Scenete si Prostia omeneasca Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana

Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi pălăria. Ce-i cucoană? S-a spart farfuria? Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Mi-ai făcut pantofii? Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii. Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi sandalele. Ai, cucoană, nu-s gata sarmalele. Văleu, ce mă fac eu cu tine? Pleacă de aici să nu te mai văd. Ioană! Hăi, cucoană! Ia vin până’ncoa. Da, cucoană. Ia bine aminte la ce ţi-oi spune. Da Cască bine urechile şi ascultă-mă. Da, cucoană. Fii atentă! Ia colea banii ăştia Simbria mea, cucoană? Săru’mâna, cucoană. Nu, toanto, să te duci la farmacie. Da, cum fac, cucoană? Of, că nimic nu ştii. Nimic, cucoană. Fii atentă aici. Ieşi din curte şi o apuci la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga. Mergi ce mergi până dai o piatră. Ai grijă să nu dai peste piatră şi să te împiedici, să cazi şi să-ţi rupi nasul, că nu ştiu ce-ţi fac. Ai înţeles? Da cucoană. După piatră o iei la dreapta şi apoi la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga şi mergi iar până dai de un pod. Ai grijă să nu care cumva să te apleci peste el să cazi în apă să te murezi ca nu ştiu ce iţi fac. Ai înţeles? Da, cucoană Apoi o iai iar la stânga, la dreapta, la stânga, la dreapta şi dai peste o farmacie. Apeşi pe buton. Iese farmacista şi-i ceri o seringă şi un kg de bomboane. Ai înţeles? Da, cucoană. Ia repetă după mine ce am zis. Păi, ies din curte şi o iau la… La stânga, idioato. Aşa, cucoană. O iau la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o piatră. Am grija să dau peste ea să cad să îmi rup bine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana când ajung acasa. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau peste un pod. Am grijă să cad peste el să mă murez bine că altfel mă murează cucoana, când oi veni acasă. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o farmacie. Apăs pe farmacista şi iese butonul şi-i cer un kilogram de seringi şi o bomboana. Am spus bine cucoană? Lasă-mă şi dute. Fă ce-oi vrea că eu m-am săturat de tine că de mere pădureţe.

Cucoana

1

Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la brâu. mamă. Şi ce-ai făcut cu ea? Am pus-o p-o farfurie şi am bagat-o în cămară. Scena 4 Mamă. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o vacă. hăi! Şe-i mă. cum m-ai învăţat mata. Scena 5 Mamă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai s-o pui p-o farfurie şi s-o bagi în cămară? Bini. Şi ce-ai făcut cu el? L-am aruncat în carul cu fân. mamă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un ac. mamă. mamă. Aşa-am să fac data viatoare. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un topor. Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. hăi! Şe-i mă. Aşa-am să fac data viatoare. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l legi şi tu cu o funie şi să-l târăşti după tine? Bini. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şi ce-ai făcut cu ea? Am legat-o c-o funie şi am târât-o după mine. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un căţăl. hăi! Şe-i mă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la pălărie? Bini. hăi! Şe-i mă. cum m-ai învăţat mata. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o bucată de slană. cum m-ai învăţat mata. hăi! Şe-i mă. 2 . Scena 2 Mamă. Scena 3 Mamă. Aşa-am să fac data viatoare. Aşa-am să fac data viatoare. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. mamă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la brâu? Bini.Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Scena I Mamă. Scena 6 Mamă. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la pălărie. să-i pui o mână de fân sub bot? Bini. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-i pui un căpăstru pă cap şi s-o bagi în grajd. hăi! Şe-i mă.

. Ce coincidenţă! Tu bine. Ziţo.. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu vacă. eu piaţă! Şi ce să iei de la piaţă. Miţo? La piaţă. cum m-ai învăţat mata. eu vacă! Miţa Ziţa Miţa Ziţa 3 . Miţo? Carne. Mama Ma… da’ prost mai eşti! Hai să luam fata şi s-o bagam în casa s-o tratam omeneste. Miţo? De vacă. Şi ce-ai făcut cu ea? I-am pus un capastru pa cap şi am bagat-o în grajd şi i-am pus o mana de fan sub bot. Ziţo. Ziţa Miţa Ziţa Ce faci Miţo? Bine. eu bine! Şi un’te duci. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu carne.Mama Ion mama Ion Şi şe s-o dat? Mi-o dat-o pe ea. eu carne! Şi ce fel de carne. Ce coincidenţă! Tu piaţă.

I bini. nici atâta. Asta cam aşa-i. (scârţâie uşa). fata mea. Şi-are să mi-l omoare. Îl văd. Acu. Şi tot el o închis-o. ptiu. (soacra sforaie) Ai adorMiţ? Frumosule! Eşti leit maică-ta. Da ce-i? ce-ai fată? Mamă. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. frumuşelu’. covrigeşte-te sub sobă. hăi. de ce alta? Şi-apoi de ce a închis-o? S-o mai deschidă o dată când s-o întoarce. în schimb.. Cată să aţipeşti măcar o lecuţă. că bine zici. altfel de ce? Văleu. da ce om sucit şi barbatul ăsta al tău! Vini ca să să ducă.. Aoleu (plânge) Se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele Arză-o-ar focul de mâţa netrebnică. De unde-ai mai apărut? Zât. (plag amandoua şi se vaicaresc. Destul te-ai trudit pe ziua de astăzi. Am să-ţi pun o cordică roşe. nici una mai isteaţă decât alta şi. el. Ţâcă şi cu mine (căscând) Ţâcă?! El o deschis uşa? Ei. ce treabă avea cu dânsa? (râzând) Cu cine? Cu uşa?. Aşa. Am să mă strădui că tare mai sunt ostenită. omul nostru iese pe afară după treburi. nu s-ar povesti. Aşadar. că. Vai de mine şi de mine. Către pisică).. copilaşul meu. să nu-ţi fie di diochi! Ptiu. care avea copil de ţâţă. hop şi cu tine. Cică era odată un om însurat. Puiu’ mamii. Ai şi de ce. Zât. Nu pi cuptior că o trezeşti pe mămuca. de ce-o deschis-o? Ca să iasă afară.. Scârţâitul uşii. da dacă. nani.. şi matale… Hai nu te mai hlizi. Pe plită? Lângă oala de lapte? Vai de mine! Nici atâta. să duce ca să aiba de unde veni.. care eşti? Cin să fie maică? Noi. Ca de mort 4 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Scena 2 Ion (întrand) Nevasta . cât ii el lipsă.. care dormea pe cuptor ziua în amiaza mare.. (începe să se văicărească) Aoleu. O deschis-o Ion. maică. dragul (plânge) Nepoţelu maichii. mata ori Ţâcă? Nani. De ce? Cum? Drobul Care drob? Cel de sare de pe horn. Ei. că am auZiţ. (intra pisica.) Da ce v-a găsit? V-am lasat durmind şi vă găsesc plângând şi bocind ca de mort. ce-i cu el? Copilul are să moară. Aici e tocma bine. era cam proastă. dacă n-ar fi fost. Eu zic pruncului un cânticel şi să vedem care adoarme mai rapede. hii. zât. Actul I Povestitorul A fost odată. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. Dragul mamii. copilul. Nevasta lui. mamă. Ei şi? De s-ar sui mâţa o să-l trântească drept în capul copilului. aoleu!. Nici că te poţi hodini aice la voi. Da.Povestea prostiei omeneşti. Să creşti mare şi voinic. într-una din zile. Aa. Ia. se vede treaba că a treZiţ-o pe soacră-sa. când a fost. fată. amândouă leneşe… care mai de care.

Mi-e c-o să trebuiască s-alungăm mâţa asta mămucă. of. dacă ţipă de-mi ţiuie urechile? Pai...Soacra Ion Nevasta Soacra Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Soacra Nevasta Ion Scena 3 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Ca de mort Păi de ce? Atâta i-o fost dat. Nu eşti sănătoasă! Are să-l trântească. Marturisesc ca nu prea. fată. pe sară cini mulge vaca? Cine-o da boabe la orătănii? Ei.. Copchilu.. Ion Bună ziua. şi nici ca pot. cum să duce. Potoliţi-vă. Ion Ei lasa. şi dacă oi mai afla altii şi mai dihai. va să zica? Da.. Omu cu baniţa Mai să fie! Da.. Drept în capul copilului. şi eu care m-am ostenit ziulica întreaga. aşa bine.. m-oi mai întoarce acasa. ma tot chinuiesc să car pocitul asta de soare în bordei. ca să am lumina.. Întra şi Ion şi cere permisiunea să se aseze. Ion s-o şi dus. Plita asemenea. câtă vreme bărbatu-tu se preumblă teleleu. are să trântească drobul cel de sare.. care alearga de colo colo să care soarele în casa. femeie.. Ion Sparge o bucata uite-atata de parete şi soarele o întra inauntru singur. Omu cu baniţa Ei. Da’. (Ies amandoua. apăi. topor. asta era. Dacă s-a sui mâţa pe horn. saracu. cum iti spun. da. Şi eu lângă vatră. (pleaca lasand femeile bocind în surdina) Mă duc în toată lumea.. iar de nu... cred ca ai dreptate.. îmi pare mie că rău cu rău... dar de-ai sti dumneata ca de dimineata ma chinui tot asa.. atâtica. bade.. mulţi proşti am mai văzut eu în viaţa mea. nu să vede? Ion Nu... numi vad capul de treaba.. da’ mai rău fără rău. de ce? Ion Ia-l omule de coada. ba! aşa să stiţi.. usor de zis: nu-ti face griji.. Omu cu baniţa Asa. hăi.. nevastă? Al nostru Pai. Cine-o murit? Copchilu’ (incepe să plaga şi copilul) Care copchil.. Şi are să moară. da’ cuptiorul ceri lemne sparte. pacatele mele cele multe şi cele grele. Să mergem în ocolul vitelor. Ion De fapt.. topor n-ai la-ndemana? Omu cu baniţa Ba da. Şi la toate astea numa noi.. dar. că nu-nţeleg o vorbă. din cadru) Actul II Întra un om cu o banita în brate. Da. cum să moară? Cum să moară. Ion Cu banita asta? Omu cu baniţa Cu banita. Omu cu baniţa Multamesc dumitale. 5 . cu banita în colo si-n coace. Şi să tăiem nişte vreascuri.. Omu cu baniţa Pai de dimineata.. cum să duce. Ion Oooo. cum de nu? Numai pe mine să ma ierti ca nu te primesc cum s-ar cuveni. dar ca voi nici că. Ei.... Şi noi rămânem de izbelişte. De-abia o venit şi-amu să duciii. cine ştie pe unde.. eu sus pe cuptior. Vai de mine şi de mine. si?. cu ce gand tot alergi cu dansa tot în brate? Omu cu baniţa Pai. Of.. nu-ti face griji... Ion Auzi. Nu te sinchisi. pot să ma hodinesc şi eu o leaca pe prispa aiasta? Omu cu baniţa Pai poti.

Ei ce zici? Vecina Ei minunăţia lumii.... mai om bun. de drobul cel de sare. Omu cu ţăpoiu Iaca acusica. bade.. Întră şi Ion cântând înşi dă căciula pe spate si-l întreaba pe om ce face. sprijiniţi pe gard se uită în ograda vecină cum cele doua femei trebăluiesc.. Da ce faci aicea. Vecinul Măi femeie. amu. Acuma înclin sa le dau dreptate şi alor mei de-acasă. măi omule. c-a făcut ce-o făcut de prostia şi de lenea lor?. Să-ţi dea Dumnezău sănătate şi noroc în viaţă.(iese) (uimit) Cu bine (pentru sine. sac nai? Omu cu ţăpoiu Ba. Iaca. iesind) Deci. Auzi. Vecina Adicăte la.. Ion Bună ziua. care încearcă să arunce nişte nuci în pod. trece şi soacra fuga cu doniţele să ia apă. Ion Dute degrabă de-l adu.. Da’ nu cini ştii ci. măi. Vecinul .. sa punem nucile astea în el şi acu’ hai cu ele-n pod. Vecinii din curtea lor. iau toporul de coada. si. iar Ion gânditor işi aminteşte de casă) Ion După câte-mi dau seama. da cu ci vrei să le urci? Omu cu ţăpoiu Ia. ce ţi s-o mai năzărit? Vecinul E lucru mare Vecina Ei. Ion Da... măi. am cum să n-am. Vecinul La dânşii. de s-o scoborât de pe cuptior? Vecinul Păi ce să păţească?! Mai nimica. (omul pleacă cu sacul la spinare. Şi-adineauri... Ia vino-ncoace. măi! Vecina Ei. Omu cu ţăpoiu Tii.Corul cântă. colea. Atâta doar ca Ion le-a lăsat şi s-o dus de răul lor prin lume. Ca tot gospodarul la casa lui. cu ţăpoiul ăsta.. cu doniţa la vale.. Tii! şi cumătra Mărioara.. după cele văzute ieri şi astăzi. Smărăndiţa mătură ograda.. Actul IV Întră in scenă nevasta măturând. Să prăşască un răzor Parcă nu prea are spor Mai degrabă-n bătăturâ Ca să dea mereu din gurâ.. pe dânsul nu-l căinezi. când îmi aduc aminte de unele şi de altele. Ţăpoiul îi doar pentru paie şi fân. prostia nu-i de-un fel. la ce-ţi trebui sacu? Ion Ia uite colea. Actul III Întra un om cu o furca în mână. bre? Omu cu ţăpoiu Ia-n ma ostenesc de vreo două zili să urc nucili astea in pod. să zvârle nucile în pod cu ţăpoiul. Ion Măi omule. ce-i? Vecinul Tu vezi ce văd eu? Vecina Unde? Vecinul Colea peste gard. hăi. că bini m-ai mai învăţat. (omul fuge si revine cu un sac pe care i-l da lui Ion).Ion Omu cu baniţa (Razand) Ei cu bine şi cu sanatate. Vecina E. la dânşii. oh. Ce crezi dumneata? Vecina Ce-o fi păţit. asa cum or fi ei.. Da’. Nu pentru aburcat nucili în pod. ce să mai zâc şi eu? S-ar putea ca întâmplarea aiasta să le fi fost de folos şi lor şi 6 . Corul Harnică-i nevasta me Harnică si nu prea pre Păi dimineaţa binişor Se dă jos di pi cuptior Păi şi pe-o laiţă să aşează Să mai doarmă pân’deamiază După masă ar munci.. Vecina Chiar aşa? Săracile femei Vecinul Da. îmi vini să-mi iau lumea-n cap. Da’ parcă mai bine acasa la ai mei. o hrănit păsările. Da.

da. leneşule. văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului. (intră săteni dintr-o parte a sceneii) Pe drum se întâlnesc ei cu o cucoană. Că n-are vreme de stat la vorbă cu noi. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi. (ţăranii se opresc şi lasă pe leneş jos) Taran 1 Ba nu. Şi-l duceţi la vreo doftoroaie undeva. iar cucoana. dă răspuns cucoanii. Doamne. dacă le dă mâna şi-i ţine cureaua. întrebă cu milă pe cei doi ţărani. că suntem datori a ne ajuta unii pe alţii. să nu mai mori. cucoană. (din direcţia opusă intră în scenă cucoana) Cucoana. peste ce noroc ai dat. hotărâ să-l spânzure pentru a nu mai da pildă şi altora. ducând pe leneş) Povestitorul Iar sătenii duc pe leneş la spânzurătoare şi-i fac felul. Şi iaca aşa au scăpat sătenii de leneş. dar aista-i un leneş care nu credem să mai fi având păreche în lume şi-l ducem la spânzurătoare ca să curăţim satul de un trândav. Cucoana Oameni buni. mă. se vede că omul cel din car e bolnav. hai. sărmanul. nici bucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi aşa se aleg vreo câţiva oameni din sat şi se duc la casa leneşului. dar şi leneşul de săteni. Ţăran 3 Să tot trăieşti. Mare minune-i ş-asta. pentru împrejurări grele.. cine-a zis că boii ară şi caii mănâncă. Mai bine buceţi-l la mine la moşie. luându-te sub aripa dumisale. că doar ştiu că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentru o bucăţică de pâne. Prostia omeneasca 7 . Bine-a mai zis. Cucoana Oameni buni. ş-a trăi pe lângă casa mea. făceţi. milostivă cucoană. asta n-am auzit. Ţăran 3 Hai. să se caute. Cum chitiţi? Un sat întreg n-ar fi pus oare mână de la mână ca să poată face oare dintr-însul ceva? Da’ ai pe cine ajuta? Doar lenea-i împărăteasă mare.. dumneavoastră faţă. Ţăran 4 Da. De leneş de era. de flori de cuc. întreabă că muieţi-s posmagii! Cucoana Vai de mine şi de mine! Încă. Mai poftească şi alţi leneşi de-acuma în satul acela.lui. ori aşa. milostivă cucoană? ia. cum v-a lumina Dumnezeu. Toţi ţăranii Hai la spanzurătoare! (ies cu toţii. dar. Ţăran 2 Iaca. Şi satul. tot de noroc să se mai plangă cineva. degeaba mai vroiţi a strica orzul pe gâşte. păcat de el sărmanul să moară ca un câne fară de lege. Să ierte cinstita. Să-şi puie cineva obrazul pentru tine sâşi să te hrănească ca pe-un trântor. Aşa era pe vremea aceea. aşa. Povestea unui om lenes În scenă intră 5 ţărani. şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus poveste-aşa. ori ba? Leneşul Ba! Ţăran 5 Bunătatea dumneavoastră.. Taran 1 I-auzi. să-i luăm năravul. într-un sat. un om grozav de leneş. ducând un al şaselea pe sus Povestitorul Cică era odată.. Leneşul Da’ muieţi-s posmagii? Cucoana Ce-a zis? Ţăran 4 Ce să zică. Noi gândeam să-ţi dăm săpun şi frânghie. leneşule! Te prinzi să-nmoi posmagii singur. cu bunătatea dumi-sale îţi dă adăpost şi posmagi. văzând în carul cel cu boi un om ce semăna a fi bolnav. Da el nu poate să şi-i înmoaie? Ţăran 1 Auzi. îl pun într-un car cu boi ca pe un butuc nesimţitor. îl umflă pe sus. bată-te întunericul să te bată! Urâciunea oamenilor! Sai degrabă din car şi mulţămeşte cucoanei că te-a scăpat de la moarte şi-ai dat peste belşug. Cucoana Alei! Oameni buni. Ia. Vedeţi bine că nu-l ducem noi la spânzurătoare numai aşa. fereşte! A mânca la posmagi. ori aşa. Că te-a pune la coteţ într-un hambar plin cu posmagi. ce spune cucoana.

care torcea după horn. draga mamei. spre a scoate carul. o întrebă cu spaimă: — Ce ai. apoi îl legănă şi-l dezmerdă. Asadar. că. Îndată făcu aşa. — Bre.. cum vă spun. după ce le ascultă. de parcă le legase cineva. îl înfăşă şi-i dete ţâţă. ce-ţi este?! — Mamă. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi. începură a-l boci amândouă. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. om bun.. numai iaca şi tatăl copilului întră pe uşă. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. Şi mergând el tot înainte. apoi răpede-l înşfăca şi întra cu dânsul într-un bordeiu. iar de nu. nebunelor? Atunci ele. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd. Întru una din zile. viindu-şi puţin în sine. se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele! Şi.. că bine zici. zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi. Aşa zicând. dacă n-ar fi fost. omul nostru iese de-acasă după trebi. fiind rotar. zise: — Bună ziua. îl punea iar cu gura la soare.. şi lumina soarelui întră în bordeiu. până ce-l adormi. ca nişte smintite. nedumerit. îl puse în albie lângă sobă. Pe când se sluţeau ele. de clocotea casa. stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu. ca fiecare om. — Ce este ? Ce v-au găsit. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. nici una mai isteata decat alta si. oprindu-se într-un loc. Omul de gazdă.A fost odată. dar carul nu ieşea. trăgea de proţap cu toată puterea. — Mare minune. fata mea. După ce-l adormi. era cam proastă. să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc. N-ai vrun topor la îndămână? — Ba am. flămând şi năcăjit ca vai de el. — Ie-l de coadă. Şi? — De s-a sui mâţa. şi soarele va întra singur înlăuntru. peste câtva timp ajunse într-un sat şi. zise cu mirare: — Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea.. fără să ştie unde se duce. (scartaie usa). sparge ici. care avea copil de ţâţă. m-oiu mai întoarce acasă. oftă din greu. i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare. şi nici că-l pot.. cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui. din întâmplare.Omul. Nevasta lui. se opri la casa unui om. zise gazda. se vede treaba ca a treZiţ-o pe soacra-sa. Drumeţul nostru. după ce-şi scăldă copilul. zise drumeţul în sine şi plecă. mamă! Copilul meu are să moară! — Când şi cum? — Iată cum. după o bucată de vreme.. începură a-şi şterge lacrămile şi a-i poveşti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată. Scartaitul usii. Rotarul voia acum să taie uşorii. în toată întregimea lui. dar ca voi n-am mai văzut. Acu. cuprinsă de spaimă. bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului. ş-acum. ca să am lumină. fără să-şi ieie ziua bună. pe urmă iar ieşea. zise gazda. ba. "Încă un tont". ce trudă! zise drumeţul. într-una sin zile. şi plecă supărat şi amărât ca vai de om! Şi mergând el bezmetic. voind să-l scoată afară. Mă. în schimb. duc în lumea toată! Şi deoiu găŞi mai proşti decât voi. sărind fără sine. are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare! — Vai de mine şi de mine. amandoua lenese… care mai de care. eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul. mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu. copilaşul meu!" Mama ei. când a fost. om bun! — Mulţămesc duMiţale. şi tot aşa făcea. Nevasta lui. Cică era odată un om însurat. omul nostrum iese pe afara după treburi. prietene! — Da' ce faci aici? — Ia. nu s-ar poveşti. îşi lucrase un car şi-l înjghebase. 8 . — Foarte mulţămesc. în casă. om bun. căci era iarnă.. ieşi din casă.

ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod. hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus. — Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină. ş-am spus-o toată. ce să vadă! Un om. la fân. de aici merse mai departe. mai numărând un nătărău.. şi ţăpoiul ista. iar nu pentru nuci. drumeţul nostru. — Ia.. "Din ce în ce dau peste dobitoci". Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă. măntrebi? Da' nu vezi? — Ba văd. mai numărând şi alt neghiob. zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn. că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă! — Da' nu s-a irosi?. Ai un oboroc? — Da' cum să n-am?! — Pune nucile într-însul. — Că degeaba te trudeşti. şi el nu mai putea de ostenit. pe iastă şură. — Mă omule! zise drumeţul. trăgea din răsputeri de funie. numai nu pricep.De aici. Acolo.. bată-l scârba să-l bată. pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. o mare minciună!! 9 . nu-i nici de-o treabă. habar n-are ţăpoiul de scârbă. şi treaba se făcu îndată. Un om legase o vacă cu funia de gât şi. vreu să zvârl nişte nuci în pod. nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma. Ş-am încălecat pe-o căpşună. ci plecă. Drumeţul nu zăbovi nici aici mult. om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca! Aşa. merse tot înainte. voia să arunce nişte nuci din tindă în pod. să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură. Apoi. să urce vaca pe şură.. oameni buni. făcându-şi cruce... ş-am spus povestea aşa. Vaca răgea cumplit.. şi v-am spus. până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. cu-n ţăpoiu în mână. ţăpoiul e pentru paie şi fân. Omul ascultă. dar ce vrei să faci? — Ce să fac. Ş-am încălecat pe-o roată. zise drumeţul în sine. suindu-se pe-o şură. om bun? — Ia.. Ş-am încălecat pe-o şa. unde avea aruncat oleacă de fân. mirându-se şi de această mare prostie. — Bine m-ai învăţat. creştine. să mănânce fân. până ce ajunse iară la o casă. dar să cari soarele în casă cu oborocul. n-am mai gândit!" Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi. — Da' ce te frămânţi aşa. drumeţul nostru. — Stai puţin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful