Sunteți pe pagina 1din 12

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

n cadrul homeostaziei generale a organismului, meninerea echilibrului acido-bazic este esenial, deoarece toate reactiile organismului se desfasoara in mediu apos, fiind foarte mult influenate de concentraia H+. Ionii de H+ in exces pot accelera sau incetini reactiile biochimice ale organismului prin modificarea ncarcturii electrice i a proprietilor proteinelor. n plus, enzimele i sistemul nervos i desfasoara activitatea n mod optim numai ntre anumite limite de pH. De aceea mentinerea in limite normale a concentratiilor ionilor de H din sange si celelalte lichide ale organismului este indispensabila pentru buna functionare a organismului. Noiuni generale despre pH-ul unei soluii Deoarece ionii de H+ dintr-o soluie au o concentratie foarte mica, de exemplu concentratia H+ din sange este de 0.00004 mEq/L, Sorensen a propus ca reacia unei substane s fie exprimat in scala logaritmica, folosind unitatile de pH (puterea ionilor de hidrogen). Definitie Logaritmul cu sens invers al concentratiei ionilor de H+ Apa pur, la 25C disociaza foarte putin, numrul de ioni de H+ fiind egal cu cel de OH-, ceea ce corespunde unei concentratii de 0,000.0001 mEq/L; aceasta nseamn c apa pur este o soluie neutr, adic are pH =7. In mod arbitrar se consider c: - mediul acid este cel in care concentratia H+ > concentraia OH- , iar pH-ul este < 7; - mediul alcalin (bazic) este cel in care concentraiaOH- > concentraia H+, iar pH-ul este 7-14. Un acid este o molecul sau ion care poate elibera, ceda ioni de H+. Exemple: HCl (in apa disociaza-cedeaza H+ si Cl-) sau acidul carbonic, H2CO3 care disociaza in H+ si anionul bicarbonat, HCO3-. O baz este o molecul sau ion care poate accepta ioni de H+. Exemple: HCO3- este o baza pentru ca se poate combina (accepta) cu H+ pentru a forma H2CO3; la fel HPO4- prin acceptare de H+ va forma H2PO4. Tria unui acid sau a unei baze se definesc prin pka i pkb, care este pH-ul mediului la care jumatate din acidul sau baza respectiv sunt disociate. Cu ct pka este mai mare, cu att acidul este mai puternic. De exemplu, acidul lactic are pka = 3,8, adica la pH=3,8 jumtate din acid este disociat. La pH-ul organismului, care este 7,4, ntrega cantitate de acid lactic este disociat. Deci, acidul lactic este un

acid puternic pentru organism, putnd induce o acidoza metabolic puternic. Valori normale: - sange arterial - 7,40 (valorile sunt determinate in plasma); - sange venos - 7,35 (mai mult CO2 si cataboliti) - limite extreme ale pH-ului sanguin 6,8 8. - intracelular: 6 - 7,4 (6,9 n muchi). Variaii fiziologice - n funcie de: - vrst: - de obicei la nou nscui i copii este mai alcalin (7,42) favorizeaza procesele anabolice, deci creterea; - la varstnici este mai acid deoarece predomina procesele catabolice, dar i prin inrautatirea conditiilor de hematoza pulmonara si de schimb tisular; acidoza de varsta se adauga la acidoza din somn determinnd decese in primele ore ale diminetii, cand organismul este pus in cele mai dificile conditii metabolice. - fazele digestiei: - in timpul digestiei gastrice, pH-ul sanguin este mai alcalin, datorita eliminarii H+ sub forma de HCl - digestia intestinala pH-ul sanguin este usor acid, deoarece se foloseste HCO-3 pentru generarea sucului intestinal. - ritmul nictemeral: noaptea si dimineata, pH-ul este mai acid, datorita acumularii nocturne de CO2, ca urmare a hipoventilatiei, prin scaderea excitabilitatii centrilor nervosi in somn; - altitudine: pH mai alcalin=alcaloza fiziologic de altitudine. Datorita scderii pO2 se produce hiperventilaie i eliminare de CO2, avand drept consecinta un pH alcalin. MECANISME DE CONTROL ALE CONCENTRATIEI DE H+ I. Sisteme chimice = sistemele tampon II. Sisteme biologice organe - plamanii, rinichiul, ficatul, tubul digestiv, tegumentele Un sistem tampon este un cuplu format din: - acid slab + sarea lui cu o baz tare . Exemplu H2CO3/ NaHCO3 se opune agresiunii acide; - baz slab + sarea ei cu un acid tare se opune agresiunii bazice. n organismul uman, ameninat permanent de acumularea unor catabolii acizi (principalul catabolit acid care se formeaz este CO2) se ntlnete mai ales primul tip de sisteme tampon.

Sistemele tampon pot neutraliza atat substante acide, cat si bazice si previn cresterea sau scaderea pH-ului, deoarece pot accepta sau pot ceda ioni de H. Schema generala a actiunii unui sistem tampon: Tampon + H+ H tampon Tipuri de sisteme tampon: 1. ST plasmatice: - H2CO3/ NaHCO3 (acid carbonic/carbonat acid de Na); - NaH2PO4/Na2HPO4 (fosfat monosodic/fosfat disodic); - proteine libere/proteinat de Na. Proteinele plasmatice se comporta ca sisteme tampon, deoarece att grupele carboxilice(acide), cat si cele aminice (bazice) disociaz. 2. ST intracelulare: -eritrocitare: - HHb/KHb (Hb redusa/hemoglobinat de potasiu); - HbHO2/KhbO2 (oxiHb/oxihemoglobinat de potasiu); - KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic). - din alte celule: - proteine libere/proteinat de K - KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic). Puterea de tamponare a unui sistem tampon depinde de: - concentratia componentilor sai in solutie; - promptitudinea cu care accepta sau cedeaza H+, care trebuie de fie de ordinul secundelor. - conexiunile pe care le are cu sistemele biologice. Dintre sistemele tampon, cele mai importante sunt: H2CO3/ NaHCO3 i proteinele extra si intraeritrocitare.

Formarea ST bicarbonat - H2CO3/ NaHCO3. Participarea eritrocitului sau fenomenul de membran Hamburger
Din arderile celulare rezult CO2, care difuzeaz n plasm, unde: - o mica parte (8%) trece spontan in H2CO3; - o mica parte se dizolva; - cea mai mare parte patrunde in eritrocite (cca 92%). In eritrocite, cca. 65% din CO2 se hidrateaz in prezenta anhidrazei carbonice (AC) i formeaz H2CO3, care disociaz rapid si spontan n H+ i HCO-3. AC accelereaz viteza de reacie de 200 ori. n acelai timp, tot n eritrocit se produce o alt reactie: Hb care se gaseste in sangele arterial sub forma de oxihemoglobinat de potasiu (KhbO2) cedeaz O2 esuturilor. Fara O2, oxiHb trece in Hb redusa (HbH), acid de 70 de ori mai slab decat oxiHb. Hb redusa nu mai poate retine ionul de K pe care il cedeaza si se combina cu Cl -KCl.
3

Apoi, HbH se combina cu H+ rezultat din disocierea H2CO3 i se transform n Hb acid (deci Hb redusa este acceptor de ioni de H). Ionul de bicarbonat (HCO3-) se acumuleaza in interiorul eritrocitelor rezultnd un gradient de concentraie intre eritrocit si plasma, ceea ce va determina difuziunea HCO3- in plasm, unde intalneste NaCl disociat (Na+ i Cl-) si formeaza NaHCO3. La schimb cu gruparile bicarbonat care ies din hematie, Cl- migrez din plasma in eritrocit, impreuna cu o molecula de apa. Se formeaza in hematie KCl. = fenomenul de membran Hamburger sau migrarea Cl (figura 1) Fig. 1. Formarea bicarbonatului, sau fenomenul de membran Hamburger sau migrarea Cl

La nivelul capilarelor pulmonare fenomenul se inverseasa, adica Cl trece din eritrocit in plasma. De asemenea, CO2 trece din capilar in alveole si se elimin. Concentratia NaHCO3 din plasma = 24-28 mEg/l sau 60 volume CO2. O parte din CO2 ajuns in eritrocit se combin cu Hb i formeaz carboHb sau carbamatul de Hb, care, ajuns la plmni se elimin.

Rolul aparatului acido-bazic.

respirator

meninerea

echilibrului

Ventilatia contribuie esential la mentinerea pH-ului sanguin, ea adaptandu-se permanent la variaiile pCO2. Agresiunea acida (creterea pCO2) va determina prin sistemele tampon o producie crescuta de acid carbonic, care disociaza rapid in H2O si CO2. Cresterea presiunii CO2 va determina hiperventilatie prin stimularea centrilor respiratori, care va realiza corecia (neutralizarea) pH-ului ntr-un timp de 1-15 min.. Agresiunea alcalina bicarbonatul sanguin va creste, centrul respirator va fi mai putin excitat scade frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii se retine CO2, care va genera H2CO3 i va tampona excesul de baze.

Rolul rinichiului n meninerea echilibrului acido-bazic.


Rinichiul are un rol fundamental in reglarea concentratiei ionilor de H pentru ca realizeaza eliminarea H+ in exces prin secretie activa a H+ la nivelul celulelor tubulare, n acelasi timp recupernd si refacnd bicarbonatul. Corectia este lenta (in 1- 3 zile), dar completa. Secretia activa a H+ in celulele tubulare se pare ca are loc prin 2 mecanisme : - hidratarea CO2 - mecanism redox Neutralizarea i eliminarea ionilor de H la nivel renal se face prin intervenia sistemelor tampon urinare, rinichiul avnd 3 ST: bicarbonat, fosfat i sistemul ionilor de amoniu. Primele doua provin din plasma, iar cel de-al treilea este propriu . 1. ST urinar al bicarbonatului : Acizii rezultati in urma metabolismului celular se leaga in plasma de bicarbonatul de Na (acid+NaCO3), rezultnd bicarbonat acid de Na care se filtreza. n mod normal, toata cantitatea de ion bicarbonic filtrata este reabsorbita prin schimb ionic intre H+ secretat de celulele tubulare si ionii de Na care ajung in urina tubulara. Bicarbonatul acid de Na care ajunge n lumenul tubular se disociaza in Na+ si HCO3-. Anionul bicarbonic se leaga de H+ secretat de celulele tubulare rezultnd H2CO3, care sub influenta AC trece in CO2 (reabsorbit in celulele tubulare si apoi in sange) si H2O care se elimin. n schimbul ionilor de H secretai activ, n celula tubular intr Na+, reabsorbit apoi n plasm. De asemenea, anionul bicarbonic rezultat n celula tubular este reabsorbit n plasm. Prin urmare, pentru fiecare ion de H eliminat se reine (deci se recupereaz) n snge un ion de Na i unul de bicarbonat.

Concentratia bicarbonatului in filtratul renal este de 24mEq/l, debitul fiind de 3 mmoli/min. Debitul secretiei de H+ = 3,5 mmoli/min., cu 0,5 mmoli mai mare dect cel de bicarbonat. Rezult un surplus de 0,5 mmoli/min de H + care rmne netamponat n TCP, dar care va fi tamponat n TCD i in tubii colectori de sistemul fosfat si cel al ionilor de amoniu. Daca concentratia HCO3 plasmatic creste > 28 mEq/l, atunci debitul de filtrare depaete 3,5mmol/min (deci depaseste si debitul de secretie al H) ceea ce inseamna ca va exista un exces de bicarbonat netamponat de H, care se va elimina prin urina i aceasta va deveni alcalina. Deci, prezenta sau absenta HCO3- in urina definitiva depinde de concentratia sa plasmatica, dar si de debitul de secretie a H+.

2. ST urinar al fosfatului. Are un rol de tomponare redus in tubul contort proximal, dar iimportant in tubul contort distal si colector, datorita reabsorbtiei apei si sarurilor minerale. Pentru fiecare H+ secretat activ se recupereaza in sange un ion de Na si unul carbonic. Fosfatul monosodic reprezinta aciditatea titrabila a urinii ,adica concentratia de NaOH ce trebuie adaugata in urina pentru ca pH-ul sa ajunga la 7,4. Cand pH-ul urinar scade foarte mult si fosfatul disodic a fost complet folosit, se excreta in exces creatinina, ceea ce determina cresterea eliminarilor de H+.
6

AL TREILEA SISTEM TAMPON URINAR: IONII DE AMONIU Este singurul sistem controlat direct de rinichi. Amoniacul, NH3 este sintetizat in majoritate in tubul contort proximal, dar si in cel distal, colector si ansa Henle din: dezaminarea glutaminei (60% din cazuri), si a altor aa.:alanina, glicina etc. Sinteza depinde de pH-ul sangelui: in alcaloze secretia de NH3 scade pana la 0, in acidoze creste de 10 ori in 2-4 zile. NH3 difuzeaza din celula tubulara in lumenul tubular, unde se combina cu H+ liberi, formand ionul amoniu NH4+ care se combina cu anionii acizilor puternici (Cl) formand saruri amoniacale si eliberand un bicarbonat, HCO3-. NH4- nu apare in urina alcalina, ci numai in cea acida. Daca H+ nu ar fi tamponati de NH3 urinar, concentratia lor ar creste de 1000 de ori. Celulele parietale tisulare secreta activ in afara de H+ si K. Intre cei doi ioni exista o competitie pentru mecanismul de secretie in urina. Pierderile de K din organism fac sa creasca si eliminarile urinare H + ceea ce apare ca o alcaloza metabolica de origine renala. Hormonii corticosuprarenali stimuleaza secretia activa de H, dar si eliminarea de K. Acizii scad secretia activa de H prin blocarea sintezei de H2CO3.

ROLUL FICATULUI in mentinerea EAB 1. Neutralizeaza produsii de absorbtie intestinala cu reactie acida veniti pe calea venei porte . 2. Transforma AA in glucoza prin gluconeogeneza. 3. Resintetizeaza glicogenul din acidul lactic. 4. Transforma acidul aceto-acetic si beta hidroxibutiric in acetona. 5. Dezamineaza AA si face sinteza de uree. ROLUL TUBULUI DIGESTIV in mentinerea EAB 1. Alcalinizeaza mediul intern prin prin utilizarea H+ in sinteza HCl 2. Acidifica mediul iintern prin producti de bicarbonat de catre pancreas 3. Elimina prin fecale substante de catabolism proteic. ROLUL TEGUMENTELOR in mentinerea EAB Participa la eliminarea acidului lactic in cursul efortului fizic prin secretie sudorala.

INVESTIGAREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC


In evaluarea perturbarilor balantei acido-bazice este important sa se cunoasca pH-ul si concentratia anionului bicarbonic. Concentratia plasmatica a HCO3- nu poate fi masurata direct, dar se poate determina paCO2 cu ajutorul unui pH-metru si apoi din ecuatia HendersonHasselbach sa se calculeze concentratia HCO3. pH = pKa + log HCO3-/H2CO3. In aceasta ecuatie, H2CO3 este de fapt paCO2, care in conditii normale are valoarea de 40 mmHg, sau in mEq/l =1,25 mEq/l (se inmultesc mmHg cu 0,03 care este coeficientul de difuzibilitate al acesti gaz). La pH = 7,4 ,aceasta ecuatie devine: 7,4 = 6,1 log 24/1,25 ( (valoarea normala a anionului bicarbonic) = 20/1
8

Atat timp cat raportul ramane la aceeasi valoare, indiferent de valoarea absoluta a HCO3- si CO2, pH-ul ramane normal. Concentratia HCO3+: - cand se exprima in mEq/l se numeste bicarbonat standard si are valoarea normala de 24-28 mEq/l - cand se exprima in volume de CO2% se numeste rezerva alcalina si are valoarea normala de 60 volume de CO2% Cea mai completa informatie privind echilibrul acido-bazic este furnizata de investigatia Astrup (savant danez), combinata cu utilizarea nomogramei Siggaard-Andersen.

Cei 3 parametri importanti pentru aprecierea echilibrului acido-bazic sunt:


-

pH-ul = 7,38 7,42 concentratia HCO3- (bicarbonat standard) = 24-28 mEq/l paCO2 = 40 mmHg

PARAMETRII ASTRUP: - pH actual= pH-ul determinant al sangelui de cercetat normal : 7,38 7,42. - pH standard = 7,38 - 7,42. Indica marimea acestui parametru in conditii standard pCO2=40mmHg, 37 grade C, saturatie in O2 a Hb=100% - Bicarbonat standard = 24 28 mEq/l; - pCO2 = 40 mmHg sau 1,25 mEq/l;
9

- Baze tampon = concentratia tuturor bazelor care intervin in captarea H+, (Hb, proteine, fosfati): = 46 - 52mEq/l - Baze exces indica deficitul de baze cand valoarea este negativa sau excesul de baze cand valoarea este pozitiva. Valoarea normala de la -2 la +2. - Bicarbonatul actual = valoarea HCO3- in sangele determinat: 24-28 mEq/l. TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC facultativ in acesta forma.

- Acidoze pH < 7,38

CAUZE: respiratorii/metabolice/ sau mixte In functie de gradul lor de compensare chimico-biologica necompensate, partial compensate, compensate.

- Alcaloze pH > 7,42

sunt:

1. Acidoza respiratorie = consecinta scaderii ventilatiei alveolo-pulmonare prin: - deprimarea centrilor respiratorii in afectiunile neurologice; - afectiuni pulmonare cu reducerea parenchimului pulmonar; - scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara; Se caracterizeaza prin acumulare de CO2 in sangele sistemic si in tesuturi Paraclinic: - scaderea pH-ului < 7,38 - cresterea PaCO2 > 40 mmHg (hipercapnie) - cresterea HCO3- > 28 mEq/l. Initial creste pentru a tampona excesul de H+ (1mEq/l pt fiecare 10 mmHg crestere a PCO2); daca hipercapnia persista, HCO3- creste si mai mult pt ca excesul de H+ este eliminat renal, ca saruri de amoniu, care se realizeaza cu o crestere a absorbtiei de HCO3 = acidoza respiratorie. - raportul HCO3-/H2CO3 scade < 20 Compensarea respiratorie: - cresterea PaCO2 in sangele arterial determina stimularea centrilor respiratori cu hiperventilatie si eliminare crescuta de CO2 si H2O la nivelul pulmonar. Compensarea renala: - creste eliminarea de H+ cu ajutorul ST renale = urini acide - ca urmare a eliminarii de H+ se reabsoarbe HCO3- care este deja crescut in plasma: cresterea reabsorbtiei de HCO3- determina o excretie crescuta de Cl- in urina, deci va scadea Cl-ul in plasma, proportional cu cresterea concentratiei de bicarbonati. 2. Alcaloza respiratorie se caracterizeaza prin scaderea primara a PCO2 < 40 mmHg (hipocapnie), care induce o crestere a pH-ului > 7,42 - poate fi intalnita in conditii:- fiziologice altitudine. De ex. La 4900 m, pO2 este 49 mmHg (N=100). Scaderea ei va determina hiperventilatie cu pierdere de CO2 si instalarea alcalozei de altitudine.
10

- patologice - hiperventilatia respiratorie datorata hipoxiei din anemii. Paraclinic :- pH > 7,42 - scade paCO2 < 40 mmHg - scade HCO3- < 24 mEg/l - HCO3-/H2 CO3 > 20 Compensarea respiratorie: scaderea paCO2 in sangele arterial scade excitabilitatea centrului respirator, se instaleaza hipoventilatia care va retine CO2 = corectie. Compensarea renala: scade secretia de H, scade reabsorbtia de HCO3- = urini alcaline. In paralel apare o crestere a reabsorbtiei renale de Cl- care trece in plasma pt a compensa pierderile de HCO3- . Mecanismul renal determina o scadere a concentratiei de HCO3- in sange, in ciuda faptului ca acesta era deja sub limitele normale. 3. Acidoza metabolica se produce prin 3 mecanisme: a. - productie crescuta de acizi: uric, sulfuric, fosforic rezultati din catabolismul proteic; ac lactic si succinic din metabolismul glucidic; ac. grasi si corpi cetonici din metabolismul lipidic; in boli ca: DZ exista productie de ac beta-hidroxibutiric, ac aceto-acetic; in stari toxico-septice, inanitie-lipoliza accentuata = corpi cetonici. - efort fizic exagerat - ac lactic b. pierderi de baze: diaree, fistule intestinale, pancreatice, inhibitori ai anhidrazei carbonice, stare de soc septic. Se pierde HCO3-; se isoteste de hipercloremie. c. scaderea elimlnarii de acizi. Paraclinic: - pH < 7,38 - HCO3- < 24mEg/l - deoarece este folosit pt compensarea rapida; scaderile HCO3- vor duce la scaderea filtrarii renale de bicarbonat, astfel incat numai o parte mica din secretia acida tubulara va fi tamponata; restul secretiei tubulare acide este tamponata de sistemul fosfat si amoniac, rezultand urini acide, cu aciditate titrabila crescuta. Poate avea consecinta grave asupra echilibrului hidro-electrolitic, deoarece se pierd Na, K, Ca,care antreneaza si apa = deshidratare.

- scade paCO2 < 40 mmHg


4. Alcaloza metabolica: acumulare primara de baze sau o pierdere de acizi Apare in : - eliminare crescuta la nivel renal de H+ - productie renala crescuta de HCO3- in tratamente cu diuretice, exces de mineralocorticoizi etc. Paraclinic: - pH > 7,42 - HCO3- > 28 mEg/l - pCO2 < 40 mmHg - urini alcaline
11

Compensare: - chimica: bazele vor reactiona cu ac carbonic, cu formare de H2O si HCO3- - eliminat renal - respiratorie:-pH-ul crescut va inhiba centrul respirator; rezulta hipoventilatie si acumulare de CO2 in sange care se transforma in acid carbonic - renala: creste eliminarea de HCO3- prin urina. Urina devine alcalina, cu pH maxim alcalin = 8; pt a se mentine neutralitatea electrica, impreuna cu HCO3- se elimina si H+ si K+ a caror concentratie in sange tinde sa scada. Eliminarea unei urini alcaline are drept efect adaugarea de H+ in sange, deci pH=ul plasmatic va scadea catre 7,4.

12