P. 1
1scenetehaioase

1scenetehaioase

5.0

|Views: 583|Likes:
Published by Radu Barna

More info:

Published by: Radu Barna on Jun 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2014

pdf

text

original

Scenete si Prostia omeneasca Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana

Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi pălăria. Ce-i cucoană? S-a spart farfuria? Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Mi-ai făcut pantofii? Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii. Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi sandalele. Ai, cucoană, nu-s gata sarmalele. Văleu, ce mă fac eu cu tine? Pleacă de aici să nu te mai văd. Ioană! Hăi, cucoană! Ia vin până’ncoa. Da, cucoană. Ia bine aminte la ce ţi-oi spune. Da Cască bine urechile şi ascultă-mă. Da, cucoană. Fii atentă! Ia colea banii ăştia Simbria mea, cucoană? Săru’mâna, cucoană. Nu, toanto, să te duci la farmacie. Da, cum fac, cucoană? Of, că nimic nu ştii. Nimic, cucoană. Fii atentă aici. Ieşi din curte şi o apuci la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga. Mergi ce mergi până dai o piatră. Ai grijă să nu dai peste piatră şi să te împiedici, să cazi şi să-ţi rupi nasul, că nu ştiu ce-ţi fac. Ai înţeles? Da cucoană. După piatră o iei la dreapta şi apoi la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga şi mergi iar până dai de un pod. Ai grijă să nu care cumva să te apleci peste el să cazi în apă să te murezi ca nu ştiu ce iţi fac. Ai înţeles? Da, cucoană Apoi o iai iar la stânga, la dreapta, la stânga, la dreapta şi dai peste o farmacie. Apeşi pe buton. Iese farmacista şi-i ceri o seringă şi un kg de bomboane. Ai înţeles? Da, cucoană. Ia repetă după mine ce am zis. Păi, ies din curte şi o iau la… La stânga, idioato. Aşa, cucoană. O iau la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o piatră. Am grija să dau peste ea să cad să îmi rup bine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana când ajung acasa. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau peste un pod. Am grijă să cad peste el să mă murez bine că altfel mă murează cucoana, când oi veni acasă. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o farmacie. Apăs pe farmacista şi iese butonul şi-i cer un kilogram de seringi şi o bomboana. Am spus bine cucoană? Lasă-mă şi dute. Fă ce-oi vrea că eu m-am săturat de tine că de mere pădureţe.

Cucoana

1

Scena 5 Mamă. hăi! Şe-i mă. hăi! Şe-i mă. Aşa-am să fac data viatoare. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la brâu. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la pălărie? Bini. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. mamă. Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. Scena 6 Mamă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l legi şi tu cu o funie şi să-l târăşti după tine? Bini. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la brâu? Bini. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. mamă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai s-o pui p-o farfurie şi s-o bagi în cămară? Bini. Aşa-am să fac data viatoare. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o bucată de slană. Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. Şi ce-ai făcut cu ea? Am pus-o p-o farfurie şi am bagat-o în cămară. Scena 4 Mamă. cum m-ai învăţat mata. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. hăi! Şe-i mă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o vacă. Şi ce-ai făcut cu el? L-am aruncat în carul cu fân. mamă. hăi! Şe-i mă.Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Scena I Mamă. hăi! Şe-i mă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un topor. mamă. Şi ce-ai făcut cu ea? Am legat-o c-o funie şi am târât-o după mine. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un ac. Aşa-am să fac data viatoare. mamă. Scena 3 Mamă. hăi! Şe-i mă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un căţăl. 2 . Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-i pui un căpăstru pă cap şi s-o bagi în grajd. cum m-ai învăţat mata. să-i pui o mână de fân sub bot? Bini. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la pălărie. Scena 2 Mamă.

Miţo? De vacă. Ce coincidenţă! Tu bine. Ziţo. Miţo? La piaţă. Ce coincidenţă! Tu piaţă. Miţo? Carne.Mama Ion mama Ion Şi şe s-o dat? Mi-o dat-o pe ea. Şi ce-ai făcut cu ea? I-am pus un capastru pa cap şi am bagat-o în grajd şi i-am pus o mana de fan sub bot. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu vacă. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu carne... Mama Ma… da’ prost mai eşti! Hai să luam fata şi s-o bagam în casa s-o tratam omeneste. Ziţa Miţa Ziţa Ce faci Miţo? Bine. eu piaţă! Şi ce să iei de la piaţă. eu bine! Şi un’te duci. cum m-ai învăţat mata. eu vacă! Miţa Ziţa Miţa Ziţa 3 . eu carne! Şi ce fel de carne. Ziţo.

era cam proastă. Aoleu (plânge) Se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele Arză-o-ar focul de mâţa netrebnică. aoleu!. când a fost. care eşti? Cin să fie maică? Noi. cât ii el lipsă. fată. altfel de ce? Văleu. (soacra sforaie) Ai adorMiţ? Frumosule! Eşti leit maică-ta. Aşadar.. hăi. Ca de mort 4 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Scena 2 Ion (întrand) Nevasta . Ei şi? De s-ar sui mâţa o să-l trântească drept în capul copilului.Povestea prostiei omeneşti. (începe să se văicărească) Aoleu. Ia. Aici e tocma bine. nici una mai isteaţă decât alta şi. maică. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. Scârţâitul uşii. să duce ca să aiba de unde veni. Dragul mamii. Asta cam aşa-i. Îl văd. Nu pi cuptior că o trezeşti pe mămuca. şi matale… Hai nu te mai hlizi. dacă n-ar fi fost. de ce-o deschis-o? Ca să iasă afară. frumuşelu’. Puiu’ mamii. da ce om sucit şi barbatul ăsta al tău! Vini ca să să ducă. Am să-ţi pun o cordică roşe. să nu-ţi fie di diochi! Ptiu. Da ce-i? ce-ai fată? Mamă. omul nostru iese pe afară după treburi. I bini. Ei. De unde-ai mai apărut? Zât.) Da ce v-a găsit? V-am lasat durmind şi vă găsesc plângând şi bocind ca de mort. nu s-ar povesti. într-una din zile. dragul (plânge) Nepoţelu maichii. în schimb. nici atâta. se vede treaba că a treZiţ-o pe soacră-sa. Şi tot el o închis-o. el. O deschis-o Ion. că bine zici. hop şi cu tine.. ce-i cu el? Copilul are să moară. copilaşul meu. Ai şi de ce. Da. fata mea. Nici că te poţi hodini aice la voi... Zât. ce treabă avea cu dânsa? (râzând) Cu cine? Cu uşa?.. Nevasta lui. Am să mă strădui că tare mai sunt ostenită. Cică era odată un om însurat. Către pisică).. Ţâcă şi cu mine (căscând) Ţâcă?! El o deschis uşa? Ei. (plag amandoua şi se vaicaresc. nani. Pe plită? Lângă oala de lapte? Vai de mine! Nici atâta. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Şi-are să mi-l omoare. de ce alta? Şi-apoi de ce a închis-o? S-o mai deschidă o dată când s-o întoarce. că. Destul te-ai trudit pe ziua de astăzi. (intra pisica. Aşa. că am auZiţ. ptiu. covrigeşte-te sub sobă. care dormea pe cuptor ziua în amiaza mare. Acu. copilul. zât. mamă... Vai de mine şi de mine. Să creşti mare şi voinic. Eu zic pruncului un cânticel şi să vedem care adoarme mai rapede. Aa. Actul I Povestitorul A fost odată. care avea copil de ţâţă. da dacă. amândouă leneşe… care mai de care. (scârţâie uşa). mata ori Ţâcă? Nani. hii. De ce? Cum? Drobul Care drob? Cel de sare de pe horn. Cată să aţipeşti măcar o lecuţă.

apăi. cred ca ai dreptate. din cadru) Actul II Întra un om cu o banita în brate. dacă ţipă de-mi ţiuie urechile? Pai. Ion Auzi. şi dacă oi mai afla altii şi mai dihai.. femeie. nevastă? Al nostru Pai. dar. Omu cu baniţa Ei. eu sus pe cuptior. Ion Ei lasa.. da’ cuptiorul ceri lemne sparte. îmi pare mie că rău cu rău. pacatele mele cele multe şi cele grele. care alearga de colo colo să care soarele în casa. cum iti spun. are să trântească drobul cel de sare... Ion Sparge o bucata uite-atata de parete şi soarele o întra inauntru singur. Şi eu lângă vatră. da’ mai rău fără rău. cum să duce. cu ce gand tot alergi cu dansa tot în brate? Omu cu baniţa Pai. m-oi mai întoarce acasa.. Omu cu baniţa Pai de dimineata... of. cum de nu? Numai pe mine să ma ierti ca nu te primesc cum s-ar cuveni. ma tot chinuiesc să car pocitul asta de soare în bordei. Ion Bună ziua. Şi are să moară. cum să moară? Cum să moară.. si?. (Ies amandoua. iar de nu. Să mergem în ocolul vitelor. usor de zis: nu-ti face griji. 5 .. ca să am lumina.. pe sară cini mulge vaca? Cine-o da boabe la orătănii? Ei.Soacra Ion Nevasta Soacra Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Soacra Nevasta Ion Scena 3 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Ca de mort Păi de ce? Atâta i-o fost dat.. De-abia o venit şi-amu să duciii. de ce? Ion Ia-l omule de coada.. numi vad capul de treaba... fată. atâtica. Of. Drept în capul copilului. bade... Marturisesc ca nu prea.. da.. Omu cu baniţa Mai să fie! Da. nu-ti face griji.. cu banita în colo si-n coace. că nu-nţeleg o vorbă. topor. şi nici ca pot. Ion Cu banita asta? Omu cu baniţa Cu banita. Ion Oooo... Mi-e c-o să trebuiască s-alungăm mâţa asta mămucă.. asta era.. câtă vreme bărbatu-tu se preumblă teleleu. şi eu care m-am ostenit ziulica întreaga. pot să ma hodinesc şi eu o leaca pe prispa aiasta? Omu cu baniţa Pai poti. mulţi proşti am mai văzut eu în viaţa mea. Nu eşti sănătoasă! Are să-l trântească. Omu cu baniţa Asa. Întra şi Ion şi cere permisiunea să se aseze. Vai de mine şi de mine. Ei. Potoliţi-vă. Şi noi rămânem de izbelişte. (pleaca lasand femeile bocind în surdina) Mă duc în toată lumea.... topor n-ai la-ndemana? Omu cu baniţa Ba da. ba! aşa să stiţi. nu să vede? Ion Nu.. Ion s-o şi dus. Omu cu baniţa Multamesc dumitale. hăi.. aşa bine. Da... Cine-o murit? Copchilu’ (incepe să plaga şi copilul) Care copchil.. dar de-ai sti dumneata ca de dimineata ma chinui tot asa. Copchilu.. Ion De fapt.. va să zica? Da... Plita asemenea. cine ştie pe unde.. Şi la toate astea numa noi. Nu te sinchisi. cum să duce. dar ca voi nici că. Şi să tăiem nişte vreascuri. Dacă s-a sui mâţa pe horn. Da’. saracu.

Vecina Adicăte la. Da’ parcă mai bine acasa la ai mei. de drobul cel de sare. Ce crezi dumneata? Vecina Ce-o fi păţit. am cum să n-am. amu. că bini m-ai mai învăţat. când îmi aduc aminte de unele şi de altele.. Şi-adineauri. la ce-ţi trebui sacu? Ion Ia uite colea. Da.. de s-o scoborât de pe cuptior? Vecinul Păi ce să păţească?! Mai nimica. iesind) Deci.. Tii! şi cumătra Mărioara.Ion Omu cu baniţa (Razand) Ei cu bine şi cu sanatate. asa cum or fi ei. mai om bun. cu ţăpoiul ăsta. Actul IV Întră in scenă nevasta măturând. Vecina E.(iese) (uimit) Cu bine (pentru sine. Să-ţi dea Dumnezău sănătate şi noroc în viaţă. oh. Omu cu ţăpoiu Tii. sprijiniţi pe gard se uită în ograda vecină cum cele doua femei trebăluiesc. Da ce faci aicea. prostia nu-i de-un fel.. Întră şi Ion cântând înşi dă căciula pe spate si-l întreaba pe om ce face. după cele văzute ieri şi astăzi. Ion Da. ce să mai zâc şi eu? S-ar putea ca întâmplarea aiasta să le fi fost de folos şi lor şi 6 . Smărăndiţa mătură ograda. colea. la dânşii. sa punem nucile astea în el şi acu’ hai cu ele-n pod. da cu ci vrei să le urci? Omu cu ţăpoiu Ia. Ion Măi omule. Nu pentru aburcat nucili în pod. Ţăpoiul îi doar pentru paie şi fân. Ion Bună ziua. iar Ion gânditor işi aminteşte de casă) Ion După câte-mi dau seama.. Ca tot gospodarul la casa lui... Da’. Acuma înclin sa le dau dreptate şi alor mei de-acasă. Ion Dute degrabă de-l adu. trece şi soacra fuga cu doniţele să ia apă. Iaca. pe dânsul nu-l căinezi. Să prăşască un răzor Parcă nu prea are spor Mai degrabă-n bătăturâ Ca să dea mereu din gurâ. Ia vino-ncoace.. bade. să zvârle nucile în pod cu ţăpoiul.. Vecinul . măi. cu doniţa la vale. ce ţi s-o mai năzărit? Vecinul E lucru mare Vecina Ei. si. Auzi. hăi. Corul Harnică-i nevasta me Harnică si nu prea pre Păi dimineaţa binişor Se dă jos di pi cuptior Păi şi pe-o laiţă să aşează Să mai doarmă pân’deamiază După masă ar munci.. măi! Vecina Ei.. îmi vini să-mi iau lumea-n cap. Omu cu ţăpoiu Iaca acusica. o hrănit păsările. care încearcă să arunce nişte nuci în pod. ce-i? Vecinul Tu vezi ce văd eu? Vecina Unde? Vecinul Colea peste gard. Da’ nu cini ştii ci.. (omul pleacă cu sacul la spinare. iau toporul de coada.. Atâta doar ca Ion le-a lăsat şi s-o dus de răul lor prin lume.. bre? Omu cu ţăpoiu Ia-n ma ostenesc de vreo două zili să urc nucili astea in pod. sac nai? Omu cu ţăpoiu Ba. (omul fuge si revine cu un sac pe care i-l da lui Ion). măi... Vecinul La dânşii. Vecina Chiar aşa? Săracile femei Vecinul Da. Vecinii din curtea lor.Corul cântă. măi omule... Ei ce zici? Vecina Ei minunăţia lumii.. c-a făcut ce-o făcut de prostia şi de lenea lor?. Vecinul Măi femeie. Actul III Întra un om cu o furca în mână.

Ţăran 3 Să tot trăieşti. asta n-am auzit. Cucoana Oameni buni. Leneşul Da’ muieţi-s posmagii? Cucoana Ce-a zis? Ţăran 4 Ce să zică. dar aista-i un leneş care nu credem să mai fi având păreche în lume şi-l ducem la spânzurătoare ca să curăţim satul de un trândav. ce spune cucoana. Să-şi puie cineva obrazul pentru tine sâşi să te hrănească ca pe-un trântor. milostivă cucoană. nici bucătura din gură nu şi-o mesteca. Vedeţi bine că nu-l ducem noi la spânzurătoare numai aşa. păcat de el sărmanul să moară ca un câne fară de lege. pentru împrejurări grele. cu bunătatea dumi-sale îţi dă adăpost şi posmagi. făceţi.. cine-a zis că boii ară şi caii mănâncă. şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare. dă răspuns cucoanii. Şi-l duceţi la vreo doftoroaie undeva. da. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus poveste-aşa. să-i luăm năravul. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi. se vede că omul cel din car e bolnav. ori aşa. Aşa era pe vremea aceea. văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului. ducând un al şaselea pe sus Povestitorul Cică era odată. Povestea unui om lenes În scenă intră 5 ţărani. luându-te sub aripa dumisale. Să ierte cinstita. leneşule! Te prinzi să-nmoi posmagii singur. (ţăranii se opresc şi lasă pe leneş jos) Taran 1 Ba nu. Doamne. dar. de flori de cuc. ducând pe leneş) Povestitorul Iar sătenii duc pe leneş la spânzurătoare şi-i fac felul. De leneş de era. cum v-a lumina Dumnezeu. Şi iaca aşa au scăpat sătenii de leneş. într-un sat. fereşte! A mânca la posmagi. hotărâ să-l spânzure pentru a nu mai da pildă şi altora.. iar cucoana. tot de noroc să se mai plangă cineva. Bine-a mai zis. hai. Ţăran 2 Iaca. mă. Mare minune-i ş-asta. Şi satul. peste ce noroc ai dat. că doar ştiu că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentru o bucăţică de pâne. cucoană. să nu mai mori. Prostia omeneasca 7 . că suntem datori a ne ajuta unii pe alţii. întreabă că muieţi-s posmagii! Cucoana Vai de mine şi de mine! Încă. dar şi leneşul de săteni. Că te-a pune la coteţ într-un hambar plin cu posmagi. aşa. sărmanul. bată-te întunericul să te bată! Urâciunea oamenilor! Sai degrabă din car şi mulţămeşte cucoanei că te-a scăpat de la moarte şi-ai dat peste belşug. (din direcţia opusă intră în scenă cucoana) Cucoana.. Noi gândeam să-ţi dăm săpun şi frânghie. Că n-are vreme de stat la vorbă cu noi.. dacă le dă mâna şi-i ţine cureaua.lui. Mai poftească şi alţi leneşi de-acuma în satul acela. Cucoana Alei! Oameni buni. Şi aşa se aleg vreo câţiva oameni din sat şi se duc la casa leneşului. milostivă cucoană? ia. Cum chitiţi? Un sat întreg n-ar fi pus oare mână de la mână ca să poată face oare dintr-însul ceva? Da’ ai pe cine ajuta? Doar lenea-i împărăteasă mare. Cucoana Oameni buni. (intră săteni dintr-o parte a sceneii) Pe drum se întâlnesc ei cu o cucoană. ori aşa. văzând în carul cel cu boi un om ce semăna a fi bolnav. Da el nu poate să şi-i înmoaie? Ţăran 1 Auzi. Ia. Taran 1 I-auzi. îl umflă pe sus. un om grozav de leneş. leneşule. întrebă cu milă pe cei doi ţărani. degeaba mai vroiţi a strica orzul pe gâşte. ş-a trăi pe lângă casa mea. Ţăran 3 Hai. dumneavoastră faţă. ori ba? Leneşul Ba! Ţăran 5 Bunătatea dumneavoastră. Ţăran 4 Da. îl pun într-un car cu boi ca pe un butuc nesimţitor. Mai bine buceţi-l la mine la moşie. Toţi ţăranii Hai la spanzurătoare! (ies cu toţii. să se caute.

zise gazda. ce-ţi este?! — Mamă. Nevasta lui. fără să-şi ieie ziua bună. ce trudă! zise drumeţul. în casă. Omul de gazdă. fără să ştie unde se duce. într-una sin zile. spre a scoate carul.. că bine zici. ca fiecare om. zise drumeţul în sine şi plecă. în toată întregimea lui. începură a-l boci amândouă. om bun! — Mulţămesc duMiţale. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa.. zise cu mirare: — Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea. Întru una din zile. după ce le ascultă. — Ie-l de coadă. prietene! — Da' ce faci aici? — Ia. nici una mai isteata decat alta si. fiind rotar. N-ai vrun topor la îndămână? — Ba am. şi tot aşa făcea. duc în lumea toată! Şi deoiu găŞi mai proşti decât voi. când a fost. om bun. o întrebă cu spaimă: — Ce ai. apoi îl legănă şi-l dezmerdă. După ce-l adormi. copilaşul meu!" Mama ei. sparge ici. mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu.. zise: — Bună ziua. (scartaie usa).. căci era iarnă. de clocotea casa. Asadar. cuprinsă de spaimă. zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi. peste câtva timp ajunse într-un sat şi. Scartaitul usii. are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare! — Vai de mine şi de mine. om bun. iar de nu. nebunelor? Atunci ele. de parcă le legase cineva. ca nişte smintite. Pe când se sluţeau ele. care torcea după horn. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui.. îşi lucrase un car şi-l înjghebase. cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate. ieşi din casă. şi nici că-l pot. omul nostru iese de-acasă după trebi. îl punea iar cu gura la soare. după ce-şi scăldă copilul. pe urmă iar ieşea.. trăgea de proţap cu toată puterea. şi lumina soarelui întră în bordeiu. în schimb. amandoua lenese… care mai de care. care avea copil de ţâţă. omul nostrum iese pe afara după treburi. Mă. Cică era odată un om însurat. din întâmplare. 8 . — Ce este ? Ce v-au găsit. Aşa zicând. se opri la casa unui om.Omul. cum vă spun. Acu. începură a-şi şterge lacrămile şi a-i poveşti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată. Rotarul voia acum să taie uşorii. îl înfăşă şi-i dete ţâţă. dar ca voi n-am mai văzut. i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare. dacă n-ar fi fost. Şi? — De s-a sui mâţa. Drumeţul nostru. — Mare minune. sărind fără sine. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi. eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul. zise gazda. se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele! Şi. şi plecă supărat şi amărât ca vai de om! Şi mergând el bezmetic. era cam proastă.. se vede treaba ca a treZiţ-o pe soacra-sa. ca să am lumină. numai iaca şi tatăl copilului întră pe uşă. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. m-oiu mai întoarce acasă. viindu-şi puţin în sine. voind să-l scoată afară. ba. oprindu-se într-un loc. mamă! Copilul meu are să moară! — Când şi cum? — Iată cum. Îndată făcu aşa. ş-acum. flămând şi năcăjit ca vai de el. nu s-ar poveşti. după o bucată de vreme. şi soarele va întra singur înlăuntru. fata mea. nedumerit. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd. Nevasta lui. până ce-l adormi. — Foarte mulţămesc.A fost odată. dar carul nu ieşea. stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu. "Încă un tont".. oftă din greu. Şi mergând el tot înainte. bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului. — Bre. apoi răpede-l înşfăca şi întra cu dânsul într-un bordeiu. să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc. că. îl puse în albie lângă sobă. draga mamei.

dar ce vrei să faci? — Ce să fac. — Da' ce te frămânţi aşa. ţăpoiul e pentru paie şi fân. om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca! Aşa. până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. habar n-are ţăpoiul de scârbă. la fân. Ai un oboroc? — Da' cum să n-am?! — Pune nucile într-însul. voia să arunce nişte nuci din tindă în pod. — Ia. drumeţul nostru. ce să vadă! Un om. Vaca răgea cumplit. — Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.. şi treaba se făcu îndată. şi el nu mai putea de ostenit. pe iastă şură.De aici. ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod.. bată-l scârba să-l bată. măntrebi? Da' nu vezi? — Ba văd. — Stai puţin. "Din ce în ce dau peste dobitoci"... Ş-am încălecat pe-o roată. nu-i nici de-o treabă. făcându-şi cruce. merse tot înainte.. Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă. zise drumeţul în sine. — Mă omule! zise drumeţul. hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus. Un om legase o vacă cu funia de gât şi. pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. ci plecă. suindu-se pe-o şură. Apoi. mai numărând un nătărău. cu-n ţăpoiu în mână. o mare minciună!! 9 . zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn. să mănânce fân. mai numărând şi alt neghiob. Omul ascultă. mirându-se şi de această mare prostie. oameni buni.. ş-am spus povestea aşa. şi v-am spus.. om bun? — Ia. Ş-am încălecat pe-o şa. trăgea din răsputeri de funie. — Bine m-ai învăţat. nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma. să urce vaca pe şură. şi ţăpoiul ista. Drumeţul nu zăbovi nici aici mult. — Că degeaba te trudeşti.. iar nu pentru nuci. să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură. că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă! — Da' nu s-a irosi?. dar să cari soarele în casă cu oborocul. n-am mai gândit!" Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi. drumeţul nostru. Ş-am încălecat pe-o căpşună. de aici merse mai departe. ş-am spus-o toată. Acolo. vreu să zvârl nişte nuci în pod. creştine. până ce ajunse iară la o casă. numai nu pricep. unde avea aruncat oleacă de fân.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->