Sunteți pe pagina 1din 20

HIDROGENUL,

COMBUSTIBILUL VIITORULUI ???

Marea parte a energiei mondiale provine din combustibili conventionali- carbune, petrol, gaze naturale. Combustibilii conventionali s-au format din ramasitele fosilizate ale plantelor si animalelor preistorice. Acesti combustibili se formeaza si in zilele noastre, insa rezervele de combustibili se consuma cu o viteza alarmanta.

Carbunele
Carbunele asigura aproximativ 35% din necesarul mondial de energie. Este primul combustibil fosil utilizat pe scara larga. Cea mai mare parte s-a format in perioada carbonifera in urma cu 286-360 de mil. de ani. Rezervele mondiale de carbune sunt uriase. Ultimele estimari arata cam 901 mild.de tone care pot fi exploatate eficent.

Daca se iau in considerare si rezervele ale caror costuri de minerit sunt mult mai mari, cantitatea totala ar fi cam de 1800 de mild.de tone. La rata actuala de consum ele ar dura peste 200 de ani.

Petrolul
Un alt combustibil fosil este petrolul. Petrolul asigura cam 40% din energia mondiala. El s-a format in urma cu mil.de ani prin degradarea plnctonului. La ora actuala petrolul este combustibilul cel mai important. Sub forma de benzina si motorina, usor de transportat, se utilizeaza la functionarea masinilor, avioanelor, trenurilor sau la incalzirea locuintelor. Gazele naturale asigura cam 20% din energia mondiala.Ele au ca principal constituent gazul metan. Rezervele mondiale de gaze naturale au cam aceleasi dimensiuni ca si rezervele de petrol, desi se masoara in unitati diferite.

Energia Nucleara
Pentru a acoperii o parte a necesarului energetic, oamenii si-au pus mari sperante in utilizarea energiei nucleare. In 1990 existau 435 de centrale nucleare operationale acoperind 1% din necesarul energetic mondial.

Hidrogen
De la cresterea alarmanta a cantitatii de gaze de sera rezultate in urma poluarii, toate privirile s-au intors catre hidrogen, considerat unul dintre combustibilii viitorului.

Proprietati: Hidrogenul este incolor inodor neotravitor Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai usor decat aerul. Hidrogenul se condenseaza la -252.77C iar greutatea specifica a hidrogenului lichefiat este de 71 g/L, ceea ce ii confera cea mai mare densitate de energie pe unitatea de masa intre toti combustibilii si purtatorii de energie: 1 kg de hidrogen contine la fel de multa energie ca si 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol. Densitatea de energie pe unitatea de volum a hidrogenului lichefiat este un sfert din cea a petrolului si o treime din cea a gazelor naturale. Hidrogenul, spre deosebire de combustibilii conventionali, prezinta si avantaje ecologice deoarece arderea hidrogenului in motoare cu combustie interna sau turbine de gaze produce emisii neglijabile de noxe. Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura ex PEMFC emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hidrogen si aer sau oxigen singurul produs de reactie este apa distilata. In baterii celulare de temperatura inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale.

Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura ex PEMFC emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hidrogen si aer sau oxigen singurul produs de reactie este apa distilata. In baterii celulare de temperatura inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale. Obtinerea hidrogenului: Hidrogenul nu poate fi gasit in natura in stare pura, adica in starea in care poate fi folosit ca purtator de energie), si nu poate fi exploatat la fel ca petrolul sau carbunele. Deoarece trebuie extras din compusi chimici, oamenii de stiinta il denumesc purtator de energie secundar. Cel mai cunoscut compus este apa dar exista si alte substante ce contin hidrogen, de exemplu hidrocarburile. Indiferent de sursa din care extragem hidrogenul, este nevoie de un proces de obtinere si acesta presupune un consum de enrgie. Avantajul este ca pentru a obtine hidrogenul putem utiliza, nu neaparat combustibili fosili; putem utiliza de exemplu energie eoliana, solara sau a apelor.

Electroliza este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea hidrogenului. Din punct de vedere economic, electroliza este o alternativa buna numai in acele tari in care exsita mari hidrocentreale, deoarece foloseste energie electirca, adica tot un purtator secundar de energie, care trebuie sa fie obtinuta ieftin. Electroliza este un fenomen ce se petrece la trecerea curentului electric continuu prin solutia sau topitura unui electrolit.

Electroliza apei
Experimental s-a constatat ca prin electroliza apei acidulate se obtine hidrogen si oxigen. 2H2O -> H3O+ + HOTinand seama de faptul ca electrodul negativ,catodul, are tendinta dea ceda electronii , iar anodul (+) are tendinta de a acepta electroni, procesele mai pot fi scrise sub forma:

(-)2H2O +2e- -> H2(g)+2HO(+)2H2O -> O2(g)+4H+ + 4eLa catod se degaja hidrogenul iar la anod oxigenul. Hidrogenul obtinut prin electroliza se poate utiliza in pile de combustie. Acestea permit transformarea energiei chimice in energie electrica prin arderea hidrogenului in oxigen. Rezultatul fiind vaporii de apa care apar in urma arderii lui. Vaporii se ridica in atmosfera iar apoi condenseaza ,cazand din nou pe pamant in apa marilor si a oceanelor. Prin utilizarea pilelor de combustie hidrogenul devine combustibilul viitorului ,iar apa este purtator de energie . Hidrogenul poate fi pastrat fie in rezervoare subterane ca gaz, fie sub forma solida,ca hidruri. In acest mod problema stocari energiei devine mai simpla.

In afara de faptul ca hidrogenul permite stocarea energiei acesta evita si poluarea atmosferei . Se preconizeaza ca energia electrica necesara produceri hidrogenului si oxigenului in celule de electroliza sa provina din energie nucleara sau prin conversie directa din energie solara . Hidrogenul este recunoscut de experti din intreaga lume ca cea mai potrivita sursa de energie din viitorul automobilelor. Grupul BMW cerceteaza si dezvolta de zeci de ani motoare alimentate cu hidrogen. Tehnologia BMW foloseste hidrogenul lichid drept combustibil pentru motoarele cu ardere interna. In septembrie 2004, BMW si-a demonstrat stadiul avansat in dezvoltarea tehnologiei pe baza de hidrogen prin stabilirea a noua recorduri mondiale pentru masini alimentate cu hidrogen, cu modelul BMW H2R. Acest prototip unic este dotat cu un motor de 6 litri V12 care dezvolta o putere de 285 de cai.

Cu aplicatie mai apropiata, BMW pregateste o productie limitata pentru un model Seria 7 capabil sa functioneze atat cu hidrogen cat si cu benzina. BMW a prezentat un motor care poate functiona cu doua feluri de combustibil, dar si un rezervor special de hidrogen. Hidrogenul produs regenerativ difera fundamental de combustibilii fosili. Folosirea lui la motoare cu ardere interna nu produce emisii de dioxid de carbon. Cele doua elemente cheie ale vehicolelor alimentate cu hidrogen sunt motorul cu ardere interna si rezervorul de hydrogen.

In timpul dezvoltarii acestor motoare a fost atins nivelul de: 170 kW/230cp, dar potentialul maxim nu a fost obtinut inca. Tehnologia bi-fuel presupune posibiliatea comutarii intre hydrogen si benzina. Hidrogenul racit in stare lichida are cea mai mare densitate de energie. Pentru a mentine hidrogenul lichid la o temperature constanta de 253 C, rezervorul este izolat folosind tehnoloia de ultima ora: are pereti dubli si este bazat pe principiul termosului.

BMW a expus aceste ultime inovatii in folosirea hidrogenului la Hydrogen Expo 2006 din Statele Unite (12-14 martie, Long Beach, California), confirmandu-si primul loc in cercetarea si dezvoltarea conceptelor inovatoare pentru un viitor mai sigur si mai curat.

Ultimele descoperiri i-au determinat pe cercetatori sa-si puna o intrebare: Exista cu adevarat o forma a atomului de hidrogen capabila sa elibereze energii de 1.000 de ori mai mari decat orice combustibil cunoscut? Daca teoria Cuantica nu este decat o fictiune creata pentru a explica inexplicabilul?

Exista un savant, Randell Mills pe numele sau, care a bulversat cu teoriile lui lumea stiintifica mondiala. El sustine, nici mai mult, nici mai putin, ca principala sursa de energie a viitorului va fi apa. Inca un vis de aur al omenirii prinde astfel viata. Pe scurt, Randell Mills sustine ca exista o forma de hidrogen pe care a numit-o hydrino al carei atom are un singur proton si un singur electron. Cel din urma graviteaza in jurul protonului pe o orbita mult mai apropiata de acesta decat in cazul atomului de hidrogen descris de fizicile de pana acum. Exista metode prin care hidrogenul obisnuit se transforma in hydrino, mutatia fiind insotita de eliberare de energie. Firma lui Mills, Blacklight Power din New Jersey, incearca sa realizeze primul produs comercial in stare sa puna in valoare puterea acestui hydrino care, dupa spusele savantului, poate degaja o energie de 1.000 de ori mai mare decat combustibilii coventionali. Toata problema consta, potrivit lui Mills, in faptul ca fizicienii au fost condusi spre teoria cuantica de o criza aparuta in cercetarea stiintifica in urma cu un secol.

Pentru a ocoli problema, fizicienii au inventat teoria cuantica si legitatile ei ciudate, care nu tineau seama de adevaratele legi ale fizicii. Si asta sustine Mills a fost greseala lor. Intr-o serie de lucrari publicate in cele mai prestigioase reviste stiintifice, Mills argumenteaza faptul ca legile clasice ale fizicii functioneaza perfect si la nivelul atomilor. Adevarata problema consta in faptul de a trata electronii ca pe niste particule punctiforme. Legile clasice ale fizicii s-ar aplica perfect daca electronul din atomul de hidrogen ar fi interpretat ca o sfera cu incarcatura electrica avand in centrul sau protonul. Asa s-a ajuns la transformarea atomului de hidrogen in hydrino. Problema practica este aceea de a combina acest atom cu catalizatori precum heliul si potasiul in vederea obtinerii de energie. Un alt efect al reactiei ar fi elibererea de lumina ultravioleta de inalta frecventa (de aici si numele firmei lui Mills, Blacklight Power).

Echipa de la Blacklight Power sustine ca a obtinut hydrino in laborator incalzind atomul normal de hidrogen pana cand acesta s-a transformat in plasma, moment in care i-a adaugat catalizatorii. Energia eliberata a fost mult mai mare decat prevedea teoriastandard. Rezultatele au fost date publicitatii, iar experimentele au fost refacute de alti savanti, printre care Rick Maas, care a declarat:

Experientele sunt atat de convingatoare, incat e timpul sa nu ne mai certam in jurul acestei teorii.

De la apa la energie
Apa Hidrogen Hydrino Energie
Dr. Randell Mills sustine ca atomii de hidrogen extrasi dintr-o sursa de apa pot ajunge in starea hydrino, eliberand o cantitate substantiala de energie. 1. Hidrogenul normal (gaz) este introdus in reactor, unde moleculele de hidrogen sunt incalzite de un filament pana ce atomii lor se separa.

2. Atomii intra in contact cu un catalizator care declanseaza trecerea atomilor de hidrogen in starea hydrino.
3. Transformarea in hydrino duce la eliberarea unei mari cantitati de energie. Caldura rezultata va fi convertita in energie electrica folosindu-se tehnologia cunoscuta.

Cercetatorii de la Institutul Cercetarii Genomice (TIGR) au anuntat o noua modalitate de a obtine gazul minune. Reteta ar suna in felul urmator: "Se ia un vas cu apa clocotita, se scoate tot oxigenul, se amesteca monoxidul de carbon si se adauga un 'deget' de hidrogen". Studiul condus de o echipa de cercetatori de la Institutul Cercetarii Genomice (TIGR) a scos la iveala analiza completa a secventei genomice pentru acest organism.

CHEIA GENERARII DE HIDROGEN AR PUTEA FI UN MICROB

Microbul a fost izolat intr-un izvor termal de pe insula vulcanica ruseasca Kunashir si se hraneste in exclusivitate cu monoxid de carbon iar odata cu "digerarea" gazului otravitor, microbul il combina cu apa, eliminand hidrogen.

"C. hydrogenoformans este unul dintre microbii cu cel mai rapid ciclu de dezvoltare ce genereaza hidrogen din apa si monoxid de carbon", a declarat biologul de la TIGR, Jonathan Eisen. "In concluzie, daca sunteti interesati sa obtineti combustibili ecologici, acest microb este un punct de plecare excelent".
Abilitatile deosebite ale organismului sunt asigurate de cel putin cinci forme diferite ale unui dispozitiv proteic capabil sa manipuleze monoxidul de carbon. Aparent, fiecare forma ii permite sa foloseasca gazul otravitor intr-un mod diferit. Cercetarile pentru descoperirea si obtinerea unor noi combustibili continua. Semnalul de alarma a fost tras si numerosi oameni cu posibilitati materiale foarte mari au inceput sa doneze si sa finanteze centre de cercetare pentru descoperirea de noi combustibili.

STIATI CA:
O PLANTA MIRACULOASA POATE SALVA AFRICA (Jatropha Curcas) Cultivata la marginea mai multor plantatii de porumb din diverse zone ale Africii, care din lipsa de apa fie s-au uscat, fie nu au dat rod, planta aceasta a produs o multime de fructe din care se poate extrage uleiul cel mai pur din lume. Acest ulei poate fi pus direct n rezervoarele masinilor cu motor Diesel si este considerat cel mai bun biocombustibil de care dispunem.

Jatropha Curcas,
combustibilul viitorului Aceasta planta tropicala perena creste pe orice fel de teren, orict ar fi de uscat sau de poluat. Ea se hraneste extragndu-si apa si o parte din substantele nutritive din aerul ce o nconjoara, nivelul redus de nutrienti din sol nefiind o problema. Din acest motiv, Jatropha poate fi cultivata pe soluri degradate, pe care nu creste nici iarba. Mai mult dect att, dupa cinci-sase ani, solul pe care a fost cultivata aceasta planta si recapata calitatile, frunzele ei bogate transformndu-se treptat n ngrasamnt natural. Semintele ei pot fi presate si elimina un ulei foarte limpede, ce poate fi folosit fara adaosuri n motoarele Diesel. Plantatiile de jatropha nu necesita ngrijiri speciale. Cum singurele operatiuni necesare sunt cele de plantare si de recoltare, ea poate fi cultivata pe orice fel de terenuri, orict de departate ar fi ele de comunitatile umane.
Tanase Bogdan Emilian Clasa a XII-a A bv. Colegiul Tehnic A. Saligny Rosiorii de Vede