ntr-un cont
special, la banca central
- Iie D valoarea depozitelor bancare Iormate
- atunci, RLMO D
- notm cu ER: excedentul de rezerv al bncii (ceea ce-i rmne acesteia
pentru a acorda credite sau, n general, pentru a Iace plasamente
Iinanciare)
- atunci, ER D RLMO D D D (1 ) D c
52
- unde cu c s-a notat rata excedentului de rezerv
- NB: c + 1 (0 1; 0 c 1)
Dac vom considera un sistem de n bnci comerciale care, constituind RLMO la
banca central, acord ntregul excedent de rezerv sub Iorm de credite, se va
produce urmtorul mecanism:
Clientul Banca
Suma
depus (D)
C
1
B
1
D
1
Banca central C
2
C
2
B
2
ER
1
Banca central
C
3
. .
.
. .
C
n
B
n
ER
n-1
Banca central
= D RLMO c = D ER
c =
1 2
D RLMO
=
1 1
D RLMO
1 n
1 n
D RLMO

c =
c =
1 1
D ER
2
1 2
D ER c =
1 n
D ER c =
Figura 13. Mecanismul monetizrii creditului bancar
Masa monetar injectat n economie prin creditele succesive acordate de cele n
bnci comerciale este:
trecnd la limit:
|
|
.
|

\
|
c
c
=
= c + + c + c + = + + + + =
+
1
1
D
) ... 1 ( D ER ... ER ER D M
1 n
1
n 2
1 n 3 2 1
53
dac notm cu m
c
multiplicatorul creditului, rezult:
deci, multiplicatorul creditului arat cte unitti monetare intr n economie prin
credit bancar, la o unitate monetar depozitat n bnci
b) Iorma general
- n Iorma simpliIicat s-a luat n considerare doar comportamentul
monetar al bncii centrale (prin )
- inIluente asupra masei monetare poate avea, ns, si populatia ca si
bncile comerciale
- comportamentul monetar al populatiei este dat de raportul dintre partea
retinut sub Iorm de numerar (N) si partea pstrat sub Iorm de depozite bancare
(D1) : o N / D
1
- comportamentul monetar al bncilor comerciale este dat de raportul
dintre rezerva bancar pe care si-o constituie chiar bncile comerciale (RB) si excedentul
de rezerv (ER):
| RB / ER RB / (D
1
RLMO)
Pe baza celor trei comportamente se deIineste multiplicatorul monetar (m
m
) ca
Iiind raportul dintre masa monetar (M) si baza monetar (H), unde:
M N D
1
; H N RLMO RB

=
c
=
|
|
.
|

\
|
c
c
=
+

1
D
1
1
D
1
1
D lim ) M ( lim
1 1
1 n
1
n n
1
1
D
D
D
M
m
1
1
1
c
>

=

= =
| + | + o
o +
=
| | + + o
+ o
=
+ +
+
= =
1
D D D D
D D
RB RLMO N
D N
H
M
m
1 1 1 1
1 1 1
m
54
care se numeste multiplicatorul monetar
putem avea urmtoarele situatii particulare:
- multiplicatorul bancar
- multiplicatorul central
- multiplicatorul comercial
- multiplicatorul creditului
- multiplicatorul prudential
- multiplicatorul numerarului
| + |
=
= o
1
m
) 0 (
m
+ o
o +
=
= |
1
m
) 0 (
m
| + o
o +
=
=
1
m
) 0 (
m

=
= | = o
1
m
) 0 ; 0 (
m
|
=
= = o
1
m
) 0 ; 0 (
m
o
=
= = |
1
m
) 0 ; 0 (
m
55
H (baza monetar)
M (masa monetar)
45
0
arctg(k)
H = M
M = k H
E
1
A
B
O
k =
OB
OA
E
2
C
D
AH
AM
k =
OD
OC
Figura 14. Multiplicarea bazei monetare
3.5. Cererea de moned. Agregatele cererii de moned
Definijie: Cererea de moned reprezint o relatie Iunctional ntre cantitatea de
moned necesar desIsurrii activittii economice si cele dou variabile
independente (venitul si rata dobnzii)
L L(y, r) L
1
(y) L
2
(r)
L: cantitatea cerut de moned
y: venitul
r: rata dobnzii bancare
Agregatul cererii de moned L
1
(y) se numeste cerere de moned pentru tranzactii
(cerere tranzactional)
56
- Iactorii cererii de moned pentru tranzactii sunt:
a) Iactorul venitului: masa monetar necesar acoperirii tranzactiilor
economice care satisIac nevoile economice curente ale populatiei
b) Iactorul Iirmei: masa monetar necesar agentilor economici pentru
asigurarea continuittii activittii lor
c) Iactorul prudentei: masa monetar necesar acoperirii unor nevoi
economice sau eventualitti de plat neprevzute
- L
1
(y) este direct proportional cu oricare dintre cei trei Iactori mentionati mai
sus:
Agregatul cererii de moned L
2
(r) se numeste cerere de moned pentru speculatie
- Iactorul cererii de moned pentru speculatie const n masa monetar necesar
subiectului economic pentru a exploata o oportunitate a pietei prin intermediul
speculatiei monetare (anticiparea reusit a evolutiei pietei monetare sau
Iinanciare)
- L
2
(r) este invers proportional cu r
1ema de seminar: S se demonstreze, pe baza exemplului speculrii unei obligatiuni,
Iaptul c L
2
(r) este invers proportional n raport cu r
NB: - modelul L L(y, r) este considerat modelul keynesian clasic al cererii de
moned
- el a Iost dezvoltat (de ctre Baumol si Tobin) sub Iorma modelului stoc al
cererii de moned, n care o parte din venit este investit n obligatiuni care, atunci cnd
0 ) y ( L
'
1
>
0 ) r ( L
'
2
<
57
este nevoie, sunt vndute pentru a recupera venitul necesar: L L(y, r, b), unde b
reprezint cheltuielile ocazionate de investirea n obligatiuni si de revnzarea acestora
- modelului stoc al cererii de moned i se poate aduga si un Iactor de
incertitudine n ceea ce priveste cheltuielile din venit (m), si atunci cererea de moned se
poate scrie: L L(y, r, b, m)
Considernd constant cererea de moned pentru tranzactii, curba cererii de
moned se poate reprezenta astIel:
L
r
r
min
r
max
L(y)
1
L(y)
2
L(y,r)
Figura 15. Curba cererii de moned
unde:
- r
min
: rata minim a dobnzii (sub aceast rat, cererea de moned devine inIinit
n raport cu rata dobnzii)
- r
min
se mai numeste capcana lichidittii (liquidity trap)
58
- r
max
: rata maxim a dobnzii (peste aceast rat, cererea de moned devine rigid
n raport cu rata dobnzii)
- L
1
(y): nivelul minim al cererii de moned pentru tranzactie
- L
2
(y): nivelul maxim al cererii de moned pentru tranzactie
3.6. Oferta de moned. Agregatele ofertei de moned
Defini(ie: OIerta de moned reprezint cantitatea de moned disponibil s
circule n economie pentru oricare dintre motivele cererii de moned
OIerta de moned (M) este acelasi lucru cu masa monetar aIlat n circulatie la
un moment dat sau pe o anumit perioad de timp
OIerta de moned este determinat att de baza monetar ct si de diIeritii
multiplicatori ai monedei (mentionati mai sus)
OIerta de moned este rezultatul politicii monetare a Bncii centrale si ea nu
depinde de rata dobnzii, Iiind conditionat de alti Iactori de echilibru
macroeconomic
Ca urmare, M M(r) implic
ceea ce, din punct de vedere graIic, se poate reprezenta astIel:
0 M
'
r
=
59
M
r
M
0
M
1
M
2
Figura 1. Curba rigid a ofertei de moned
OIerta de moned se constituie n agregate succesive, prin adugarea unor noi
categorii de active Iinanciare, cu lichiditti din ce n ce mai mici
Exist, n genere, urmtoarele agregate ale oIertei de moned (agregate
monetare):
1. M: este chiar baza monetar: M0 H N RLMO RB
- reprezint diIerenta dintre activul si pasivul nemonetar al Bncii centrale
- se mai numeste si moned primar (sau moned Iorte)
2. M1 M0 depuneri n conturi la cerere (depozite operabile prin cecuri Ir
preaviz)
- se mai numeste moned n sens restrns (narrow money)
- constituie moneda utilizat ca mijloc de plat
- reprezint lichiditatea primar din economie
60
3. M2 M1 depozite pe termen scurt si pentru economisire
- reprezint lichiditatea secundar din economie
- depozitele pe termen scurt si cele pentru economisire constituie
cvasibanii
4. L M2 alte active lichide
NB: n Romnia se Iolosesc doar agregatele monetare M0, M1 si M2
- M1 cuprinde: numerarul n aIara sistemului bancar disponibilittile la
vedere
- M2 cuprinde: M1 cvasimoneda
- cvasimoneda cuprinde: economiile populatiei depozitele n lei
pe termen si conditionate depozitele n valut ale rezidentilor
3.7. Echilibrul pieJei monetare
Definijie: Prin echilibrul pietei monetare se ntelege realizarea egalittii dintre
cantitatea cerut de moned si cantitatea oIerit de moned, la diIerite rate ale
dobnzii
Avnd n vedere Iunctiile mentionate anterior pentru cererea de moned, respectiv
pentru oIerta de moned, atunci se poate scrie:
L(y, r) M
L
1
(y) L
2
(r) M, de unde:
L(r) M L
1
(y), de unde:
r
e
L
2
-1
|M L
1
(y)|, si:
61
M
e
L
1
(y) L
2
(r
e
)
r
L, M
r
max
r
min
L(y)
1 L(y)
2
L(y,r)
M
E
r
e
M
e
Figura 17. Echilibrul grafic al piejei monetare
Comportamentul pietei monetare poate Ii sintetizat astIel:
- cresterea ratei dobnzii conduce la scderea cererii globale de moned
- scderea ratei dobnzii conduce la cresterea cererii globale de moned
- scderea cererii de moned conduce la scderea ratei dobnzii
- cresterea cererii de moned conduce la cresterea ratei dobnzii
- cresterea oIertei de moned conduce la scderea ratei dobnzii
- scderea oIertei de moned conduce la cresterea ratei dobnzii
62
Variatia cererii de moned la oIert de moned constant
L,M
r
r
min
r
max
L (y)
1
M
0
E
0
r
e
L
0
L
1
r
1
L
2
r
2
E
1
E
2
Figura 18. Jariajia ratei dobnzii la variajia cererii de moned, ceteris paribus
Variatia oIertei de moned la cerere de moned constant
63
L,M
r
r
min
r
max
L (y)
1
L (y)
2
L
0
M
0
E
0
r
e
M
e
E
1
r
1
M
2
M
1
E
2
r
2
Figura 19. Jariajia ratei dobnzii la variajia ofertei de moned, ceteris paribus
64
TEMA NR. 4
4. POLITICA FISCAL I POLITICA MONETAR
1. Politica fiscal
1.1. Conceptul de politic fiscal
1.2. Instrumentele politicii fiscale
1.3. Bugetul public
1.4. Modelarea politicii fiscale. Curba IS
1.5. Curba Laffer
1.6. Multiplicatorii fiscali yi bugetari
1.7. Stabilizatorii fiscali automa(i
1.8. Macrostabilizarea prin politica fiscal
2. Politica monetar
2.1. Conceptul de politic monetar
2.2. Instrumentele politicii monetare
2.3. Modelarea politicii monetare. Curba LM
3. Mix-ul politic fiscal - politic monetar
3.1. Echilibrul economic intern. Analiza IS-LM
3.2. Alegerea politicii guvernamentale ~optime
3.3. Ajustarea yocurilor
65
4.1. Politica fiscal
4.1.1. ConceptuI de poIitic fiscaI
Definijie: Prin politic Iiscal se ntelege ansamblul msurilor initiate si
implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, n scopul realizrii si
mentinerii echilibrului macroeconomic n economia real
1rsturile politicii Iiscale
- este o Iorm de interventie indirect a statului n economie (este o politic de
ajustare)
- este apanajul guvernului (prin intermediul, ndeosebi, a ministerului Iinantelor
publice)
- este aplicabil pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale)
- se reIer cu precdere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne
- este relativ rigid: modiIicarea ei este diIicil si lent
- este relativ eIicace: aplicarea ei este asigurat prin Iorta legii
- eIectul aplicrii politicii Iiscale este imediat
- este strict si total reglementat juridic
OBS: Exist si alte concepte care interIereaz cu conceptul de politic Iiscal, cel mai
Irecvent Iiind cel de politic bugetar
- n continuare, cele dou concepte vor Ii utilizate n mod substituibil
66
4.1.2. InstrumenteIe poIiticii fiscaIe
Exist patru instrumente principale ale politicii Iiscale:
a) impozite
b) taxe
c) alte prelevri obligatorii
d) cheltuieli guvernamentale
a) Impozitele
a.1. deIinitie: sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la
dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice
a.2. caracteristici:
- plata impozitului este obligatorie
- plata impozitului este deIinitiv
- plata impozitului este nerambursabil
- plata impozitului nu implic contraprestatie din partea statului
a.3. rol:
- financiar. mijlocul principal de procurare a resurselor Iondurilor publice
- economic: realizeaz cointeresri ale subiectilor economici (stimulri/inhibri)
- social: realizeaz redistribuirea venitului n societate, n acord cu politica de
securitate social a guvernului
a.4. elemente constitutive:
- subiectul impozitului (pltitorul): subiectul de drept care achit impozitul
67
- destinatarul impozitului (suportatorul): subiectul de drept cruia i se diminueaz
venitul sau averea cu mrimea impozitului
- obiectul impozitului: materia economic (venit, avere etc.) supus impozitrii
- sursa impozitului: materia economic din care se achit impozitul (venitul
curent, venitul adus de avere etc.)
- unitatea de impozitare: detalierea, din punct de vedere tehnic, a obiectului
impozitului (pe m
2
, pe sum etc.)
- cota impozitului: mrimea impozitului aIerent unei unitti de impunere
- asieta: modul de stabilire a impozitului
- termenul de plat: data pn la care trebuie achitat impozitul
a.4. tipologie:
- impozite directe: subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului
- ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe proIit
- impozite indirecte: subiectul impozitului diIer de destinatarul impozitului
- ex.: TVA, taxele vamale, accizele
b) Taxele
- definitie. sunt prelevri obligatorii care implic o contraprestatie subechivalent
din partea statului
c) Alte prelevri obligatorii
- definitie. prelevri realizate din rezultatele Iinanciare nete ale societtilor
comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privat a statului)
d) Cheltuielile guvernamentale
1. definitie: sume monetare utilizate pentru satisIacerea nevoilor generale ale
societtii, cu titlu gratuit (bunuri publice)
68
2. rol:
- curent: satisIacerea nevoilor curente ale Iunctionrii societtii n ansamblu
- de macrostabilizare: inducerea de eIecte de cointeresare n sensul realizrii,
mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic n economia real
3.tipologie :
- cumprri (achizitii) guvernamentale
- investitii guvernamentale
- subventii (ajutoare) guvernamentale
- transIeruri
4.1.3. BugetuI pubIic
Definijie: Bugetul public este un tablou comparativ, corelat si sintetic cu privire
la veniturile si cheltuielile publice aIerente unei perioade date, de regul un an
- are putere de lege: este aprobat de Parlament
- cuprinde ansamblul Iluxurilor Iinanciare care privesc veniturile si cheltuielile
publice
- constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii Iiscale
Structura bugetului public (bugetului general consolidat)
- bugetul de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile aIerente administratiei publice
centrale
- bugetul asigurrilor sociale de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile publice
aIerente securittii sociale
69
- bugetele locale: cuprind veniturile si cheltuielile publice unittilor
administrativ-teritoriale care au personalitate juridic
- fondurile speciale: cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilit
- bugetul tre:oreriei statului. cuprinde veniturile si cheltuielile aIerente activittii
trezoreriei statului
- bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: n conditii de echilibru
Iinanciar
Principiile bugetare: principiile care guverneaz procesul bugetar (elaborarea,
aprobarea, executia si controlul):
- principiul universalittii: veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor
totale si nu doar cu soldurile
- principiul unittii: toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute ntr-un
document unic (imagine sinoptic)
- principiul anualittii: Parlamentul autorizeaz ncasarea veniturilor si eIectuarea
cheltuielilor doar pentru un an bugetar (Iinanciar)
- principiul neafectrii: veniturile nu sunt aIectate unor anumite cheltuieli ci sunt
depersonalizate
- principiul speciali:rii: diIerentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe
destinatii
- principiul echilibrului bugetar: veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate
(dac acest lucru nu este posibil, atunci balansarea se va Iace prin prevederea unui
deIicit bugetar cheltuieli mai mari dect venituri sau a unui excedent bugetar
venituri mai mari dect cheltuieli)
- principiul publicittii: aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat
(n Romnia, aceasta se realizeaz prin publicarea legii bugetului n Monitorul
OIicial)
70
OBS: Pe parcursul executiei bugetare (ncasrii veniturilor si eIecturii cheltuielilor
n cursul anului bugetar) pot Ii aprobate legi rectiIicative ale bugetului, care modiIic
unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice
4.1.4. ModeIarea poIiticii fiscaIe
Politica Iiscal are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului
macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia real)
ConIorm ecuatiei de echilibru macroeconomic, oIerta agregat pe piata bunurilor
si serviciilor trebuie s Iie egal cu cererea agregat pe aceast piat (considerm
cazul unei economii nchise):
cum yd y t(y), unde t(y) este Iunctia impozitul direct, avem:
S diIerentiem relatia anterioar, n raport de y si r. Obtinem:
Tem de seminar: S se constate c, ntr- adevr, dy / dr 0
Dar, dy / dr este tocmai panta unei drepte y y(r)
0 i ; 1 c 0 : unde ), r ( i ) y ( c y
'
r
d
'
y d
< < o = < + =
1 t 0 : unde ), r ( i )| y ( t y | c y
'
y
< < + =
0
) t 1 ( 1
i
dr
dy
dr i )| t - (1 - |1 dy dr i dy ) t 1 ( c dy
'
y
'
r
'
r
'
y
'
r
'
y
'
y
<
o
=
= o + =
71
Notm Iunctia y y(r) ca: IS (investment-saving)
Asadar, Iunctia IS indic egalitatea dintre economisire si investitii pe piata bunurilor
si serviciilor: I S
Pentru reprezentarea graIic a curbei (dreptei) IS, vom extinde conditia de
echilibru de la I S la egalitatea dintre toate intrrile de moned pe piata
bunurilor si serviciilor si toate iesirile de moned de pe piata bunurilor si
serviciilor, adic:
intrri : i(r) g s(y) t(y) : iesiri, unde:
- i(r) sunt investitiile sectorului privat
- g sunt cheltuielile guvernamentale (autonome n raport cu r)
- s(y) sunt economisirile sectorului privat
- t(y) sunt impozitele directe
Vom Iolosi o reprezentare graIic pe patru cadrane ale axelor de coordonate
simultan, pentru a pune n evident relatiile de echilibru macroeconomic
- axa orizontal spre dreapta: venitul (productia): y
- axa orizontal spre stnga: intrrile de moned: i g
- axa vertical n sus: rata dobnzii: r
- axa vertical n jos: iesirile de moned: s t
- cadranul I: curba (dreapta) IS
- cadranul II: Iunctia intrrilor de moned (i g)
- cadranul III: conditia de echilibru macroeconomic pe piata bunurilor si
serviciilor: i g s t
- cadranul IV: Iunctia iesirilor de moned (s t)
Curba IS poate Ii derivat astIel:
72
y
r
i+g
s+t
i
+
g

s
+
t
t(y)
s(y)
(
s
+
t
)
(
y
)
i
(
r
)
+
g
IS
A
B
y y
r
r
i
-
g
<
s
-
t
O > C
i
+
g
>
s
-
t
O < C
Figura 2. Modelarea politicii fiscale cu ajutorul curbei IS
S Iacem cteva analize calitative:
a) s explicitm Iunctia IS:
dar
iar
unde: I
a
este investitia autonom iar i
m
este investitia marginal (i
m
i`
r
)
g ) r ( i )| y ( t y | c y + + =
direct impozitare
de medie rata este d" " unde , y d y N )| y ( t y | c o o + =
r i I ) r ( i
m a
=
73
atunci se poate scrie succesiv:
sau:
S-l scriem pe o n raport de multiplicatorul investitiei autonome:
nlocuind n relatia anterioar, rezult:
putem s tragem urmtoarele concluzii:
1. Panta curbei IS (b) depinde de trei Iactori: investitia marginal (i
m
) ,
multiplicatorul investitiei autonome (m) si rata impozitrii directe (d), astIel:
a) n raport de investitia marginal (i
m
): direct proportional
b) n raport de multiplicatorul investitiei autonome (m): direct proportional
g I N C unde , r i d y y C
g r i I d y y N y
a m
m a
+ + = o o + =
= + + o o + =
r i C ) d 1 ( y
m
= o + o
Ia
Ia
m
1
1
1
1
m = o
o
=
d d m 1
m i
b ,
d - d m 1
m C
A : unde
r, b - A y r i C )
m
d
d
m
1
1 1 ( y
m
m
+

=
+

=
= = + +
0
d d m 1
m
i
b
m
>
+
=
c
c
0
) d d m 1 (
) d 1 ( i
m
b
2
m
>
+

=
c
c
74
c) n raport de rata impozitrii directe (d): direct proportional
2. Termenul liber al curbei IS (A) depinde de trei Iactori: cererea autonom (C),
multiplicatorul investitiei autonome (m) si rata impozitrii directe (d), astIel:
a) n raport de cererea autonom (C): direct proportional
b) n raport de multiplicatorul investitiei autonome (m): direct proportional
c) n raport de rata impozitrii directe (d): direct proportional
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei IS la cresterea/scderea
cererii autonome (de ex., a cheltuielilor guvernamentale)
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei IS la cresterea/scderea
impozitrii directe (de ex., a ratei de impozitare direct)
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei IS la cresterea/scderea
multiplicatorului investitiei autonome
0
) d d m 1 (
m i ) 1 m (
d
b
2
m
>
+

=
c
c
0
d d m 1
m
C
A
>
+
=
c
c
0
) d d m 1 (
) d 1 ( i
m
A
2
m
>
+

=
c
c
0
) d d m 1 (
m i ) 1 m (
d
A
2
m
>
+

=
c
c
75
4.1.5. Curba Laffer
Curba LaIIer modeleaz dinamica veniturilor Iiscale (V
I
) ale bugetului de stat n
Iunctie de presiunea Iiscal medie din economie (p
I
)
V
I
I(p
I
)
Prin presiune Iiscal se ntelege raportul dintre veniturile Iiscale si PIB
p
I
V
I
/ PIB , de unde: V
I
p
I
.
PIB
Se poate, deci, scrie:
dar
pentru p
I1
p
I2
, rezult
adic o curb de gradul 2, concav n p
I
din punct de vedere graIic, curba LaIIer se poate reprezenta astIel:
2 I 2 I2 1 I 1 1 I
p PIB V : respectiv , p PIB V = =
1 1 I 2 I I2
1 I 1 1 I 1 2
PIB ) p 1 ( p V
) p 1 ( PIB V PIB PIB
=
= =
2
I I I
p PIB p PIB V =
76
p ()
I
V
I
100
0
V
I
max
V
I
1
p
I
1
p
I
2
V
I
2
p
f
opt
Figura 21. Reprezentarea grafic a curbei Laffer
4.1.6. MuItipIicatorii fiscaIi i bugetari
1. Multiplicatorul Iiscal (m
I
)
- s relum ecuatia echilibrului macroeconomic (tot n cazul economiei nchise)
y c|y t(y)| i(r) g
- s diIerentiem relatia anterioar, n raport cu y si n raport cu t:
dy c` dy c` dt , de unde: dy (1 c`) - c` dt, de unde:
adic venitul (oIerta) n economie scade odat cu cresterea ratei de impozitare
direct si invers.
(uzual) 1
1 ' c 1
' c
dt
dy
m
f
< << <
| || |
o oo o
= == =
o oo o
o oo o
= == =

= == = = == =
77
2. Multiplicatorul cheltuielii guvernamentale (mg)
- s relum ecuatia echilibrului macroeconomic (tot n cazul economiei nchise)
y c|y t(y)| i(r) g
- s diIerentiem relatia anterioar, n raport cu y si n raport cu g:
dy c` dy dg , de unde: dy (1 c`) dg, de unde:
adic s-a regsit relatia cunoscut a multiplicatorului investitiei autonome, ceea ce
nseamn c aceasta nu este dect o specie de cheltuial guvernamental
3. Multiplicatorul bugetului echilibrat (mbe)
- se pune problema n care guvernul doreste s sporeasc cheltuielile
guvernamentale dar, pentru a Iinanta deIicitul bugetar care apare, sporeste si Iiscalitatea,
asa nct bugetul rmne echilibrat
- vor actiona, deci, concomitent, att multiplicatorul Iiscal ct si multiplicatorul
cheltuielilor:
dg
1
dt - dy
1
m m m
g I be
|
+
|
o
=
|
+
|
o
= + =
dar, dac bugetul rmne echilibrat, nseamn c dt dg, deci:
1
dg
dy
, dg dg
1
dg dg
1
dg - dy = = =
|
o
=
|
+
|
o
=
|
|
deci, multiplicatorul bugetului echilibrat este egal cu 1, ceea ce nseamn c
cresterea cheltuielilor guvernamentale, chiar sustinut exclusiv de retragerea de mas
monetar prin cresterea Iiscalittii, contribuie la o crestere economic egal cu sporirea
cheltuielilor guvernamentale.
1
1
1
1
' c 1
1
dg
dy
m
g
>
|
=
o
=

= =
78
4.1.7. StabiIizatorii fiscaIi automa|i
Pentru a-si minimiza interventia n economie prin politic Iiscal, statul minimal
proiecteaz asa-numitii stabilizatori fiscali automaji
Definijie: stabilizatorii Iiscali automati sunt acele valori ale veniturilor si
cheltuielilor publice care, n cadrul mecanismului bugetar, realizeaz echilibrarea
dinamic a bugetului, Ir interventia explicit a guvernului
Condi(ii: stabilizatorii Iiscali automati sunt proiectati s Iunctioneze Iie n
conditii de ocupare deplin a Iactorilor de productie (PIB potential) Iie n conditii
de subocupare dar la buget echilibrat
Modul n care Iunctioneaz stabilizatorii Iiscali automati este sintetizat n tabelul
urmtor (notm cu V0 veniturile publice initiale si cu C0 cheltuielile publice
initiale):
Cazul ocuprii depline a factorilor de produc ie (muncii) (
Situa ia (
ini ial (
Situa ia (
creat
Bugetul
Masa
monetar
Cererea
agregat
Oferta
agregat
(venitul)
Noua
situa ie (
Situa ia (
final
VC
0 0
V > V
1 0
exced. scade scade scade V scade
1
VC
0 0
V < V
1 0
defic. cre te y V cre te y
1
VC
0 0
C>C
1 0
defic. V cre te y
1
VC
1 1
VC
0 0
C<C
1 0
exced. scade scade scade V scade
1
VC
1 1
VC
0 0
VC
0 0
cre te y
cre te y
cre te y
cre te y
cre te y
Figura 22. Mecanismul stabilizatorilor fiscali automaji n cazul utilizrii depline a
forjei de munc
79
Cazul subocuprii factorilor de produc ie (muncii) (
Situa ia (
ini ial (
Situa ia (
creat
Bugetul
Masa
monetar
Cererea
agregat
Ocuparea
Indemni-
za ia de (
yomaj
Noua
situa ie (
Situa ia (
final
VC
0 0
V > V
1 0
exced. scade scade scade C cre te y
1
VC
1 1
VC
0 0
V < V
1 0
defic. cre te y scade C scade
1
VC
1 1
VC
0 0
C>C
1 0
defic. scade C scade
1
VC
0 0
C<C
1 0
exced. scade scade scade C cre te y
1
VC
0 0
VC
0 0
cre te y
cre te y cre te y
cre te y
cre te y
cre te y
cre te y
Figura 23. Mecanismul stabilizatorilor fiscali automaji n cazul subutilizrii forjei de
munc
4.1.8. MacrostabiIizarea prin poIitic fiscaI
Definijie: Prin macrostabilizare se ntelege restabilirea egalittii dintre cererea
agregat si oIerta agregat, dup aparitia unei perturbatii n acest sens
- macrostabilizarea prin politica Iiscal se obtine prin Iolosirea instrumentelor
Iiscale n scopul restabilirii egalittii mentionate
Pot aprea dou perturbajii majore n economie
- yomajul: PIB eIectiv este mai mic dect PIB potential
- inflajia: PIB eIectiv este mai mare dect PIB potential
Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, pot Ii Iolosite:
- variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impo:itrii)
80
- variatia cheltuielilor bugetare
Eliminarea omajului y
y (OA)
CA
45
0
E
0
PIB
ef
ecart recesionist ( omaj) y
C
A

O
A
C
A
C
A
-
T
s
a
u
C
A
+
G
E
1
PIB
max
Figura 24. Eliminarea ecartului recesionist prin politic fiscal
Eliminarea infla iei (
y (OA)
CA
C
A

O
A
45
0
C
A
E
0
PIB
max
PIB
ef
E
1
ecart infla ionist (infla ie) ( (
C
A
+
T
s
a
u
C
A
-
G
Figura 25. Eliminarea ecartului inflajionist prin politic fiscal
81
Tem de seminar: Pe baza diagramelor anterioare, s se stabileasc Iormulele de calcul
al ecartului recesionist, respectiv al ecartului inIlationist
4.2. Politica monetar
4.2.1. ConceptuI de poIitic monetar
Definijie: Prin politic monetar se ntelege ansamblul msurilor initiate si
implementate de banca central, n scopul realizrii si mentinerii echilibrului
macroeconomic n economia simbolic
Trsturile politicii monetare:
- este o Iorm de interventie indirect a statului n economie (este o politic de
ajustare)
- este apanajul bncii centrale
- este aplicabil pe piata monetar (asupra economiei simbolice)
- se reIer cu precdere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne
- este relativ Ilexibil: modiIicarea politicii monetare se realizeaz cu usurint si
n termen scurt
- eIicacitatea politicii monetare este incert
- eIectul politicii monetare nu este imediat
82
4.2.2. InstrumenteIe poIiticii monetare
Principalele instrumente de politic monetar sunt:
- rata rezervelor legale minime obligatorii
- rata de rescont
- restrictionarea creditului bancar
- operatiunile open-market
- sterilizarea
- seniorajul
- operatiunile cvasi-Iiscale
- persuasiunea moral
1. Rata rezervelor legale minime obligatorii -
- concept. ponderea pe care, din totalul depozitelor detinute, bncile comerciale
trebuie s o depun, la banca central, ntr-un cont propriu, intangibil
- RLMO
.
D ( este rata rezervelor legale minime obligatorii; RLMO
este rezerva legal minim obligatorie; D reprezint totalul depozitelor bancare)
- scop. controlul masei monetare din economie, n vederea gestionrii
Ienomenului inIlationist
2. Rata de rescont s
- concept. rata de retentie, de ctre banca central, din valoarea titlurilor de credit
pe care bncile comerciale le resconteaz la banca central
- scontare. vnzarea, de ctre Iirmele non-Iinanciare, ctre bncile comerciale, a
titlurilor de credit detinute, nainte de scadent (este o Iorm de Iinantare direct a
Iirmelor non-Iinanciare)
83
- rata de scont. rata de retentie, de ctre bncile comerciale, din valoarea titlurilor
de credit pe care Iirmele non-Iinanciare le sconteaz
- rescontare: scontarea, de ctre bncile comerciale, ctre banca central, a
titlurilor de credit detinute prin scontare (este o Iorm de reIinantare direct a bncilor
comerciale)
- scop: exercitarea unei inIluente indirecte asupra mrimii si dinamicii ratei
dobnzii bancare
- mecanism.
Firme
non-financiare
Bnci
comerciale
Banca central
Titluri de credit (T)
Valoare titluri de credit (V)
1
Taxa de
scont (TS)
Titluri de credit (T)
Valoare titluri de credit (V)
2
Taxa de
rescont (TRS)
Scontare Rescontare
Figura 2. Scontarea yi rescontarea titlurilor de credit
unde:
rezult:
scont de rata notat a - s cu unde , T TS =
o = T TRS
) 1 ( T T T TS T V
1
= = =
) 1 ( T T T TRS T V
2
o = o = =
1 m cu , m cum > o =
TRS m T ) m 1 ( T V
1
= o =
: dobnzii rata este r unde 1, n cu , n r cum , dar > =
84
rezult:
3. Restrictionarea creditului bancar
- concept. limitarea superioar (plaIonarea), prin msuri administrative, a
excedentului de rezerv care poate Ii acordat sub Iorm de credite
- scop. controlul masei monetare injectate n economie prin credit bancar
- mecanism. banca central stabileste un coeIicient care se va aplica la masa
creditului bancar acordat n anul precedent (subunitar: dac se doreste micsorarea
creditului acordat n anul curent; supraunitar: dac se doreste majorarea creditului)
4. Operatiunile open-market
- concept: vnzarea sau cumprarea, de ctre banca central a titlurilor de stat
existente la bnci sau la populatie
- scop: modiIicarea excedentului de rezerv al bncilor comerciale si, ca urmare,
modiIicarea masei monetare injectate n economie prin credit
- mecanism: a) vnzarea titlurilor de stat reduce disponibilittile bncilor (chiar
dac se vinde non-bncilor ex., populatiei n Iinal cecurile sunt onorate tot de ctre
bnci)
b) cumprarea titlurilor de stat mreste disponibilittile bncilor
(chiar dac se cumpr de la non-bnci ex., de la populatie n Iinal cecurile sunt
onorate tot ctre bnci)
5. Sterilizarea (contracararea)
- concept. separarea circuitelor monetare externe (valutare) de masa monetar
intern
o = = n m n r
precedent anul n
acordat creditului masa este CR : unde , CR CR
i 1 i i
=
85
- scop: mentinerea neschimbat a bazei monetare si, ca urmare, prin intermediul
multiplicatorului monetar, a masei monetare din economie
- mecanism. acelasi ca si n cazul operatiunilor open-market
- ex.: banca central vinde valut pe piata valutar pentru a sustine cursul
de schimb; ca urmare scade rezerva valutar deci scade baza monetar; atunci trebuie s
cumpere titluri de stat pentru a reIace baza monetar
6. Seniorajul
- concept. cresterea bazei monetare reale
- scop. Iinantarea deIicitului bugetar (prin monetizarea datoriei publice)
- mecanism. mprumutul direct, de ctre Trezorerie (casieria guvernului) de la
banca central, ceea ce nseamn creare de baz monetar suplimentar
OBS.: n esent, seniorajul nu se deosebeste de Iinantarea deIicitului bugetar, de
ctre banca central, prin cumprarea de titluri de stat
- efect. apare Ienomenul de impozitare a inIlatiei, prin deteriorarea valorii
activelor Iinanciare detinute de bnci si non-bnci
7. Operatiunile cvasi-Iiscale
- concept. operatiuni de politic monetar ale cror eIecte pot Ii, n principiu,
dublate de msuri Iiscale explicite (taxe, subsidii, cheltuieli directe etc.)
- tipologie. - credite subventionate
- manipularea rezervelor legale
- cursuri valutare multiple (paralele)
- garantii mpotriva riscului valutar
- interventii Iinanciare la bncile aIlate n diIicultate
- operatiuni de sterilizare
86
8. Persuasiunea moral
- concept. diligente Icute de ctre banca central ctre bncile comerciale, n
Iorm oral sau scris, dar neimperative, cu privire la comportamentul monetar al
acestora
- scop. determinarea bncilor comerciale de a actiona n directia de politic
monetar prescris de banca central
- efect. ediIicarea unui comportament de conIormare voluntar, a bncilor
comerciale si a celorlalte institutii Iinanciare, la politica monetar a bncii centrale
4.2.3. ModeIarea poIiticii monetare. Curba LM
Politica monetar are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului
macroeconomic pe piata monetar (economia monetar sau economia simbolic)
Se urmreste, asadar, realizarea si mentinerea dinamic a egalittii dintre cererea
de moned si oIerta de moned n economie
S punem aceast conditie de egalitate:
cererea de moned: L(y) L(r) M : oferta de moned
Relatia dintre y si r, sub Iorma y y(r), o vom numi curba LM (liquidity-money)
- curba LM exprim egalitatea dintre cererea de moned (liquidity) si oIerta de
moned (money)
S diIerentiem ecuatia de echilibru a pietei monetare:
L(y) L(r) M
Obtinem:
) 0 L (deoarece 0
L
L
dr
dy
0 dr L dy L
'
r '
y
'
r '
r
'
y
< > = = +
87
dar aceasta este tocmai panta dreptei LM, deci dreapta LM va Ii una cresctoare
Vom reprezenta graIic curba LM:
y
r
L(y)
L(r)
L (y)
0
M
0
M
0
L M
L (r)
LM
y
1
y
2
r
1
r
2
M
1
M
1
M
2
M
2
L > M
L < M
A
B
P
Q
L > M
L < M
Figura 27. Curba LM
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei LM la modiIicarea
cererii de moned pentru tranzactii
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei LM la modiIicarea
cererii de moned pentru speculatie
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei LM la modiIicarea
multiplicatorului monetar la aceeasi baz monetar
88
Tem de seminar: S se reprezinte graIic deplasarea curbei LM la modiIicarea bazei
monetare la acelasi multiplicator monetar
4.3. Echilibrul economic intern. Analiza IS - LM
Definijie: Prin echilibru economic (macroeconomic) intern se ntelege echilibrul
simultan pe piata bunurilor si serviciilor, respectiv pe piata monetar
Din punct de vedere Iormal, echilibrul economic intern se produce la intersectia
dintre curba IS si curba LM
- deci, se va obtine un venit de echilibru macroeconomic intern (y
e
) si o rat a
dobnzii de echilibru (r
e
)
Echilibrul macroeconomic intern poate Ii un echilibru de ocupare deplin (y
max
)
sau un echilibru de subocupare (y
eI
)
- y
max
~ y
eI
: echilibru de subocupare (somaj)
- y
max
y
eI
: echilibru de ocupare deplin
- y
max
y
eI
: echilibru de supraocupare (inIlatie)
89
y
r
IS
LM
E
y
e
r
e
y
max
y
max
Infla ie (
omaj y
O > C
L < M
O > C
L > M
O < C
L > M
O < C
L < M
Figura 28. Regiunile de inflajie yi yomaj, pe baza analizei IS-LM. Corelajiile dintre
economia real yi cea monetar
4.4. Alegerea politicii guvernamentale 'optime"
Aparitia unui dezechilibru macroeconomic intern (n aIara punctului 'E din
desenul anterior) pune problema restabilirii acestui echilibru
n context, se pune problema alegerii ntre politic Iiscal, respectiv politica
monetar
Desi este de dorit realizarea unui mix ntre cele dou politici macroeconomice,
diIeritele scoli economice recomand diIerite solutii n acest sens:
- kevnesismul. recomand politica Iiscal (ca Iiind cea mai eIicace cu eIectul cel
mai mare asupra venitului)
90
- neoclasicismul: recomand politica monetar (ca Iiind, de asemenea, cea mai
eIicace)
OBS: se accept Iorma n L ntors (rsturnat) a curbei LM
y
r
LM
zon

k
ey
n
esia
n
zon
intermediar
zon
neoclasic
IS
2
IS
1
IS
2
IS
1
IS
2
IS
1
Figura 29. Politica fiscal are eficienja maxim (variajia venitului este maxim) pe
zona keynesian a curbei ofertei agregate
91
y
r
LM
1
LM
2
IS
IS
IS
max
Figura 3. Politica monetar are eficienja maxim (variajia venitului este maxim) pe
zona neoclasic a curbei ofertei agregate
4.5. Ajustarea ocurilor
n economia national pot exista socuri, att de pe piata bunurilor si serviciilor
(modiIicarea cheltuielilor, a impozitelor etc.) ct si de pe piata monetar
(modiIicarea bazei monetare sau a multiplicatorului monetar etc.)
Aceste socuri conduc la deplasri ale curbelor IS si LM de la pozitia lor initial,
care corespunde echilibrului macroeconomic intern
Restabilirea echilibrului macroeconomic intern (ajustarea socurilor) se Iace Iie
prin mijloace monetare, Iie prin mijloace Iiscale, Iie printr-un mix de asemenea
mijloace
Din punct de vedere graIic, aparitia socurilor si restabilirea lor se prezint astIel:
92
y
r
E
0
E
1
E
2
IS
0
LM
0
y
0
r
0
IS
1
y
1
r
1
IS
2
y
2
r
2
E
3
LM
1
y
3
r
3
E
4
LM
2
y
4
r
4
Figura 31. Expresia grafic simplificat a ajustrii yocurilor fiscale yi monetare
93
TEMA NR. 5
5. INFLA|IA I OMAJUL. CURBELE PHILLIPS
1. Infla(ia
1.1. Ce este infla(ia. Cauzele infla(iei
1.2. Infla(ia prin cerere
1.3. Infla(ia prin costuri yi profit
1.4. Infla(ia importat
1.5. Infla(ia structural
1.6. Efectele infla(iei
1.7. Infla(ia iner(ial
1.8. Variet(i ale infla(iei
2. $omajul
2.1. For(a de munc - principalul input
2.2. Conceptul de yomaj
2.3. Tipologia yomajului
2.4. Mecanismul de generare a yomajului
2.5. Msurarea yomajului. Masa yomajului
3. Corela(ia infla(ie-yomaj
3.1. Curba Phillips pe termen scurt
3.2. Curba Phillips pe termen lung
94
5.1. InflaJia
5.1.1. Ce este infIa|ia. CauzeIe infIa|iei
Definijie: prin inIlatie se ntelege scderea puterii de cumprare a unittii
monetare
- comentariu. - inIlatia este un Ienomen care poate Ii identiIicat (msurat) numai
dinamic
- inIlatia nu se conIund cu scderea puterii de cumprare a
venitului nominal (aceasta poate creste si totusi s existe
inIlatie)
Efectul principal al inIlatiei este cresterea preturilor
- comentariu: - nu orice crestere de preturi este de tip inIlationist, ci numai
cresterea generalizat si persistent a lor
Msurarea inflajiei: se Iace pe baza nivelului general al preturilor si exprim rata
de variatie (variatia relativ) a acestuia
R
i
I
p
1 , unde - R
i
: inIlatia (rata preturilor)
- I
p
: indicele preturilor (I
p
P
1
/P
0
)
Exist trei modalitti de a cuantiIica inIlatia:
a) pe baza preturilor de consum (P
c
): R
ic
I
pc
1
b) pe baza preturilor bunurilor industriale (P
ind
): R
i
ind
I
p
ind
1
c) pe baza deIlatorului PIB (D
PIB
): D
PIB
PIB
k
nominal
/ PIB
k
real
OBS: Cel mai general mod de a determina inIlatia este cel bazat pe deIlatorul PIB
Dup modul de ponderare, inIlatia se poate determina pe baza urmtorilor indici
ai nivelului general al preturilor:
95
a) indici Laspeyres (ponderarea se Iace n anul de baz):
b) indici Paasche (ponderarea se Iace n anul curent):
c) indici Fisher (media geometric a celor doi anteriori):
Cauzele inflajiei: sunt acele cauze care conduc, direct sau indirect, la scderea
puterii de cumprare a unittii monetare
- ca urmare a Iunctionrii monedei de tip Iiduciar, n ultim instant, cauza
inIlatiei este existenta unei mase monetare excedentare
- modul n care apare aceast mas monetar excedentar conduce chiar la
tipologia cauzelor inIlatiei
Cauzele inflajiei se suprapun peste tipologia inIlatiei (Iiecare cauz distinct dnd
nastere unei categorii distincte de inIlatie)
Cauzele inIlatiei pot Ii grupate n dou categorii:
- cau:e obiective.
- cresterea injectiilor monetare (prin emisiune de moned central sau prin
credit bancar)
- cresterea costurilor (ndeosebi cu salariile)
- cresterea proIiturilor
- cresterea preturilor la bunurile importate (inclusiv ca urmare a
deprecierii monedei nationale)

=
0
i
0
i
0
i
1
i L
p
q p
q p
I

=
1
i
0
i
1
i
1
i P
p
q p
q p
I
P
p
L
p
F
p
I I I =
96
- cau:e subiective.
- anticipatiile rationale cu privire la dinamica preturilor
- evaluarea unor oportunitti secventiale (n timp sau spatiu)
5.1.2. InfIa|ia prin cerere
Concept: impuls de crestere a preturilor (si, deci, de reducere a puterii de
cumprare a unittii monetare) din partea cererii (a consumatorului)
Cauz: Iormarea, pe o cale sau alta, a unui surplus de mas monetar la
cumprtori, surplus care este aruncat n circulatie
Mecanism:
a) Iormal: - Iie V
0
si V
1
suma preturilor mrIurilor din economie, si M
0
,
respectiv M
1
masa monetar din economie, n dou perioade, '0
si '1
- pretul mediu este: p
0
M
0
/ V
0
; p
1
M
1
/ V
1
- pentru V
0
V
1
, avem: p
1
/ p
0
M
1
/ M
0
- deci, M
1
~ M
0
implic p
1
~ p
0
, deci scderea puterii de
cumprare a unittii monetare
b) graIic:
97
q
p
E
0
0 0
M D
0 1
M M >
S

1 1
M D
E
1
p

p
1
S
1
q

Figura 32. Inflajia prin cerere

OBS: Dac cresterea cererii este nsotit de cresterea oIertei, atunci nu se produce
eIectul inIlationist desi masa monetar creste:
p
q
S
S
p
p
q
0 0
M D
1 1
M D
0 1
M M >
E
0
E
1
S
E
q
0 1
V V >
Figura 33. Aeutralitatea creyterii masei monetare, n cazul creyterii ofertei
98
5.1.3. InfIa|ia prin costuri i profit
Concept: impuls de crestere a preturilor (si, deci, de reducere a puterii de
cumprare a unittii monetare) din partea oIertei interne
Cauz: cresterea costului mediu total (ndeosebi cu salariile), n conditiile
mentinerii marjei proIitului (proIitul unitar) n pret
Mecanism:
- Iormal:
- Iie CM
0
si CM
1
costurile medii totale n dou perioade, '0 si '1
- Iie CM
0
s
, CM
1
s
, costul mediu cu salariile
- Iie CM
0
a
, CM
1
a
, alte costuri medii dect salariile
- atunci, cresterea costului mediu total va Ii:
Mentinerea marjei absolute a proIitului unitar echivaleaz cu cresterea pretului
cel putin cu cresterea costului cu salariile.
- graIic
a
0
a
s
0
s
0
CM
CM
CM
CM
CM
CM
dCM
A
+
A
=
A
=
99
q
p
q
e
c
t
0
c
v
0
c
t
1
c
v
1
dc
t
o
c
t
0
c
t
1
p
0
p
1
t
1
dp
At
p
2
c
f
Figura 34. Inflajia prin costuri sau profit
Mentinerea marjei proIitului conduce la scderea competitivittii productorului
pe piat, de aceea el va ncerca s renunte la o parte din marja proIitului pentru a
acoperi cresterile de costuri cu salariile
S Iacem cteva notatii: p
a
: proIitul anticipat; p
n
: proIitul normal; c
0
: costul de
productie initial; c
1
: costul de productie Iinal; c A : cresterea costului; p
0
: pretul
initial; p
1
: pretul Iinal
Atunci putem scrie:
atunci rata inIlatiei prin costuri este:
n 1 1
c p t + =
a 0 0
c p t + = c c c
0 1
A + =
0 0
a 0 n 0
0
a 0 n 1
0
0 1
0
1
i
p
c
p
c c c
p
c c
p
p p
1
p
p
R
t A A
=
t t + A +
=
=
t t +
=

= =
100
unde t A este marja proIitului la care productorul este dispus s renunte pentru a rmne
pe piat.
n principiu, inIlatia prin proIit nu se deosebeste de inIlatia prin costuri
- doar c, de data aceasta, justiIicarea cresterii pretului nu se mai bazeaz pe
cresterea costului (ndeosebi cu salariile) ci pe intentia productorului de a-si mri marja
proIitului
- aceast posibilitate se ntlneste mai ales n cazurile productorilor care detin
putere de piat (ndeosebi structuri de monopol sau de oligopol)
Att din punct de vedere Iormal ct si din punct de vedere graIic, mecanismul este
similar cu cazul inIlatiei prin costuri
5.1.4. InfIa|ia importat
Concept: impuls de crestere a preturilor (si, deci, de reducere a puterii de
cumprare a unittii monetare) din partea oIertei externe
Cauz: cresterea costului mediu total (ndeosebi cu capitalul), n conditiile
mentinerii marjei proIitului (proIitul unitar) n pret
Mecanism:
- Iormal:
- pretul produselor importate (Iolosite ca bunuri intermediare) creste, Iie
ca urmare a cresterii pretului mondial Iie ca urmare a cresterii cursului de schimb
al monedei nationale
- la aceeasi marj a proIitului, pretul intern va creste
OBS.: inIlatia importat nu se deosebeste, ca esent, de inIlatia prin costuri
101
Cauzele inIlatiei importate
- externe: - inIlatia din tara exportatorului
- pozitia de monopol a exportatorului
- taxe vamale de export n tara exportatoare
- interne: - taxe vamale de import n tara importatoare
- deprecierea monedei trii importatoare
Impactul importului asupra inIlatiei depinde de 3 Iactori:
- ponderea importului. cu ct aceasta este mai mare n totalul productiei, cu att
impactul este mai mare
- structura importului. cu ct ponderea importului de bunuri intermediare n
totalul importului (comparativ cu cea a bunurilor de consum) este mai mare cu att
impactul este mai mare
- elasticitatea-pret a cererii pentru import.
- elasticitatea-pret direct: cu ct cererea pentru import este mai inelastic,
cu att impactul importului asupra inIlatiei este mai mare
- elasticitatea-pret ncrucisat: cu ct elasticitatea cererii pentru bunuri de
import n raport cu pretul oIertei interne este mai mare, cu att impactul importului
asupra inIlatiei este mai mare
OBS.: 1. exist si un impact al 'exportului de inIlatie asupra inIlatiei
importate: introducerea de taxe vamale de export poate atrage
msuri de retorsiune care mresc pretul bunurilor importate
2. integrarea n UE este de natur s reduc pn la anulare inIlatia
importat
102
5.1.5. InfIa|ia structuraI
Concept: impuls de crestere a preturilor (si, deci, de reducere a puterii de
cumprare a unittii monetare) din partea structurii economiei, chiar dac, pe
ansamblu, exist echilibru ntre cererea si oIerta agregat
Cauz: anumite rigiditti n oIerta unor sectoare sau ramuri economice, care Iac
ca ajustarea reciproc a cererii si oIertei speciIice s se produc cu ntrziere sau
incomplet (ex. clasic: agricultura)
Mecanism: prin intermediul legturilor economice si comerciale, sectoarele sau
ramurile cu oIert rigid induc presiuni de crestere a nivelului general al preturilor
- inIlatia structural se regseste, n ultim instant, n celelalte Iorme de inIlatie
5.1.6. EfecteIe infIa|iei
Efectele inIlatiei pot Ii de dou categorii:
- de natura costurilor:
- scderea puterii de cumprare a detintorilor de obligatiuni
- scderea puterii de cumprare a veniturilor nominale din salarii sau alte
venituri Iixe (pensii, ajutoare sociale etc.
- scderea venitului nominal dup impozitare ca urmare a intrrii ntr-o
nou trans de impozitare ca urmare a cresterii venitului nominal
datorat inIlatiei
- scderea valorii creditelor acordate
- de natura beneIiciilor:
- cstiguri ale debitorilor
103
- cstiguri ale celor ce obtin venituri variabile, adic indexate la rata
inIlatiei
- proprietari de orice Iel: preturile cresc mai repede dect
compensrile salariale
- salariati care solicit indexri ale salariilor peste rata inIlatiei (pe
motivul necesittii cresterii nivelului de trai)
- cstiguri ale emitentilor de obligatiuni
- cstiguri ale guvernului care obtin ncasri de impozite si taxe nelegale
(generate de inIlatie)
5.1.7. InfIa|ia iner|iaI
Concept: impuls de crestere a preturilor (si, deci, de reducere a puterii de
cumprare a unittii monetare) ca rezultat al asteptrilor (anticipatiilor) privind
dinamica inIlatiei
Cauz: temerea subiectilor economici c tendintele inIlatiei se vor maniIesta si n
viitor cel putin la nivelul deja realizat
Mecanism: subiectii economici analizeaz istoria inIlatiei si, extrapolnd
oarecum tendintele constatate, ajusteaz n avans preturile cu inIlatia pe care se
asteapt s-o gseasc n perioada urmtoare
OBS.: se numeste inIlatie inertial deoarece nu depinde de Iactori economici
actuali ci de cei istorici
104
5.1.8. Variet|i aIe infIa|iei
Din punctul de vedere al nivelului, inIlatia poate Ii:
- inIlatie trtoare (creeping inIlation): rata este 3-4 pe an
- inIlatie deschis (open inIlation): rata anual este de 5-10
- inIlatie galopant (run inIlation): rata anual este de peste 10-100
- inIlatie latin: rata anual este de 100-1000
- hiperinIlatie (hiperinIlation): rata anual este de peste 1000
Dup asocierea cu creyterea economic, inIlatia poate Ii:
- inIlatie stimulativ: conduce la cresterea oIertei
- inIlatie izolat (neutr): stimularea cresterii oIertei este anulat de scderea
cererii ca urmare a scderii puterii de cumprare
- stagIlatie: inIlatie nsotit de stagnarea oIertei
- slumpIlatie: inIlatie nsotit de scderea oIertei (recesiune)
Dup efectul asupra prejurilor, inIlatia poate Ii:
- inIlatie propriu- zis: preturile cresc
- dezinIlatie: preturile si micsoreaz rata de crestere
- deIlatie: preturile scad
105
5.2. omajul
5.2.1. For|a de munc - principaIuI input
n general, un proces de productie poate Ii descris ca un sistem Iormat din intrri
(input-uri) iesiri (output-uri) si o component de transIormare a intrrilor n iesiri (black-
box):
Resurse naturale
C
a
p
ita
l
Input-uri Output-uri Black-box
ACTIVITATE ECONOMIIC
(PROCES DE PRODUC IE) ]
E
x
t
e
r
n
a
l
i
t

[
i
E
x
te
r
n
a
lit
[i
nformatii
n
fo
rm
a
tii
B
u
n
u
r
i
i s
e
r
v
ic
ii
Figura 35. Procesul economic
Caracteristicile forjei de munc:
- este Iactorul activ, coagulant, n contextul Iactorilor de productie
- este Iactorul de productie cel mai dinamic
- st la baza managementului Iirmei
- este un Iactor de productie autoinstruibil
- este un Iactor de productie perisabil
- este un Iactor de productie multideterminat
106
- este un Iactor de productie cu ciclu lung
5.2.2. ConceptuI de omaj
Somajul este acea stare economic, proIesional, psihologic si social
caracteristic somerului
Somerul este o persoan care ndeplineste, cumulativ, urmtoarele conditii:
- Iace parte din populatia apt de munc
- nu are loc de munc
- caut n mod activ un loc de munc
- este disponibil (poate accepta un loc de munc dac acesta i se oIer)
Schema general n care este ncadrat somajul este urmtoarea:
Popula[ie total
P
o
p
u
l
a
[
i
e

o
c
u
p
a
t

Popula[ie apt de munc

Popula[ie activ
(for[ de munc)
P
o
p
u
l
a
[
i
e

i
n
a
p
t

d
e

m
u
n
c

P
o
p
u
l
a
[
i
e

i
n
a
c
t
i
v

o
m
e
r
i
Figura 3. Structura populajiei totale
107
5.2.3. TipoIogia omajuIui
Somajul poate Ii de 2 categorii:
- somaj vizibil:
- acel somaj care poate Ii evidentiat, urmrit si cuantiIicat
- este un somaj involuntar
- nu poate Ii lichidat ci doar bine administrat
- somaj invizibil:
- este mai diIicil de msurat si evidentiat
- poate att voluntar ct si involuntar
- poate Ii, n principiul, lichidat
Somajul vizibil poate Ii:
- somaj Irictional (de cutare):
- se datoreaz lipsei de mobilitate a Iortei de munc (att proIesionale ct
si teritoriale)
- poate Ii cauzat de:
a) schimbarea locului de munc
b) cutarea primului loc de munc
c) reangajarea dup ntreruperea activittii
- comportamentul de cutare (searching model) n cazul somajului
Irictional se caracterizeaz prin urmtoarele:
108
a) un somer accept acel salariu care Iace ca venitul su marginal
s egaleze, cel putin, costul marginal al cutrii alt loc de
munc, cu un salariu mai bun
b) indemnizatia de somaj mreste salariul acceptabil, deoarece
micsoreaz costul cutrii unui alt loc de munc
c) salariile situate sub salariul acceptabil conduc la neacceptarea
locului de munc
d) salariul acceptabil creste odat cu perioada anticipat de pstrare
a slujbei
e) n perioade de recesiune economic, timpul de cutare a slujbei
creste iar n perioade de boom economic scade
- somaj ciclic: datorat variatiei cererii generat de ciclul economic
- somaj structural: datorat modiIicrilor de compozitie a cererii de munc
respectiv a oIertei de munc
Somajul invizibil poate Ii:
- somaj conjunctural: datorat ocuprii n locuri de munc unde se cere o caliIicare
inIerioar celei detinute
- somaj camuIlat: datorat ocuprii n sectoare si activitti cu productivitate sczut
Iat de media national
- somaj de expansiune: datorat transIerrii ocuprii dintr-un sector cu
productivitate mic n altul tot de productivitate mic (ex.: din sectorul primar
n cel tertiar)
- somaj partial: datorat ocuprii partiale (prin contract) a Iortei de munc
- somaj sezonier: datorat ocuprii sezoniere a Iortei de munc (ndeosebi n
agricultur, servicii estivale etc.)
109
5.2.4. MecanismuI de generare a omajuIui
Din punct de vedere tehnic, somajul este rezultanta Iluxurilor de Iort de munc,
dup cum urmeaz (cu ' s-au notat Iluxuri care sporesc somajul iar cu ' s-au
notat Iluxuri care micsoreaz somajul):
- desrcinri (1)
- concedieri (2)
- demisii (3)
- pensionri si pierderea capacittii de munc (4)
- nou veniti pe piata muncii (5)
- nou angajati (6)
- reangajati (7)
- rensrcinati (8)
Popula ia n afara for ei t t
de munc
omeri
Popula ia ocupat t
1 2 3 4
4
5
6
7
8
Figura 37. Cenerarea/absorbjia yomajului
110
Dinpunct de vedere teoretic, generarea somajului este explicat n mod diIerit de
cele dou principale scoli economice: scoala neoclasic si scoala keynesian
- n conceptia neoclasic, dac notm cu N
d
cantitatea cerut de Iort de munc si
cu N
s
cantitatea oIerit de Iort de munc, atunci echilibrul pietei muncii se va produce
pentru un nivel de ocupare, notat cu N* si determinat astIel: N* min (N
d
, N
s
). Somajul
se va produce atunci cnd, pe piata muncii, se produce urmtoarea situatie: N
s
~ N
d
(Fig.
38)
- n conceptia keynesian, somajul apare ca urmare a insuIicientei cererii agregate
eIective. Scderea cererii eIective (datorate nclinatiei marginale spre economisire a
agentilor economici) conduce la necesitatea scderii oIertei, ceea ce are ca urmare
aparitia somajului (Fig. 39)
w
r
N
D
L
S
L
E
w
e
N`
w
r
1
w: salariu real
r
N: volumul for ei de munc (
D: cererea de munc
L
S: oferta de munc
L
S
o
m
a
j

n
e
o
c
l
a
s
i
c
Figura 38. Formarea yomajului de tip neoclasic
111
PIB
p
PIB
max
S
p
e
E
0
PIB
1
D
0
D
1
E
1
omaj
keynesian
D: cererea agregat
S: oferta agregat
p: nivelul general al pre urilor (
Figura 39. Formarea yomajului de tip keynesian
5.2.5. Msurarea omajuIui
Somajul poate Ii msurat att n mrime absolut (masa somajului) ct si n
mrime relativ (rata somajului)
Att masa somajului ct si rata somajului pot Ii msurate pe total economie, pe
ramuri si sectoare de activitate, pe sexe, pe categorii socio-proIesionale, pe
regiuni geograIice etc.
Din punct de vedere relativ se pot calcula o serie de indicatori de analiz a
somajului, dup cum urmeaz:
- rata de aptitudine (R
apt
) : raportul dintre populatia apt de munc (P
apt
) si
populatia total (P):
112
R
apt
P
apt
/ P
- rata de activitate (R
a
): raportul dintre populatia activ (P
a
) si populatia apt de
munc:
R
a
P
a
/ P
apt
- rata de ocupare (R
o
): raportul dintre populatia ocupat (P
o
) si populatia activ:
R
o
P
o
/ P
a
- rata omafului (R
s
): raportul dintre numrul de someri (S) si populatia activ:
R
s
S / P
a
Tem de seminar: Pe baza deIinitiilor de mai sus, gsiti relatiile Iormale dintre cele
patru rate
Tinnd seama de durata somajului (d
s
), somajul mai poate Ii msurat si n mod
dinamic:
- masa dinamic a omafului (M
ds
):
unde:
- rata dinamic a omafului (R
ds
):
Icnd unele transIormri obtinem:

=
i
s
i
s ds
d N M
i
s
i
s
i
s
i
s
i
s
i
s
i
s
s
d y
S
d N
N
d N
d =

ds o
ds
ds
M P
M
R
+
=
113
unde:
este durata medie a somajului
5.3.1. Curba PhiIIips pe termen scurt
Concept: Curba Phillips pe termen scurt exprim o relatie de tip cauzal ntre rata
somajului si inIlatie (rata nivelului general al preturilor)
- se numeste 'pe termen scurt deoarece:
1. nu ia n considerare inIlatia inertial (deci anticipatiile cu privire la
nivelurile viitoare ale inIlatiei)
2. pe perioada analizat nu se produc modiIicri n productivitatea muncii
Derivarea curbei Phillips pe termen scurt:
- ntre rata somajului si rata salariilor nominale exist o corelatie negativ (de
invers proportionalitate):
- salariul acceptabil scade odat cu scderea ratei salariilor nominale deci rata
somajului creste
( )
s s
s s
ds
d 1 R 1
d R
R


=
s
d
114
R
sn
R

sn
n
: rata omajului
R : rata salariului nominal
R : rata natural a omajului (rata omajului la care rata salariului nominal este nul)
R

R
n
Figura 4. Corelajia dintre rata yomajului yi rata salariului nominal
S analizm fundamentele teoretice ale curbei Phillips
- notm: A
S
oIerta de munc; A
D
cererea de munc; e
S
excedentul de Iort de
munc (somaj); u numrul somerilor; v numrul locurilor de munc vacante; w salariul
nominal (monetar); r
w
rata salariului monetar
- atunci se poate scrie:
de unde:
s mai notm cu u somajul Irictional, adic acel somaj care exist atunci
cnd
D S
N N = simultan cu existenta de locuri de munc vacante. GraIic avem:
D S S
N N e =
v u N N
D S
=
) e ( I ) N N ( I v N N u
S D S D S
= = + =
115
e
s
u
v u
u f(e)
s
Figura 41. Somajul fricjional
Rata salariului nominal va Ii o Iunctie de excedentul de somaj peste somajul
Irictional, adic:
cu conditiile matematice
adic Iunctia este impar; n Ielul acesta se ajunge la o relatie ntre somaj si
rata salariului nominal (vezi Fig 40)
) u u ( r
w
=
0
u
<
c
c
0 ) 0 ( =
) x ( ) x ( =
116
S mai Iacem cteva consideratii:
- s admitem c oIertantii si stabilesc preturile prin mark-up relativ la salarii
(adaug o marj c la costul salarial):
unde:
i
p : pretul n anul i
i
y : productia Iizic n anul i
i
N : numrul de lucrtori n anul i
i
w : salariul monetar (nominal) n anul i
Logaritmnd relatia de mai sus, obtinem:
care, prin diIerentiere, devine:
Cum ultimul termen este nul, deoarece c este o constant:
unde: punctul de deasupra variabilelor semniIic rata de crestere a acelor variabile
cum: semniIic rata de crestere a productivittii muncii, presupus nul
pe termen scurt:
) 1 ( w N y p
i i i i
c + =
) 1 ln( ) w ln( ) N ln( ) y ln( ) p ln(
i i i i
c + + + = +
) 1 ( d
1
1
dw
w
1
dN
N
1
dy
y
1
dp
p
1
i
i
i
i
i
i
i
i
c +
c +
+ + = +
) N y ( w p w N y p
i i i i i i i i

= + = +
i i
N y


) u u ( w p
i i
= =
117
dar:
Deci exist o relatie de invers proportionalitate ntre rata preturilor (inIlatie) si
rata somajului:
p
.
R

R
n
Figura 42: Curba Phillips pe termen scurt
Cteva concluzii pot Ii derivate:
- restrictiile ei sunt mult prea dure: lipsa anticipatiilor rationale cu privire la
inIlatie si lipsa cresterii productivittii muncii
- inIlatia este eIectul cresterii salariilor nominale (monetare)
- rata natural a somajului indic punctul n care se produce o dilem (trade-oII):
inIlatia si somajul reprezint costuri de oportunitate reciproce (scderea unuia se Iace cu
pretul cresterii celuilalt)
0
u
<
c
c
118
- Iorma convex a curbei se explic prin necesitatea de a realiza cresteri din ce n
ce mai mari ale salariului nominal pentru a reduce n mod constant rata somajului
(aceasta ntruct, n aIar de somajul de tip Keynesian mai exist si somaj Irictional si
structural)
5.3.2. Curba PhiIIips pe termen Iung
n cazul curbei Phillips pe termen lung se produc urmtoarele relaxri ale
ipotezelor anterioare:
- salariile nominale sunt indexate ca urmare a inIlatiei anterioare
- variabilele valorice sunt ajustate cu anticipatii privind inIlatia din perioada care
urmeaz (Friedman si Phelps)
OBS 1: ca rezultat, variatia excedentului de Iort de munc nu va mai conduce la
variatia salariului nominal ci a celui real
OBS 2: ca rezultat al cresterii salariului real, curba Phillips pe termen scurt se va
deplasa spre dreapta
S explicm mecanismul Iormrii curbei Phillips pe termen lung
S presupunem urmtorul proces economic:
119
Crete masa monetar
Crete cererea agregat
Crete oferta de munc
Crete ocuparea
Scade omajul
Crete oferta agregat
Cresc salariile nominale
Crete pre[ul de la p la p
0 1
GraIic:
N
w
E
0
N
0
w
0
w
1
E
1
N
1
N (p )
S 0
N (p )
S 1
N (w )
d 1
N (w )
d 0
Figura 43: Mecanismul general de formare a curbei Phillips pe termen lung
120
Vom arta c, pe termen lung, curba Phillips este independent n raport cu rata
inIlatiei
- din punct de vedere graIic, ea va Ii, deci, o dreapt paralel cu axa pe care se
msoar rata inIlatiei
Explicarea acestei Iorme a curbei Phillips pe termen lung se va Iace:
1. pe baza anticipatiilor pe care subiectii economici (n spet, oIertantii de munc)
le Iac cu privire la preturile viitoare precum si
2. pe baza comparatiei pe care ei o Iac ntre preturile eIectiv realizate si preturile
anticipate
S reprezentm, mai nti, curba Phillips pe termen lung:
Pl
Ps
0
E
A
M
B
Ps
1
Ps
2
N
p
.
p
1
.
p
2
.
R

R
n
R

1
R

2
Figura 44: Curba Phillips pe termen lung
121
S explicm modul de formare a curbei Phillips pe termen lung:
- la inIlatie nul, curba Phillips pe termen scurt (P
s
0
) trece prin punctul E (punctul
de rat natural a somajului R
ns
)
- dac inIlatia este pozitiv
atunci somajul scade pn la R
s
1
, ca urmare a cresterii ocuprii n urma cresterii
preturilor
- ntruct noul nivel al inIlatiei este considerat stabil, atunci ocuparea scade din
nou pn la R
ns
deci avem curba Phillips pe termen scurt P
s
1
- dac inIlatia nu este stabil din nou si devine
2
p atunci Ienomenul se reia,
ajungndu-se la P
s
3
, s.a.m.d.
Asadar, pe termen lung, factorul determinant al inflatiei nu este costul salarial ci
cresterea masei monetare.
Se poate arta c anticipatiile rationale privind inIlatia conduc, ntr-adevr, pe
termen lung, la rigidizarea curbei Phillips la nivelul ratei naturale a somajului
Anticipatiile rationale pot Ii: a) statice; b) adaptative
1. Anticipatiile rationale statice
- s notm cu
a
i
w salariul real anticipat n anul i, cu
a
i
w rata salariului real
anticipat n anul i, si cu
a
i
p rata anticipat a preturilor n anul i
- ntruct productivitatea muncii nu variaz:
rezult:
cum:
0 p
1
>
0 N y
i i
=

) u u ( w
i
a
i
=
122
avem:
- dar preturile depind doar de salarii, deci:
2. Anticipatiile rationale adaptative (dinamice)
Vom adopta trei ipoteze de lucru:
- subiectii economici nu sunt victime ale iluziei monetare (urmresc
variabilele reale si nu pe cele nominale)
- Iunctiile de cerere si de oIert sunt omogene de gradul zero n raport cu
pretul (nu avem cerere sau oIert autonom)
- Iormarea anticipatiilor privind preturile (inIlatia) este un proces adaptativ
si rational
- notm cu un coeIicient pozitiv si subunitar de corectie a anticipatiilor
anterioare (a diIerentei dintre ceea ce s-a anticipat si ceea ce s-a ntmplat n realitate cu
pretul)
- atunci se poate scrie, succesiv:
de unde:
ne amintim ecuatia Phillips:
a
i i
a
i
p w w =
a
i i i
p ) u u ( w + =
a
i i i
p ) u u ( p + =
) p p ( p p
a
1 i 1 i
a
1 i
a
i
+ =
a
1 i 1 i
a
i
p ) 1 ( p p

+ =
(1) p ) u u ( p
a
i i i
+ =
123
nlocuind n ecuatia Phillips, obtinem:
s scriem ecuatia Phillips (1) si pentru anul i-1:
s eliminm
a
1 i
p

ntre relatiile (2) si (3) de mai sus
sau:
S analizm relajia (4):
a. cazul 'rata inIlatiei scade:
- presupunem u u
1 i
<

; atunci:
deci:
cum:
rezult:
ntruct Iunctia este descresctoare, rezult:
(2) p ) 1 ( p ) u u ( p
a
1 i 1 i i i
+ + =
(3) p ) u u ( p
a
1 i i 1 i
+ =
| |
1 i 1 i i i 1 i 1 i i i
p ) u u ( ) 1 ( ) u u ( ) u u ( p ) 1 ( p ) u u ( p

+ = + + =
(4) ) u u ( ) 1 ( ) u u ( p p
1 i i 1 i i
=


0 p p p p
1 i i 1 i i
< <


) u u ( ) 1 ( ) u (u 0 ) u u ( ) 1 ( ) u u (
1 i i 1 i i
< <

1 ) 1 ( <
) u u ( ) u u (
1 i i
<

1 i i 1 i i
u u u u u u

> >
124
deci, dac yomajul este sub rata natural, scderea ratei inflajiei are ca efect creyterea
ratei yomajului.
b. cazul 'rata inIlatiei creste:
- presupunem u u
1 i
>

; atunci:
deci:
dar:
deci:
adic:
deci, dac yomajul este sub rata natural, creyterea ratei inflajiei are ca efect scderea
ratei yomajului.
0 p p p p
1 i i 1 i i
> >


) u u ( ) 1 ( ) u u ( 0 ) u u ( ) 1 ( ) u u (
1 i i 1 i i
> >

) u u ( ) u u (
1 i 1 i
=
) u u ( ) u u (
i i
=
) u u ( ) 1 ( ) u u (
1 i i
>
) u u ( ) 1 ( ) u u (
1 i i
<
) u u ( ) u u (
1 i i
<
1 i i
u u u u

>
1 i i
u u

<
125
c. cazul 'rata inIlatiei este constant:
de unde:
adic:
Iolosind relatiile de recurent, obtinem succesiv:
pentru k tinznd la inIinit:
deoarece
deci:
de unde:
deci, dac rata inflajiei este nul, rata efectiv a yomajului tinde spre rata
natural a yomajului.
1 i i
p p

=
0 p p
1 i i
=


) u u ( ) 1 ( ) u (u 0 ) u u ( ) 1 ( ) u u (
1 i i 1 i i
= =

) u u ( ) 1 (
... ) u u ( ) 1 ( ) u u ( ) 1 ( ) u u ( ) 1 ( ) u u (
k i
k
3 i
3
2 i
2
1 i i
=
= = = = =

0 ) 1 ( lim
k
k
=

1 0 < <
0 ) u u (
i
=
u u 0 u u
i i
= =
126
TEMA NR. 6
6. PIA|A VALUTAR I CURSUL DE SCHIMB
6.1. Cererea de valut, oferta de valut yi cursul de schimb
6.2.Perturbri yi dezechilibre pe pia(a valutar
6.1. Cererea de valut, oferta de valut i cursul de schimb
Pentru analiza echilibrului pietei valutare trebuie analizat cererea de valut,
respectiv oferta de valut pe piata valutar.
Cererea de valut. Reprezint cantitatea de valut pe care solicitantii sunt
capabili i dispui s-o achi:itione:e pe piata valutar la diferite niveluri al cursului de
schimb. Se reIer la nevoia de a schimba propria moned n valut. Aceast necesitate se
reIer la: 1) necesitatea de a plti bunurile si serviciile achizitionate din strintate; 2)
necesitatea de a cumpra active Iinanciare strine (actiuni, obligatiuni etc.) sau de a
eIectua investitii direct n strintate. In acest sens, factorii cererii de valut sunt:
a) cursul de schimb (cursul valutar):
v
c
b) pretul produselor strine exprimat n valut:
s
v
p
c) pretul produselor concurente exprimat n valut:
c
v
p
d) venitul intern: y
e) rata dobnzii n tara de reIerint (tara creia i apartine valuta - moneda de
reIerint):
v
r
127
Desi mai sunt si alti Iactori care pot inIluenta cererea de valut (Iactori, n general,
necuantiIicabili, cum ar Ii: preIerintele, asteptrile (anticipatiile), sezonul etc.) cei cinci
Iactori enumerati sunt considerati Iundamentali pentru dinamica cererii de valut. Dac
notm cu
v
D : cererea de valut si cu
D
v
q : cantitatea cerut de valut, atunci putem scrie,
succesiv: ) q , r , y , p , p , c ( I D
D
v v
c
v
s
v v v
= , respectiv ) r , y , p , p , c ( h q
v
c
v
s
v v
D
v
= . Pentru valori
constante ale tuturor Iactorilor de inIluent, cu exceptia cursului valutar, (notm cu
simboluri barate Iaptul c parametrii respectivi sunt constante), adic, n cazul
) r , y , p , p , c ( h q
v
c
v
s
v v
D
v
= , cantitatea cerut din valuta respectiv depinde n mod invers
proportional de cursul de schimb (similar cu comportamentul oricrei cereri, de altIel).
Cererea de valut poate Ii, astIel, reprezentat graIic:
Figura 45: Curba cererii de valut. Deplasarea deciziei de-a lungul curbei
Deplasarea de-a lungul curbei cererii de valut, adic eIectul modiIicrii cursului
de schimb ceteris paribus, nu modiIic cererea de valut ci doar cantitatea de valut
cerut: cresterea cursului de schimb (adic deprecierea monedei) conduce la scderea
cantittii cerute de valut, iar scderea cursului de schimb (adic aprecierea monedei)
conduce la cresterea cantittii cerute de valut. Cererea de valut nssi se modiIic
atunci cnd se modiIic unul sau mai multi dintre ceilalti Iactori (n conditiile mentineri
128
constante a cursului valutar), si se maniIest prin deplasri intre curbe ale cererii de
valut. Modul n care modiIicarea celorlalti Iactori inIluenteaz curba cererii este
urmtorul:
1) variatia lui
s
v
p : n mod invers proportional: 0
p
I
s
v
<
c
c
2) variatia lui
c
v
p : n mod direct proportional: 0
p
I
c
v
>
c
c
3) variatia lui y: n mod direct proportional: 0
z
I
>
c
c
4) variatia lui
v
r : n mod direct proportional: 0
r
I
v
>
c
c
Variatia cererii se prezint dup cum urmeaz:
Figura 4: Curba cererii de valut. Deplasarea ntre curbe
129
Oferta de valut reprezint cantitatea de valut oferit pe piata valutar de ctre
detintorii de valut, la diferite niveluri ale cursului de schimb. ntruct pe piata valutar
se vnd si se cumpr doar dou bunuri (moneda si valuta) cererea dintr-un bun coincide
cu oIerta din celalalt bun si invers. Din acest motiv, oIerta de valut va Ii derivat din
cererea de valut:
Figura 47: Derivarea curbei ofertei de valut din curba cererii de valut
130
Pe primul graIic s-a reprezentat curba cererii de valut, iar pe cel de-al doilea graIic s-a
reprezentat curba cererii de moned prin urmtorul mecanism: inversul cursului valutar
reprezint chiar pretul monedei exprimat n valut. In acest caz, pe abscisa celui de-al
doilea graIic vom avea curba cererii de moned n raport de pretul su (avnd n vedere
c un curs direct mai mare nseamn un curs indirect mai mic si invers). Cum cererea de
moned este identic cu oIerta de valut, rezult c, schimbnd cursul valutar indirect cu
cel direct, obtinem curba oIertei de valut care va Ii o curb cresctoare de cursul valutar.
In Ielul acesta, echilibrul pietei valutare se va produce la intersectia curbei cererii de
valut cu curba oIertei de valut, n conditiile n care cantitatea cerut de valut este egal
cu cantitatea oIerit de valut. Punctul de echilibru al pietei valutare va determina pe axa
cursului valutar (ordonata) nivelul cursului valutar de echilibru (
e
v
c ), iar pe axa
cantittilor (abscisa) nivelul cantittii de echilibru a valutei tranzactionate pe piata
valutar (
e
v
q )
q
v
q
v
e
c
v
c
v
e
E
Figura 48: Formarea echilibrului piejei valutare
131
Tranzactionarea valutei se Iace la un pret numit curs valutar sau curs de schimb. Prin
cursul valutar al unei monede se ntelege pretul acelei monede exprimat n alt moned.
Cursul valutar poate Ii direct sau indirect. Cursul de schimb direct exprim pretul
monedei de reIerint (valuta) exprimat n moneda proprie, n timp ce cursul de schimb
indirect exprim pretul monedei proprii exprimat n moneda de reIerint. Cursul de
schimb al leului este un curs de schimb direct (un exemplu de curs de schimb indirect
este cursul lirei sterline).
6.2. P erturbri i dezechilibre pe piaJa valutar
Echilibrul pietei valutare nu este un echilibru static nici n ceea ce priveste
atingerea sa si nici n ceea ce priveste mentinerea sa n timp. ModiIicarea Iactorilor care
aIecteaz cererea de valut (si, implicit a celor care aIecteaz oIerta de valut) conduce la
variatii n cursul de schimb si n cantitatea de valut tranzactionat.
Piata valutar se conIrunt cu dou Ienomene economice importante: 1) perturbri
ale pietei valutare; 2) dezechilibre ale pietei valutare.
Prin perturbri ale pie(ei valutare se ntelege variatii ale Iactorilor care conduc
la modiIicarea cererii sau a oIertei de valut care nu deIormeaz Iunctionarea ortodox a
pietei valutare. Aceste perturbri sunt de dou Ieluri: a) perturbri interne; b) perturbri
externe. Perturbrile interne constau n modiIicarea cererii de valut prin variatia unor
Iactori economici interni. De exemplu, cresterea venitului intern ( y ) conduce la cresterea
oIertei de moned, ceea ce are ca eIect cresterea cererii de valut. Aceasta va determina o
presiune de crestere a cursului valutar si a cantittii de valut tranzactionate:
132
Figura 49: Perturbrile interne ale piejei valutare
Cresterea cererii de valut a condus la o depreciere a monedei ceea ce a Icut ca
cursul de schimb al acesteia s creasc de la nivelul c
v
e
la c
v
e
, iar cantitatea de valut
tranzactionat de la nivelul q
v
e
la nivelul q
v
e
. Contracararea acestei tendinte poate Ii
Icut de ctre Banca National prin dou modalitti: 1) modalitatea economic:
vinderea de valut pentru a achizitiona de pe piat excesul de moned. In Ielul acesta va
spori si oIerta de valut pn la nivelul la care cursul de schimb initial este restabilit, cu
pretul cresterii cantittii de valut tranzactionate de la nivelul q
v
e
la nivelul
~
q
v
e
; 2)
modalitatea administrativ: controlul administrativ al cursului de schimb sau controlul
importurilor. Perturbrile externe se produc atunci cnd variatia unor Iactori externi
modiIic cererea sau oIerta de valut. De exemplu, dac creste numrul turistilor strini,
va creste oIerta de valut. Aceasta va conduce la o scdere a cursului de schimb
(aprecierea monedei), ceea ce va determina si o crestere a cantittii de valut
tranzactionate:
133
Figura 5: Perturbrile externe ale piejei valutare
Contracararea acestui Ienomen poate Ii Icut de ctre Banca National, de
asemenea prin dou metode: 1) metode economice: cumprarea excesului de valut prin
cresterea oIertei de moned pe piat, ceea ce echivaleaz cu cresterea cererii de valut.
Aceast interventie va readuce cursul valutar la nivelul initial si, va mri cantitatea de
valut tranzactionat pe piat; 2) metode administrative: limitarea schimbului de valut
de ctre turistii strini, controlul administrativ al cursului de schimb.
Dezechilibrele pie(ei valutare se reIer la producerea Ienomenelor de
supraevaluare respectiv subevaluare a monedei n raport cu valuta de reIerint.
Supraevaluarea se produce atunci cnd oIerta de moned pe piata valutar este
mai mare dect cererea de moned pe acea piat. Cresterea oIertei de moned se poate
produce n cazuri cum sunt: cresterea importurilor, cresterea investitiilor proprii n
strintate, scderea exporturilor, scderea investitiilor strine. Din punct de vedere
graIic, supraevaluarea monedei se poate reprezenta astIel:
134
Figura 51: Supraevaluarea monedei
Cresterea cererii de valut a mrit volumul valutei tranzactionate de la nivelul q
v
e
la nivelul q
v
e
. Pentru a restabili volumul initial al valutei tranzactionate, Banca National
va putea actiona Iie prin mifloace economice: scderea oIertei de valut, ceea ce va ridica
si mai mult cursul valutar (crescut n prima Iaz de la c
v
e
la c
v
e
) , de la nivelul c
v
e
la
nivelul
~
c
v
e
, Iie prin mifloace administrative: de ex., devalorizarea monedei nationale.
Supraevaluarea monedei este cauzat de doi Iactori importanti: a) anticipri si ntrzieri
(leads & lags) n conversia reciproc dintre moneda national si valut; b) speculatia
valutar, care, de cele mai multe ori, nu are nici o legtur cu Ienomenele economice
reale. La cursul de schimb initial, noile curbe ale cererii si oIertei de valut ( D
v
'
, respectiv
S
v
'
), determin cantitti diIerite de valut cerut, respectiv oIerit: q
v
D
q
v
S
, ceea ce
nseamn c, pe piat, cantitatea oIerit de moned este mai mare dect cantitatea cerut
de moned, adic exact continutul supraevalurii monedei).
Subevaluarea se produce atunci cnd cererea de moned pe piata valutar
depseste oIerta monedei pe acea piat. Cresterea cererii de moned pe piata valutar se
poate produce din urmtoarele cauze: cresterea exporturilor, cresterea investitiilor strine,
135
scderea importurilor, scderea investitiilor proprii n strintate etc. Din punct de vedere
graIic subevaluarea monedei se poate reprezenta astIel:
Figura 52: Subevaluarea monedei
Contracararea situatiei se poate Iace de ctre Banca National Iie prin interventii
economice (vnzarea de moned proprie sau, ceea ce este acelasi lucru, cumprarea de
valut) pentru a readuce cantitatea de valut tranzactionat la nivelul initial) Iie prin
metode administrative (de ex., revalorizarea monedei nationale). Noile curbe ale cererii si
oIertei de valut determin, la cursul de schimb initial o cantitate oIerit de valut mai
mare dect cantitatea cerut ( q
v
S
q
v
D
), ceea ce nseamn o cantitate cerut de moned
mai mare dect cantitatea de moned oIerit, adic chiar continutul subevalurii monedei.
136
6.3. Mecanisme fundamentale pe piaJa valutar
Piata valutar poate Ii de dou Ieluri: piat la vedere si piat la termen.
Pia(a valutar la vedere (spot exchange market) se caracterizeaz prin Iaptul c
se reIer la tranzactiile valutare la care livrarea valutei tranzactionate se Iace n cel mult 2
zile lucrtoare de la data ncheierii tranzactiei. Cursul de schimb aIerent tranzactiilor la
vedere se numeste curs de schimb la vedere. Cursul de schimb la vedere transmite
imediat pe piat presiunile exercitate asupra cererii, respectiv oIertei de valut.
Pia(a valutar la termen (forward exchange market). Pe aceast piat, vnzrile
si cumprrile de valut sunt contractate n prezent dar receptia si livrarea se vor Iace n
viitor, la un termen prestabilit (1, 3, 6 luni). Cursul de schimb la termen este cursul la
care tranzactii viitoare sunt contractate n prezent, odat stabilit prin contract, acest curs
rmnnd constant. Cursul de schimb la termen este determinat de cererea si oIerta
viitoare de valut. Dac cursul de schimb la termen este mai bun dect cursul de schimb
la vedere exist o situatia de premium iar n situatia invers exist o situatie de scont.
Unul dintre mecanismele importante ale pietei valutare este mecanismul de
hedging. Acesta este un mecanism de eliminare sau de limitare a riscului valutar. Acest
rezultat se obtine prin acoperirea pozitiilor valutare descoperite (prin pozitie valutar
descoperit se ntelege o nebalansare ntre activele si pasivele valutare). Exist dou
tipuri de pozitii descoperite: pozitie descoperit lung: exist un activ net valutar
(creantele valutare depsesc angajamentele valutare) si o pozitie descoperit scurt: exist
un pasiv net valutar (angajamentele valutare depsesc creantele valutare). Ambele situatii
de pozitii descoperite comport riscuri valutare, deoarece expun operatorii valutari la
potentiale pierderi rezultnd din variatii neanticipate ale cursului valutar. AstIel, o
depreciere a monedei n situatii de pozitie lung va spori valoarea activelor valutare n
timp ce o apreciere a monedei o va reduce. Dimpotriv, o depreciere a monedei n situatii
de pozitie scurt sporeste valoarea angajamentelor valutare n timp ce o apreciere o
reduce. Aceste pierderi pot Ii evitate (sau, cel mai adesea, limitate) prin operatiunile de
hedging, care acoper pozitiile descoperite. AstIel, n cazul pozitiei lungi acoperirea se
137
Iace prin vnzri la termen iar n cazul pozitiei scurte acoperirea se Iace prin cumprri la
termen. In ambele situatii costul potential al Iluctuatiilor valutare neIavorabile este limitat
la costul acoperirii la termen (forward cover cost).
Un alt mecanism al pietei valutare este mecanismul specula(iei valutare. Spre
deosebire de hedging, care urmreste evitarea riscului valutar, speculatia accept acest
risc ncercnd s maximizeze proIitul care rezult din exploatarea lui. Speculatia poate Ii
ndreptat att asupra cursului la vedere ct si asupra cursului la termen. Speculatia se
poate reIeri att la moneda slab (moneda care se va deprecia sau care va Ii supus
devalorizrii) ct si la moneda tare (moneda care se va aprecia sau care va Ii supus
revalorizrii). Speculatia monedei slabe are ca esent sintagma "a vinde scump si a
cumpra ieItin". Aceasta nseamn vnzarea la termen a monedei la un curs de schimb
mai bun dect cel care se anticipeaz a Ii la termen. Speculatia monedei tari are ca esent
"a cumpra ieItin si a vinde scump". Aceasta nseamn cumprarea la termen a monedei
la un curs mai slab dect cel care se anticipeaz a Iunctiona la termen. Speculatia
monedei slabe presupune Iormarea unei pozitii scurte n acea moned, n timp ce
speculatia monedei tari presupune Iormarea unei pozitii lungi n acea moned.
Speculatorii care speculeaz moneda slab se numesc juctori (sau operatori) a la baisse,
iar cei care speculeaz moneda tare, a la hausse .
Un al treilea mecanism important al pietei valutare este arbitrajul valutar. Prin
arbitraj valutar se ntelege exploatarea simultan a diIeritelor costuri de oportunitate pe
una sau mai multe piete valutare. Exist mai multe tipuri de arbitraj valutar: 1) arbitrajul
pietei valutare; 2) arbitrajul ratei dobnzii. Arbitraful pietei valutare asigur variatia, n
acelasi timp, a cursului de schimb ntre diIeritele piete valutare. Se cumpr moneda pe
piata pe care cursul acesteia este mai mare (moneda este mai slab) si se vinde pe piata pe
care are cursul de schimb mai mic (este mai tare). In Ielul acesta se obtin, simultan dou
eIecte: se niveleaz cursul pe cele dou piete si se obtine un proIit din diIerenta de curs
valutar. Arbitraful ratei doban:ii este un mecanism care leag piata valutar de piata
bunurilor, deci se exploateaz simultan diIerentele existente ntre ratele dobnzilor dou
sau mai multe piete n scopul maximizrii proIitului. Arbitrajul ratei dobnzii este, la
rndul su, de dou Ieluri: 1) arbitraj neacoperit al ratei dobnzii: operatorul (arbitrul) nu
138
se asigur mpotriva riscului valutar n procesul de exploatare a diIerentelor de rat a
dobnzii si 2) arbitraj acoperit al ratei dobnzii: operatorul se asigur mpotriva riscului
valutar astIel: pozitia lung este acoperit prin vnzri la termen a monedei n care
activele sale sunt nete, iar pozitia scurt este acoperit prin cumprri la termen a
monedei n care angajamentele sale sunt nete. In ambele cazuri de arbitraj al ratei
dobnzii, capitalul se va ndrepta din centrele Iinanciare cu diIerent negativ a ratelor
dobnzii spre cele cu aceast diIerent pozitiv.
n mod detaliat, arbitrajul pietei valutare va Ii prezentat la tema nr. 8 deoarece este
esential n mecanismele de echilibrare economic extern.
139
TEMA NR. 7
7. SCHIMBUL ECONOMIC INTERNA|IONAL
7.1. Teoria pur a comer(ului interna(ional
7.2. Teoria pur a comer(ului interna(ional
7.1. Teoria pur a comertului international
7.1.1. CtiguriIe din comer|uI interna|ionaI
Ratiunea economic pentru care exist schimbul international este aceeasi care st la baza
oricrui schimb economic ntre subiectii economici si anume avantajul reciproc al
participantilor la schimb. Fiecare subiect economic va aprecia c are un cstig economic
n urma schimbului. Aceast apreciere se bazeaz Iie pe evaluarea subiectiv a raportului
valoric dintre ceea ce se oIer si ceea ce se primeste n procesul schimbului, Iie pe calcule
economice din care rezult c avantajul economic este mai mare dac se eIectueaz
schimbul dect dac nu se eIectueaz.
Esenta explicatiilor pe care teoria economic o d schimbului economic n general,
const n tandemul speciali:are-schimb. Subiectul economic se specializeaz n
producerea unui bun consumndu-si ntreaga resurs, produce o cantitate din acest bun
care depseste nevoile proprii de consum, iar surplusul l schimb cu un alt bun, care i
este necesar, produs de alt subiect economic care, la rndul lui, s-a specializat n
producerea acelui bun, consumndu-si ntreaga resurs n acest scop. Desigur, apar o
serie de complicatii legate de Iaptul c dorintele reciproce (bunurile necesare dar pe care
nu le-au produs) pot s nu coincid dar, la un numr mare de subiecti economici, toti
specializati n producerea diverselor bunuri, aceast coincident se produce cu o mare
140
probabilitate. Mai mult dect att, n conditiile economiei de schimb (adic a acelei
economii care Iunctioneaz pe baze monetare, adic pe baza intermedierii de ctre
moned a oricrui schimb economic) lucrurile se simpliIic radical, n sensul c orice
subiect economic poate vinde bunul su excedentar pe moned pe care, apoi, o schimb
pe bunul pe care-l doreste.
Evaluarea cstigului din comertul international se poate Iace n cadrul diIeritelor
teorii care explic, n primul rnd, necesitatea economic si chiar inevitabilitatea acestui
schimb.
n cele ce urmeaz vom trece n revist diIeritele teorii si modele explicative care
stau la baza explicrii si cuantiIicrii schimbului economic international.
7.1.2. Teoria avantajuIui absoIut (Adam Smith)
n esent, economistul englez A.Smith, spune c o tar trebuie s se speciali:e:e in
producerea acelor bunuri care pot fi obtinute mai ieftin decat in oricare alt tar cu care
are relatii economice i comerciale. Cu alte cuvinte, aceast teorie are n vedere un bun
dat si se Iace o comparare a costurilor de a obtine acel bun n diIerite tri considerate ca
parteneri de schimb economic. Dac costul de obtinere a bunului este cel mai mic n tara
care realizeaz aceast analiz, atunci tara respectiv se va specializa n producerea acelui
bun din ntreaga resurs disponibil, urmnd s obtin bunul sau bunurile alternative de
care are nevoie de la alte tri care, la rndul lor s-au specializat n obtinerea bunului
alternativ.
Retinem, pentru moment, cteva dintre ipotezele care stau la baza acestei teorii:
a) resursa economic disponibil are utilizri alternative, n sensul c poate Ii
utilizat pentru obtinerea a cel putin dou bunuri ntre care tara respectiv
trebuie s aleag din punctul de vedere al specializrii;
b) resursa economic este rar, n sensul c este insuIicient pentru obtinerea, n
cantittile necesare a ambelor bunuri, de aceea tara trebuie s aleag unul
dintre ele, pe baza, asa cum am spus, costului de oportunitate
141
c) cele dou tri ntre care se produce schimbul dispun de aceeasi resurs cu
utilizri alternative si pot produce, Iiecare, ambele bunuri n discutie.
Fie dou tri, A si B, Iiecare dintre ele dispunnd de o resurs economic cu utilizri
alternative din care pot obtine dou tipuri de bunuri economice, x si y. S presupunem c
cele dou tri au economii autarhice asa nct produc cantittile strict necesare din cele
dou bunuri, care s le permit acoperirea consumului propriu. S presupunem
urmtoarele conditii economice pentru cele dou tri:
Tara
Cantitatea maxim posibil de
produs din ,x
Cantitatea maxim posibil de
produs din ,y
A 25 50
B 100 40
Din punct de vedere graIic, modul n care Iiecare dintre cele dou tri si consum resursa
economic pentru obtinerea cantittilor maxim posibile este urmtorul:
x
y
25
50
50
0
A
S
20
15
|ara "A"
x
y
100
100
40
70
|ara "B"
12
0
B
S
Figura 53: Solujia inijial n cazul economiilor autarhice
142
S presupunem c tara ,A are nevoie, pentru nevoile proprii, de 15 unitti din bunul x.
ntruct resursa este limitat (si va Ii consumat n ntregime), pentru a determina
cantitatea din bunul y posibil de obtinut, vom determina ecuatia curbei posibilittilor de
productie intern pentru tara ,A:
1
50 25
= +
y x
x v = 2 50
Pentru 15
0
= x , obtinem 20
0
= v , deoarece consumarea ntregii resurse economice
implic veriIicarea ecuatiei posibilittilor de productie. Retinem, deci, Iaptul c solutia
trii ,A pentru un comportament economic nchis (autarhic) este
) 20 , 15 ( ) , (
0
0 0
0
A A
S v x S .
n mod similar, s presupunem, pentru tara ,B c aceasta are nevoie de 70 unitti din
bunul x. Ecuatia posibilittilor de productie pentru tara ,B este urmtoarea:
1
40 100
= +
v x
x v = 4 , 0 40
Pentru 70
0
= x , rezult 12
0
= v . Retinem, deci, Iaptul c solutia trii ,B pentru situatia
unui comportament economic nchis (autarhic) este: ) 12 , 70 ( ) , (
0
0 0
0
B B
S v x S .
S observm c, din ecuatiile posibilittilor de productie pentru cele dou tri, rezult
preturile relative pentru bunurile x si y n Iiecare tar:
Tara
Pretul relativ al bunului x (cte
unitti din y se pot schimba pe o
unitate de x)
Pretul relativ al bunului y (cte
unitti din x se pot schimba pe o
unitate de y)
A 2
25
50
max
max
= = =
x
v
p
x
r
x
r
v
r
p x
v
p
1
5 , 0
25
50
max
max
= = = =
B 4 , 0
100
40
max
max
= = =
x
v
p
x
r
x
r
v
r
p x
v
p
1
5 , 2
40
100
max
max
= = = =
143
Se observ c, pentru tara ,A, pentru a obtine o unitate din bunul x se sacriIic dou
unitti din bunul y n timp ce, n tara ,B, pentru a obtine o unitate din bunul y trebuie
sacriIicate 2,5 unitti din bunul x. Rezult, asadar, c tara ,A are un avantaj absolut
asupra trii ,B n privinta producerii bunului y, deoarece costul de oportunitate al
deciziei de a produce bunul y (0,5) este mai mic dect costul de oportunitate al deciziei
de a produce bunul y al trii ,B (2,5). n acelasi timp, tara ,B are un avantaj absolut
asupra trii ,A n privinta producerii bunului x, deoarece costul de oportunitate al
acestei decizii este 0,4 si este mai mic dect costul de oportunitate al producerii bunului x
de ctre tara ,A (2). Ca urmare, conIorm criteriului avantajului absolut, tara ,A se va
specializa n producerea bunului y iar tara ,B n producerea bunului x, Iolosind, Iiecare,
ntreaga resurs disponibil. ConIorm datelor prezentate deja, tara ,A va produce 50 de
unitti din bunul y iar tara ,B va produce 100 de unitti din bunul x.
n aceast situatie, tara ,A, de exemplu, poate consuma 30 de unitti din cele 50 produse
din bunul y si restul de 20 s le schimbe pe 20 unitti din bunul x produs de tara B
(considerm c pretul mondial relativ este 1: o unitate din bunul y se schimb pe o unitate
din bunul y, ceea ce nseamn c decizia de export se ia ntotdeauna pe prima bisectoare
att pentru o tar ct si pentru cealalt). Ca urmare, tara ,B va exporta 20 unitti din cele
100 produse din bunul x si va primi n schimb 20 de unitti din bunul y. Deci, noile
solutii de consum ale celor dou tri vor Ii, n situatia schimbului economic bazat pe
criteriul avantajului absolut, urmtoarele:

) 20 , 80 ( ) , (
) 30 , 20 ( ) , (
1 1 1 1
1 1 1 1
B B B B
A A A A
S v x S
S v x S
Se observ c, n noua situatie, a specializrii si a schimbului economic international pe
baza criteriului avantajului absolut, Iiecare dintre cele dou tri consum mai mult din
ambele bunuri, Ir a consuma mai multe resurse n acest scop:
144
Consumul din bunul x Consumul din bunul y
Tara
nainte de
schimb
Dup schimb DiIerent
nainte de
schimb
Dup schimb DiIerent
A 15 20 5 20 30 10
B 70 80 10 12 20 8
Total lume 85 100 15 32 50 18
Din punct de vedere graIic, rationamentele de mai sus pot Ii reprezentate astIel:
x
y
25
50
50
0
A
S
20
15
|ara "A"
30
20
1
A
S
Export

m
p
o
r
t
x
y
100
100
40
70
|ara "B"
12
0
B
S
80
Export

m
p
o
r
t
20
Figura 53: Solujia final, dup efectuarea schimbului economic internajional
7.1.3. Teoria avantajuIui comparativ (David Ricardo)
Economistul englez David Ricardo spune, n esent, c o tar trebuie s se specializeze n
producerea acelui bun economic care poate Ii obtinut mai ieItin dect orice alt bun posibil
de realizat din resursa economic cu utilizri alternative de care dispune. Asadar, de data
aceasta obiectul de analiz nu este un bun anume cu reIerire la alte tri ci este vorba
145
despre toate bunurile posibile dar cu privire doar la tara respectiv. Deosebirea dintre
criteriul avantajului absolut si criteriul avantajului comparativ poate Ii reprezentat astIel:
|ara A |ara B |ara N
Bunul 1 Bunul 1 Bunul 1
Bunul 2 Bunul 2 Bunul 2
Bunul 3 Bunul 3 Bunul 3
Bunul m Bunul m Bunul m
Avantaj absolut pentru bunul 1
Avantaj absolut pentru bunul 2
Avantaj absolut pentru bunul 3
Avantaj absolut pentru bunul m
Avantaj comparativ pentru [ara A
Avantaj comparativ pentru [ara B Avantaj comparativ pentru [ara N
Figura 54: Avantajul absolut yi avantajul comparativ, n esenj
Prin urmare, chiar dac o tar nu are nici un avantaj absolut asupra altei tri cu privire la
un bun economic dat, ea se poate, totusi, specializa (si cstiga din asta) n acel bun pe
care ea nssi l poate realiza la costurile cele mai mici (la costul de oportunitate minim).
S lum un exemplu n acest sens: Iie urmtoarea situatie a dou tri A si B:
Tara
Cantitatea maxim posibil de produs
din ,x
Cantitatea maxim posibil de produs
din ,y
A 25 50
B 100 80
146
Ecuatiile curbelor posibilittilor de productie ale celor dou tri sunt, n acest caz:
- pentru tara ,A: x v = 2 50
- pentru tara ,B: x v = 8 0 80 ,
Din punct de vedere graIic, avem urmtoarea situatie:
x
y
25
50
50
0
A
S
20
15
|ara "A"
x
y
100
100 68
|ara "B"
15
80
0
B
S
Figura 55: Solujia inijial n cazul economiilor autarhice
Vom considera c solutiile initiale (Ir specializare si schimb) ale celor dou tri sunt,
respectiv:
) 20 , 15 ( ) , (
0
0 0
0
A A
S v x S
) , ( ) , ( 15 68
0
0 0
0
B B
S v x S
S determinm costurile de oportunitate ale celor dou bunuri, pentru Iiecare tar n parte
(adic preturile lor relative). Obtinem urmtoarea situatie:
147
Tara
Pretul relativ al bunului x (cte
unitti din y se pot schimba pe o
unitate de x)
Pretul relativ al bunului y (cte
unitti din x se pot schimba pe o
unitate de y)
A 2
25
50
max
max
= = =
x
v
p
x
r
x
r
v
r
p x
v
p
1
5 , 0
25
50
max
max
= = = =
B 8 0
100
80
,
max
max
= = =
x
v
p
x
r
v
r
p x
v
p 25 1
80
100
= = = = ,
max
max
Se observ c tara ,A are un cost de oportunitate minim pentru bunul y (0,5 comparativ
cu 2) n timp ce tara ,B are un cost de oportunitate minim pentru bunul x (0,8
comparativ cu 1,25). Dac am Ii rationat conIorm criteriului avantajului absolut, nu am Ii
putut decide ce bun ar trebui s produc Iiecare tar deoarece, cum se observ, tara ,A
are dezavantaj absolut n raport cu tara ,B att pentru bunul x ct si pentru bunul y (din
resursa detinut poate realiza mai putin din ambele bunuri) n timp ce tara ,A are un
avantaj absolut Iat de tara ,A n raport cu ambele bunuri. Asadar, decizia va Ii luat pe
baza criteriului avantajului comparativ, adic Iiecare tar se va specializa n acel bun
pentru care ea are costul de oportunitate cel mai mic. Rezult c tara ,A se va specializa
n obtinerea bunului y iar tara ,B se va specializa n obtinerea bunului x.
S presupunem, ca mai sus, c solutia de consum a trii ,A, dup specializare si schimb
este aceeasi: ) , ( ) , ( 30 20
1 1 1 1
A A A A
S v x S . Asadar, va produce 50 unitti din bunul y, va
consuma 30 unitti iar 20 de unitti la va schimba cu tara ,B contra 20 de unitti din
bunul x. La rndul ei, tara ,B va produce 100 unitti din bunul x, va exporta 20 de
unitti pentru a plti cele 20 de unitti din bunul y ale trii ,A si, deci, va consuma 80 de
unitti din bunul x si 20 de unitti din bunul y. n acest caz, solutia de consum a trii ,B
n cazul specializrii si schimbului, va Ii: ) , ( ) , ( 20 80
1 1 1 1
B B B B
S v x S .
Din punct de vedere graIic, situatia se prezint astIel:
148
x
y
25
50
50
0
A
S
20
15
|ara "A"
30
20
1
A
S
Export

m
p
o
r
t
x
y
100
100 68 80
|ara "B"
15
20
80
0
B
S
1
B
S
Export

m
p
o
r
t
Figura 5: Solujia final, dup efectuarea schimbului economic internajional
Rezult c, la Iel ca n cazul specializrii pe baza avantajului absolut, si n acest caz,
Iiecare dintre cele dou tri are de cstigat din specializare si schimb economic
international, dup cum urmeaz:
Consumul din bunul x Consumul din bunul y
Tara
nainte de
schimb
Dup
schimb
DiIerent
nainte de
schimb
Dup
schimb
DiIerent
A 15 20 5 20 30 10
B 68 80 12 15 20 5
Total lume 83 100 17 35 50 15
7.1.4. Teoria nzestrrii cu factori (teoria HOS)
Teoria HOS coreleaz specializarea unei tri n obtinerea unui anumit bun cu structura
Iactorilor de productie existenti n tara respectiv. n scopul Iormulrii criteriului HOS de
specializare si schimb international, vom introduce cteva deIinitii ajuttoare:
149
- un Iactor de productie este abundent ntr-o tar dac ponderea sa n totalul
Iactorilor de productie este mai mare dect n restul lumii
- un bun economic este intensiv ntr-un Iactor de productie dac ponderea
acelui Iactor n valoarea total a bunului este mai mare dect n cazul altor
bunuri din tara respectiv
Teoria HOS presupune o serie de ipoteze restrictive si anume:
a) ipoteza de deIinitie ,2x2x2: dou tri, dou bunuri si doi Iactori de productie
b) cele dou tri sunt identice din toate punctele de vedere, cu exceptia nzestrrii
cu Iactori de productie
c) Iactorii de productie sunt perIect mobili n interiorul Iiecrei tri si perIect
imobili ntre cele dou tri
d) Iiecare tar are aceleasi randamente de scar
Teoria HOS, care se mai numeste si teoria nzestrrii cu Iactori de productie se
enunt n Ielul urmtor: o tar se va speciali:a (i va exporta) in acel bun care utili:ea:
in mod intensiv factorul mai abundent din tara respectiv.
Abordarea Heckscher-Ohlin este o abordare initiat de economistul suedez
Heckscher si dezvoltat ulterior de compatriotul su Ohlin, n care se accept ideea
potrivit creia baza comertului international const n diIerentele dintre costurile
comparative, dar se ncearc o explicare a Iactorilor care le determin. Se presupune c
functiile de productie ale diIeritelor bunuri utilizeaz factori de productie n proportii
diIerite, dar c Iunctia de productie pentru orice bun este similar n toate trile. Pe baza
acestor ipoteze, diIerentele dintre tri privind costurile comparative pot Ii puse pe seama
nzestrrii cu Iactori. Modelul sustine, de pild, c o tar n care exist fort de munc din
abundent (deoarece le poate produce mai ieItin) si import bunuri intensive n Iactorul
de productie care este deIicitar, de exemplu pmantul sau capitalul.
Aceast teorie a comertului international bazat pe in:estrarea natiunilor cu
factori de productie, preia, din varianta initial a costurilor comparative, ideea avantajului
relativ drept criteriu de specializare a trilor n productie si comert exterior; de
150
asemenea preia ideea avantajului reciproc ca eIect al Iluxurilor economice externe,
precum si ideea liberului schimb ca premis si corolar practic al teoriei comertului
exterior. n model se au n vedere dou tri care produc dou produse de calitate identic.
Ele sunt, ns, dotate n mod diIerit cu Iactori de productie. Totodat, se consider c
exist o mobilitate deplin a resurselor n interiorul Iiecrei tri si c acestea rmn
constante (Ir mobilitate) ntre ele.
Teorema Iormulat de Heckscher si Ohlin, pe baza sintezei eIectuate, arat c
Iiecare tar are interes s se specializeze si s exporte produse si servicii care
ncorporeaz Iactori de productie relativ abundenti si ieItini. Invers, ea ncearc s
importe produse si servicii care necesit inputuri mari de Iactori de productie, cu care ea
este suIicient dotat (Iactori relativ deIicitari si scumpi).
Modelul Heckscher-Ohlin nu e lipsit de anumite neajunsuri. El a Iost supus unor
testri prin analiza input-output din tri diIerite. Primele studii, n acest domeniu, au Iost
Icute de Wassillv Leontief, pe exemplul SUA. S-a Iolosit un model cu numai doi Iactori:
capitalul si munca. Pe baza lui, s-a determinat mrimea capitalului si cantitatea de munc
total direct si indirect necesar pentru un spor suplimentar de produse exportate si
importate. Contrar asteptrilor, rezultatele obtinute nu conIirm aceast teorem.
Importurile de mrIuri ale SUA solicit un consum mai intens de capital dect
exporturile, n timp ce produsele exportate solicit un volum mai mare de munc Iat de
produsele importate. n realitate, situatia concret e alta: Iactorul de productie capital e
abundent, n timp ce Iactorul de productie munc e deIicitar. Acest paradox a Iost
desciIrat de W.LeontieI prin luarea n calcul a aspectelor calitative ale Iactorilor de
productie: caliIicarea muncii, organizarea mai bun a acesteia, calittile managerilor, care
Iac ca munca unui muncitor american s Iie de trei ori mai eIicient etc. Un asemenea
moment l constituie un punct esential n adncirea analizei si dezvoltarea, pe baze noi, a
teoriei nzestrrii cu Iactori.
Teoria HOS are dou implicatii Ioarte importante: a) teorema Stolper-Samuelson; b)
teorema egalizrii preturilor Iactorilor de productie.
151
(a) teorema Stolper-Samuelson
Ipotezele teoremei sunt urmtoarele: 1) ,2x2x2; 2) nici unul dintre cele dou bunuri nu
este input pentru cellalt; 3) mediul economic este unul competitiv; 4) oIerta de Iactori de
productie este dat; 5) ambii Iactori de productie sunt ocupati deplin; 6) unul dintre
bunuri este intensiv n unul dintre Iactori iar cellalt bun este intensiv n cellalt Iactor de
productie; 7) ambii Iactori sunt perIect mobili ntre sectoare din interiorul trii dar imobili
ntre tri; 8) comertul international creste pretul relativ al unuia dintre bunuri.
Formularea teoremei este urmtoarea: comertul international mrete randamentul
factorului utili:at intensiv pentru obtinerea bunului care-i mrete pretul relativ i
micorea: randamentul factorului utili:at intensiv pentru obtinerea bunului care-i
micorea: pretul relativ, indiferent de bunul pe care furni:orii de factori prefer s-l
consume.
(b) teorema egalizrii preturilor Iactorilor de productie
Ipotezele teoremei sunt urmtoarele: 1) ,2x2x2; 2) mediul economic este unul
competitiv; 3) oIerta de Iactori de productie este dat; 4) ambii Iactori sunt perIect mobili
ntre sectoare din interiorul trii dar imobili ntre tri; 5) nu exist costuri de tranzactie; 6)
comertul international este perIect liber; 7) Iunctiile de productie sunt identice n cele
dou tri; 8) Iunctiile de productie sunt liniar omogene; 9) intensivitatea unui bun ntr-un
Iactor nu este reversibil; 10) ambele tri produc cele dou bunuri att n absenta ct si n
prezenta comertului international.
Formulare teoremei este urmtoarea: comertul international egali:ea: nu numai
preturile bunurilor dar i preturile factorilor de productie, indiferent de modelele de
ofert a factorilor sau de cerere a bunurilor in cele dou tri.
ntruct specializarea Iactorilor este unul dintre elementele esentiale n proiectarea
modelului de schimb economic international, este important s se determine acest grad de
specializare. Dac notm cu
m x
i
s
/
gradul de specializare a Iactorului i n export (pentru
obtinerea bunurilor exportabile) comparativ cu gradul su de specializare n import
(pentru obtinerea bunurilor importabile), atunci el se poate determina astIel:
152
i
m
i
x
i m x
i
s
o
o o
=
/
, unde
x
i
o este ponderea Iactorului ,i n valoarea exportului,
m
i
o este ponderea Iactorului ,i n
valoarea productiei de bunuri importabile care ar compensa valoarea importurilor,
i
o
este ponderea Iactorului ,i n venitul national.
7.2. Comert, venituri i cretere economic n economia deschis
7.2.1. InegaIitatea economic - surs a diferen|eIor de competitivitate
economic
Activitatea economic reprezint un ansamblu de actiuni individuale sau sociale,
orientate n directia transIormrii conditiilor naturale n conIormitate cu nevoile
economice. Istoria dezvoltrii omenirii a introdus, n timp, necesitatea ca activitatea
economic s se desIsoare si s se dezvolte n cadrul granitelor politico-etnice, ceea ce a
condus la aparitia complexelor economice nationale. Acestea reprezint un ansamblu de
actiuni economice integrate ntr-un grad mai mare sau mai mic, cu o coerent intern,
dat att de speciIicul nevoilor economice (dependent de cultur, traditii, mentalitti,
cutume etc.) ct si, mai ales, de nzestrarea cu resurse economice a trii respective.
Activitatea economic, att ca nivel, ct si ca structur si eIicacitate, depinde n mod
esential de nivelul, structura si calitatea resurselor economice disponibile (att din punct
de vedere tehnologic ct si din perspectiv economic). Structurarea natiunilor, deci a
granitelor politice, s-a Icut din considerente care, desi au avut legtur cu repartizarea
geograIic a resurselor economice pe planet, nu au urmat ntotdeauna acest criteriu.
Aceasta a condus la situatia ca diverse tri s Iie nzestrate n mod diIerit cu asemenea
resurse. Acesta este un prim aspect al inegalittii economice. In al doilea rand, resursele
economice existente sunt n mod diIerit utilizate, adic n cantitti, n structuri si,
ndeosebi, cu eIicacitti (randamente) diIerite. Cum rezultatele economice (outputul)
depind de cantitatea si calitatea utilizrii resurselor, rezult c aceste diIerentieri au mai
153
introdus un Iactor de inegalitate economic. In sIrsit, in al treilea rand, practicile
comerciale ale schimbului international au condus, atunci cnd au Iost incorecte, bazate
pe disparitti de putere politic sau militar, pe conjuncturi Iavorabile unor tri si
deIavorabile altora, la un alt Iactor de aparitie si augmentare a inegalittii economice
inter-tri. Trebuie mentionat c, dac nzestrarea initial cu resurse economice poate Ii
considerat un Iactor obiectiv al inegalittii (putem s-l numim inegalitate de potential),
ceilalti doi Iactori au o puternic ncrctur subiectiv. Un exemplu Irapant al istoriei
moderne este cazul Japoniei, care, aproape complet lipsit de resurse economice de baz,
a reusit s devin (n ciuda dezastrului economic suIerit n cel de-al doilea rzboi
mondial) cea mai mare putere Iinanciar a lumii, s ocupe locul secund ca Iort
economic si s Iie principalul pericol comercial pentru orice tar, datorit
competitivittii ei economice deosebite.
Economiile contemporane sunt, din acest motiv, economii deschise, adic economii care
nu-si pot satisIace prin ele nsele totalitatea nevoilor economice, pentru aceasta Iiind
necesar schimbul economic international.
Prin economie deschis se ntelege trstura unui sistem economic national de a genera,
ntretine si dezvolta relatii economice (Iluxuri materiale, Iluxuri Iinanciare si de capital,
Iort de munc) cu alte sisteme economice nationale. Economia deschis reprezint un
concept teoretic opus conceptului de economie nchis, desi acest ultim concept nu are
acoperire n realitate, orice economie national avnd relatii economice, mai mult sau mai
putin dezvoltate, cu alte tri.
Prin urmare, prin economie deschis se ntelege un sistem economic national care, pentru
propria dezvoltare si progres are nevoie s dezvolte schimburi economice cu alte sisteme
nationale. Economia deschis are granita economic permeabil nu numai din punct de
vedere juridic ci si ca structur economic de complementaritate cu alte sisteme
economice nationale.
Maximum de deschidere a economiei se produce, desigur, n cazul sistemelor economice
integrative, cum este cazul Uniunii Europene, n care granita economic este, practic,
desIiintat, din punct de vedere juridic (vamal).
154
Economia deschis creeaz conditiile pentru Iormarea ansamblului de Iluxuri economice
internationale, ceea ce genereaz Iormarea unei piete internationale pentru Iiecare bun
sau serviciu. n Ielul acesta, piata mondial este corelat cu gradul de deschidere al
economiilor nationale Iiind, n acelasi timp, eIectul deschiderii economiilor si cauza
cresterii acestei deschideri.
Asadar, cauza economic esential a aparitiei economiilor deschise este necesitatea
cresterii eIicientei economice prin intermediul specializrii, specializare care, la rndul ei
, reclam schimbul economic international.
Economia na[ional
Economia
mondial
P
re
s
iu
n
e
p
e
n
tru
s
p
e
c
ia
liz
a
re
C
o
m
p
le
m
e
n
ta
rita
te
Schimb
economic
Figura 57: Efectele generale ale schimbului economic
Ratiunile aparitiei si dezvoltrii caracterului deschis al economiilor nationale constau, n
principal, n urmtoarele:
1. diIerentele de nzestrare cu resurse a economiilor nationale, ceea ce Iace ca
anumite bunuri si servicii s poat Ii realizate iar altele nu cu resursele indigene;
2. diIerentele de nzestrare cu resurse conduce la diIerente de productivitate si
eIicient n realizarea unor bunuri si servicii;
3. punctele 1 si 2 reclam specializarea economiilor nationale pentru producerea cu
precdere si cu excelent economic doar a unui anumit nomenclator de bunuri si
155
servicii, restul Iiind procurat, prin schimb economic, de la alte natiuni; n Ielul
acesta ia nastere piata international (la limit, piata mondial)
4. specializarea si schimbul conduc la statornicirea unor dependente structurale ntre
diIerite economii nationale, ceea ce mreste gradul de deschidere
Schimbul economic international, desi se desIsoar n conditii reglementate
juridic, pe baze contractuale Ierme sau pe baza tratatelor internationale la care trile
partenere sunt parte, poate Ii surs nu numai pentru aparitia inegalittii economice ci si
pentru mentinerea ei si chiar pentru accentuarea acesteia. Este stiut c, n zilele noastre,
chiar statistici oIiciale ale organismelor si organizatiilor internationale economice,
Iinanciare sau care se ocup de drepturile omului, clasiIic trile lumii n tri bogate si
tri srace, tri dezvoltate si tri n curs de dezvoltare sau subdezvoltate. Trebuie Icut
precizarea c, desi o tar bogat nu este obligatoriu o tar dezvoltat (exist exemple de
tri bogate - cum sunt trile exportatoare de petrol - care sunt eminamente subdezvoltate),
inegalitatea economic persist Iie c este vorba despre o tar bogat Iie de o tar
dezvoltat. Criteriul principal care diIerentiaz o tar dezvoltat de una bogat, este
capacitatea de autosustinere a primeia, cu alte cuvinte, existenta si Iunctionarea unor
structuri economice, Iinanciare si institutionale care asigur coerenta si dinamica prin
sine nssi a trii respective. Este posibil, de exemplu, ca o tar bogat s se aIle n
inIerioritate economic Iat de o tar srac dar dezvoltat (de ex., Kuweit-ul, comparativ
cu Japonia).
IndiIerent de cauzele care genereaz inegalitatea economic, trile care se aIl n situatii
de inIerioritate trebuie s se protejeze prin msuri economice si, uneori, chiar
administrative. Necesitatea acestei protectii rezid n Iaptul c o tar (respectiv o
economie) cu un potential economic superior sau cu o capacitate tehnologic sau
organizatoric mai bun n utilizarea resurselor economice, va obtine ntotdeauna un
avantaj comparativ din punctul de vedere al productivittii Iactorilor de productie.
Aceasta nseamn, invariabil, un raport calitate/pret mai bun, datorit, pe de o parte unui
cost mai mic iar, pe de alt parte, unor perIormante tehnico-economice mai bune a
bunurilor si serviciilor realizate. Ca urmare, ptrunderea liber a bunurilor si serviciilor
strine pe un teritoriu economic, va realiza o eliminare de pe piat a productorilor in-
156
terni, prin mecanismul obiectiv al legii cererii: scderea pretului conduce la cresterea
cantittii cerute la bunul la care pretul a sczut. Nu are nici o important aici elasticitatea-
pret a cererii, deoarece este vorba despre unul si acelasi bun, dar care este oIerit, pe de o
parte de ctre productorii autohtoni iar, pe de alt parte, de ctre agentii economici
strini, ultimii la un pret mai mic.
Acesta este mecanismul si aceasta este ratiunea pentru care se poate aIirma c principala
cauz a protectiei economice o constituie inegalitatea economic. ntruct, asa cum am
vzut mai sus, exist o multitudine de cauze ale inegalittii economice nssi, vom putea
spune , n locul inegalittii economice, inegalitate de fort economic. Conceptul de Iort
economic este un concept agregat care surprinde att potentialul economic, ct si
potentialul tehnologic, managerial, precum si un Iel good-will sui generis, reIeritor nu la
o Iirm sau alta ci la o tar sau alta (aceast idee nu poate Ii exagerat, ntruct, de ex.,
dorinta de a detine o anumit valut ca rezerv a Bncii Centrale de ctre multe tri, se
bazeaz pe ncrederea care exist n economia trii a crei valut este preIerat, or
notiunea de good-will tocmai acest lucru semniIic: ncredere, Iaim, certitudine).
Protectia economic - msur de compensare a inegalittii de Iort economic ntre tri -
se aplic la granita economic a unui stat. Este posibil ca, cu un anumit stat s existe
granit politic dar s nu existe granit economic (de exemplu, cazul sistemelor
economice integrate, cum este Uniunea European). Sau, pe anumite perioade, pe
anumite portiuni, pentru anumite bunuri sau servicii, ntr-un grad mai mare sau mai mic,
granita economic s Iie desIiintat, sau atenuat, sau ntrit, dup caz. Ceea ce Iace s
apar asemenea diIerentieri este politica comercial a unui stat, cunoscut sub numele de
politic vamal. n plus, granita economic poate s nu coincid deloc, din punct de
vedere spatial, cu granita politic (de exemplu, vmile de interior, unde se stabileste
granita economic n anumite cazuri), de aceea se poate spune c granita economic
reprezint ansamblul punctelor institutionalizate ca atare prin care bunuri si servicii
proprii trec n alt complex economic national si, reciproc, bunuri si servicii strine trec n
propriul complex national. In mod obisnuit, institutionalizarea, urmrirea si nregistrarea
acestor Iluxuri economice internationale se Iace prin serviciile de vam, prin intermediul
declaratiei, controlului si taxelor vamale.
157
Cu ct granita economic este mai permeabil, cu att economia respectiv are un grad
mai mare de deschidere spre economia mondial. Trebuie precizat c deschiderea
economiei nationale spre economia mondial nu constituie un scop n sine ci ea este
determinat de ratiuni economice clar, bazate pe eIicacitatea specializrii si schimbului
economic international. Gradul de permeabilitate al granitei economice descrie, ntr-un
mod satisIctor, gradul de deschidere al economiei nationale ctre piata mondial. In
plus, structura si dinamica acestei permeabilitti descrie, destul de bine, structura si
dinamica deschiderii economiei.
Economia national este vzut, n general, ca un cadru organizatoric care are rolul de a
elabora regulile jocului economic si de a gestiona activittile economice ca un tot. Teoria
economiei nationale este chemat s explice modul n care activittile economice care se
desIsoar pe baza regulilor pietei libere se integreaz ntr-un tot unitar, armonios si
convergent care s asigure att complementaritatea ct si competitivitatea necesare.
n acest context, economia deschis este vzut ca un sistem economic integrat la nivel
national care are, dincolo de scopurile pur economice imediat legate de interesele
microeconomice ale proIitului, si alte obiective cum ar Ii cele legate de competitia
economic cu alte sisteme economice nationale sau cu structuri economice
transnationale. Sistemul economiei nationale este chemat, asadar, s asigure elaborarea si
respectarea regulilor prin care subiectii economici din cadrul economiei nationale se
raporteaz si intr n relatii economice cu subiecti economici extra-nationali. Acesta este
motivul pentru care politica comercial, adic setul de reguli care reglementeaz
tranzitarea granitei economice a unui stat, este elaborat de ctre guvern, ca reprezentant
al economiei nationale ca ntreg. Rezult, deci, Iaptul c, ntre economia national si
economia deschis exist un raport de interconditionare n sensul c economia national
este cea care impune regulile de comportament ale economiei deschise si care, la rndul
ei, asigur integrarea economiei nationale n circuitul economic international.
158
7.2.2. Argumente pro i contra protec|ionismuIui
Notiunea de protec(ionism se reIer la o anumit conceptie privind politica
economic pe plan international a unui stat, prin care se nclin spre luarea unor msuri
restrictive la granita economic, ndeosebi n ceea ce priveste ptrunderea din aIar a
bunurilor si serviciilor, pe piata intern. Prin politici restrictive la accesul de pe piata
international pe piata intern se ntelege ansamblul msurilor de natur economic sau
de natur administrativ menite s mpiedice, s reduc sau s limiteze accesul mentionat
(desigur, toate aceste msuri sunt luate n limitele legilor proprii si cu respectarea
acordurilor internationale la care tara respectiv este parte. Principala organizatie
international, la care Romnia este parte, care are ca obiectiv liberalizarea comertului
international si, implicit, reducerea, limitarea sau lichidarea oricror restrictii comerciale,
este Organizatia Mondial a Comertului, Iostul OMC).
Orict ar prea de ciudat, nu ntotdeauna protectia economic este beneIic pentru
statul care o aplic. De aceea, vom enumera n continuare cteva argumente att pro ct si
contra acestei protectii economice.
7.2.2.1. Argumente n favoarea protecjiei economice
a) un prim argument n Iavoarea protectiei economice l constituie existenta unor
decalafe de productivitate, deci de eIicient, care ar asigura o competitivitate mai mare
bunurilor si serviciilor importate comparativ cu cele autohtone. Asa cum am artat mai
sus, acest decalaj va conduce la preturi mai mici pentru produsele din import comparativ
cu cele din productia indigen, ceea ce va distruge, din punct de vedere economic,
productorii interni de asemenea produse. Solutia este, n acest caz, de a impune taxe
vamale de import care, Iiind, impozite indirecte, vor Ii incluse n pretul de vnzare al
produselor importate. Cuantumul taxelor vamale de import trebuie s acopere cel putin
diIerenta dintre pretul bunului indigen si pretul bunului importat;
159
b) un al doilea argument l reprezint necesitatea de a finanta deficitul bugetar.
Intr-adevr, taxele vamale se constituie venit la bugetul de stat, de aceea protectia
economic este o important surs de venituri bugetare pentru statele care se conIrunt cu
deIicit bugetar;
c) un al treilea argument l reprezint necesitatea unui rspuns adecvat la msuri
de protectie economic luate de ctre partenerul (partenerii) economici. Acest gen de
msuri se numesc msuri de retorsiune si sunt menite s restabileasc echilibrul n cadrul
schimburilor economice internationale n cazul n care un stat si-a luat unele msuri de
protectie economic;
d) necesitatea de:voltrii unei structuri economice interne coerente,
interdependente si reciproc sustenabile . Din acest motiv, protectia la granita economic
va mpiedica concurentii strini s introduc dependente mari ale diverselor ramuri ale
economiei nationale de Iirme, ramuri sau resurse externe. Desigur, acest lucru nu poate Ii
evitat n totalitate (este o consecint inevitabil a repartizrii inegale a resurselor
economice) dar el trebuie mentinut n limite acceptabile (inclusiv din motive strategice si
de aprare a trii).
7.2.2.2. Argumente contra protecjiei economice
a) protectia economic impiedic ptrunderea progresului tehnic i a noilor
metode manageriale. Intr-adevr, protectia economic, prin blocarea sau restrngerea
intrrilor de bunuri si servicii din aIar, are drept consecint ruperea sistemului economic
national de noile descoperiri si aplicatii tehnico-stiintiIice si manageriale ncorporate Iie
direct n produsele respective Iie n documentatia de nsotire. Totodat, ntruct protectia
economic va aIecta si investitiile directe de capital, limita mentionat este evident;
b) protectia economic favori:ea: monopoli:area intern. Aceasta se explic
prin Iaptul c, limitnd ptrunderea produselor strine, de Iapt se limiteaz concurenta,
ceea ce este de natur s conduc la Iormarea unor structuri monopoliste interne. Desi, n
general, monopolizarea nu este ntotdeauna si n orice conditii un proces negativ, ea are
160
un impact deIavorabil asupra calittii bunurilor precum si asupra preturilor cu care se
conIrunt consumatorul;
c) protectia economic destimulea: productorii interni n ceea ce priveste
perIectionarea metodelor manageriale, ridicarea calittii produselor, reducerea costurilor
si deci a preturilor, n general n ceea ce priveste competitivitatea;
d) protectia economic atrage msuri de retorsiune din partea partenerilor externi
de aIaceri, ceea ce conduce la Iormarea unui cerc vicios de msuri reciproce de protectie,
de natur s reduc schimburile economice internationale, Iapt negativ pentru toti
participantii la procesul economic international.
7.2.3. TipoIogia schimburiIor economice interna|ionaIe
Pentru ca un schimb economic s Iie considerat international, cei doi subiecti ai
schimbului (vnztorul si cumprtorul) trebuie s Iie rezidenti n tri diIerite (complexe
economice nationale diIerite). Aceasta nseamn c valoarea monetar a schimbului va Ii
nregistrat simultan n evidentele de balant comercial sau de balant de plti externe
ale celor dou tri.
Schimburile economice internationale se pot clasiIica dup cum urmeaz:
1) comerj exterior: se reIer la schimbul de bunuri si servicii. Cum acest schimb
se poate eIectua n ambele sensuri reIeritor la o tar dat, comertul exterior, la rndul lui,
poate Ii: a) export: vnzri de bunuri si servicii; b) import: cumprri de bunuri si
servicii. Desigur, att exportul ct si importul, la rndul lor, se pot diIerentia n
export/import de bunuri, respectiv export/import de servicii. Aceast ultim delimitare
are mai mult o valoare de evident statistic (export/importul de bunuri se nregistreaz n
balanta comercial, n timp ce export/importul de servicii se nregistreaz n balanta
serviciilor). Trebuie mentionat c cea mai mare parte din schimbul economic
international se reIer la comertul exterior. In timp, structura comertului exterior, la nivel
mondial, a nregistrat o tendint de trecere de la export/import la nivel de ramur (schimb
international inter-ramuri) la export/import la nivel de produs (schimb international intra-
161
ramur), pentru ca n zilele noastre s se maniIeste tendinta de export/import la nivel de
componente ale produsului (schimb international intra-produs). Aceast tendint este
rezultatul, pe de o parte, al accenturii specializrii economiilor nationale pe segmente
din ce n ce mai nguste ale pietei, iar pe de alt parte, al apropierii relative a nivelurilor
de dezvoltare economic a trilor care practic un astIel de schimb economic
international. De altIel, din punct de vedere valoric, cea mai mare parte a comertului
exterior la nivel mondial se produce ntre trile dezvoltate economic, maniIestndu-se
anumite 'rute sau 'magistrale preIerentiale ale acestuia (aceste aspecte vor Ii analizate,
pe baz de date statistice, n capitolele urmtoare ale lucrrii);
2) fluxuri financiare internajionale. acestea reprezint intrri/iesiri de capital
n/din tara analizat. Aceste Iluxuri de capital se pot produce pe dou ci: a) sub forma
contraprestatiei valorice pentru comertul exterior (plata monetar a valorii bunurilor si
serviciilor tranzactionate); b) sub forma micrilor autonome de capital, ca urmare a unei
multitudini de Iactori: angajarea/plata de datorii externe sau de dobnzi aIerente, ajutoare
sau donatii internationale, plata unor taxe sau cotizatii la organisme Iinanciare si
economice internationale la care tara este parte, miscarea spontan a capitalului n
directia centrului Iinanciar cu o diIerent pozitiv a ratei dobnzii (de obicei directia de
miscare este indicat de diIerenta pozitiv a ratei scontului care, cum este stiut,
inIluenteaz n mod decisiv nivelul ratei dobnzii). Desi Iluxurile Iinanciare
internationale Iac ntr-o msur mai mic obiectul politicilor de protectie economic, ele
sunt avute n vedere n proiectarea acestor politici, n vederea corelrii Iluxurilor de
comert exterior cu cele pur Iinanciare. Explicatia const n Iaptul c Iluxurile autonome
de capital pot inIluenta cursul valutar care, la rndul su, modiIic competitivitatea
bunurilor si serviciilor, ceea ce Iace necesar adaptarea politicii de protectie la noile
conditii. Desigur exist o relatie de interdependent ntre dinamica Iluxurilor de capital si
politicile de protectie economic, deoarece, la rndul lor, si Iluxurile de capital pot Ii
inIluentate de politica de protectie: astIel, dac se doreste cresterea competitivittii
propriilor bunuri si servicii pe piata extern, o tar ar putea s-si devalorizeze moneda
national, ceea ce va spori oIerta de moned pe piat, ceea ce va reduce rata dobnzii,
ceea ce va reduce intrrile de capital;
Principalele caracteristici actuale ale Iluxurilor Iinanciare internationale sunt:
162
i. ritm de crestere superior schimburilor comerciale (n special la bunuri)
ii. cresterea rolului organizatiilor internationale n domeniul Iinanciar
iii. dezvoltarea Iluxurilor Iinanciare la nivelul trilor n curs de dezvoltare.
3) transfer internajional de tehnologie (know-how): desi acest tip de schimb
economic international ar putea Ii tratat ca o varietate de comert exterior cu bunuri si
servicii, majoritatea analistilor n domeniu l trateaz n mod distinct, datorit
particularittilor sale ireductibile. TransIerul international de tehnologie const n
procesul de propagare a tehnicii de productie si a competentelor aIerente utilizrii
acesteia, prin Iluxuri speciIice ntre state (economii nationale). De Iapt, acesta se reIer la
export/importul, n conditii de reglementare ceva mai stricte (este vorba despre probleme
de proprietate intelectual, reglementate riguros pe plan international) a retetelor
tehnologice, brevetelor, licentelor si a altor modalitti prin care se transIer cunostinte si
metode privind procesul industrial, managerial, educational, administrativ etc. Prin Iorta
lucrurilor, subiectii principali ai acestui tip de schimb economic international sunt trile
cele mai dezvoltate, care-si permit s aloce Ionduri considerabile si n mod constant
pentru cercetarea Iundamental si aplicativ. Ca urmare a dezvoltrii vertiginoase a
tehnologiilor inIormatice, n zilele noastre cel mai reprezentativ reprezentant al acestui tip
de schimb economic international l constituie soIt-ul de calculator.
7.2.4. TipoIogia protec|iei economice
Protectia economic a unui complex economic national se poate clasiIica dup
urmtoarele criterii:
a) dup natura protecjiei. 1) protectie prin mijloace economice; 2) protectie prin
mijloace administrative (non-economice). Protectia prin mifloace economice se
realizeaz prin intermediul taxelor vamale. Prin tax vamal se ntelege o sum monetar,
exprimat n moneda trii care aplic politica de protectie, care se adaug la valoarea n
vam a mrIii exportate/importate, conIorm unei liste de taxe vamale care Iormeaz
tariIul vamal al acelei tri. In Ielul acesta, taxa vamal Iiind un impozit indirect, pretul
163
bunului tranzactionat va Ii mrit cu taxa vamal respectiv (desi, la granita economic
sau vamal a unei tri se mai pot aplica si alte tipuri de taxe si impozite, din punctul de
vedere al protectiei economice n cadrul schimburilor economice internationale,
intereseaz ndeosebi taxele vamale). Taxele vamale pot Ii: i) taxe vamale de export (se
aplic asupra mrIurilor vndute pe piata international); ii) taxe vamale de import (se
aplic asupra mrIurilor cumprate de pe piata international); iii) taxe vamale de tran:it
(se aplic asupra mrIurilor care Iolosesc inIrastructura de comunicatii a trii respective
pentru a Ii tranzactionate ntre tri terte). Protectia prin mifloace administrative se
realizeaz prin intermediul introducerii unor limitri sau prohibiri de export/import de
bunuri sau servicii. Cea mai cunoscut metod administrativ de protectie economic este
metoda contingentrii. Prin contingentare se ntelege stabilirea unei limite cantitative
(maxime sau minime, dup caz) care trebuie respectat att n ceea ce priveste exportul
ct si reIeritor la importul trii respective. Gestionarea eIectiv a acestor contingentri se
Iace prin mecanismul licentelor de export respectiv de import, eliberate de ctre
departamentul guvernamental de resort, prin care se tine evidenta cantitativ a realizrii
operatiunilor de export/import. Alturi de contingentare, n cadrul msurilor
administrative de protectie economic mai pot Ii Iolosite: certiIicatul de origine,
certiIicatul de sntate, diIerite norme privind poluarea mediului sau publicitatea, reguli
reIeritoare la avertizarea consumatorilor privind termenele de valabilitate a mrIurilor sau
la pericolele pentru sntate generate de consumarea lor (de ex., n cazul tigrilor) etc;
b) dup scopul aplicrii: 1) msuri de protectie a agentilor economici interni;2)
msuri de retorsiune. Msurile de protectie a agentilor economici interni se pot reIeri la
protectia productorilor (aici se ncadreaz Iolosirea taxelor vamale de import) sau la
protectia consumatorilor (aici se ncadreaz Iolosirea taxelor vamale de export -
mecanismul este urmtorul: taxa vamal de export scumpeste marIa intern exprimat n
valut, ceea ce reduce cantitatea cerut pe piata extern, ceea ce mreste oIerta pe piata
intern, ceea ce micsoreaz pretul pe aceast din urm piat). Msurile de retorsiune
sunt, cum am artat, msuri de protectie economic, de regul de acelasi tip si la acelasi
nivel cu cele luate de partenerul extern, n scopul compensrii pierderilor potentiale
rezultate din situatia creat;
164
c) dup durata aplicrii: 1) msuri pe termen scurt; 2) msuri permanente.
Msurile pe termen scurt reprezint majoritatea cazurilor de protectie economic, att
datorit pericolului aparitiei msurilor de retorsiune din partea partenerilor economici
externi ct si ca urmare a activittii Organizatiei Mondiale a Comertului care actioneaz
n sensul eliminrii complete a barierelor economice si administrative din calea
comertului mondial. In plus, dezavantajele protectiei economice apar, de regul, pe
termen lung, de aceea aplicarea lor pe perioade scurte ar putea aduce beneIicii Ir s
creeze costurile adiacente. Msurile permanente sunt extrem de rare, iar notiunea de
permanent are aici mai degrab sensul de 'atta timp ct se mentine cauza generatoare a
protectiei. Msurile permanente de protectie economic au, n general, o cauzalitate si o
conotatie politic (dimensiunea politic este, de altIel, inerent relatiilor economice
internationale, spre deosebire de cazul relatiilor economice n cadrul complexelor
economice nationale), ele lundu-se Iie n cadrul unor actiuni concertate la nivel mondial
privind situatii de embargo economic (vezi cazul Irak-ului sau, mai recent, cazul
Yugoslaviei) Iie pentru a Iorta unele administratii nationale s relaxeze politica social, n
domeniul drepturilor omului sau n domeniul protectiei mediului nconjurtor.
7.2.5. SpeciaIizarea na|ionaI i protec|ionismuI
Relatia logic si istoric ce a condus la aparitia schimbului economic
international, precum si, ca urmare a inegalittii de Iort economic ntre state, la
necesitatea protectiei la granita economic, poate Ii reprezentat astIel:
165
Figura 58: Mecanismul de generare a protecjiei economice (comerciale)
Speciali:area economiilor nationale inIluenteaz n mod esential continutul si
dinamica politicii comerciale (inclusiv a politicii de protectie economic). De regul, o
tar va aplica o politic de deschidere (de limitare sau eliminare a protectiei economice)
n domeniile (bunuri, servicii, activitti) n care este specializat, deci acolo unde are
avantaje comparative pe care doreste s le valoriIice si, dimpotriv, o politic restrictiv,
nepermisiv n domeniile n care are dezavantaje comparative. In plus, politica
comercial (deci si cea de protectie economic) suIer modiIicri n raport de evolutia
specializrii trii respective. Este notoriu cazul Angliei care, n perioada primei revolutii
industriale milita pentru liberalizarea comertului international, deoarece, Iiind tara cea
mai industrializat din lume la acel moment, avantajele sale comparative erau practic
imbatabile pe cnd, n perioada actual, maniIest anumite reticente n acest domeniu (n
schimb, Statele Unite ale Americii au preluat staIeta militrii pentru liberalizarea
comertului international, desigur, din aceleasi motive).
O serie de modiIicri importante n relatia dintre speciali:are si protectia
economic aduce procesul integrrii economice. Pentru moment exist cteva Iocare n
acest sens, dintre care cel mai important este cazul Uniunii Europene. In sistemele
economice integrate problema specializrii si protectiei economice se pune diIerit,
deoarece intervin nu numai interese comune dar si politici comerciale comune, ntruct
granita economic nu mai Iunctioneaz la nivelul Iiecrui stat ci la nivelul comunittii
economice respective.
166
Teoria protectiei economice (mai exact spus, a protectiei la granita economic)
se caracterizeaz prin Iaptul c este elaborat ntotdeauna sub impactul practicii
economice internationale. Spre deosebire de alte capitole teoretice din corpul stiintei
economice, teoria protectiei economice rareori se dezvolt pe care speculativ, ea
stabilindu-si principiile si elaborndu-si mecanismele si criteriile de validare n raport de
dinamica nssi a schimburilor economice internationale, n raport de practicile utilizate
si pe baza analizei eIicacittii, oportunittii si generalittii lor. Teoria protectiei
economice poate, cu toate acestea, constitui un puternic instrument de analiz si decizie,
la nivelul structurilor guvernamentale si interguvernamentale, cu privire la cile,
metodele si instrumentele care urmeaz a Ii Iolosite pentru optimizarea raporturilor
economice cu piata international.
7.2.6. CurbeIe de transformare i echiIibruI economic
a) Economia nchis
Curbele de transIormare se reIer la modul n care, pe de o parte, oIerta este determinat
de Iactorii de productie (ceea ce genereaz si pretul relativ al bunurilor obtinute) iar, pe de alt
parte, cererea este determinat de curbele de indiIerent ale consumatorilor (generate de preturile
relative ale bunurilor).
AstIel, oferta este reprezentat, n mod generic, de curba posibilittilor de productie:
167
x
y
O
S'
S
M
N
A
x
A
y
A
Figura 59: Curba ofertei (frontierei) de producjie la nivel macroeconomic (economia
nchis)
Din resursa economic dat (considerat constant), se pot realiza, n mod
alternativ, att bunuri de tipul x ct si bunuri de tipul y. Dac s-ar obtine numai bunuri de
tip x, cantitatea maxim ar Ii de N, iar dac s-ar opta numai pentru producerea de bunuri
de tip y, cantitatea maxim ar Ii de M. De Iapt, substituirea dintre x si y nu este liniar, ea
evolund dup curba SS`, numit curba posibilittilor de productie. Deci, conIorm
acestei curbe, cantitatea maxim produs din bunul x este S iar cantitatea maxim
produs din bunul y este S`. AstIel, dac se ia decizia de productie n punctul A, se vor
obtine (n conditiile epuizrii resursei economice respective) x
A
din bunul x respectiv y
A
din bunul y.
Pe baza curbei posibilittilor de productie se poate determina pretul relativ dintre
cele dou bunuri. S notm cu
i
p pretul monetar al bunului ,i, cu
i
q cantitatea Iizic
produs din bunul ,i. Atunci valoarea produsului national obtinut este:
2 2 1 1
q p q p y + =
168
S presupunem c se produce o modiIicare a deciziei de productie, asa nct se produce
i
q din bunul ,i (preturile monetare rmnnd neschimbate). Atunci se va obtine o nou valoare
a produsului national:
2 2 1 1
q p q p y + =
de unde: ( ) ) (
2 2 2 1 1 1
q q p q q p y y = , sau
2 2 1 1
dq p dq p dy + = . Pentru a mentine
neschimbat produsul national (dy0) trebuie ca:
1
2
2
1
dq
dq
p
p
p
r
= = ,
unde cu p
re
s-a notat pretul relativ dintre bunurile 1 si 2. Asadar, pretul relativ este dat de panta
dreptei care este tangent la curba posibilittilor de productie n punctul n care se ia decizia de
productie (panta este, desigur, negativ).
n ceea ce priveste cererea ea este reprezentat de harta curbelor de indiferent:
x
y
O
U
1
U
2
U
3
U >U >U
3 2 1
A
B
C
Figura : Curba cererii la nivel macroeconomic (economia nchis)
n Ielul acesta, echilibrul economic se va realiza n punctul de tangent dintre curba
posibilittilor de productie si curba de indiIerent. Prin punctul de tangent va trece dreapta
bugetului.
169
x
y
O
S'
S
M
N
E
x
A
y
A
U
Figura 1: Formarea echilibrului macroeconomic pe piaja real (economia nchis)
b) Economia deschis
Dac pretul relativ al celor dou bunuri este acelasi n economia nchis si pe
piata mondial, nu va exista nici o deschidere a economiei nchise spre piata mondial.
De aceea vom presupune c pretul relativ al bunului x este mai mic pe piata mondial
dect pe piata national (pret relativ pus n evident de punctul K, prin care trece dreapta
bugetului PQ). Aceasta nseamn c panta dreptei bugetului va Ii mai mic (linia
bugetului va Ii mai aplatizat dect n cazul economiei nchise). n acest caz, echilibrul
economiei se va produce pe curba de transIormare (curba posibilittilor de productie
intern) n punctul care veriIic aceast pant. Acest punct este dat de tangenta dintre
paralela la noua dreapt a bugetului PQ si anume P`Q`, cu curba posibilittilor de
productie intern, F. Ca urmare, echilibrul economic n cazul economiei deschise se va
produce n punctul F si nu n punctul E anterior:
170
x
y
O
S'
S
M
N
E
U
1 U
2
F
x
E
x
F
y
E
y
F
P
Q
P'
Q'
K
Figura 2: Formarea echilibrului macroeconomic pe piaja real (economia deschis)
1eorema Rybczynski
Curba de transIormare (Irontiera posibilittilor de productie) are, dup cum stim
(n cazul liniar al existentei a doi Iactori de productie), urmtoarea Iorm:
171
x
y
L'
L
K'
K
E
E
1
E
2
x
1 x
2
y
1
y
2
Figura 3: Curba de transformare (frontiera posibilitjilor de producjie) - cazul liniar
unde x este bunul intensiv n Iactorul munc, y este bunul intensiv n Iactorul capital, LL`
este curba posibilittilor de productie conIorm Iactorului munc iar KK` este curba
posibilittilor de productie conIorm Iactorului capital.
Teorema Rybczynski arat c: la o cerere dat de factori de productie i in
conditii de ocupare deplin, o cretere in oferta dintr-un factor de productie mrete
productia din bunul care utili:ea: intensiv acel factor i micorea: productia din
cellalt (celelalte) bun (uri).
S relum ultima Iigur si s Iacem s creasc oIerta de capital de la KK` la
K*K`*.
172
x
y
L'
L
K'
K
E
E*
x
e
y
e
x
e*
y
e*
K*
K'*
Figura 4: Creyterea ofertei de capital n economia deschis
Se observ c, la nivelul punctelor de ocupare deplin a Iactorilor (E, respectiv
E*), conIorm teoremei, cantitatea din bunul y (intensiv n capital) creste de la y
e
la y
e*
n
timp ce cantitatea produs din bunul x (intensiv n munc) scade de la x
e
la x
e*
.
7.2.7. Creterea economic i distribuirea venituriIor
Cresterea economic poate Ii msurat ca produs global, ca produs per capita sau ca
produs pe lucrtor. Ea poate reIlecta att modiIicri n oIerta de Iactori de productie ct si
n calitatea acestora sau n eIicienta lor.
173
7. 2.7.1. Formarea capitalului n modelul ricardian
a) Efectul asupra veniturilor la raport de schimb constant
Dac, pe baza rationamentului bazat pe avantajul comparativ, o tar se va specializa n
producerea unui bun n detrimentul celuilalt, vom avea o modiIicare a curbei posibilittilor de
productie (de la Z
1
Z
2
la W
1
W
2
). n cazul curbei Z
1
Z
2
punctul de echilibru este E iar preturile
relative ale bunurilor x si y sunt date de panta dreptei AA`. Dac, n noua curb a posibilittilor
de productie, se va mentine pretul relativ (adic BB` este paralel cu AA`) atunci noul punct de
echilibru va Ii dat de E`. Acesta va genera modiIicarea cantittilor produse din cele dou bunuri
de la x
1
la x
2
, respectiv de la y
1
la y
2
. Aceste modiIicri se datoreaz Iaptului c tara respectiv va
investi mai mult n Iormarea capitalului care va produce bunul y comparativ cu cel care ar
produce bunul x.
y
x
E
E'
Z =W
1 1
Z
2
W
2
A
1
A
2
B
1
B
2
x
1
x
2
y
1
y
2
Figura 5: Efectul modificrii capitalului asupra cursului de schimb (modelul
ricardian)
174
Din punct de vedere al veniturilor obtinute de ctre Iactorii de productie, n cazul nostru,
de ctre Iorta de munc, lucrurile se prezint dup cum urmeaz:
w
y
L
D
l
y
D'
L
y
D
l
x
D'
L
x
E
E
1
E
2
w
e
w
e
1
w
e
2
L
1
L'
1
L
t
O
Figura : Efectul modificrii capitalului asupra veniturilor (modelul ricardian)
Specializarea trii n bunul y va conduce la cresterea randamentelor la acest bun
(va creste produsul marginal al bunului y) ceea ce va determina cresterea cererii de
munc n acest sector de la D
L
x
la D`
L
x
. Noul echilibru al pietei muncii se va deplasa din
punctul E n punctul E
1
. Aceasta va conduce la cresterea ocuprii de la nivelul L
t
L
1
la
nivelul L
t
L`
1
, cu consecinta cresterii salariului real n domeniul productiei bunului y de la
w
e
la w
e
1
. n acelasi timp ocuparea n sectorul bunul x va scdea de la OL
1
la OL`
1
.
Cresterea productiei din bunul y va modiIica pretul relativ al bunurilor x si y, crescnd
cererea de munc n sectorul bunului y. AstIel, aceast cerere se va deplasa de la D
L
x
la
D`
L
x
, noul echilibru realizndu-se n punctul E
2
. Ca urmare gradul de ocupare n ambele
domenii se va restabili n pozitia initial, salariul real crescnd n sectorul bunului y la
valoarea w
e
2
si rmnnd neschimbat n sectorul bunului x.
175
b) Efectul asupra raportului de schimb
EIectul asupra raportului de schimb se va produce numai dac tara n care are loc
specializarea si, deci, comertul exterior, este suIicient de puternic, pe planul relatiilor
economice internationale, asa nct s-si poat maniIesta inIluenta asupra pretului
mondial al bunului respectiv.
y
x
E
E'
Z =W
1 1
Z
2
W
2
A
1
A
2
B
1
B
2
x
1
x
2
y
1
y
2
C
D
C'
D'
U
1
U
2
Figura 7: Efectul modificrii capitalului asupra veniturilor (modelul ricardian)
Consumul intern din bunul x va Ii, conIorm, curbei Z
1
Z
2
, CD, si acesta va constitui
importul trii n acest caz, conIorm curbei de indiIerent U
1
. Deplasarea curbei posibilittilor de
productie la W
1
W
2
va conduce, la acelasi pret relativ (mentinerea constant a raportului de
schimb), conIorm curbei de indiIerent U
2
, la un import egal cu C`D`. La rndul su, exportul din
bunul y va creste de la mrimea ED la E`D`. Dac, ns, tara respectiv poate inIluenta pretul
mondial, atunci raportul de schimb se modiIic, deci si pretul relativ al bunurilor x si y. Ca atare,
vom avea urmtoarea situatie:
176
y
x
E
E'
Z =W
1 1
Z
2
W
2
A
1
A
2
B
1
B
2
x
1
x
2
y
1
y
2
C
D
C'
D'
U
1
U
2
M
1
M
2
E''
C''
D''
Figura 8: Efectul modificrii capitalului asupra raportului de schimb (modelul
ricardian)
ModiIicarea pretului relativ este reprezentat prin dreapta M
1
M
2
, cu pant diIerit
Iat de A
1
A
2
, respectiv B
1
B
2
. Noul echilibru se va produce n punctul E``, ceea ce va
determina, n punctul C``, un import din bunul x de mrime C``D``, respectiv un export
din bunul y de mrile E``D``. Se observ att o reducere a exportului ct si a importului,
n conditiile modiIicrii pretului relativ, n sensul ieItinirii bunului y ca urmare a
modiIicrii raportului de schimb.
177
7.2.7.1. Formarea capitalului n modelul HOS
Spre deosebire de modelul ricardian, n care cresterea relativ a pretului bunului y, care a
atras Iorta de munc dinspre sectorul bunului x spre cel al bunului y determina migrarea Iortei de
munc dinspre sectorul bunului x spre cel al bunului y datorit cresterii salariului real n sectorul
bunului y (deci doar Iactorul munc se deplasa ntre sectoare), n modelul HOS att Iorta de
munc ct si capitalul se pot deplasa ntre sectoare. O crestere relativ a pretului bunului intensiv
n munc va determina migrarea ambilor Iactori de productie spre sectorul acelui bun, crescnd
intensitatea consumului de capital pentru ambele bunuri. Ca urmare, va creste produsul marginal
al Iactorului munc si va scdea produsul marginal al Iactorului capital n ambele domenii. n
Iinal, salariul real va creste n ambele sectoare iar randamentul capitalului va scdea n ambele
sectoare.
Efectele Engel yi legea Engel
EIectul Engel se produce ca urmare a cresterii venitului per capita n urma
cresterii economice generate de schimbul economic international. Cresterea acestui venit
conduce la modiIicarea cererii de bunuri si servicii. Dac notm cu
i
q elasticitatea cererii
pentru bunul i n raport cu venitul alocat pentru bunul respectiv, putem scrie:
i
i
i
i
i
V
dV
q
dq
= q , unde
q
i
este cantitatea cerut din bunul i, V
i
este venitul alocat procurrii bunului i.
ModiIicarea net a cererii pentru bunul i ca rspuns la modiIicarea venitului corespondent
se numeste efect Engel si se determin astIel:
1 q =
i E
E
EIectul Engel are valori diIerite pentru diIerite categorii de bunuri. AstIel, pentru
bunuri durabile (de Iolosint ndelungat), asa numitele bunuri luxury, eIectul Engel este
178
pozitiv, n timp ce, pentru bunuri de strict necesitate, asa numitele bunuri staple, eIectul
Engel este negativ.
Legea Engel arat c dac preturile i variabilele demografice (mrimea i
structura familiei) rman constante, o cretere in venit va reduce ponderea cheltuielilor
pentru bunuri de tip staple.
De Iapt, din punct de vedere graIic, evolutia ponderii cheltuielilor pentru diIerite
categorii de bunuri de consum, n conditiile cresterii venitului per capita, se prezint
astIel:
Venitul per capita
Ponderea cheltuielilor
B
u
n
u
r
i
s
t
a
p
l
e
s
B
u
n
u
r
i
l
u
x
u
r
ie
s
Figura 9: Jariajia ponderii cheltuielilor n funcjie de variajia veniturilor
1eorema Linder
Coreleaz modiIicrile n venit cu modiIicrile n privinta tehnologiei comerciale,
dup cum urmeaz: o crestere a venitului per capita orienteaz curba reprezentativ a
cererii globale ctre bunuri de tip luxury, ceea ce determin o perIectionare a
tehnologiilor de a produce bunuri de tip luxury. Aceasta conduce la o specializare
suplimentar n aceste bunuri, ceea ce conduce la cresterea exporturilor din aceste bunuri.
179
AstIel, ipoteza Linder poate Ii expus n urmtorii termeni: creterea venitului per capita
determin o tar s exporte bunurile in care s-a speciali:at consumul intern.
Ciclul produsului
Se reIer la modiIicrile care apar n exportul (schimbul economic international) n cazul
perIectionrilor tehnologice si, mai ales, cu privire la stadiul n care se aIl bunul
economic care Iace obiectul schimbului economic international respectiv. n Ielul acesta
schimbul economic international deriv din nsusi ciclul produsului. Acest ciclu poate Ii
reprezentat graIic astIel:
Export net
Timp
t
0
t
1
t
2 t
3
t
4
t
5
|ara A
|ara B
Restul lumii
X-M>0
X-M<0
Figura 7: Ciclul produsului n modelul HOS
unde: X este exportul din bunul considerat, M este importul din bunul considerat, tara A
este tara care export bunul considerat, tara B este tara care import bunul considerat, t
1
este momentul nceperii exportului de ctre tara A, t
2
este momentul n care restul lumii
ncepe s importe bunul considerat, mai nti din tara A apoi din tara B care ncepe s
180
exporte bunul dup asimilarea lui n productie, t
3
este momentul n care tara B export
mai mult dect import din bunul considerat, t
4
este momentul n care tara A nceteaz s
mai Iie exportator net din bunul considerat (datorit saturrii pietei externe de exporturile
eIectuate de tara B), t
5
este momentul n care si restul lumii devine exportator net din
bunul considerat.
7.3. Politicile comerciale
7.3.1. ConceptuI i tipoIogia poIiticiIor comerciaIe
Politica comercial a guvernului Iace parte din categoria de interventii
guvernamentale indirecte, de ajustare, menite s determine, s mentin sau s
restabileasc echilibrul macroeconomic. Natura, tipologia si instrumentele utilizate n
politica comercial depind de scopurile imediate si de perspectiv ale guvernului precum
si de situatia concret a unor variabile economice cum sunt: dezvoltarea sectorului
economic intern, starea balantei de plti externe (deci echilibrul economic extern),
angajamentele asumate prin tratate internationale, msurile de politic comercial luate
de partenerii economici externi etc. Politica comercial trebuie integrat n cadrul politicii
economice generale a guvernului, pentru a se putea eIectua corelatiile necesare ntre
mediul economic intern si cel extern, si pentru a asigura succesul acestei politici. Politica
comercial se poate defini ca reprezentnd ansamblul institutiilor, normelor, metodelor
i procedeelor de gestionare a granitei economice a unui stat. Aceste institutii, metode si
procedee sunt de diverse naturi: juridic, administrativ, Iiscal, bugetar, valutar etc.
Politica comercial are o mare important n contextul actual n care caracterul deschis al
economiilor nationale este tot mai accentuat si n care concurenta economic pe piata
international a devenit tot mai acerb. In plus, att n Europa ct si n alte zone
economico-geograIice ale lumii se produc intense procese de integrare economic
international, ceea ce ridic probleme noi, unele inedite, n Iata politicilor comerciale ale
181
statelor. Obiectivul esential al politicii comerciale este acela de a obtine din relatiile
economice internationale avantajul comparativ, att la export ct si la import.
Politica comercial are o serie de trsturi care o disting de alte politici
economice guvernamentale: 1) se aplic, n primul rnd, nu mediului economic intern ci
relatiilor dintre mediul economic intern si cel extern; politica comercial mreste sau
micsoreaz vscozitatea granitei economice n Iunctie de interesele si strategia
guvernului; 2) are un grad mult mai mic de anticipare dect politicile economice aplicate
mediului economic intern; acest grad mic de anticipare e cauza eIicacittii politicii
comerciale; 3) se supune att legislatiei economice interne ct si celei internationale, n
msura n care tara respectiv particip, este parte sau recunoaste unele tratate sau
aranjamente economice internationale; 4) are o dinamic mult mai accentuat comparativ
cu alte politici economice, tocmai datorit contactului si conIruntrii cu un mediu
economic extrem de dinamic.
n raport de IilosoIia general care st la baza politicii comerciale, aceasta poate Ii
de trei tipuri:
1) politic comercial autarhic: se caracterizeaz prin tendinta de izolare a
economiei nationale n raport cu mediul economic international, de restrngere a
schimburilor economice externe (ndeosebi n ceea ce priveste importul) si, n consecint,
prin tendinta de a dezvolta, cu orice pret si n ciuda oricror calcule de rationalitate
economic a schimbului, toate ramurile si sectoarele de activitate necesare satisIacerii
nevoii sociale interne. Politica comercial autarhic are rezultat stagnarea economiei,
reducerea competitivittii, scderea consumului si a calittii vietii. Acest tip de politic
ignor cstigul care poate Ii obtinut prin specializare si schimb, n virtutea avantajului
comparativ.
2) politic comercial liber-schimbist. Este o politic comercial promovat
initial de ctre trile care au cunoscut primele revolutiile industriale, si care, din acest
motiv, aveau avantaje comparative Ioarte mari dintr-un comert international ct mai lipsit
de restrictii. Politica de liberalizare a comertului international este sustinut si astzi
ndeosebi de trile puternic dezvoltate economic, care au Iort concurential mare si care-
si pot permite o conIruntare economic pe piata mondial, ba chiar o asemenea
182
conIruntare le-ar Ii avantajoas. Din punct de vedere institutional, liberalizarea
comertului international este promovat de ctre Organizatia Mondial a Comertului
(Iost OMC - Acordul General pentru TariIe si Comert), din care Iace parte si Romnia.
Aceast politic accentueaz asupra avantajelor comparative ale specializrii si
schimbului liber, ignornd, ns, probleme celor care au un nivel de dezvoltare
economic mai sczut sau o Iort concurential mai mic.
3) politic comercial protectionist: este o variant de mijloc ntre cele dou
politici si are ca obiectiv protejarea selectiv (att dup natura obiectului protejat ct si
dup durata protectiei) a economiei nationale. Protectionismul urmreste, prin
instrumente speciIice, restrictionarea accesului produselor strine pe piata intern. Asa
cum am artat n capitolul 2, atunci cnd am prezentat argumentele pro protectionism, n
anumite cazuri acest protectionism se justiIic. Cazurile n care protectionismul este
justiIicat sunt expres stipulate n legislatia international, depsirea lor constituind delicte
comerciale pasibile de a Ii aduse n Iata curtilor de justitie international.
Tipologia sau structura politicii comerciale poate Ii reprezentat astIel:
Figura 71: Structura politicii comerciale
183
7.3.2. PoIitica comerciaI a importuIui
Se ncadreaz n ceea ce, n Fig. 4 s-a numit politica de protectie a economiei si a
concurentei. Este menit s contracareze competitivitatea prea mare a produselor strine
n cazul n care aceste produse sunt realizate si pe plan intern. ntruct principala cale de
competitivitate utilizat de agentii economici din alte tri, este competitivitatea prin
preturi mai sczute dect pe piata intern, politica de protectie se va concentra n directia
cresterii acestui pret pn la un nivel la care s nu elimine de pe piat agentii economici
autohtoni. Aceast crestere a pretului se realizeaz prin impunerea pltii unei taxe vamale
la trecerea granitei economice de ctre produsele strine. S admitem c, la un anumit
produs, pretul de echilibru pe piata intern este pe. Pentru ca produsul s se importe este
necesar ca pretul mondial s Iie mai mic dect pretul pietei interne: pm pe.
Taxa vamal reprezint o sum monetar, n moneda national, care se aplic la
pretul n vam al mrIii strine, exprimat n moned national la cursul valutar al zilei.
Taxa vamal poate Ii exprimat procentual (tax ad valorem) raportat la valoarea mrIii
sau ca o sum Iix pe unitatea de msur a mrIii respective (tax speciIic). Ansamblul
taxelor vamale practicate de o tar Iormeaz tariIul vamal al trii respective. El cuprinde
nomenclatorul de bunuri si servicii supuse protectiei vamale tariIare, precum si mrimea
taxei aIerente Iiecrui element component al nomenclatorului. TariIele pot Ii cu o coloan
sau cu mai multe colane, n acest din urm caz, unui anumit produs Iiindu-i alocate mai
multe taxe vamale, separat pe tri care beneIiciaz de clauza natiunii celei mai Iavorizate,
tri care beneIiciaz de taxe vamale preIerentiale, tri Iat de care se aplic taxe vamale
nsprite, din diverse motive (de regul, ca msuri de retorsiune dar, uneori si din motive
politice sau tinnd de respectarea drepturilor omului).
Taxele vamale de import se percep asupra mrIurilor importate atunci cnd
acestea trec granitele vamale ale trii importatoare. Ele constituie un principal mijloc de
protejare a produselor nationale Iat de concurenta strin, contribuind direct la ridicarea
pretului mrIurilor importate si Icndu-le din acest punct de vedere mai putin
competitive n raport cu cele indigene. Aplicarea taxei vamale la import, prin mrirea
184
pretului intern , va reduce cantitatea importat, n baza legii cererii, ceea ce va conduce la
atingerea scopului urmrit: reducerea sau limitarea concurentei externe:
Figura 72: Efectul generativa al taxei vamale de import
Taxa vamal trebuie s Iie mai mic dect diIerenta dintre pretul intern si pretul mondial,
pentru c, n caz contrar, nu se va importa nimic (pot exista, desigur, si situatii n care
taxa vamal este egal chiar cu aceast diIerent, atunci cnd statul respectiv doreste s
lichideze complet, prin mijloace economice, importul dintr-un anumit produs). Se
observ, din Fig. 5, Iaptul c, dac la pretul mondial, se importa o cantitate egal cu
segmentul AB, dup aplicarea taxei vamale, importul a sczut la mrimea reprezentat de
segmentul CD. De remarcat c aplicarea taxei vamale de import are eIecte diIerite asupra
celor trei agenti economici implicati n procesul economic respectiv : productorul intern,
consumatorul intern si statul. S determinm aceste eIecte, precum, si eIectul global la
nivelul societtii.
185
Vom Iolosi conceptele de surplus al consumatorului, respectiv surplus al
productorului, pentru a determina ceea ce cstig sau pierde Iiecare dintre aceste dou
categorii de agenti economici.
n orice schimb economic vnztorul (productorul) si cumprtorul
(consumatorul) si evalueaz sansele de cstig si, n urma acestei evaluri, decid s
realizeze sau s nu realizeze schimbul respectiv. n genere, orice schimb este
neechivalent, n sensul c partenerii schimbului economic nu ar eIectua acel schimb dac
nu ar Iace evaluri din care s rezulte c au un avantaj net dac Iac schimbul n cauz.
Acest avantaj net poate Ii vzut att din perspectiva evalurii utilittii totale mai
mari primite n schimbul unei utilitti totale mai mici la care se renunt ct si din
perspectiva asa-numitului surplus economic de care beneIiciaz participantii la schimbul
economic.
n cazul oIertei se poate, asadar, identiIica un surplus, si anume surplusul
productorului. Prin surplusul productorului (vnztorului) se ntelege cstigul pe care
productorul l obtine vnznd bunurile la pretul ultimei unitti vndute din acel bun,
comparativ cu cazul n care ar vinde bunul bucat cu bucat. Din punct de vedere graIic,
surplusul productorului poate Ii reprezentat astIel:
S
p
q
p
1
O
D
B
F
q
1
A
q
2 q
3
p
2
p
3
Figura 73: Surplusul productorului
186
Productorul care vinde ntreaga productie (cantitatea q
1
) la pretul p
1
, ar Ii dispus
s accepte si preturi mai mici (de ex., pretul p
2
sau p
3
) dac ar vinde cantittile q
2
,
respectiv q
3
). La limit, dac ar vinde ntreaga productie q
1
bucat cu bucat, ar realiza,
conIorm curbei oIertei, un venit total care s-ar situa la nivelul supraIetei ODBF. Cum el
vinde ntreaga productie la acelasi pret, p
1
, venitul obtinut de el va Ii reprezentat de
supraIata AOBF. DiIerenta dintre cele dou supraIete reprezint chiar surplusul
productorului, adic supraIata ABD. Putem spune, deci, c surplusul productorului este
reprezentat de suprafata situat deasupra curbei ofertei i sub pretul de tran:actie.
n legtur cu cererea Iunctioneaz un Ienomen economic similar, numit
surplusul consumatorului. Acest concept exprim ceea ce cstig un consumator care
cumpr un bun la pretul limit pe care l accept cumprtorul ultimei unitti din bunul
respectiv, comparativ cu pretul la care ar Ii dispus (conIorm curbei cererii) s cumpere
orice alt cantitate din bun. Din punct de vedere graIic, situatia se poate reprezenta astIel:
Figura 74: Surplusul consumatorului
Pretul p
1
este pretul la care se cumpr ultima unitate din bunul considerat. La
acest pret cumprtorul este dispus s cumpere o cantitate q
1
. Alte cantitti, q
2
, q
3
sunt
cumprate la preturi mai mari, respectiv p
2
si p
3
. Surplusul consumatorului este dat, din
punct de vedere valoric, de supraIata ABC, exprimnd diIerenta dintre ce ar Ii dispus s
187
plteasc cumprtorul dac, de ex., ar cumpra cantitatea q
1
unitate cu unitate (supraIata
AOD) si ceea ce plteste eIectiv (supraIata BOCD). Putem deIini, asadar, surplusul
consumatorului ca Iiind suprafata situat sub curba cererii i deasupra pretului de
tran:actie.
S notm cu litere diIeritele supraIete susceptibile de a se aIla n zonele de surplus
al consumatorului (aria cuprins sub curba cererii si pretul de tranzactie) respectiv de
surplus al productorului (aria cuprins deasupra curbei oIertei si sub pretul de
tranzactie). Cstigul statului din aplicarea taxei vamale de import va Ii , desigur, suma
ncasat de la importatori cu titlu de tax vamal (impozit indirect pe care productorii l
introduc apoi n pret, n Ielul acesta explicndu-se cresterea pretului intern):
Agentul economic
implicat
Cstigul (surplusul) Ir
tax vamal
Cstigul (surplusul) cu
tax vamal
DiIerenta dintre cele
dou situatii
Consumator bcdeIgh cdh -b-e-I-g
Productor a ab b
Stat (guvern) - g g
Total (la nivelul
economiei nationale)
abcdeIgh abcdgh -e-I
Din analiza de mai sus putem extrage urmtoarele concluzii cu privire la
consecintele economice ale protectiei economice prin aplicarea taxelor vamale la import:
1) consumatorul pierde, datorit, pe de o parte cresterii preturilor interne, ceea ce l
oblig s cumpere mai putin, pe de alt parte datorit reducerii oIertei pe piata intern
(urmare a reducerii importului, or se stie, importul este o component a oIertei agregate
pe piata intern). Mrimea pierderii lui este reprezentat prin supraIata notat cu literele
b,e,I,g (supraIata hasurat pe graIicul de mai sus); 2) productorul catig, datorit, pe de
o parte, cresterii pretului intern, ceea ce-i sporeste ncasrile la un volum dat de vnzri
si, pe de alt parte, reducerii importului, ceea ce-i permite s ocupe nisa de cerere lsat
liber de ctre importatori. Msura cstigului productorului este dat de supraIata b,
hasurat n graIicul de mai sus; c) statul catig, datorit taxelor vamale ncasate la
volumul importului CD care se Iace n conditiile protectiei economice. Msura cstigului
statului este dat de supraIata g, hasurat n graIicul de mai sus, care reprezint chiar
188
produsul dintre taxa vamal t si cantitatea importat CD; d) pe ansamblul societtii se
nregistreaz pierderi, date de supraIetele notate cu e si I.
Aceste supraIete au denumiri speciIice n teoria protectiei economice prin taxe
vamale: supraIata e se numeste eIect de productie al taxelor vamale iar supraIata I se
numeste eIect de consum al taxelor vamale. Efectul de productie se poate deIini ca fiind
creterea productiei interne ca urmare a aplicrii de taxe vamale. Explicatia economic
este urmtoarea: aplicarea taxelor vamale mreste pretul intern, ceea ce mreste venitul
marginal al productorilor. Pentru a maximiza proIitul, ei vor putea creste costul marginal
pn la noua valoare a venitului marginal, dar cresterea costului marginal nseamn
cresterea oIertei, a productiei, adic cresterea vnzrilor, deci a ciIrei de aIaceri. Efectul
de consum poate Ii deIinit ca fiind scderea consumului (a cantittii cerute) ca urmare a
creterii pretului intern, antrenat de aplicarea taxei vamale, in virtutea legii cererii. Prin
urmare, aplicarea taxelor vamale are ca eIect general pentru societate o pierdere, dat de
suma dintre eIectul de productie si eIectul de consum, ceea ce semnalizeaz, nc o dat,
costurile implicate de protectia economic. Desigur, aceste costuri trebuie corelate cu
avantajele obtinute pe alte planuri si, ndeosebi, n perspectiv, n ceea ce priveste
dezvoltarea Iirmelor autohtone, cresterea autonomiei pietei interne etc.
Din pcate, nu ntotdeauna aplicarea taxelor vamale are eIectul pe care statul l
sconteaz si pe care l-am expus mai sus. Conditia fundamental care trebuie ndeplinit
pentru ca aplicarea taxelor vamale s fie eficient, este ca importul s fie elastic in
raport cu taxa vamal. Aceast conditie se poate scrie astIel: e
m
t
> 1, e
m
t
este elasticitatea
importului n raport cu taxa vamal, e
dM
M
dt
t
m
t
=
|
\

|
.
|
|
\

|
.
| , unde M este importul t este
mrimea taxei vamale de import. In realitate exist numeroase situatii n care importul
este inelastic sau chiar rigid n raport cu taxa vamal: cazul unor contracte economice n
derulare, n care s-ar pierde mai mult prin rezilierea contractului dect prin continuarea
importrii cantittilor contractate, chiar n noile conditii de taxe vamale; cazul unor
importuri de strict necesitate, pentru productie sau pentru consum (de ex., importul de
energie); cazul n care este vorba despre bunuri de strict necesitate pentru care
elasticitatea-pret direct a cererii este nul sau Ioarte aproape de zero (cerere rigid sau
189
inelastic). Dac elasticitatea importului n raport cu taxa vamal tinea de
comportamentului economic al importatorului, de data aceasta este vorba despre
comportamentul economic de consum la consumatorul intern Iinal. In acest caz, aplicarea
taxelor vamale va Ii Ir eIect, singurul eIect Iiind colectarea, de ctre guvern, a unor
Ionduri la veniturile bugetare. De altIel, aceasta este calea pe care se merge atunci cnd
se doreste alimentarea veniturilor bugetului Ir perturbarea pietei interne, pe calea
taxelor vamale. Din punct de vedere graIic, aceast situatie se poate reprezenta astIel:
Figura 75: Efectul taxei vamale de import n cazul cererii yi ofertei agregate elastice
Elasticitatea importului n raport cu taxa vamal este Ioarte important pentru
determinarea taxei vamale optime de import pentru o anumit tar. Aceasta este invers
190
proportional cu elasticitatea importului n raport cu taxa vamal: cu ct este mai mare
aceast elasticitate, cu att taxa vamal optim va Ii mai mic si invers, cam n aceeasi
manier n care se petrec lucrurile n cazul discriminrii pretului de monopol pe piete
diIerite. Se poate, deci scrie:
~
t
e
m
t
=
1
, unde cu
~
t s-a notat taxa vamal optim de import.
ModiIicarea importului, necesar pentru determinarea elasticittii sale n raport cu taxa
vamal de import, se obtine prin modiIicarea taxei vamale de import Iat de o valoare
initial:
Figura 7: Determinarea taxei vamale de import optime
191
n cazul de mai sus, dM CD - EF, e
CD EF
CD
dt
t
m
t
=

. ntruct e
m
t
< 0 taxa
vamal optim de import trebuie determinat Iolosind modulul , adic:
~
t
e
m
t
=
1
. Taxa
vamal se stabileste, de regul supra unui produs Iinit, care intr ca atare n consum.
Totusi, pot Ii situatii n care elemente componente ale unui produs Iinit pentru care s-au
stabilit taxe vamale s Iie, la rndul lor, supuse taxei vamale. In acest caz, nu mai este
sigur protectia pe care taxa vamal aplicat produsului Iinit realizeaz la nivelul
economiei nationale. De aceea se determin asa-numita tax de protectie eIectiv, n
opozitie cu taxa de protectie nominal reprezentat de taxa vamal aplicat produsului n
ntregul su.
Prin taxa de protectie efectiv se ntelege protectie economic reIeritoare la
ansamblul bunurilor protejate si care concur la obtinerea produsului Iinit si nu numai la
produsul Iinit respectiv. Taxa eIectiv de protectie vamal se calculeaz astIel: s notm
cu v valoarea adugat la bunul protejat, nainte de introducerea taxei vamale, t taxa
vamal (sub Iorm de coeIicient) aplicat bunului Iinit protejat, t' taxa vamal aplicat
inputurilor n bunul protejat, v' valoarea adugat la bunul protejat dup instituirea taxei
vamale, p pretul bunului protejat nainte de instituirea taxei vamale, p' pretul bunului
protejat dup instituirea taxei vamale, c consumul intermediar pentru produsul protejat
nainte de instituirea taxei vamale, c' consumul intermediar la produsul protejat dup
instituirea taxei vamale.
Taxa efectiv de protectie vamal se deIineste n Ielul urmtor:
( ) ( )
=

=

v v
v
p c p c
p c
' ' '
. Cum, ns, ( ) p p p t p t ' = + = + 1 , si
( ) c c c t c t ' ' ' = + = + 1 , rezult:
( ) ( ) ( )

e
p t c t p c
p c
p p t c c t p c
p c
p t c t
p c
t p k c
p c
=
+ + +

=
+ +

1 1 ' ' ' '

unde: k
t
t
=
'
. Pot exista trei situatii: 1) k = 1, n acest caz t t = ' , deci rata eIectiv de
protectie vamal este egal cu rata nominal de protectie vamal, ceea ce putem
192
scrie:
e n
= , unde cu
n
s-a notat rata de protectie vamal nominal (aIerent
produsului Iinit); 2) k > 1: rezult p k p p k c p c
e n
> > > ` deci protectia
eIectiv este mai mare dect protectia nominal; 3) k < 1: rezult
e n
< , adic protectia
nominal este mai mare dect protectia eIectiv. Aceste rationamente sunt utile deoarece
o tar este interesat de protectia eIectiv si nu doar de cea nominal.
n legtur cu politica de protectie a economiei si a concurentei se pune problema
alegerii ntre descurajarea agentilor economici externi si ncurajarea agentilor economici
autohtoni, n obtinerea aceluiasi rezultat. Aceast problem se pune, evident, n situatia n
care statul nu este interesat n mod preponderent de realizarea de venituri bugetare din
ncasarea taxelor vamale de import, ci este interesat de mentinerea cererii interne. ntr-
adevr, prin instituirea taxelor vamale de import, prin intermediul eIectului de consum al
instituirii acestor taxe, cererea intern se reduce. Evitarea producerii eIectului de consum,
concomitent cu producerea eIectului de productie, se poate realiza prin intermediul
subventionrii productiei interne, ncurajnd-o pn la nivelul la care ar Ii ncurajat-o
instituirea de taxe vamale de import. Din punct de vedere graIic situatia se prezint n
Ielul urmtor:
193
Figura 77: Subvenjionarea producjiei interne ca alternativ la instituirea taxelor
vamale de import
DiIerenta dintre cele dou curbe ale oIertei interne reprezint subventia
bugetar. Aceasta Iace ca pretul intern s creasc cu aceeasi mrime cu care ar Ii crescut
n urma instituirii taxei vamale de import, deci se va produce eIectul de productie (pe
distanta AM), dar nu se va mai produce eIectul de consum, deoarece, pentru consumator,
pretul a rmas acelasi ca si pretul mondial (productorul vinde n realitate la pretul
mondial, el primind diIerenta de la bugetul de stat). In Ielul acesta se reduce pierderea
national datorat instituirii de taxe vamale de import.
n aIara taxelor vamale de import obisnuite, care tin mai mult de considerente
care privesc piata intern, se mai Iolosesc o serie de taxe vamale de import care deriv
din comportamentul economic al partenerilor strini: a) taxe de retorsiune (se aplic Iat
194
de partenerii care au luat msuri de protectie comercial unilaterale si neloiale); b) taxe
compensatorii (se aplic Iat de partenerii care practic subventionarea exportului,
ridicnd, astIel, n mod artiIicial competitivitatea prin pret a mrIurilor exportate de ctre
agentii lor economici); c) taxe anti-dumping (se aplic Iat de partenerii care practic
preturi de dumping la exporturile lor pe piata intern a trii respective, sau la cursul lor
valutar - deprecieri artiIiciale ale monedei lor nationale n raport cu moneda trii
respective).
Aplicarea taxelor vamale de import trebuie s respecte unele proceduri stabilite
prin reguli ale comertului international si urmrite de organisme internationale special
abilitate n acest sens: 1) pretul la care se aplic taxa vamal trebuie s Iie pretul real al
mrIii si nu o valoare arbitrar; 2) ntruct taxa vamal se aplic la valoarea n vam
exprimat n moneda national a trii importatoare, transIormarea pretului extern n
valut n pret intern n moned national trebuie s se Iac la un curs de schimb real,
agreat de organismele internationale cu vocatie n aceast problem (FMI, Banca
Mondial, Organizatia Mondial a Comertului). Nu trebuie s se utilizeze cursuri de
schimb multiple ci un curs unic; 3) dup aplicarea taxei vamale de import s nu se aplice
alte taxe interne dect cele care se aplic si la produsele interne similare (aceast regul
poart numele de clauza regimului national); 4) preturile interne s Iie aliniate la preturile
internationale ale produsului n cauz; 5) s nu existe reguli non-comerciale prin care
consumatorul intern s Iie constrns s preIere mrIurile indigene n deIavoarea celor
importate.
7.3.3. PoIitica comerciaI a exportuIui
Cea de-a doua latur a relatiilor comerciale internationale, alturi de import, o
constituie exportul de bunuri si servicii. Desi s-ar prea c la export nu apar probleme de
natur s Iie gestionate printr-o politic comercial special (exportul aduce valut n
tar, contribuind la ameliorarea balantei de plti externe, valoriIic avantajul comparativ
al trii sporind venitul national, contribuie la sporirea competitivittii Iirmelor interne
195
care sunt nevoite s se conIrunte cu o concurent mult mai puternic dect pe piata
intern etc.), sunt totusi, o serie de aspecte care cer o gestionare distinct a exportului.
Gestionarea exportului unei tri presupune dou categorii de actiuni: 1) msuri
de promovare a exportului (msuri promotionale); 2) msuri de ncurajare a exportului
(msuri stimulative).
Msurile promojionale. Sunt menite s Iac cunoscute mrIurile trii respective
si s Iaciliteze accesul lor pe pietele internationale. Din punct de vedere institutional,
promovarea exportului incumb camerelor de comert si industrie din Iiecare tar.
Msurile promotionale sunt considerate legitime de ctre legislatia international si multe
organisme internationale se ocup n mod expres de codiIicarea si urmrirea respectrii
lor. Se utilizeaz urmtoarele forme principale de promovare a exportului:
a) tratate si acorduri economice internationale. Prin tratat international se
ntelege un acord expres si liber consimtit ntre dou sau mai multe state prin care se
creeaz, se modiIic sau se sting norme de drept international sau raporturi juridice
internationale. n domeniul economic, tratatele internationale se ntlnesc sub Iorma
acordurilor economice si de cooperare, prin care Iiecare parte urmreste, pe baz de
reciprocitate, s obtin un acces ct mai Iavorabil si ct mai larg pentru exportul propriu
pe pietele partenerilor. Acordurile economice si de cooperare au un caracter general, de
principiu si se ncheie pe termen lungi (3,5,10 15 ani). n aIara acordurilor economice si
de cooperare, pe plan international mai Iunctioneaz, din punct de vedere institutional, si
urmtoarele Iorme de ntelegeri economice: protocoale comerciale, conventii de
cooperare, acorduri de cooperare tehnico-stiintiIic, acorduri privind transporturile
maritime si rutiere, conventii pentru promovarea si garantarea investitiilor, acorduri
pentru evitarea dublei impuneri, conventii Iito-sanitare si veterinare etc. AstIel de
ntelegeri economice se ncheie pe perioade mai scurte (1-3 ani) si se reIer la domenii
precis delimitate de relatii economice internationale.
Constituind cadrul juridic al relatiilor economice internationale, att tratatele
internationale ct si ntelegerile economice speciIice contin o serie de elemente principale
care asigur nu numai coerenta desIsurrii Iluxurilor economice pe plan international
dar si puncte de reIerint n caz de litigii. Aceste elemente principale sunt: principiile
196
generale i speciale ale relatiei economice respective (clauza natiunii celei mai
Iavorizate, clauza regimului national etc.); obiectul ntelegerii sau tratatului; facilittile pe
care prtile semnatare si le acord reciproc precum si conditiile care trebuie ndeplinite de
Iiecare parte pentru a se putea bucura de aceste Iacilitti; modalittile de incheiere a
contractelor eIective (ntre agentii economici din cele dou tri), de stabilire i
modificare a preturilor si de eIectuare a pltilor (valuta sau valutele acceptate);
valabilitatea, modalitatea de intrare n vigoare si de prelungire a acordului; liste ale
mrfurilor care Iac obiectul ntelegerii (dac este cazul).
n contractele economice internationale, de mare interes si important sunt
principiile generale ale relatiilor economice internationale: clau:a natiunii celei mai
favori:ate, nediscriminarea in relatiile economice internationale; reciprocitatea
avantafului economic; clau:a regimului national.
Clauza najiunii celei mai favorizate. Este una dintre regulile Iundamentale ale
relatiilor economice internationale si stipuleaz Iaptul c prtile contractante si acord
reciproc si neconditionat toate avantajele pe care le-au consimtit sau le vor consimti n
viitor n Iavoarea oricrui tert. Clauza a Iost Iormulat n documentele OMC n Ielul
urmtor: 'Orice avantaje, privilegii si imunitti acordate de ctre o parte contractant
pentru un produs originar din sau avnd ca destinatie alt tar, vor Ii extinse imediat si
neconditionat asupra oricrui produs similar originar din sau avnd ca destinatie teritoriul
tuturor celorlalte prti contractante. Aceast dispozitie priveste taxele vamale si
impunerile de orice natur percepute la import sau export, sau cu ocazia importului sau
exportului, precum si pe acelea care aIecteaz transIerurile internationale de Ionduri
eIectuate cu prilejul pltii importurilor sau exporturilor, modul de percepere a acestor
taxe si impuneri, ansamblul reglementrilor si al Iormalittilor aIerente la importuri si
exporturi... O exceptie de la aplicarea clauzei natiunii celei mai Iavorizate o constituie
situatia uniunilor vamale (uniune speciIic sistemelor de integrare economic
international - de ex., Uniunea European), caz n care tratamentul aplicat de o tar
celorlalte tri din uniune, nu trebuie extins n mod obligatoriu supra trilor care nu sunt
membre ale uniunii (evident, este vorba despre tratamente care nu sunt aplicate dect
trilor membre ale uniunii). De altIel, aceast derogare, prevzut de documentele OMC
a stat la baza aparitiei uniunilor economice internationale: Uniunea European (n Europa
197
de vest), Asociatia European a Liberului Schimb - EFTA (tot n Europa de Vest),
Asociatia de liber schimb a Americii de Nord - NAFTA (cuprinde Statele Unite ale
Americii, Mexic si Canada) etc. O alt exceptie de la clauza mentionat o constituie
acordarea preIerintelor vamale generalizate, acordate de ctre trile dezvoltate trilor n
curs de dezvoltare. De asemenea, la nivelul trilor n curs de dezvoltare mai Iunctioneaz
o exceptie si anume sistemul global de preIerinte ntre aceste tri.
Aediscriminarea n relajiile economice internajionale. Este o regul care are
legtur nemijlocit cu clauza natiunii celei mai Iavorizate. Ea presupune ca toate trile
partenere s Iie tratate n mod egal, n raport cu toate msurile de politic comercial care
se iau, Iie unilateral, Iie pe baz de acorduri bilaterale, Iie n acorduri multilaterale. Acest
principiu este stipulat n acordul OMC n Ielul urmtor: 'Nici o prohibitie sau restrictie
nu va Ii aplicat de ctre o parte contractant la importul unui produs originar din
teritoriul unei alte prti contractante sau la exportul destinat teritoriului acestei prti
contractante, n msura n care astIel de prohibitie sau restrictie nu este aplicat la
importul unui produs similar originar din toate trile terte sau la exportul de produse
similare destinat ctre toate trile terte.
Reciprocitatea avantajului economic. In general, reciprocitatea presupune ca
orice msur de politic comercial, de natur s Iavorizeze schimbul de mrIuri cu
strintatea, s Iie aplicat de o tar dac si n aceeasi msur n care si statele partenere
promoveaz o astIel de politic sau adopt astIel de msuri. Acesta este sensul pozitiv al
reciprocittii. Ea are si un sens negativ, de restabilire a egalittii de tratament, sub Iorma
lurii msurilor de retorsiune, dac o tar a luat msuri comerciale contrare
reglementrilor internationale sau care nu au Iost convenite n prealabil ntre prti. Ca si
n cazul clauzei natiunii celei mai Iavorizate si aici au aprut o serie de exceptii:
tratamentul preIerential acordat trilor n curs de dezvoltare prin preIerintele vamale
generalizate este cea mai important dintre ele.
Clauza regimului najional. Se reIer la obligatia Iiecrei tri de a aplica
partenerilor strini un tratament comercial egal cu cel aplicat conationalilor. Aceast
clauz mai este denumit si 'principiul posibilittilor egale sau 'principiul sanselor
198
egale, si se reIer la interdictia de a stabili pentru produsele strine taxe, impozite ori
alte restrictii care nu sunt aplicate si produselor similare indigene.
b) reprezentarea comercial n strintate. Reteaua oIicial de promovare a
exporturilor unei tri cuprinde dou categorii de institutii: consulate si misiunile
economice de pe lng ambasade. Activitatea acestor institutii se desIsoar pe baza
Conventiei diplomatice de la Geneva din 1952. Rolul institutiilor de repre:entare
comercial in strintate poate Ii sintetizat astIel: asigur legtura permanent cu
ministerele si organizatiile de comert exterior din tara de resedint; rezolv operativ
problemele care apar n domeniul economic ntre cele dou tri; sprijinirea realizrii unor
operatiuni comerciale si de cooperare; studierea si observarea economiei nationale din
trile de resedint. Firmele si organizatiile dintr-o tar pot, de asemenea, deschide, n
trile partenere, birouri tehnico-economice, Iiliale si sucursale, societti mixte, agentii de
comis-voiajori, toate acestea tinnd ns de dreptul comercial privat si neconstituind o
reprezentare comercial oIicial care se supune dreptului international public.
c) participarea la trguri si expozitii internationale. Are un rol important n
Iixarea n ochii opiniei publice internationale a capacittii de export a trii respective. n
ultimul timp s-a extins practica unor expozitii si trguri specializate, unele dintre ele
devenind traditionale si avnd o periodicitate constant. Bine organizate, trgurile si
expozitiile internationale pot avea un impact considerabil asupra promovrii exporturilor
unei tri sau a unor Iirme.
Msurile de stimulare. Msurile de stimulare pot, de obicei, s Iie considerate
neloiale de ctre partenerii externi, care si vor lua msuri de contracarare a eIectelor
acestor msuri. Principalele msuri de stimulare a exportului sunt:
a) msuri de stimulare de natur fiscal. Sunt destinate cresterii competitivittii
exporturilor pe seama reducerii sau eliminrii unor costuri de productie. Cele mai
importante msuri Iiscale sunt: 1) sistemul draw-back: const n restituirea, cu ocazia
exportului, a taxelor vamale percepute la importul de materii prime si componente
importate si Iolosite sau asamblate n produsul exportat. n aceeasi manier se procedeaz
la admiterea unor importuri temporare, care dau posibilitatea productorului s importe
Ir taxe vamale diverse materiale Iolosite pentru reexport, Iie n Iorma importat Iie prin
199
transIormri aduse importului (de exemplu, operatiunile de lohn). Atta timp ct valoarea
importului n aceste conditii nu este mai mare dect valoarea exportului, msurile
respective sunt considerate legitime pe plan international, n caz contrar Iiind asimilate cu
o subventionare a exportului, practic respins pe plan international. In acelasi timp,
scutirea de taxe sau restituirea taxelor vamale nu se poate spune c aIecteaz veniturile
bugetare deoarece, n majoritatea cazurilor, n lipsa Iacilittilor mentionate importul
respectiv nici nu ar mai Ii avut loc, deci oricum nu ar Ii existat venituri la buget, 2)
reduceri yi scutiri de impozite: se reIer, ndeosebi, la scutirea de plata impozitului pe
circulatia mrIurilor sau a taxei pe valoarea adugat la mrIurile care se export.
Aceast msur este, de asemenea, considerat legitim pe plan international si nu atrage
contramsuri din partea partenerilor. n cazul n care aceste scutiri se reIer la proIitul
Iirmelor care export, atunci msura este asimilat cu o subventionare a exportului. n
Romnia, sistemul taxei pe valoarea adugat s-a adoptat n varianta n care taxa
respectiv se aplic pe teritoriul unde marIa tranzactionat se consum, deci ea se va
aplica la importuri dar nu la exporturi, msur menit s stimuleze exporturile romnesti;
b) msuri de stimulare de natur bugetar. Se aplic sub Iorma subventionrii,
directe sau indirecte, a exportului. Desi pe termen scurt, subventionarea poate avea eIecte
pozitive, mai ales asupra echilibrului balantei de plti externe, pe termen lung, mai ales
atunci cnd se subventioneaz ramuri sau Iirme care sunt de slab competitivitate, poate
avea eIecte negative. n principiu subventionarea exportului, mai ales n cazul produselor
manuIacturate, este respins de practica si legislatia economic international. Dac
subventionarea este identiIicat de trile partenere, ele pot lua contramsuri de rspuns,
sub Iorma taxelor vamale de compensare, de mrime egal cu mrimea subventionrii.
Subventionarea bugetar este de dou Ieluri: 1) subvenjionare direct. se plteste direct
productorului sau exportatorului o anumit sum de bani. Aceasta este suportat de ctre
pltitorii de impozite iar, n cazul n care este procurat prin mijloace inIlationiste, de
ctre toti consumatorii interni; 2) subvenjionare indirect. scutiri de impozite pe proIit,
corespunztor cotei de export n totalul productiei; scutiri de plata unor contributii
'semiIiscale cum este de exemplu, plata contributiei pentru asigurri sociale, pentru
partea de contributie aIerent exportului realizat.
200
c) msuri de stimulare de natur valutar. Exist dou metode larg utilizate n
acest sens: 1) devalorizarea monedei najionale, care ieItineste exporturile exprimate n
moneda Iat de care s-a Icut devalorizarea. Aici exist o serie de probleme tehnice si
comerciale: a) metoda este eIicient doar pe termen scurt, pe termen lung partenerii
externi lund contramsuri; b) metoda scumpeste concomitent importurile care vor mri
preturile interne, ceea ce reduce sau chiar anuleaz eIectul de ieItinire a exporturilor
realizat prin devalorizare, 2) utilizarea de cursuri de schimb multiple (sistemul primelor
valutare). cu prilejul convertirii valutei n moned national se aplic un curs de schimb
mai Iavorabil dect cursul de schimb oIicial. Utilizarea de cursuri de schimb multiple este
o practic respins de mediul economic international.
d) msuri de stimulare de natur financiar-bancar. Se reIer la acordarea de
credite n conditii avantajoase sau la asigurarea creditelor acordate ctre Iirmele
productoare sau exportatoare, mai ales pentru vnzri de masini si utilaje. Aceast
practic este strict reglementat prin Conventia de la Berna, prin care se stabilesc limite
privind durata si dobnzile la aceste credite.
Nu ntotdeauna o tar doreste s stimuleze exportul. Sunt si situatii n care
exportul trebuie diminuat sau chiar anulat. Cum ntr-o economie de piat msurile
administrative n acest sens nu sunt recomandabile, se pot Iolosi taxele vamale de export,
care reprezint sume monetare ce trebuie achitate ctre statul exportator pentru eIectuarea
exportului. Aceste sume se determin Iie prin cote procentuale aplicate la valoarea n
vam a exportului Iie prin sume Iixe stabilite pe unitatea de msur a exportului.
Consecinta economic este cresterea pretului intern la exporturi, ceea ce reduce cursul de
revenire la export, descurajnd, n Ielul acesta exportul. Pretul pe piata intern va scdea
deoarece reducerea exportului va mri oIerta din bunul respectiv pe piata intern:
201
Figura 78: Efectul taxei vamale de export
Aplicarea taxei vamale de export, de mrime t a redus exportul de la mrimea AB
la mrimea CD, reducnd, concomitent, pretul intern de la pretul mondial la pretul cu
tax vamal de export. Produse la care exportul poate Ii considerat indezirabil sunt:
produse alimentare, materii prime si combustibili, materiale strategice etc.
7.3.4. PoIitici comerciaIe netarifare
IneIicacitatea aplicrii taxelor vamale n multe cazuri (de ex., acolo unde
elasticitatea importului n raport cu taxa vamal este mic sau nul) precum si
imposibilitatea aplicrii unor taxe vamale care depsesc limitele stabilite de ctre
202
organizatiile internationale la care tara respectiv este parte, a Icut ca, mai ales n
ultimul timp, de cnd OMC a intensiIicat actiunile de liberalizare a comertului
international, s se extind practicile de limitare a importurilor si chiar si a exporturilor
prin mijloace administrative. Aceste msuri constituie continutul politicii comerciale
netariIare, si se aplic cu preponderent n cazul importurilor.
Exist urmtoarele msuri de politic comercial netariIar: 1) restrictii de ordin
cantitativ; 2) formalitti vamale i administrative; 3) restrictii de ordin tehnic i calitativ.
Restrictii cantitative. Constau n Iixarea unor plaIoane maximale, numite
contingente sau cote, peste care nu se mai pot eIectua importuri. Modul n care se
controleaz respectarea cotelor de import este cel al eliberrii licentelor de import (n
momentul n care plaIonul stabilit a Iost atins, nu se mai elibereaz licente de import).
Contingentarea importului este o practic admis pe plan international numai temporar,
pentru salvgardarea echilibrului balantei comerciale si numai dac este aplicat n mod
nediscriminatoriu. Limitarea cantitativ a importului poate Ii : a) direct: stabilirea
eIectiv a plaIoanelor mentionate sau 'autolimitarea exportului partenerului extern, pe
baza unor ntelegeri n acest sens; b) indirect: impunerea de taxe de import exact la
nivelul diIerentei dintre pretul intern si pretul mondial; stabilirea de preturi 'prag
minimale la bunurile importate; ajustri Iiscale la Irontier (aplicarea de diverse taxe sau
impozite, cum sunt, de ex., accizele); impunerea de taxe antidumping atunci cnd ele nu
se justiIic etc.
Formalitti vamale i administrative. Constau n Iolosirea unor metode de
descurajare a importurilor, cum sunt: a) stabilirea unor preturi mai ridicate dect cele
reale pentru mrIurile strine sosite n vam, la care se va aplica taxa vamal existent; b)
utilizarea unor cursuri de schimb mai mari dect cel oIicial, ceea ce scumpeste, de
asemenea importul; c) pretinderea, la granita vamal, a o serie de documente
suplimentare sau, de multe ori, inutile, cum sunt: certiIicate consulare, certiIicate
suplimentare de origine a mrIurilor, Iacturi vamale speciale, declaratii vamale extrem de
complicate etc.
Restrictii tehnice i calitative. Desi multe dintre ele sunt menite s protejeze
consumatorul Iat de produsele nocive sau de calitate slab, numeroasele standarde si
203
norme tehnice care Iunctioneaz astzi pe plan mondial pot Ii Iolosite pentru limitarea
sau reducerea importurilor. Asemenea norme tehnice sau de calitate sunt: norme de
securitate, msuri de ordin sanitar, reglementri privind compozitia produselor, norme
privind ambalarea si etichetarea, reglementri privind marcarea produselor etc.
204
TEMA NR. 8
8. ECHILIBRUL ECONOMIC EXTERN
8.1. Balan(a de pl(i externe
8.2. Teoria economic a datoriei externe
8.3.Modelarea echilibrului economic extern. Curba EE
8.4. Echilibrul economic global: analiza IS-LM-EE
8.1. BalanJa de plJi externe i echilibrul economic
8.1.1. Structura baIan|ei de pI|i externe
Raritatea resurselor economice precum si existenta granitelor politice nationale a condus
la structurarea economiei mondiale sub Iorma complexelor economice na(ionale.
Complexele economice nationale cuprind ansamblul activittilor economice desIsurate
ntr-o structur macroeconomic avnd drept Irontiere granita economic a unui stat. Nu
ntotdeauna granita economic coincide cu granita politic, exemplul Iunctionrii zonelor
economice libere Iiind cel mai concludent n acest sens.
Complexele economice nationale, pe care le vom numi n continuare economii
na(ionale, sunt structurate pe criteriile de specializare valabile si la nivelul
microeconomic (nivelul Iirmei sau al individului ca agent economic): avantajul absolut,
avantajul comparativ, nzestrarea cu Iactori de productie, nivelul mediu al productivittii
muncii nationale etc. Din acest motiv, satisIacerea nevoilor economice globale ale unei
economii reclam eIectuarea de schimburi economice cu celelalte economii nationale.
Spunem, n acest sens, c economiile nationale sunt economii deschise. Intre aceste
economii deschise se desIsoar un permanent circuit economic reprezentat de fluxurile
205
economice, pe baza unor reguli prestabilite att pe cale contractual bilateral ct si la
nivelul economiei mondiale n ansamblu. Aceste Iluxuri economice trebuie nregistrate
(pe tri sau grupe de tri, pe produse sau grupe de produse, pe Iorme de tranzactionare
etc.) att din motive de decontare curent ct si pentru a urmri si realiza echilibrul
economic extern. Prin echilibru economic extern se ntelege egalitatea dintre intrrile de
bunuri, servicii sau moned i ieirile de bunuri, servicii sau moned pe o perioad dat
de timp. Aceast deIinitie comport, ns, o serie de nuante care vor Ii puse n evident n
continuare.
Ansamblul inregistrrilor valorice privind fluxurile economice de intrare i de ieire
referitoare la o economie national, intr-un interval de timp dat, de regul un an,
constituie balan(a de pl(i externe (BPE) a trii respective. Balanta de plti externe
cuprinde, deci, numai Iluxurile economice desIsurate ntre agenti economici rezidenti n
tri diIerite. CaliIicativul de rezident se aplic unui agent economic dac centrul
activittii sale (ponderea acestei activitti) se aIl n tara analizat. Desigur, pot Ii si alte
criterii de identiIicare a naturii de rezident sau non-rezident al unui agent economic,
criterii care diIer de la tar la tar, important este, ns, ca acest criteriu s Iie aplicat n
mod consecvent, pentru a pstra caracterul omogen al nregistrrilor tranzactiilor
economice internationale.
Balanta de plti externe cuprinde dou prti: a) activul; b) pasivul. In activul balantei de
plti externe se nregistreaz toate operatiunile economice sau Iinanciare care conduc la
intrri de devize strine (de ex., exportul, primirea unui mprumut extern, ncasarea de
dobnzi n contul unui credit extern acordat, ajutoare primite, donatii primite etc.) iar n
pasivul balantei de plti externe se nregistreaz toate operatiunile economice sau
Iinanciare care conduc la ieiri de devize strine (importul, acordarea unui mprumut
extern, rambursarea unui mprumut extern, plata de dobnzi n contul unui credit primit,
ajutoare acordate, donatii eIectuate etc.). nregistrarea operatiunilor economice si
Iinanciare n balanta de plti externe se poate Iace prin dou metode: 1) n momentul
reglementrii Iinanciare a operatiunii: aceasta este o metod comod din punct de vedere
tehnic dar, din cauza introducerii unui decalaj ntre momentul eIecturii operatiunii si
momentul reglementrii ei, pot apare perturbri n ceea ce priveste analizele economice
206
ndeosebi cele care se reIer la echilibrul economic extern; 2) n momentul eIecturii
operatiunii: aceasta este o metod mai laborioas din punct de vedere tehnic, deoarece
trebuie tinut evidenta si urmrit "stingerea" obligatiei Iinanciare create, dar, prin
eliminarea decalajului temporal ntre eIectuarea operatiunii si nregistrarea ei, elimin
posibilitatea deIormrii analizelor de echilibru economic extern.
Balanta de plti externe are dou componente principale: 1) operatiuni economice (OE);
2) operatiuni de capital monetar (OCM). Operatiunile economice, la rndul lor, sunt
Iormate din trei componente: 1.1) tranzactii curente (TC); 1.2.) miscri de capital pe
termen lung (MCTL); 1.3.) miscri de capital pe termen scurt (MCTS). Operatiunile de
capital monetar sunt Iormate din: 2.1) operatiuni ale capitalului din sectorul bancar
(OCSB); 2.2) operatiuni ale capitalului din sectorul public (OCSP). Tranzactiile curente
cuprind urmtoarele operatiuni: 1.1.1) balanta comercial (BC) - cuprinde exportul si
importul de bunuri; 1.1.2) balanta serviciilor (BS) - cuprinde exportul si importul de
servicii internationale, cum sunt: turismul, asigurrile si reasigurrile, veniturile datorate
miscrilor de capital, dobnzi, dividende etc.; 1.1.3) transIerurile unilaterale (TU) -
cuprind operatiuni de transIer valoric n sens unic, adic Ir o contraprestatie. Ele pot Ii
transIeruri private (de ex., salarii transIerate de ctre salariatii rezidenti ntr-o tar care
desIsoar activitti economice n alt tar) sau transIeruri publice (de ex., operatiuni de
ajutor economic si Iinanciar, vrsminte eIectuate pentru Iunctionarea organizatiilor
internationale la care tara respectiv este membr sau parte, diverse cotizatii si taxe
pltite ctre exterior sau primite din exterior):
Figura 78: Structura balanjei de plji externe (I)
207
Pe baza celor de mai sus se poate descrie o structur constructiv a balantei de plti
externe, n Ielul urmtor:
1. balanta comercial (BC)
2. balanta serviciilor (BS)
3. balanta de cont curent "1" "2" transIerurile unilaterale (BCC)
4. balanta de baz "3" miscarea capitalului pe termen lung (BB)
5. balanta miscrilor de capital non-monetar "4" miscrile de capital pe termen scurt,
non- monetar (BMC
nm
)
6. balanta reglementrilor oIiciale "5" miscarea de capital pe termen scurt, monetar,
reIeritoare la sectorul bancar (BRO)
7. balanta global sau balanta de plti externe propriu-zis "6" creante si angajamente
ale sectorului public (BPE):
Figura 79 : Structura balanjei de plji externe (II)
208
8.1.2. Mecanisme de echiIibrare a baIan|ei de pI|i externe
Balanta de plti externe este ntotdeauna echilibrat din punct de vedere contabil,
dezechilibrul ei rezultnd doar din modalitatea care este Iolosit pentru a realiza
echilibrul economic. Pentru a explica aceast diIerentiere ntre echilibrul contabil si
echilibrul economic al balantei de plti externe, tranzactiile economice cu exteriorul
trebuie diIerentiate n dou categorii: 1) tranzactii economice autonome sau spontane; 2)
tranzactii economice neautonome sau de ajustare. Tranzac(iile economice autonome
sunt acele tranzactii care nu depind dect de dinamica variabilelor economice interne ce
actioneaz n sistemul economic respectiv si nu depind de alte tranzactii economice.
Acesta este motivul pentru care ele se mai numesc si tranzactii economice spontane (de
ex., export/import de bunuri sau servicii). Tranzac(iile economice neautonome sunt
acele tranzactii care se eIectueaz n dependent de eIectuarea tranzactiilor economice
auto-nome, ncercnd s compenseze iesirile/intrrile nete de capital ale trii respective.
Acesta este motivul pentru care ele se mai numesc si tranzactii economice de ajustare.
Tranzactiile de ajustare reprezint, de Iapt, contrapartide Iinanciare ale tranzactiilor
autonome. Dac intrrile de devize n urma tranzactiilor autonome sunt mai mari dect
iesirile de devize, atunci balanta de plti externe se aIl n surplus, iar acest surplus va Ii
ajustat printr-o iesire de devize n cadrul tranzactiilor neautonome. Dac, dimpotriv,
intrrile de devize n urma tranzactiilor autonome sunt mai mici dect iesirile de devize,
balanta de plti externe se aIl n deficit, iar acest deIicit va Ii ajustat printr-o intrare de
devize n cadrul tranzactiilor neautonome. Iesirea de devize se numeste debit de ajustare
iar intrarea de devize se numeste credit de ajustare. Din punctul de vedere al structurii
balantei de plti externe, tranzactiile autonome se suprapun peste operatiunile economice,
iar tranzactiile neautonome se suprapun peste operatiunile privind miscarea capitalului
monetar. Prin urmare, exist echilibru contabil atunci cnd totalul debitelor este egal cu
totalul creditelor, dar echilibrul economic exist doar atunci cnd debitele autonome
(aIerente tranzactiilor autonome) sunt egale cu creditele autonome. Dac echilibrarea
contabil a balantei de plti externe s-a Icut printr-un debit de ajustare, atunci balanta de
plti externe se aIl n surplus, iar dac s-a Icut printr-un credit de ajustare, atunci ea se
aIl n deIicit.
209
Echilibrul extern al unei economii nationale se analizeaz prin prisma echilibrului
balantei de plti externe. Atunci cnd n balanta de plti externe se produce un
dezechilibru, reechilibrarea se poate realiza pe dou ci: 1) prin modiIicri de preturi
interne (mecanismul eIectului de pret); 2) prin modiIicarea venitului intern (mecanismul
eIectului de venit).
8.1.2.1. Mecanismul efectului de pret
Este propus de scoala economic clasic si neoclasic. Acest mecanism poate Ii analizat
n trei situatii ipotetice: a) cazul sistemului monetar international bazat pe etalonul aur; b)
cazul sistemului monetar international bazat pe cursuri de schimb Iixe; c) cazul
sistemului monetar international bazat pe cursuri de schimb Ilotante.
a) sistemul monetar international bazat pe etalonul aur. Cursurile de schimb sunt stabile,
reechilibrarea Icndu-se automat prin mecanismul preturilor bazat pe modelul cantitativ
al monedei propus de Fisher: M J P T
s
= * *, unde: M
s
este oIerta de moned, J *
este viteza de circulatie a monedei, P este nivelul general al preturilor din economie, T *
este volumul Iizic al tranzactiilor din economie. Literele stelate ( *, *) J T semniIic Iaptul
c viteza de rotatie a monedei, respectiv volumul Iizic al tranzactiilor din economie sunt
Iixate, constante. Ca urmare, rezult c preturile din economie depind exclusiv si direct
proportional de oIerta de moned. Intr-adevr, P M
J
T
M A f M
s s s
= = =
*
*
( ) , unde
A
J
T
= =
*
*
constant, cu
c
c
f M
M
s
s
( )
> 0. In ipoteza Ilexibilittii perIecte a preturilor si
salariilor (ipotez Iundamental a scolii neoclasice), modiIicarea productivittii nationale
n raport cu productivitatea strinttii conduce la modiIicri n nivelul costurilor, deci la
modiIicri n avantajele comparative. In aceast situatie, reechilibrarea balantei de plti
externe se va produce doar prin modiIicarea nivelului general al preturilor. Mecanismul
respectiv poate Ii descris astIel:
( ) ( ) ( ) + + + | = X M M P X M X M
s
0 , unde X : valoarea
exportului, M : valoarea importului, P: nivelul general al preturilor, ( ) + X M :
producerea deIicitului balantei de plti externe, ( ) | X M : producerea surplusului
210
balantei de plti externe, ( ) = X M 0 : echilibrarea balantei de plti externe. Desigur,
mecanismul este perIect reversibil n cazul unui surplus initial al balantei de plti externe:
( ) ( ) ( ) | | | + = X M M P X M X M
s
0
Reechilibrarea balantei de plti externe se produce datorit Iaptului c scderea preturilor
interne (n cazul deIicitului BPE) respectiv cresterea acestora (n cazul surplusului BPE)
conduce la ameliorarea, respectiv deteriorarea avantajului comparativ n schimburile
economice internationale, ceea ce are ca urmare ncurajarea exporturilor si descurajarea
importurilor, respectiv descurajarea exporturilor si ncurajarea importurilor.
Totusi, n realitate, preturile si salariile nu sunt perIect Ilexibile (mai ales la scderea lor),
ceea ce conduce la o situatie de permanentizare a dezechilibrului BPE (de ex., a
deIicitului su), concomitent cu existenta unui somaj cronic. Aceasta nseamn c
inIluenta deIicitului BPE se va exercita nu numai asupra preturilor ci si asupra productiei,
ceea ce Iace ca volumul tranzactiilor ( T ) s nu mai Iie constant. In acest caz mecanismul
poate Ii reprezentat astIel:
( )
( )
+ +
+ (
+ |

X Ms M
P X M
T somaf
s
0
Acesta este un dezavantaj important al mecanismului de reechilibrare analizat. Un alt
dezavantaj este acela c mecanismul presupune o oIert permanent de aur nou pentru
mentinerea stabilittii cursului de schimb, iar neuniIormitatea repartizrii aurului pe tri
conduce la dominarea economic unor tri de ctre altele.
b) sistemul monetar international bazat pe cursuri de schimb Iixe. Este un mecanism
asemntor cu cel precedent, cu deosebirea c ajustarea se produce prin intermediul ratei
dobnzii. Sistemul cursurilor de schimb Iixe a Iost introdus n 1944 prin acordul de la
Bretton Woods. In acest sistem, ratele (cursurile) de schimb pot evolua n cadrul unor
limite Iixate, dezechilibrul balantei de plti externe neputnd Ii corectat la cursul de
schimb Iixat Ir a se apela la controlul schimbului pe piata valutar sau Ir ajustri ale
preturilor si veniturilor. Acest sistem prezint o serie de dezavantaje majore n
comparatie cu sistemul precedent: a) sistemul nu este autoreglator - caracterul rigid al
211
cursului de schimb poate mpiedica economia s rspund rapid si adecvat la schimbri;
b) sistemul poate Ii perturbator - inIlexibilitatea cursului de schimb poate ampliIica
distorsiunile rezultate din modiIicrile structurale din economie si poate, de asemenea,
conduce la perturbarea Iluxurilor de capital; c) ca si sistemul precedent, acest sistem
presupune pstrarea unei rezerve oIiciale de devize pentru interventii pe piata valutar;
c) sistemul monetar international bazat pe cursuri de schimb Ilotante. Acest sistem a Iost
introdus n practica international ncepnd cu anul 1973. Se caracterizeaz prin Iaptul c
cursurile de schimb evolueaz n mod liber, n raport de cererea si oIerta de pe piata
valutar. Ca urmare, reechilibrarea balantei de plti externe se Iace datorit modiIicrilor
care intervin n cursurile de schimb si n rata intern a dobnzii. Revine, asadar,
automatismul reglrii, ntlnit la sistemul bazat pe etalonul aur. Acest automatism se
maniIest, de data aceasta, prin intermediul deprecierii/aprecierii monedei nationale. Prin
deprecierea monedei nationale se ntelege cresterea cursului de schimb al monedei
nationale n raport cu moneda strin de reIerint (pentru Romnia - dolarul SUA), iar
prin aprecierea monedei nationale se ntelege scderea cursului de schimb al monedei
nationale n raport cu moneda strin de reIerint (de mentionat c att deprecierea ct si
aprecierea monedei nationale sunt eIecte ale Iunctionrii libere a pietei valutare si nu se
conIund cu devalorizarea, respectiv revalorizarea monedei nationale care sunt eIecte ale
interventiei administrative a Bncii Centrale n cadrul cursurilor de schimb Iixe sau, cum
se mai numesc, cursuri administrate). Mecanismul de reechilibrare a balantei de plti
externe n cazul cursurilor de schimb Ilotante poate Ii descris n Ielul urmtor:
( ) + + |
+ |
| +

= X S C
P X
P M
X M
v v
x
m
0 , cu conditia ca nivelul general
al preturilor s Iie constant. Notatiile sunt urmtoarele: S
v
: oIerta de valut; P
x
: pretul
bunurilor exportate; P
m
: pretul bunurilor importate. In realitate, nivelul general al
preturilor se poate modiIica prin intermediul inIlatiei importate, de aceea mecanismul de
reechilibrare prezentat mai sus trebuie modiIicat dup cum urmeaz:
212
( ) + +
|
+ |
| +

| + | +

= X S
C
P X
P M
P M r K
X M
v
v
x
m
s
0, unde: P: nivelul general
al preturilor; r: rata intern a dobnzii; K: volumul iesirilor nete de capital.
8.1.2.2. Mecanismul efectului de venit
Este propus de scoala keynesian si se bazeaz pe extinderea modelului de determinare a
venitului de echilibru n conditiile economiei nchise, la economia deschis, adic pe
introducerea exportului, ca pe o component a cererii agregate si a importului, ca pe o
component a oIertei agregate. In acest caz , conditia de echilibru economic global
devine: I X S M
ea ea ea ea
+ = + , unde: I: investitii interne; S: economisirea intern; X:
exporturi; M: importuri; "ea": desemneaz conceptul ex ante, care are aici sensul de
anticipat, proiectat, dorit, asteptat. Asa cum, n conditiile economiei nchise, echilibrul
intern este restabilit prin intermediul multiplicatorului investitiei ( k
J
I
=
A
A
, AJ : variatia
venitului national, AI : variatia investitiei autonome, cu AJ > AI ), n conditiile
economiei deschise, echilibrul este restabilit prin intermediul multiplicatorului
comertului exterior. S determinm acest multiplicator. Ecuatia de echilibru economic
global se poate scrie:
Y C I G X M = + + + ( ) , unde C C Y Y C = = + ( ) o
0
, iar o : nclinatia marginal spre
consum si C
0
: consumul incompresibil; M M Y m Y = = ( ) , iar
m: nclinatia marginal spre import. C este consumul privat, I sunt investitiile private,
G reprezint cheltuielile guvernamentale (achizitii si investitii publice), o =
A
A
C
Y
,
m
M
Y
=
A
A
. In acest caz, ecuatia se poate rescrie: Y Y C I G X m Y = + + + + o
0
, de
unde rezult: Y m C I G X ( ) 1
0
+ = + + + o . S diIerentiem ntreaga relatie. Obtinem:
dY m dC dI dX dG ( ) 1
0
+ = + + + o . Dac dorim s calculm eIectul variatiei exportului
si importului asupra venitului, vom considera dC dI dG
0
0 0 0 = = = , , . Atunci relatia de
echilibru devine: dY s m dX ( ) + = (1), unde s = 1 o , s :nclinatia marginal spre
213
economisire, s
dS
dY
= . Dac mprtim relatia (1) prin dX , rezult:
dY
dX s m
=
+
1
. Desi cele
dou nclinatii marginale (spre economisire si spre import) sunt subunitare prin deIinitie,
nu este sigur c suma lor va Ii subunitar, deci nu este sigur c dY dX / este propriu-zis
un multiplicator, el putnd Ii si un divizor dac s m + > 1. Pentru a analiza mecanismul
de reechilibrare a balantei de plti externe prin mecanismul eIectului de venit, vom
considera c exportul este autonom (independent de venit). Fie dou tri, A si B (care,
presupunem, epuizeaz comertul exterior al lumii). Fie o crestere a exportului trii A
ctre tara B de mrime dX
A
. Cresterea exportului nseamn cresterea cererii agregate,
deci cresterea corespunztoare a productiei n tara A,, adic o crestere a venitului cu
aceeasi mrime dY
A
dX
A
. Prin intermediul nclinatiei marginale spre import, cresterea
venitului va conduce la o crestere corespunztoare a importului, de mrime dM
A
m
A
.
dX
A
. Dac surplusul balantei de plti externe a trii A a crescut initial cu dX
A
, ulterior,
prin mecanismul eIectului de venit, el a sczut cu m
A
.
dX
A
, ceea ce nseamn c surplusul
net al trii A va Ii doar S dX m dX dX m
N
A
A A A A A
= = ( ) 1 La rndul su, tara B se
conIrunt, n prim instant, cu un deIicit egal cu valoarea importului din tara A, dM
B

dX
A
. Importul Iiind o component a oIertei agregate, cresterea importului va reduce
oIerta intern a trii B, ceea ce va reduce venitul cu o mrime corespunztoare -dY
B

dM
B
. Reducerea venitului va conduce, prin intermediul nclinatiei marginale spre import,
la reducerea importului n ciclul urmtor, cu mrimea: -dM
B
m
B
.
(-dY
B
). Asadar,
deIicitul net al trii B va Ii diIerenta dintre deIicitul initial si reducerea ulterioar a
importului (deIicitului) : D dX m dX dX m
N
B
A B A A B
= = ( ) 1 . Prin urmare, prin
mecanismul eIectului de venit, n mod spontan, att ntr-o tar ct si n cealalt se
produce un Ienomen tendential de restabilire a echilibrului balantei de plti externe.
Echilibrarea balantei de plti externe poate Ii nu numai rezultatul unor Ienomene
spontane, cum sunt eIectul de pret sau eIectul de venit ci si rezultatul unor politici
deliberate ale guvernului care urmreste echilibrul economic global. O asemenea politic
deliberat (sau discretionar) este cea a devalorizrii/revalorizrii monedei nationale. Prin
devalorizarea monedei nationale se ntelege cresterea deliberat a cursului de schimb al
monedei nationale, n cazul cursurilor Iixe sau administrate, n scopul reducerii
214
deIicitului balantei de plti externe, iar prin revalorizarea monedei nationale se ntelege
scderea cursului de schimb al monedei nationale, n scopul reducerii surplusului balantei
de plti externe. Mecanismul de reechilibrare este urmtorul: cresterea cursului de schimb
al monedei nationale ieItineste exportul trii respective pentru importatorii strini,
ncurajnd, n acelasi timp, agentii economici interni n procurarea valutei mai degrab
prin export de bunuri dect prin cumprarea ei de pe piata valutar. Cresterea exportului
mreste Iluxul de intrare de capital (valut), ceea ce reduce deIicitul balantei de plti
externe. In cazul revalorizrii monedei nationale, Ienomenul se produce n sens invers:
scderea cursului de schimb al monedei nationale ntreste moneda respectiv, ceea ce
ieItineste importurile, adic ncurajeaz aceste importuri, asa nct se produce o crestere a
Iluxului de iesire a capitalului (valutei), adic se produce o reducere a surplusului balantei
de plti externe. Desigur, toate aceste Ienomene se petrec concomitent, n sensul c
devalorizarea monedei nationale nu numai c ncurajeaz exportul dar, n acelasi timp,
descurajeaz importul, care devine mai scump odat cu slbirea monedei prin
devalorizare, iar revalorizarea monedei nationale nu numai c ncurajeaz importul dar,
n acelasi timp, descurajeaz exportul, care devine mai scump pentru importatorii strini
odat cu ntrirea monedei nationale prin revalorizare.
Totusi, devalorizarea/revalorizarea monedei nationale nu d ntotdeauna rezultatele
asteptate. Conditiile de reusit ale acestei politici sunt analizate din dou perspective
diIerite: 1) teoria elasticittilor; 2) teoria absorbtiei.
(1). In cazul teoriei elasticit(ilor este analizat doar eIectul de pret al
devalorizrii. Conditia de eIicacitate a devalorizrii este exprimat de Iormula MLR
(Marshall-Lerner-Robinson): e e
x m
+ > 1, unde: e
x
: elasticitatea-pret a exporturilor; e
m
:
elasticitatea-pret a importurilor, iar e
dX
X
dP
P
x
x
x
= : , respectiv e
dM
M
dP
P
m
m
m
= : . Conditia
MLR implic urmtoarele aspecte, care reduc din relevanta respectrii ei: 1) presupune o
oIert inIinit pentru export a trii analizate; 2) este valabil doar pe termen scurt,
deoarece, pe termen lung, se produc reactii ale partenerilor comerciali (de ex., pot, la
rndul lor, s aplice msuri de retorsiune, devaloriznd si ei moneda proprie); 3)
scumpirea importurilor prin devalorizarea monedei antreneaz cresterea nivelului general
215
al preturilor interne, ceea ce va anula eIectul devalorizrii asupra echilibrului balantei de
plti externe. De aceea se apreciaz c, n realitate, eIectul devalorizrii monedei asupra
soldului balantei de plti externe se produce conIorm unei curbe n "1":
Figura 8 : Curba n ,1" a efectului deprecierii monetare asupra balanjei comerciale
unde: B X - M reprezint soldul balantei de plti externe (n cazul acesta coincide cu
soldul balantei comerciale). Devalorizarea monedei nationale conduce, la nceput, la o
crestere a deIicitului balantei de plti externe ntruct, pe de o parte exist importuri
obligatorii sau a cror derulare nu poate Ii oprit imediat, or devalorizarea scumpeste
importurile deci creste Iluxul de iesire de capital, iar pe de alt parte, ieItinirea
exporturilor nu este perceput imediat ca atare de ctre partenerii externi iar contractele
ncheiate si vor produce eIectele n viitor. Acest moment viitor este notat cu t`, moment
de la care se va produce o ameliorare a soldului balantei de plti externe.
(2). In cazul teoriei absorb(iei este luat n considerare att eIectul de venit ct si
eIectul de pret al devalorizrii. S analizm mai nti efectul de venit. Ecuatia echilibrului
macroeconomic n conditiile economiei deschise este: Y C I G X M = + + + ( ) . S
notm cu A C I G = + + absorbtia intern si cu B X M = soldul balantei comerciale
)identiIicat cu soldul balantei de plti externe). Atunci ecuatia echilibrului devine:
Y A B B Y A dB dY dA = = = . ModiIicarea venitului este ambivalent: se
poate produce o crestere a venitului ca rezultat al eIectului de subocupare a resurselor
(cresterea venitului nu este posibil dect dac resursele sunt ocupate incomplet) sau o
216
reducere a venitului ca urmare a deteriorrii raportului de schimb international n urma
devalorizrii monedei. Dac notm cu a nclinatia marginal spre absorbtie intern,
adic: a
dA
dY
= , atunci putem scrie succesiv: dA a dY = , dB dY a dY dY a = = ( ) 1 .
Asadar, o ameliorare a soldului balantei de plti externe dB > 0 presupune una dintre
urmtoarele situatii: a) ( ) ( ) dY a > . > 0 1 adic eIectul de subocupare a resurselor trebuie
s Iie mai mare dect eIectul deteriorrii raportului de schimb international dac
nclinatia marginal spre absorbtie intern este supraunitar; b) ) ) ( ) dY a < . < 0 1 adic
eIectul de subocupare a resurselor trebuie s Iie mai mic dect eIectul deteriorrii
raportului de schimb international dac nclinatia marginal spre absorbtie intern este
subunitar. In ceea ce priveste efectul de pret al devalorizrii monedei nationale, el
actioneaz n sensul diminurii absorbtiei interne ca urmare a cresterii preturilor interne.
EIectul de pret actioneaz pe trei ci: 1) eIectul de depozit la vedere: cresterea nivelului
general al preturilor reduce valoarea real a depozitelor, ceea ce determin agentii
economici s-si reduc cheltuielile Iinale (deci, reducerea consumului - C) si s-si vnd
activele Iinanciare non-monetare, determinnd cresterea ratei dobnzii (prin cresterea
cererii de moned), ceea ce reduce investitiile; 2) eIectul de iluzie monetar: se produce
reducerea cheltuielilor interne chiar dac veniturile nominale (monetare) cresc n acelasi
raport cu cresterea preturilor; 3) eIectul de redistribuire: devalorizarea monedei realizeaz
o redistribuire a venitului n Iavoarea agentilor economici cu o slab nclinatie marginal
spre consum (stat, alti titulari de proIituri) ceea ce va reduce absorbtia intern.
In ceea ce priveste revalorizarea monedei nationale, conditia MLR se pstreaz. S-a
observat, totusi, c cererea reactioneaz n mod diIerit (cu elasticitti diIerite) la cresterea
preturilor Iat de cazul scderii acestora, iar importurile sunt mai sensibile la variatia
preturilor dect exporturile. Se apreciaz c succesul revalorizrii monedei nationale este
asigurat de eliminarea disparittilor de productivitate si deci de competitivitate pe piata
international.
217
8.1.3. Structura baIan|ei micriIor de capitaI
Miscrile de capital sunt de dou Ieluri: 1) miscri de capital non-monetar (care Iac parte
din operatiunile economice ale balantei de plti externe) si 2) miscri de capital monetar.
La rndul lor, miscrile de capital non-monetar sunt de dou Ieluri: a) miscri de capital
pe termen lung; b) miscri de capital pe termen scurt. Miycrile de capital pe termen
lung cuprind dou tipuri de miscri de capital: a.1) operatiuni n aIara datoriei externe
(operatiuni spontane: OS) : se eIectueaz sub Iorma creditelor comerciale,
mprumuturilor si investitiilor Iinanciare; a.2.) trageri asupra datoriei externe. TDE
(operatiuni organizate): cuprind cresterea/reducerea datoriei externe prin actiuni de
acoperire/utilizare a deIicitelor/excedentelor create de miscarea spontan a capitalurilor
sau de operatiunile din tranzactiile curente. Miycrile de capital pe termen scurt
cuprind operatiuni privind creditele comerciale pe termen scurt si activele Iinanciare non-
monetare la ordin. O categorie special de capitaluri pe termen scurt o reprezint acele
capitaluri cu o miscare Ioarte rapid, de origine speculativ (capitaluri Iierbinti - hot
money). Att capitalurile pe termen lung ct si cele pe termen scurt se reIer la acele
capitaluri a cror miscare nu modiIic pozitia monetar a trii respective. Prin pozi(ia
monetar a unei tri se ntelege ansamblul creantelor i angafamentelor acelei tri in
context international. Miycrile de capital monetar au dou componente, la rndul lor:
2.1) operatiuni ale capitalului monetar din sectorul bancar (OCMB) : creante
corespunznd mprumuturilor acordate de sectorul bancar non-rezidentilor, respectiv
angajamente corespunznd depozitelor Iormate de ctre non-rezidenti n bncile trii
analizate. De mentionat c pozitia monetar a sistemului bancar se amelioreaz dac
moneda national se depreciaz (non-rezidentii si diminueaz depozitele n moned
national si-si mresc mprumuturile de la bnci n moned national, ceea ce sporeste
creantele si micsoreaz angajamentele) si se deterioreaz dac moneda national se
apreciaz (non-rezidentii actioneaz n sens invers); 2.2) operatiuni ale capitalului
monetar din sectorul public (OCMP) : cuprind miscrile de capital nspre si dinspre
sectorul public Iat de exterior.
218
In mod uzual este utilizat termenul de balan(a contului curent pentru operatiunile
cuprinse n tranzactiile curente (din care se exclud, deseori, transIerurile unilaterale) si cel
de balan(a miycrilor de capital pentru toate operatiunile celelalte.
8.2. Teoria economic a datoriei externe
8.2.1. ConceptuI i structura datoriei externe
Datoria extern este un concept larg care cuprinde ansamblul obligatiilor monetare
reIeritoare la un stat, ctre mediul economic international, datorat Iluxurilor de intrri de
capital din strintate cu titlu de mprumut pe termen mediu si lung. Pentru a delimita
acest concept vom deIini mai nti conceptul de datorie public. Prin datorie public se
ntelege totalitatea obligatiilor pecuniare la un moment dat, rezultate din mprumuturi
externe si interne, pe termen mediu sau lung, contractate de stat n nume propriu sau
garantate de acesta. Datoria public este de dou Ieluri: a) datorie public intern ; b)
datorie public extern.
Datoria public intern este reprezentat de mprumuturile pe care statul le contracteaz
de la agentii economici rezidenti (Iirme non-Iinanciare, institutii Iinanciare, populatie) ,
n limitele aprobate de Parlament, pentru urmtoarele nevoi: 1) deIicitul bugetar prevzut
prin legea anual de aprobare a bugetului; 2) cheltuieli publice de interes national care nu
pot Ii Iinantate din resursele curente ale bugetului de stat; 3) reIinantarea datoriei publice
interne; 4) alte necesitti, aprobate prin legi speciale. Datoria public intern poate lua
nastere pe urmtoarele ci principale: 1) mprumuturi propriu-zise; 2) emisiuni de valori
mobiliare, care se plaseaz prin subscriptie public sau prin alte procedee tehnice
speciIice. Pot Ii utilizate urmtoarele tipuri de valori mobiliare: obligatiuni
guvernamentale, bonuri de tezaur, titluri de rent sau alte nscrisuri de stat. Rambursarea
mprumuturilor contractate se asigur din: 1) excedentul bugetului de stat; 2)
mprumuturile de stat pentru reIinantarea datoriei publice interne; 3) alte surse prevzute
de lege. Legat de rambursarea datoriei publice interne, Iunctioneaz conceptul de serviciu
219
al datoriei publice interne, care reprezint ansamblul pltilor eIectuate de stat, ntr-un an,
pentru rambursarea datoriei publice interne. Serviciul datoriei publice interne este Iormat
din: 1) ratele scadente n anul respectiv (ratele de amortizare a mprumutului); 2)
dobnzile si comisioanele aIerente anului respectiv n contul datoriei publice interne; 3)
cheltuielile ocazionate de emisiunea si plasarea valorilor mobiliare de orice Iel, realizate
n anul respectiv. De obicei, pentru considerente de analiz economic, este calculat rata
serviciului datoriei publice interne, dup relatia: R
P
DPI
SDPI
i s
i
i
= , unde cu P
s
i
s-a notat
valoarea pltilor scadente n anul 'i n contul datoriei publice interne, cu DPI
i
valoarea
datoriei publice interne aIerent anului 'i, iar P A D C CE
s
i
i i i vm
i
= + + + , unde
A
i
valoarea sumelor care trebuie rambursate n anul 'i pentru amortizarea datoriei
publice interne, D
i
valoarea dobnzilor care trebuie pltite n anul 'i n contul datoriei
publice interne , C
i
valoarea comisioanelor care se pltesc n anul 'i n contul datoriei
publice interne, CE
vm
i
mrimea cheltuielilor ocazionate de emisiunile de valori mobiliare
de ctre stat n anul 'i. In aIara cazului n care prevederile legale speciIice nu prevd
altIel, dobnzile, comisioanele si cheltuielile ocazionate de emisiunea si plasarea de
valori mobiliare se includ n cheltuielile bugetului de stat. Toate operatiunile legate de
contractarea si rambursarea datoriei publice interne se eIectueaz de ctre Ministerul
Finantelor.
Datoria public extern se reIer la mprumuturi contractate din strintate n
urmtoarele scopuri principale: 1) realizarea programelor de dezvoltare si restructurare
economic; 2) realizarea altor obiective sau activitti de interes public; 3) crearea si
mentinerea rezervei valutare a statului; 4) asigurarea resurselor necesare nlturrii
eIectelor determinate de calamitti naturale sau n alte cazuri de Iort major. Necesarul
de mprumuturi externe se determin pe baza strategiei privind datoria public extern, n
limita plaIonului de credite externe si de ndatorare extern, plaIon propus de Guvern si
aprobat de Parlament pentru Iiecare an. Datoria public extern este de dou Ieluri: a)
datorie public extern contractat direct de ctre stat; b) datorie public extern
contractat de ctre societti comerciale, regii autonome si autoritti publice locale, dar
garantate de stat. Garantarea de ctre stat a mprumuturilor externe realizate de cele trei
220
categorii de agenti economici rezidenti se Iace pe baza analizelor de proiect (studii de
Iezabilitate) prezentate de ctre agentul economic respectiv. Aceast analiz se
eIectueaz de ctre Banca de Export-Import a Romniei (EXIMBANK) S.A., n urma
aprobrii proiectului de ctre Consiliul Interministerial de Garantii si Credite de Comert
Exterior.
Contractarea de mprumuturi externe se poate Iace: a) n mod direct prin ncheierea unui
contract de mprumut propriu-zis cu un creditor extern (de stat, particular sau de tipul
consortiilor de creditare); b) indirect, prin emisiunea de titluri de valoare lansate pe
pietele Iinanciare externe. Emisiunea de titluri de valoare n strintate se aprob de ctre
Guvern la propunerea Ministerului Finantelor si cu avizul consultativ al Bncii Nationale.
In ceea ce priveste datoria public extern, asa cum vom vedea, este mai putin important
valoarea ei absolut ct, mai ales, alte dou aspecte: 1) destinatia sumelor obtinute n
contul datoriei publice externe. Rspunderea pentru respectarea ntocmai a destinatiei
creditelor angajate sau garantate la extern revine Ministerului Finantelor si Bncii
Nationale. De mentionat, totusi, c aceast rspundere se ntinde doar asupra
concordantei dintre destinatia mentionat n contractul de mprumut sau n studiul de
Iezabilitate si destinatia concret realizat n cursul utilizrii sumelor obtinute din credite
externe. Problema principal este aceea a acceptrii unei anumite destinatii n urma
analizei proiectului de contract de mprumut de ctre Consiliul Interministerial de
Garantii si Credite de Comert Exterior (pentru creditele externe doar garantate de stat) si
de ctre Guvern (pentru creditele externe contractate direct de ctre stat); b) serviciul
datoriei publice externe, care se reIer la pltile datorate pe o perioad de an n contul
datoriei publice externe, plti compuse din:
1) amortizarea datoriei publice externe; 2) dobnzi, speze si comisioane aIerente datoriei
publice externe pltite n anul respectiv; 3) cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea
de titluri de valoare pe pietele Iinanciare externe. Ca si n cazul datoriei publice interne, si
aici se determin si se analizeaz rata serviciului datoriei publice externe.
R
P
DPE
SDPE
i s
i
i
= , unde P
s
i
reprezint valoarea pltilor scadente n anul 'i n contul
datoriei publice externe, adic P A D S CE
s
i
i i i tv
i
= + + + , unde A
i
sume reprezentnd rate
221
scadente ale datoriei publice externe , D
i
si S
i
valoarea dobnzilor, respectiv a spezelor
care trebuie achitate n anul 'i , CE
tv
i
cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea de
titluri de valoare pe pietele Iinanciare externe.
Rambursarea pltilor scadente din cadrul serviciului datoriei publice externe se realizeaz
din urmtoarele surse: 1) resurse cu aceast destinatie prevzute n bugetul de stat
aprobat; 2) resurse prevzute n bugetele locale n acest scop; 3) resurse prevzute n
bugetul propriu al beneIiciarului de mprumut, dac este cazul.
De mentionat c garantarea de ctre stat a mprumuturilor contractate de ctre societtile
comerciale, regiile autonome si administratiile publice locale, comport un anumit risc de
nerambursare. Pentru acoperirea acestui risc Iinanciar, Ministerul Finantelor constituie
fondul de risc. Acesta are un regim extrabugetar (n aIara bugetului de stat) iar sursele de
alimentare a lui sunt urmtoarele: 1) comisioanele ncasate de la beneIiciarii garantrii
creditelor externe; 2) dobnzi ncasate din plasarea pe piata Iinanciar a sumelor temporar
disponibile din Iondul de risc; 3) alte surse prevzute de lege. Comisioanele pe care
beneIiciarii mprumuturilor externe garantate de stat le datoreaz Iondului de risc, se
stabilesc n contractele ncheiate de respectivii beneIiciari cu Ministerul Finantelor, pe
baza unor cote procentuale raportate la valoarea mprumutului, cote negociabile si
diIerentiate dup o serie de criterii cum sunt: bonitatea Iinanciar a beneIiciarului de
garantii, perioada de gratie acordat de creditor pentru rambursarea mprumutului si
valoarea medie a ratei de rambursare a mprumutului. Garantul mprumuturilor publice
externe angajate de ctre agenti economici rezidenti, este, n numele statului, Ministerul
Finantelor.
Evidenta datoriei publice externe se tine n dou documente statistice distincte: a)
Registrul datoriei publice externe, care este tinut la Ministerul Finantelor; b) Balanta de
plti externe, care este elaborat de ctre Ministerul Finantelor mpreun cu Banca
National a Romniei. Executia balantei de plti externe este urmrit de ctre Banca
National, care transmite trimestrial la Ministerul Finantelor situatia drepturilor si
angajamentelor externe ale statului. Semestrial, Ministerul Finantelor, mpreun cu Banca
National, prezint Guvernului inIormri asupra balantei de plti externe.
222
In aIara mprumuturilor contractate n mod direct de ctre stat si a celor contractate de
cele trei categorii de agenti economici rezidenti mentionate mai sus, Iluxuri de intrri de
capital dinspre mediul economic international se mai produc pe calea mprumuturilor
contractate de ctre agentii economici rezidenti dar care nu sunt garantate de stat. Aceste
mprumuturi sunt tot de natura datoriei externe dar nu de natura datoriei publice externe.
Corobornd cele spuse pn aici privind datoria public, datoria public extern si datoria
extern, putem reprezenta graIic conceptul si continutul datoriei externe n Ielul urmtor:
Figura 81 : Corelarea datoriei publice cu datoria extern
OBS: 1) att datoria public intern ct si cea extern se ramburseaz ndeosebi
prin intermediul cheltuielilor bugetare, prevzute expres n acest scop sau constituite prin
amendamente exceptionale la legea de aprobare a bugetului; 2) exist o interdependent
ntre datoria public extern si cea intern sub aspectul cauzelor determinante ca si al
scopului contractrii datoriei respective; 3) pot Ii eIectuate Iinantri ale rambursrii unei
datorii pe seama contractrii datoriei de cellalt tip; 4) datoria privat extern negarantat
223
de stat este sensibil inIluentat de datoria public extern (care poate modiIica cursul
valutar) si de datoria privat extern garantat public.
8.2.2. FIuxuriIe de capitaI i mprumutuI pubIic extern
Fluxurile internationale de capital sunt rezultatul direct, pe de o parte, al
arbitrajului valutar iar, pe de alt parte, al cadrului institutional-normativ al diIeritelor
centre Iinanciare (tri). Arbitrajul valutar este responsabil de Iluxurile autonome de
capital, adic acele Iluxuri de capital care se desIsoar exclusiv n virtutea maximizrii
gradului de IructiIicare a capitalului speculativ, n timp ce cadrul institutional-normativ
este responsabil pentru Iluxurile de capital din categoria mprumutului public si al
investitiilor strine directe.
Exist urmtoarele Iluxuri principale de capital pe plan international:
a) Iluxuri autonome de capital speculativ: dirijate de conditiile pietei valutare la
nivel international;
b) Iluxuri autonome de capital pentru investitii directe: dirijate de cadrul
institutional-normativ al diIeritelor centre Iinanciare (tri) - n prezent maniIestate
ndeosebi n cadrul companiilor transnationale si multinationale;
c) mprumutul extern (public sau privat)
1. Pentru Iixarea conceptual a Iluxurilor de capital autonome este necesar
prezentarea, pe scurt, a mecanismului arbitrajului valutar. Arbitrajul valutar este cel de-al
treilea mecanism esential care Iunctioneaz pe piata valutar, alturi de hedging si de
speculatia valutar. Cele trei mecanisme asigur, mpreun si n strns interdependent,
Iluenta si eIicacitatea Iluxurilor de capital pe piata valutar. Prin arbitraj valutar se
ntelege exploatarea (sau administrarea) simultan a diIeritelor costuri de oportunitate pe
una sau mai multe piete valutare, n vederea maximizrii proIitului valutar. Exist dou
categorii de arbitraj: 1) arbitrajul pietei valutare; 2) arbitrajul ratei dobnzii.
224
8.2.2.1. Arbitrajul piejei valutare
Se reIer la exploatarea diIerentelor de curs valutar care exist ntre dou piete valutare
(sau centre Iinanciare), n vederea obtinerii de proIit, pe de o parte si a egalizrii
cursurilor valutare, pe de alt parte. Dac sunt avute n vedere dou piete valutare (pietele
n cauz nu trebuie s comunice ntre ele, pentru c, n acest caz, egalizarea cursurilor de
schimb s-ar produce de la sine), avem un arbitraj binar iar dac sunt trei piete este vorba
despre un arbitraj tertiar. S presupunem un arbitraj binar al pietelor valutare. Fie dou
piete , A si B. Pe piata A cursul de schimb al monedei este c
A
iar pe piata B este c
B
. S
presupunem c c c
A B
> . Atunci operatorul valutar va cumpra moneda de pe piata A si o
va vinde pe piata B. ProIitul su va rezulta din diIerenta de curs dintre cele dou piete,
multiplicat cu volumul tranzactiei realizate. Intr-un sistem de piete libere, aceste
arbitraje vor continua atta timp ct se mentin diIerentele de curs dintre cele dou piete,
ceea ce nseamn c, teoretic, cursul de schimb pe pietele respective va tinde s se
niveleze. Modul n care opereaz arbitrajul valutar al pietelor valutare este reprezentat
graIic astIel:
A B
Figura 82: Mecanismul arbitrajului valutar
225
Deci, pe piata A cursul valutar este mai mare, deci moneda este mai slab dect pe piata
B. Operatorul valutar va achizitiona moneda de pe piata A. Sporind cererea de moned,
va mri n mod corespunztor oIerta de valut de la S
v
0
la S
v
1
, ceea ce va micsora cursul
valutar de la c
v
0
la c
v
1
. Cantitatea cumprat va vinde pe piata B, mrind n Ielul acesta
oIerta de moned pe aceast piat, ceea ce mri n mod corespunztor cererea de valut
de la D
v
0
la D
v
1
, crestere care va mri cursul valutar pe aceast piat de la c
v
0
la c
v
1
. Am
renuntat la tatonrile succesive, determinate de mentinerea diIerentelor de curs ntre cele
dou piete si am considerat c dup prima tranzactie, cele dou cursuri se egalizeaz.
ProIitul operatorului valutar se determin astIel: t
apv v
A
v
B
t
c c V = ( )
0 0
, unde: t
apv
:
proIitul obtinut din arbitrajul pietei valutare; c
v
A 0
: cursul de schimb de echilibru initial pe
piata A; c
v
B 0
: cursul de schimb de echilibru initial pe piata B; V
t
: cantitatea de valut
tranzactionat pentru arbitraj.
8.2.2.2. Arbitrajul ratei dobnzii
Se reIer la un mecanism care leag piata valutar de piata bunurilor si serviciilor. In
absenta restrictiilor administrative privind circulatia capitalului, Iluxul de capital (prin
capital ntelegem n continuare valuta, n opozitie cu moneda) va circula n directia n
care valoriIicarea sa este cea mai proIitabil. Aceasta nseamn (reducnd, deocamdat,
valoriIicarea capitalului doar la expresia sa Iinanciar, adic la dobnda obtinut din
Iormarea depozitelor bancare) c Iluxul de capital va circula ntre pietele Iinanciare
nationale n directia care va egala dobnda ncasat cu costul su de oportunitate
international. In acest sens, putem completa deIinitia arbitrajului ratei dobnzii spunnd
c el se reIer la exploatarea simultan a diIerentelor existente ntre ratele dobnzilor pe
diIerite piete Iinanciare, n vederea maximizrii proIitului operatorului valutar respectiv.
Arbitrajul ratei dobnzii este de dou Ieluri: 1) arbitraj neacoperit al ratei dobnzii; 2)
arbitraj acoperit al ratei dobnzii.
226
(a) Arbitraful neacoperit al ratei doban:ii
Este situatia n care operatorul valutar este dispus s exploateze diIerentele de rat a
dobnzii si s-si asume riscul valutar Ir s-si ia msuri asiguratorii mpotriva acestuia.
Intre dou piete valutare (centre Iinanciare) cu rate ale dobnzii diIerite, capitalul va
circula dinspre centrul cu rat a dobnzii mai mic spre centrul cu rat a dobnzii mai
mare, sau, ceea ce este acelasi lucru, capitalul se va ndrepta ntotdeauna spre centrul
Iinanciar cu diIerenta pozitiv a ratei dobnzii, sau cu o rat net pozitiv a dobnzii.
Rata net a dobnzii pentru centrul A atunci cnd se arbitreaz ntre dou centre
Iinanciare A si B se determin astIel:
A A B
r r = . ProIitul obtinut de ctre operatorul
valutar care arbitreaz rata dobnzii se determin conIorm relatiei urmtoare:
t
BA A B
A C = , unde: t
A
: proIitul corespunztor circulatiei capitalului dinspre centrul B
spre centrul A; A
A
: cstigul obtinut din valoriIicarea capitalului n tara A; C
B
: costul de
oportunitate al capitalului n tara B. La rndul lor, elementele respective se calculeaz
astIel: A S r
c
c
A A
v
A
v
A
= + ( ) 1
1
0
, respectiv: C S r
B B
= + ( ) 1 , unde: S: valoarea capitalului
(valutei) care Iace obiectului arbitrajului valutar; c
v
A 0
: cursul de schimb n centrul
Iinanciar A nainte de intrarea Iluxului de capital; c
v
A 1
: cursul valutar n centrul Iinanciar
A dup intrarea Iluxului de capital. Aceast diIerentiere a celor dou cursuri de schimb
este necesar ntruct intrarea Iluxului de capital n centrul Iinanciar A echivaleaz cu
cresterea oIertei de valut ceea ce conduce la scderea cursului de schimb. Aceast
scdere poate aIecta proIitul obtinut din arbitraj. Intra-adevr, conIorm relatiei de mai
sus, scderea cursului valutar ca urmare a Iluxului de capital reduce venitul obtinut din
arbitraj n centrul Iinanciar A, ceea ce, la mentinerea constant a costului de oportunitate
al capitalului din centrul B, va reduce proIitul operatorului valutar. In cazul n care cursul
valutar din tara A nu va Ii aIectat de Iluxul de capital, atunci proIitul operatorului valutar
depinde numai de diIerenta de rat a dobnzii dintre cele dou centre Iinanciare. Intr-
adevr, dac c c
v
A
v
A 0 1
= , atunci se poate scrie succesiv:
227
t
BA A
v
A
v
A
B A B A B A
S r
c
c
r S r r S r r S = + + = + = = [( ) ) ( )] ( ) ( ) 1 1 1 1
0
1
Operatorii valutari pot nregistra pierderi dac se produc variatii ale cursului de schimb.
De aceea se Ioloseste arbitrajul acoperit al ratei dobnzii.
(b) Arbitraful acoperit al ratei doban:ii
Se reIer la situatia n care operatorul valutar este dispus s exploateze diIerentele de rat
a dobnzii ntre dou centre Iinanciare dar n conditii de acoperire a riscului valutar.
Aceast acoperire a riscului valutar se Iace prin acoperirea pozitiilor descoperite, prin
intermediul apelului la cursurile de schimb la termen. AstIel, pozitia lung (care, n
situatiile de arbitraj neacoperit, ar Ii condus la pierderi n caz de depreciere a monedei n
care s-a stabilit pozitia lung - n cazul exemplului de Iat: valuta) este acoperit prin
vnzarea la termen a monedei n care sunt stabilite activele nete, iar pozitia scurt (care,
n situatiile de arbitraj neacoperit, ar Ii condus la pierderi n caz dea apreciere a monedei)
este acoperit prin cumprarea la termen a monedei n care sunt stabilite angajamentele
nete. Prin acest mecanism de acoperire, cursurile de schimb la termen vor reactiona de
asa manier nct se vor ajusta n mod dinamic pn cnd va Ii atins paritatea ratelor
dobnzii la termen (aici, prin termen se ntelege att termenul pe care se Iac depozitele
bancare n valut ct si termenul n sensul pietei valutare (la care se ncheie tranzactiile
de acoperire - n Iapt, operatiuni de tip hedging). Mai mult dect att, cele dou termen
coincid, pentru a avea o acoperire perIect a arbitrajului ratei dobnzii.
In momentul si n punctul n care s-a atins paritatea ratei dobnzii ntre cele dou centre
Iinanciare arbitrate, nu va mai exista nici un stimulent pentru continuarea arbitrrii
Iluxurilor de capital, deoarece ratele nete ale dobnzilor, pentru oricare dintre centre, vor
Ii nule. Se poate spune, avnd n vedere mecanismul de acoperire a arbitrajului ratei
dobnzii, descris mai sus, c paritatea ratelor dobnzii se atinge la egalitatea dintre
cursurile de schimb acoperite.
228
Consecinta acestui mecanism de arbitraj este c, n centrele Iinanciare cu rat nalt a
dobnzii, rata dobnzii va scdea iar n centrele cu rat mic a dobnzii, rata dobnzii va
creste. De asemenea, n centrele cu rat nalt a dobnzii, cursul de schimb la vedere se
va mbuntti iar cursul de schimb la termen se va deteriora, n centrele cu rat mic a
dobnzii petrecndu-se Ienomenul invers.
Pe baza acestui mecanism de acoperire a arbitrajului ratei dobnzii se poate ca Iluxul de
capital s se produc si dinspre centre cu rat nalt a dobnzii spre cele cu rat mic a
dobnzii, n urmtoarele conditii:
- scontul la termen al centrelor cu rat nalt a dobnzii este asa de mare
nct absoarbe diIerenta pozitiv dintre ratele dobnzilor;
- premium-ul la termen al centrelor cu rat sczut a dobnzii este asa de
mare nct absoarbe diIerenta negativ dintre ratele dobnzilor.
Cteva exemple:
1. Investitiile directe care, asa cum am precizat, se desIsoar cu precdere la nivelul
companiilor multi si transnationale, reprezint Iluxuri de capital care se produc dintr-un
centru Iinanciar de origine (A) spre un centru Iinanciar de destinatie (B) atunci cnd
valoriIicarea relativ a capitalului n centrul B este mai mare dect valoriIicarea sa
relativ n centrul A. Aici, prin valoriIicare relativ ntelegem rata proIitului raportat la
capital. Dac, din perspectiva originii acestui Ilux de capital, el se coreleaz cu
companiile multinationale, din perspectiva destinatiei sale, el se coreleaz cu societtile si
companiile mixte si, n cazuri mai rare, cu societti sau companii strine n tara de
destinatie. Investitia direct poate Ii, n numeroase cazuri, o investitie intangibil
(investitorul mprumut numele sau marca sa Iirmei autohtone sau mixte, urmnd ca, pe
msur ce Iirma Iunctioneaz si obtine proIit, din proIitul obtinut s se reinvesteasc, asa
nct de-abia de-acum se produce o investitie direct eIectiv. Conditiile concurentei
perIecte nu pot explica investitiile n strintate, deoarece, dac toate conditiile sunt
egale, ntotdeauna Iirmele autohtone au un avantaj comparativ asupra Iirmelor strine. De
aceea, din punct de vedere economic, investitiile strine nu pot Ii acceptate dect n
ipoteza concurentei imperIecte. Stephen Hymer a artat c ntotdeauna investitorul strin
229
este Iie un monopolist Iie, cel mai adesea, un oligopolist. El investeste n strintate cu
scopul de a nbusi concurenta si de a-si conserva puterea de piat. In acest sens, multe
Iirme mari Iac asa-numitele 'investitii deIensive, care nu au neaprat scopul de a realiza
proIituri (de multe ori Iirmele nIiintate sunt cu totul marginale din punctul de vedere al
proIitabilittii) ci, mai degrab, unicul scop de a elimina de pe piata respectiv un
concurent serios (deseori chiar din aceeasi tar cu investitorul). Totusi, motivatia cea mai
larg a investitiilor directe n strintate o constituie superioritatea investitorului sub
aspectul tehnologic, managerial sau comercial, ceea ce-i permite obtinerea unor atuuri
care s-l impun pe piata gazd. Desigur, acestea atuuri conIer o putere de piat mai
mare n tara gazd dect n propria tar a investitorului.
2. mprumutul extern reprezint Iluxul de capital care intereseaz n primul rnd n
lucrarea de Iat. mprumutul extern este una dintre Iormele exportului de capital si el
poate Ii acordat Iie de ctre guverne Iie de ctre organizatii Iinanciare internationale
(Banca Mondial, Fondul Monetar International, Banca European pentru Reconstructie
si Dezvoltare etc.), bnci sau consortii bancare, monopoluri industriale si chiar persoane
Iizice. In cadrul mprumutului public extern, n calitate de debitori apar guvernele,
organele locale de stat sau societtile economice de stat. SpeciIicul creditului public
extern este c el este conditionat nu numai de clauze pur Iinanciare sau monetare ci si de
unele clauze economice cu caracter general legate de utilizarea creditului, de anumite
caracteristici ale politicii economice interne si de anumite conditii privind
comportamentul economic al debitorului Iat de economia mondial. Creditul extern este
nsotit ntotdeauna de garantii (morale sau materiale). Garantiile morale pot Ii acordate de
alte state iar cele materiale se reIer la veniturile obtinute din veniturile bugetare din
taxele vamale, monopolurile Iiscale, veniturile de la ntreprinderile publice precum si alte
categorii de venituri ale bugetului de stat. In acceptiunea Bncii Mondiale, prin datorie
extern trebuie s se nteleag: 1) datoria care trebuie pltit unor creditori externi
(publici sau privati) n valut, bunuri sau servicii, avnd o perioad de rambursare de
peste un an; 2) datoria n cazul n care debitorul este Iie o organizatie public (guvern,
agentii guvernamentale sau agentii si organisme publice de orice Iel), Iie un debitor privat
dac datoria este, n acest din urm caz, garantat de un debitor public. Asa cum am
artat n capitolul 1, primul caz se reIer la datoria public extern, iar cel de-al doilea la
230
datoria privat extern. Rezult c n datoria public extern nu se cuprind: a) datoria
extern a unor debitori privati care nu a Iost garantat de autoritti; b) datoria rezultat
din tranzactii cu FMI; c) datoria extern care poate Ii pltit, la optiunea debitorului, n
moneda sa national; d) alte obligatii externe (despgubirile de ex., dac termenele de
reIerint nu au Iost stabilite). Ca o concluzie, rezult c trile care au moneda liber
convertibil, nu pot avea datorie extern, n sensul deIinit mai sus, deoarece pot oricnd
s-si sting obligatiile Iolosind moneda national.
Desigur c creditorii externi ai statului au o multitudine de ratiuni pentru care accept s
acorde asemenea credite externe (cele mai importante sunt cele economice, care se reIer
la valoriIicarea ct mai eIicient a excedentului de capital disponibil n tara creditoare,
dar sunt si motivatii extraeconomice, politice, militare etc.). Dac ne limitm la aspectul
pur economic al Iluxului de capital sub Iorma mprumutului extern, si acceptm ca
recompens a acestui Ilux de capital rata dobnzii (mai exact, diIerenta dintre ratele
dobnzilor n cele dou tri - creditorul si debitorul), atunci mecanismul acestui Ilux de
capital poate Ii reprezentat graIic astIel:
Figura 83: Mecanismul mprumutului extern
231
In Iigura de mai sus, s-au Icut urmtoarele notatii: A si B, cele dou tri (centre
Iinanciare) ntre care se deruleaz mprumutul extern; K
A
si K
B
: volumul capitalului din
moneda n care se acord creditul extern, cele dou tri, n conditiile initiale (de
echilibru); W
A
si W
B
: averile Iinanciare ale celor dou tri (evident, suma capitalurilor
este egal cu suma averilor Iinanciare, acordarea creditului extern neIcnd dect s
redistribuie averea Iinanciar la nivel mondial; PMK
A
si PMK
B
: curbele produsului
(randamentului) marginal al capitalului n cele dou tri; r
A
si r
B
: ratele de valoriIicare a
capitalului (de ex., ratele dobnzilor la capital) n cele dou tri. S analizm mecanismul
si eIectele creditului public extern: n momentul initial, cnd situatia este n echilibru, nu
exist nici un Ilux valutar ntre cele dou tri, rata dobnzii de echilibru Iiind Iixat la
valoarea. S presupunem c n tara A exist o abundent relativ de capital si
oportunitti neatractive de IructiIicare a lui, n timp ce n tara B situatia este invers. In
acest caz, detintorii de capital din tara A se vor multumi cu o rat sczut a
randamentului, deoarece oIerta de capital urmreste dreapta descresctoare a produsului
marginal al capitalului n tara A. ConIorm Iigurii de mai sus, IructiIicarea asteptat de
tara A este de 2 , adic n punctul A. In acelasi timp, n tara B, raritatea capitalului (a
oIertei de capital) mpiedic orice Iormare de capital la stnga punctului B, adic
IructiIicarea capitalului n aceast tar se produce n punctul B, la 8. Produsul marginal
al lumii (Iormate din cele dou tri) va Ii reprezentat de supraIata hasurat din Iigur, n
conditiile restrictive mentionate. In ipoteza n care nu exist bariere la circulatia
capitalului ntre cele dou tri, apare tendinta ca tara A s valoriIice surplusul de capital
n tara B (de ex., prin acordarea unui credit public), pentru a obtine 8 rat a
randamentului n loc de 2. Acest Ilux de capital va conduce la echilibrarea oIertei de
capital ntre cele dou tri asa nct rata randamentului capitalului va Ii de 5, la
intersectia celor dou curbe ale produsului marginal, PMK
A
si PMK
B
(punctul
C). Averea Iinanciar a trii A a sczut (prin transIerul de capital) cu aceeasi mrime cu
care a crescut averea Iinanciar a tri B: W K K W
A A B B
= . In Ielul acesta, valoarea
produsului marginal la nivel mondial a crescut cu supraIata ABC (adic, produsul
marginal este dat de supraIata situat sub curbele produsului marginal al capitalului
pentru Iiecare tar n parte). Cstigul global mondial al Iluxului de capital prin
intermediul creditului public extern se mparte ntre cele dou tri participante n Ielul
232
urmtor: pentru tara A, surplusul de produs marginal este dat de supraIata 'abc,
deoarece aceasta reprezint sansa pe care o valoriIic tara A de a creste rata
randamentului capitalului de la 2 n punctul A la 5 n punctul C. In mod analog,
surplusul de produs marginal al capitalului pentru tara B este dat de supraIata 'deI,
deoarece aceasta exprim deplasarea volumului de capital investit de la punctul B la
punctul C. Aceasta este situatia care apare prin trecerea de la lipsa mprumutului
international la producerea liber (Ir costuri) a transIerului de capital ntre tri. Dac
exist restrictii la acest transIer de capital (de ex., o tax de 2 pentru primirea
permisiunii de ctre agentii economici din tara A de a transIera capitalul n tara B)
lucrurile de modiIic ntructva, exact n maniera n care actioneaz impunerea de taxe
vamale de import asupra volumului si eIicientei importului. Dac se impune o asemenea
restrictie n ceea ce priveste Iluxul de capital, atunci tara A va mprumuta trii B un
asemenea volum de capital care intersecteaz curbele de randament al capitalului n
punctele D si E. De aici rezult c, Iat de situati anterioar, creditorul va cstiga
supraIata 'e-b iar debitorul va pierde 'de. Dac, dimpotriv tara B va Ii cea care va
impune taxa pentru creditul extern, atunci tara A va pierde 'bc, iar tara B va cstiga
'cd. Suma cstigurilor si pierderilor pe ansamblul celor dou tri poate Ii, deci
reprezentat astIel:
Nr.crt. A B AB
1 Nu exist credit extern - - -
2 Credit extern Ir restrictii ""( abc) ""(deI) ""(abcdeI)
3 Credit extern cu restrictii n tara A ""(e-b) "-"(de) "-"(bd)
4 Credit extern cu restrictii n tara B "-"(bc) ""(c-d) "-"bd)
8.2. 2.3. Rolul mprumutului public extern
mprumutul public extern are, ca principal rol economic, pe acela de a compensa, prin
intermediul Iluxurilor de capital din balanta miscrilor de capital, dezechilibrele
233
nregistrate n balanta de cont curent. AstIel, dac balanta de cont curent nregistreaz un
deIicit (de cele mai multe ori este vorba despre un deIicit comercial, adic despre un
deIicit al balantei comerciale din cadrul balantei de cont curent) atunci datoria extern va
creste pentru a spori intrrile de capital care s compenseze iesirile nete de capital din
balanta de cont curent. In situatia invers, se va produce o iesire de capital prin balanta
miscrilor de capital (plasament de capital n strintate, acordarea de credite externe
etc.). Cea mai mare parte din valoarea datoriei publice externe este determinat de
necesitatea de a realiza echilibrul balantei de plti externe, asa cum s-a mentionat mai
sus, si putem numi acest rol ca Iiind rolul de echilibrare primar. Exist, totusi , si alte
motivatii economice sau sociale pentru care statul apeleaz la credite externe. Acestea pot
Ii:
- imposibilitatea rambursrii serviciului datoriei externe (rata de amortizare a
datoriei plus dobnda aIerent). In aceste situatii, cnd ncasrile valutare ale trii
nu reusesc s acopere volumul absolut al serviciului datoriei externe, statul
apeleaz la noi mprumuturi externe eIectuate cu unicul scop de a plti datoria
deja existent. Aceast situatie semniIic o escaladare a datoriei externe (ea se
maniIest cu precdere n cadrul trilor n curs de dezvoltare) si este rezultatul Iie
al proastei gestionri a datoriei contractate anterior (de ex., Iolosirea ei nu pentru
investitii ci pentru consum) Iie al unor conditii extrem de dure puse de creditor la
datoria veche, Iie al celor dou mpreun. Acest rol al creditului extern ar putea Ii
denumit rolul de echilibrare secundar.
- necesitatea Iormrii sau cresterii rezervei valutare Iie pentru a realiza trecerea la
convertibilitatea monedei nationale Iie pentru a asigura interventiile bncii
centrale pe piata valutar intern sau extern n vederea gestionrii cursului
valutar al propriei monede. In conditiile actuale ale cursului de schimb, care este
un curs liber, stabilit pe piata valutar ca urmare a raportului cerere-oIert de
valut, trecerea la convertibilitatea monetar implic riscul unor Iluctuatii Ioarte
largi ale cursului monedei nationale (att imediat dup declararea public a
convertibilittii ct si ulterior), ceea ce ar avea implicatii imprevizibile si
neIavorabile asupra schimburilor economice cu strintatea. De aceea este nevoie
234
ca banca central s Iie pregtit (adic s aib un stoc suIicient de valut) pentru
interventii de sprijinire a cursului monedei proprii. In cazul n care exporturile si,
n general, intrrile de capital din orice surse, nu acoper acest necesar de
interventie, se apeleaz la credite externe de sprijinire monedei nationale. Se
consider c rezerva de valut a trii ar trebui s aib un caracter intangibil, n
sensul c ea nu trebuie s Iie aIectat de nici un Iel de plti ctre strintate,
tocmai pentru a asigura securitatea cursului de schimb al monedei. Putem numi
acest rol al creditului extern ca Iiind rolul de stabilizare monetar.
- dup prbusirea sistemului economic centralizat n trile din centrul si estul
Europei, a aprut necesitatea realizrii unei tranzitii economice si sociale a acestor
tri n directia economiei de piat. In acest scop sunt necesare Ionduri bnesti
considerabile n vederea realizrii unor obiective esentiale ale tranzitiei cum sunt:
restructurarea propriettii, restructurarea tehnologic, stabilizarea unor variabile
macroeconomice Iundamentale etc. Fondurile bnesti respective nu pot Ii
obtinute, pe termen scurt, dect apelnd la creditul public extern. Se poate denumi
acest rol al mprumutului extern ca Iiind rolul de restructurare economic.
- creditul public extern este necesar si n alte situatii exceptionale: rzboaie (ex.,
cazul Bosniei), calamitti naturale, integrri teritoriale (cazul Germaniei),
integrri economice (cazul integrrii vest-europene), integrri politico-militare
(cum este cazul cu integrarea n alianta nord-atlantic) sau alte Ienomene
economice sau social-politice care reclam un sprijin extern imediat. Acest rol al
mprumutului public extern poate Ii numit rolul de remediere-aliniere
func(ional.
8.2. 2.4. Consecinjele economice ale mprumutului public extern
Principala consecint a mprumutului public extern este, desigur, aceea a sporirii
lichidittii interne. Desi, n Iiecare an, acest spor de lichiditate se diminueaz prin
235
achitarea datoriei externe, atta timp ct aceast datorie va persista, excesul de lichiditate
se va mentine. Nu este neaprat vorba despre un exces de lichiditate cu eIect inIlationist,
deoarece atta timp ct contravaloarea n valut a cresterii masei monetare n lei care
intr n circulatie este pstrat n contul bncii centrale, impactul inIlationist nu se va
produce. Totusi, cum vom arta, , chiar si n aceast situatie exist o presiune inIlationist
indirect prin intermediul ratei dobnzii bancare.
Sporirea lichidittii interne se maniIest sub dou Iorme: a) impactul asupra
cursului de schimb; b) impactul asupra curbei LM.
(a) Impactul asupra cursului de schimb
Intrarea de valut, ca urmare a contractrii unei datorii externe, se maniIest imediat pe
piata valutar intern sub Iorma cresterii oIertei de valut. Dac presupunem c, nainte
de realizarea creditului extern, piata valutar intern se aIla n echilibru la nivelul c
v
e
al
cursului de schimb, nivel la care se tranzactiona o cantitate de valut de q
v
e
(Fig. 9 atunci,
dup realizarea unui mprumut public extern de, s zicem, Aq
v
, situatia se modiIic.
Cresterea cantittii de valut oIerit pe piata valutar va deplasa curba oIertei de valut
spre dreapta-jos, ceea ce va Iace ca si cursul de schimb s scad n mod corespunztor, cu
Ac
v
:
236
Figura 84: Impactul datoriei externe asupra cursului de schimb
Scderea cursului de schimb (ntrirea monedei nationale n raport cu valuta de reIerint)
va conduce, ns, la scumpirea exporturilor, ceea ce va avea ca rezultat reducerea cererii
externe, adic reducerea ncasrilor valutare, deci o deteriorare a balantei comerciale ceea
ce ar putea atrage cresterea datoriei publice externe n scopul reechilibrrii balantei de
plti s.a.m.d. Se poate produce un cerc vicios, care s conduc la escaladarea datoriei
publice de echilibrare primar, dar aceasta numai n cazul n care cererea extern este
elastic n raport cu pretul (mai exact spus, n raport cu cursul de schimb). Dac ea este o
cerere inelastic, atunci scderea cursului valutar va conduce la cresterea ncasrilor din
export, ceea ce va avea eIectul invers, de reducere a deIicitului balantei comerciale, deci
al balantei de plti externe, adic de reducere a necesittii viitoare de datorie extern.
Aceast concluzie conduce la necesitatea ca tara care este nevoit s contracteze
mprumuturi publice externe s urmreasc o structur a exportului care s asigure o
cerere inelastic din partea partenerilor externi. Desigur, aceast inelasticitate se mai
poate asigura si n alte modalitti, de ex., prin ncheierea de contracte de export pe termen
lung sau prin introducerea n contractele de import a unor clauze care s asigure obligatia
partenerului extern de a importa, la rndul su, din Romnia. O cale des Iolosit poate Ii
si aceea a importului pentru reexport (aceste dou ultime ci sunt utile deoarece, prin
237
scderea cursului de schimb n urma datoriei externe, importul se va ieItini, deci va Ii
ncurajat).
(b) Impactul asupra curbei LM
Dac impactul asupra cursului de schimb s-a produs pe piata valutar, impactul asupra
curbei LM se produce pe piata monetar. TransIormarea valutei n moned national
(realizat deja pe piata valutar) va spori masa monetar din economie, ceea ce va deplasa
curba LM spre dreapta-jos:
Figura 85: Impactul datoriei externe asupra curbei LM
unde cu r s-a notat rata dobnzii bancare iar cu y s-a notat venitul (PIB) sau oIerta
de moned din economie (masa monetar multiplicat cu viteza de rotatie a banilor).
Scderea ratei dobnzii are ca eIect imediat cresterea cererii de investitii, ceea ce va
deplasa curba IS spre dreapta-sus, sporind din nou rata dobnzii. Dac eIectul cresterii
lichidittii interne asupra curbei IS este mai mare dect eIectul asupra curbei LM, atunci
exist posibilitatea aparitiei unei presiuni inIlationiste de tipul inIlatiei prin costuri (push-
238
inIlation) ca urmare a cresterii ratei dobnzii peste nivelul echilibrului ei initial (nainte
de contractarea datoriei externe). De aici rezult imediat un eIect al modului de utilizare a
datoriei externe (care va Ii analizat mai detaliat n capitolele 3 si 4) si anume, dac datoria
extern este utilizat pentru consum sau pentru investitii: dac este Iolosit pentru
consum (de obicei pentru cresterea importurilor, mai ales c ele se ieItinesc ca urmare a
scderii cursului de schimb, explicat mai sus), atunci curba IS se va deplasa spre stnga-
jos, semniIicnd reducerea oIertei interne ca urmare a scderii cererii pentru productia
intern. Aceast deplasare va avea urmtoarele eIecte:
Figura 8: Impactul datoriei externe (utilizate pentru consum) asupra curbei IS
Evident, reducerea oIertei interne va avea un impact negativ asupra asigurrii ncasrilor
valutare din care s se restituie datoria extern. Dimpotriv, dac datoria extern va Ii
utilizat pentru investitii, aceasta va mri cererea agregat intern, ceea ce va conduce la
cresterea oIertei interne, cu un impact pozitiv asupra cresterii ncasrilor valutare
necesare restituirii datoriei externe contractate:
239
Figura 8: Impactul datoriei externe (utilizate pentru investijii) asupra curbei IS
Cele dou eIecte ale datoriei externe se produc, n realitate, simultan si se
conditioneaz reciproc: scderea cursului de schimb ieItineste importurile care, la rndul
lor, deplaseaz curba IS spre stnga-jos, reducnd potentialul de export al trii. Totusi,
unele importuri (cele pentru reexport) pot avea un impact pozitiv asupra cresterii
exporturilor. Investitiile productive realizate din datoria extern mresc cererea intern,
deplasnd curba IS spre dreapta-sus, cu eIect asupra cresterii ratei dobnzii bancare care,
la rndul ei, va mri costurile si, implicit preturile. EIectul Iinal al datoriei externe asupra
macroechilibrelor economice poate Ii pus n evident numai ca o rezultant a tuturor
acestor consecinte combinate si privite n interdependenta lor dinamic. De aceea , un
rezultat concret privind eIectul global al datoriei publice externe poate Ii relevat numai n
cazuri speciIicate.
Att impactul asupra cursului de schimb ct impactul asupra curbei LM reprezint
eIecte pe termen scurt ale contractrii datoriei publice externe. Exist, ns, si un eIect pe
termen lung, legat de rambursarea datoriei externe si a dobnzilor aIerente. Serviciul
datoriei externe (si, mai ales, expresia sa relativ: rata serviciului datoriei externe)
constituie una dintre cele mai importante restrictii ale dezvoltrii trilor rmase n urm
din punct de vedere economic, din zilele noastre. In acest sens, presiunea serviciului
datoriei externe conditioneaz att exporturile ct si alte relatii de schimburi economice
240
internationale, n scopul cresterii ncasrilor valutare necesare. In cazuri limit, statul
poate ajunge pn la msuri extreme de procurare a valutei de care are nevoie, cum ar Ii:
cresterea datoriei publice interne, msuri de nationalizare a valutei existente la agentii
economici (sau msuri de atragere pe cale economic a acestei valute Iie prin cresterea
ratei dobnzii bancare la depozitele n valut Iie la eIectuarea de plasamente de
obligatiuni publice n valut), plasamente de obligatiuni de stat pe piata Iinanciar
international (ceea ce este o datorie public extern de echilibrare secundar) sau, n
ultim instant, emisiune monetar neacoperit pentru a procura valuta necesar direct de
pe piata valutar. Dac exist rezerve considerabile de aur n tezaurul bncii centrale,
atunci se poate vinde o parte din el pentru achitarea serviciului datoriei publice externe.
Din punct de vedere strategic, ns, un comportament prudential al debitorului l va opri
att s vnd rezerva de aur ct si s diminueze rezerva valutar sub un anumit nivel
considerat de sigurant. Desigur, necesitatea achitrii serviciului datoriei externe poate
conduce si la o nsprire a Iiscalittii, cu repercusiunile de rigoare asupra echilibrului
macroeconomic intern.
8.3. Modelarea echilibrului economic extern. Curba EE
Echilibrul economic extern se reIer la echilibrul balantei de plti externe. ntruct, asa
cum s-a artat mai sus, balanta de plti externe este ntotdeauna echilibrat din punct de
vedere contabil (dezechilibrul balantei de cont curent este compensat prin Iluxuri de
capital prin balanta miscrilor de capital) rmne ca echilibrul economic extern s se
reduc la asigurarea compensrii dintre cele dou componente ale balantei de plti
externe.
S Iacem cteva notatii:
S
BC
X-M reprezint Iluxurile contului curent (Iluxuri autonome): S
BC
reprezint soldul
balantei comerciale, X reprezint exportul de bunuri si servicii iar M reprezint importul
de bunuri si servicii
241
OBS: Se asimileaz balanta de cont curent cu balanta comercial.
S
BC
X-M0 este conditia de echilibru, independent, a contului curent .
K reprezint Iluxurile nete de capital iesite (outIlows) prin balanta miscrilor de capital,
unde K K
-
- K

, unde cu K
-
s-au notat Iluxurile de iesire de capital iar cu K

s-au notat
Iluxurile de intrare de capital.
K0 conditia de echilibru, independent, a balantei miscrilor de capital
Prin urmare, echilibrul economic extern se produce atunci cnd:
K M - X K S
BC
= = S
adic surplusul/deIicitul contului curent trebuie s Iie egal cu deIicitul/surplusul contului
de capital.
Balanta contului curent este invers proportional cu venitul national, deoarece cresterea
venitului la nclinatia marginal spre import duce la cresterea importului si Iace ca
balanta de cont curent s Iie dezechilibrat:
) y ( M X M X S
BC
= =
unde X este autonom n raport cu venitul national (PIB) intern iar M depinde direct
proportional cu venitul national (PIB) intern, adic:
0 m M
'
y
> =
unde cu m s-a notat nclinatia marginal spre import:
y
M
y
M
m
c
c
=
A
A
= , care indic
numrul de unitti cu care se modiIic importul atunci cnd venitul se modiIic cu o
unitate.
Fluxurile de capital iesite sunt invers proportionale cu rata dobnzii, iar Iluxurile de
capital intrate sunt direct proportionale cu aceasta .AstIel, cresterea ratei dobnzii Iace s
se reduc capitalurile iesite si s creasc Iluxurile de capital intrate (strine). Scderea
242
ratei dobnzii va avea eIect opus. Rezult imediat c Iluxurile nete de capital iesite sunt
invers proportionale cu rata dobnzii n tara analizat, adic: ) r ( K K = , iar 0 K
'
r
< .
Curba care modeleaz echilibrul economic extern se numeste curba (dreapta) EE
(external equilibrium) si indic o relatie ntre venit si rata dobnzii: y I(r).
S cercetm semnul algebric al pantei dreptei EE. Vom pune conditia de echilibru
economic extern: ) r ( K ) y ( M X = .
S diIerentiem relatia de mai sus, n raport cu y si cu r:
dr K dy m
'
y
= , de unde: 0
m
K
dr
dy
'
y
> = . Prin urmare, dreapta EE va Ii o dreapt
cresctoare.
Reprezentarea graIic a dreptei EE este urmtoarea:
y
S
BC
K
r
45
0
S
=

K
B
C

S
>

K
B
C

S
<

K
B
C

K
(
r
)
X

-

M
(
y
)
EE
y
1
y
2
r
1
r
2
A
B
D
C
Surplus
Deficit
Figura 87: Curba EE
243
Toate punctele situate pe curba EE semniIic echilibru economic extern (eventualul sold
diIerit de zero al balantei de cont curent este compensat printr-un Ilux de capital, de sens
contrar, n balanta miscrilor de capital.
Semiplanul situat deasupra curbei EE semniIic surplus al balantei de plti externe
(S
BC
~ K), n timp ce semiplanul situat sub curba EE semniIic deIicit al balantei de plti
externe (S
BC
K). Ca urmare, o deplasare a curbei EE spre dreapta are semniIicatia
nruttirii soldului balantei de cont curent (n spet, a balantei comerciale), n timp ce o
deplasare a curbei EE spre stnga are semniIicatia mbunttirii soldului balantei de cont
curent.
8.5. Echilibrul economic global: analiza IS - LM - EE
Echilibrul economic global se realizeaz la intersectia dintre cele trei curbe de modelare a
echilibrelor sectoriale: IS pe piata real, LM pe piata monetar, EE pe piata extern.
Din punct de vedere graIic, echilibrul economic global poate Ii reprezentat astIel:
y
y
e
r
r
e
IS
LM
EE
I
II
III
IV
V
VI
Figura 88: Echilibrul economic global (panta EE > panta LM)
244
y
y
e
r
r
e
IS
LM
EE
I
II
III
IV
V
VI
Figura 89: Echilibrul economic global (panta EE < panta LM)
Tinnd seama de semniIicatiile stabilite pentru semiplanele tiate de Iiecare dintre cele
trei curbe, se stabilesc sase regiuni cu urmtoarea semniIicatie global:
Panta EE ~ panta LM Panta EE panta LM
IS LM EE IS LM EE
Regiunea I O ~ C L M S
BC
K O ~ C L M S
BC
K
Regiunea II O ~ C L M S
BC
~ K O ~ C L ~ M S
BC
K
Regiunea III O ~ C L ~ M S
BC
~ K O ~ C L ~ M S
BC
~ K
Regiunea IV O C L ~ M S
BC
~ K O C L ~ M S
BC
~ K
Regiunea V O C L ~ M S
BC
K O C L M S
BC
~ K
Regiunea VI O C L M S
BC
K O C L M S
BC
K
Dac vom examina semniIicatia punctelor notate pe cele dou graIice de mai sus, retinem
urmtoarele:
245
y
y
e
r
r
e
IS
LM
EE
I
II
III
IV
V
VI
IE
A
B
C
D
E
F
G
H

J
K
L
M
N
O
P
R
Figura 9: Echilibrul economic global (panta EE > panta LM): semnificajia
punctelor din plan
y
y
e
r
r
e
IS
LM
EE
I
II
III
IV
V
VI
IE
A
B
C
D
E
F
G
H

J
K
L
M
N
O
P
R
Figura 9: Echilibrul economic global (panta EE < panta LM): semnificajia
punctelor din plan
Panta EE ~ panta LM Panta EE panta LM
IS LM IE EE GE IS LM IE EE GE
A Exces Submonetizare InIlatie Echilibru Dezechilibru Exces Echilibru InIlatie DeIicit Dezechilibru
B Exces Submonetizare InIlatie Surplus Dezechilibru Exces Supramonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru
C Exces Echilibru InIlatie Surplus Dezechilibru Exces Supramonetizare InIlatie Echilibru Dezechilibru
D Exces Supramonetizare InIlatie Surplus Dezechilibru Exces Supramonetizare InIlatie Surplus Dezechilibru
E Exces Supramonetizare Echilibru Surplus Dezechilibru Exces Supramonetizare Echilibru Surplus Dezechilibru
F Exces Supramonetizare Somaj Surplus Dezechilibru Exces Supramonetizare Somaj Surplus Dezechilibru
G Echilibru Supramonetizare Somaj Surplus Dezechilibru Echilibru Supramonetizare Somaj Surplus Dezechilibru
H Penurie Supramonetizare Somaj Surplus Dezechilibru Penurie Supramonetizare Somaj Surplus Dezechilibru
I Penurie Supramonetizare Somaj Echilibru Dezechilibru Penurie Echilibru Somaj Surplus Dezechilibru
J Penurie Supramonetizare Somaj DeIicit Dezechilibru Penurie Submonetizare Somaj Surplus Dezechilibru
K Penurie Echilibru Somaj DeIicit Dezechilibru Penurie Submonetizare Somaj Echilibru Dezechilibru
L Penurie Submonetizare Somaj DeIicit Dezechilibru Penurie Submonetizare Somaj DeIicit Dezechilibru
M Penurie Submonetizare Echilibru DeIicit Dezechilibru Penurie Submonetizare Echilibru DeIicit Dezechilibru
N Penurie Submonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru Penurie Submonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru
O Echilibru Submonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru Echilibru Submonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru
P Exces Submonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru Exces Submonetizare InIlatie DeIicit Dezechilibru
R Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru
NOT:
1. IE semniIic echilibrul economic intern (generat de intersectia curbelor IS si LM) iar GE semniIic echilibrul economic
global (generat de intersectia dintre IS, LM si EE).
2. Se observ c putem avea echilibru economic intern n situatii de exces de bunuri si servicii concomitent cu o
supramonetizare a economiei si, respectiv, n situatii de penurie de bunuri si servicii concomitent cu o submonetizare a
economiei.