Scenete si Prostia omeneasca Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana

Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi pălăria. Ce-i cucoană? S-a spart farfuria? Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Mi-ai făcut pantofii? Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii. Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi sandalele. Ai, cucoană, nu-s gata sarmalele. Văleu, ce mă fac eu cu tine? Pleacă de aici să nu te mai văd. Ioană! Hăi, cucoană! Ia vin până’ncoa. Da, cucoană. Ia bine aminte la ce ţi-oi spune. Da Cască bine urechile şi ascultă-mă. Da, cucoană. Fii atentă! Ia colea banii ăştia Simbria mea, cucoană? Săru’mâna, cucoană. Nu, toanto, să te duci la farmacie. Da, cum fac, cucoană? Of, că nimic nu ştii. Nimic, cucoană. Fii atentă aici. Ieşi din curte şi o apuci la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga. Mergi ce mergi până dai o piatră. Ai grijă să nu dai peste piatră şi să te împiedici, să cazi şi să-ţi rupi nasul, că nu ştiu ce-ţi fac. Ai înţeles? Da cucoană. După piatră o iei la dreapta şi apoi la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga şi mergi iar până dai de un pod. Ai grijă să nu care cumva să te apleci peste el să cazi în apă să te murezi ca nu ştiu ce iţi fac. Ai înţeles? Da, cucoană Apoi o iai iar la stânga, la dreapta, la stânga, la dreapta şi dai peste o farmacie. Apeşi pe buton. Iese farmacista şi-i ceri o seringă şi un kg de bomboane. Ai înţeles? Da, cucoană. Ia repetă după mine ce am zis. Păi, ies din curte şi o iau la… La stânga, idioato. Aşa, cucoană. O iau la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o piatră. Am grija să dau peste ea să cad să îmi rup bine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana când ajung acasa. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau peste un pod. Am grijă să cad peste el să mă murez bine că altfel mă murează cucoana, când oi veni acasă. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o farmacie. Apăs pe farmacista şi iese butonul şi-i cer un kilogram de seringi şi o bomboana. Am spus bine cucoană? Lasă-mă şi dute. Fă ce-oi vrea că eu m-am săturat de tine că de mere pădureţe.

Cucoana

1

mamă. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la brâu. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. să-i pui o mână de fân sub bot? Bini. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-i pui un căpăstru pă cap şi s-o bagi în grajd.Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Scena I Mamă. cum m-ai învăţat mata. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Scena 4 Mamă. mamă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o bucată de slană. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l legi şi tu cu o funie şi să-l târăşti după tine? Bini. hăi! Şe-i mă. hăi! Şe-i mă. hăi! Şe-i mă. 2 . Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. Şi ce-ai făcut cu ea? Am legat-o c-o funie şi am târât-o după mine. Scena 6 Mamă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o vacă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai s-o pui p-o farfurie şi s-o bagi în cămară? Bini. hăi! Şe-i mă. mamă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la pălărie? Bini. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un topor. Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. Aşa-am să fac data viatoare. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un căţăl. Şi ce-ai făcut cu el? L-am aruncat în carul cu fân. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Aşa-am să fac data viatoare. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la brâu? Bini. cum m-ai învăţat mata. mamă. Scena 5 Mamă. Şi ce-ai făcut cu ea? Am pus-o p-o farfurie şi am bagat-o în cămară. hăi! Şe-i mă. Scena 2 Mamă. Scena 3 Mamă. hăi! Şe-i mă. Aşa-am să fac data viatoare. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la pălărie. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un ac. mamă.

Miţo? De vacă. Şi ce-ai făcut cu ea? I-am pus un capastru pa cap şi am bagat-o în grajd şi i-am pus o mana de fan sub bot. eu vacă! Miţa Ziţa Miţa Ziţa 3 . Ziţo… Ce coincidenţă! Tu carne. Ziţo. Mama Ma… da’ prost mai eşti! Hai să luam fata şi s-o bagam în casa s-o tratam omeneste. Ce coincidenţă! Tu piaţă. Ziţo. Miţo? Carne.. eu bine! Şi un’te duci. cum m-ai învăţat mata.. eu piaţă! Şi ce să iei de la piaţă.Mama Ion mama Ion Şi şe s-o dat? Mi-o dat-o pe ea. eu carne! Şi ce fel de carne. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu vacă. Ziţa Miţa Ziţa Ce faci Miţo? Bine. Miţo? La piaţă. Ce coincidenţă! Tu bine.

că. Şi-are să mi-l omoare. Da. Aoleu (plânge) Se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele Arză-o-ar focul de mâţa netrebnică. nu s-ar povesti. maică. de ce-o deschis-o? Ca să iasă afară. se vede treaba că a treZiţ-o pe soacră-sa. zât. covrigeşte-te sub sobă. da ce om sucit şi barbatul ăsta al tău! Vini ca să să ducă.. hii. Aşadar. Am să mă strădui că tare mai sunt ostenită. omul nostru iese pe afară după treburi. Cică era odată un om însurat. hăi. Acu. Nu pi cuptior că o trezeşti pe mămuca. de ce alta? Şi-apoi de ce a închis-o? S-o mai deschidă o dată când s-o întoarce. că am auZiţ. Da ce-i? ce-ai fată? Mamă. când a fost. frumuşelu’. aoleu!.. Aa. Zât. el. (scârţâie uşa).. Îl văd. Şi tot el o închis-o. Pe plită? Lângă oala de lapte? Vai de mine! Nici atâta. fata mea. da dacă. care avea copil de ţâţă. dacă n-ar fi fost. (plag amandoua şi se vaicaresc. Am să-ţi pun o cordică roşe. Către pisică). (soacra sforaie) Ai adorMiţ? Frumosule! Eşti leit maică-ta... Ai şi de ce. Cată să aţipeşti măcar o lecuţă. nici una mai isteaţă decât alta şi. Asta cam aşa-i.. Nici că te poţi hodini aice la voi.) Da ce v-a găsit? V-am lasat durmind şi vă găsesc plângând şi bocind ca de mort. Aşa. că bine zici. să duce ca să aiba de unde veni. Actul I Povestitorul A fost odată. Ei şi? De s-ar sui mâţa o să-l trântească drept în capul copilului.Povestea prostiei omeneşti. Ţâcă şi cu mine (căscând) Ţâcă?! El o deschis uşa? Ei. nani. Ei. era cam proastă. I bini. cât ii el lipsă. Aici e tocma bine. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. fată. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa.. Eu zic pruncului un cânticel şi să vedem care adoarme mai rapede. amândouă leneşe… care mai de care. mata ori Ţâcă? Nani. care eşti? Cin să fie maică? Noi. într-una din zile. Dragul mamii. dragul (plânge) Nepoţelu maichii. Destul te-ai trudit pe ziua de astăzi. hop şi cu tine. ce-i cu el? Copilul are să moară. De ce? Cum? Drobul Care drob? Cel de sare de pe horn. nici atâta. ce treabă avea cu dânsa? (râzând) Cu cine? Cu uşa?. copilaşul meu. mamă. în schimb. care dormea pe cuptor ziua în amiaza mare. Vai de mine şi de mine. Ca de mort 4 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Scena 2 Ion (întrand) Nevasta . Scârţâitul uşii. O deschis-o Ion. Nevasta lui.. (intra pisica. altfel de ce? Văleu. Puiu’ mamii. (începe să se văicărească) Aoleu. ptiu. Ia. Să creşti mare şi voinic. De unde-ai mai apărut? Zât. copilul. şi matale… Hai nu te mai hlizi. să nu-ţi fie di diochi! Ptiu.

. asta era.. şi eu care m-am ostenit ziulica întreaga.. Şi la toate astea numa noi..Soacra Ion Nevasta Soacra Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Soacra Nevasta Ion Scena 3 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Ca de mort Păi de ce? Atâta i-o fost dat. Ei. Şi să tăiem nişte vreascuri.. (Ies amandoua. cum de nu? Numai pe mine să ma ierti ca nu te primesc cum s-ar cuveni. atâtica.. cum iti spun. are să trântească drobul cel de sare... Întra şi Ion şi cere permisiunea să se aseze. of. Plita asemenea. topor.. îmi pare mie că rău cu rău. Vai de mine şi de mine. usor de zis: nu-ti face griji. Nu te sinchisi... care alearga de colo colo să care soarele în casa. apăi.. Marturisesc ca nu prea.. De-abia o venit şi-amu să duciii. Ion Cu banita asta? Omu cu baniţa Cu banita. pe sară cini mulge vaca? Cine-o da boabe la orătănii? Ei.. fată. nu-ti face griji. Drept în capul copilului. mulţi proşti am mai văzut eu în viaţa mea. cum să duce.. numi vad capul de treaba. Mi-e c-o să trebuiască s-alungăm mâţa asta mămucă. (pleaca lasand femeile bocind în surdina) Mă duc în toată lumea. Cine-o murit? Copchilu’ (incepe să plaga şi copilul) Care copchil... Ion Bună ziua. Omu cu baniţa Ei.. cu banita în colo si-n coace.. Şi are să moară. şi dacă oi mai afla altii şi mai dihai.. Omu cu baniţa Multamesc dumitale. eu sus pe cuptior. că nu-nţeleg o vorbă. Nu eşti sănătoasă! Are să-l trântească. si?. nevastă? Al nostru Pai. Dacă s-a sui mâţa pe horn. pacatele mele cele multe şi cele grele. cum să moară? Cum să moară. iar de nu... bade.. Omu cu baniţa Pai de dimineata... da.. dar de-ai sti dumneata ca de dimineata ma chinui tot asa.. Omu cu baniţa Asa. saracu. Ion Auzi. Ion Sparge o bucata uite-atata de parete şi soarele o întra inauntru singur. Şi eu lângă vatră. cine ştie pe unde.. Omu cu baniţa Mai să fie! Da. m-oi mai întoarce acasa. dacă ţipă de-mi ţiuie urechile? Pai. ba! aşa să stiţi. Ion Ei lasa.. dar ca voi nici că. da’ cuptiorul ceri lemne sparte. da’ mai rău fără rău. ma tot chinuiesc să car pocitul asta de soare în bordei. Of. Şi noi rămânem de izbelişte. aşa bine. Potoliţi-vă. Ion s-o şi dus. cu ce gand tot alergi cu dansa tot în brate? Omu cu baniţa Pai. de ce? Ion Ia-l omule de coada. ca să am lumina. topor n-ai la-ndemana? Omu cu baniţa Ba da. din cadru) Actul II Întra un om cu o banita în brate... femeie. hăi. nu să vede? Ion Nu. Ion De fapt. cum să duce... câtă vreme bărbatu-tu se preumblă teleleu. şi nici ca pot. Copchilu. cred ca ai dreptate... Da. Da’. dar. va să zica? Da. 5 . Să mergem în ocolul vitelor. Ion Oooo.. pot să ma hodinesc şi eu o leaca pe prispa aiasta? Omu cu baniţa Pai poti.

Smărăndiţa mătură ograda. când îmi aduc aminte de unele şi de altele. ce-i? Vecinul Tu vezi ce văd eu? Vecina Unde? Vecinul Colea peste gard. hăi. după cele văzute ieri şi astăzi.(iese) (uimit) Cu bine (pentru sine.Corul cântă. Vecinul . Iaca. Ţăpoiul îi doar pentru paie şi fân. si. Tii! şi cumătra Mărioara. Vecinul La dânşii. măi! Vecina Ei. Vecinii din curtea lor. Acuma înclin sa le dau dreptate şi alor mei de-acasă. bre? Omu cu ţăpoiu Ia-n ma ostenesc de vreo două zili să urc nucili astea in pod.... ce ţi s-o mai năzărit? Vecinul E lucru mare Vecina Ei. Actul III Întra un om cu o furca în mână. asa cum or fi ei. Ion Dute degrabă de-l adu. prostia nu-i de-un fel. îmi vini să-mi iau lumea-n cap. Vecinul Măi femeie.. Corul Harnică-i nevasta me Harnică si nu prea pre Păi dimineaţa binişor Se dă jos di pi cuptior Păi şi pe-o laiţă să aşează Să mai doarmă pân’deamiază După masă ar munci. sprijiniţi pe gard se uită în ograda vecină cum cele doua femei trebăluiesc. Să-ţi dea Dumnezău sănătate şi noroc în viaţă. Vecina E. măi. iau toporul de coada. da cu ci vrei să le urci? Omu cu ţăpoiu Ia. Să prăşască un răzor Parcă nu prea are spor Mai degrabă-n bătăturâ Ca să dea mereu din gurâ.. cu ţăpoiul ăsta. am cum să n-am. Da’ parcă mai bine acasa la ai mei. Ion Măi omule. trece şi soacra fuga cu doniţele să ia apă. Omu cu ţăpoiu Iaca acusica. cu doniţa la vale..Ion Omu cu baniţa (Razand) Ei cu bine şi cu sanatate.. amu. sa punem nucile astea în el şi acu’ hai cu ele-n pod. (omul fuge si revine cu un sac pe care i-l da lui Ion). Ion Da. colea. c-a făcut ce-o făcut de prostia şi de lenea lor?. Atâta doar ca Ion le-a lăsat şi s-o dus de răul lor prin lume. că bini m-ai mai învăţat. Vecina Chiar aşa? Săracile femei Vecinul Da.. Şi-adineauri. la dânşii... (omul pleacă cu sacul la spinare. o hrănit păsările... Vecina Adicăte la. pe dânsul nu-l căinezi. sac nai? Omu cu ţăpoiu Ba. să zvârle nucile în pod cu ţăpoiul. Ei ce zici? Vecina Ei minunăţia lumii. Ion Bună ziua. Nu pentru aburcat nucili în pod. care încearcă să arunce nişte nuci în pod. bade. ce să mai zâc şi eu? S-ar putea ca întâmplarea aiasta să le fi fost de folos şi lor şi 6 . Da. de s-o scoborât de pe cuptior? Vecinul Păi ce să păţească?! Mai nimica. Ia vino-ncoace. Da’ nu cini ştii ci.. măi omule. de drobul cel de sare.. iesind) Deci. Ca tot gospodarul la casa lui. măi.. Auzi. iar Ion gânditor işi aminteşte de casă) Ion După câte-mi dau seama. Ce crezi dumneata? Vecina Ce-o fi păţit. mai om bun... Da’.. Omu cu ţăpoiu Tii. Da ce faci aicea. Actul IV Întră in scenă nevasta măturând. oh. Întră şi Ion cântând înşi dă căciula pe spate si-l întreaba pe om ce face.. la ce-ţi trebui sacu? Ion Ia uite colea.

că suntem datori a ne ajuta unii pe alţii. Bine-a mai zis. fereşte! A mânca la posmagi. ducând un al şaselea pe sus Povestitorul Cică era odată. Ia. Cucoana Oameni buni. milostivă cucoană? ia. cum v-a lumina Dumnezeu. iar cucoana. nici bucătura din gură nu şi-o mesteca. dă răspuns cucoanii. milostivă cucoană. Ţăran 2 Iaca. asta n-am auzit. văzând în carul cel cu boi un om ce semăna a fi bolnav. Povestea unui om lenes În scenă intră 5 ţărani. Toţi ţăranii Hai la spanzurătoare! (ies cu toţii. aşa. ce spune cucoana. dar aista-i un leneş care nu credem să mai fi având păreche în lume şi-l ducem la spânzurătoare ca să curăţim satul de un trândav. Mai bine buceţi-l la mine la moşie. de flori de cuc. ori aşa. Vedeţi bine că nu-l ducem noi la spânzurătoare numai aşa. cucoană. mă. Să-şi puie cineva obrazul pentru tine sâşi să te hrănească ca pe-un trântor. să-i luăm năravul. Că te-a pune la coteţ într-un hambar plin cu posmagi. Că n-are vreme de stat la vorbă cu noi. dumneavoastră faţă. Cucoana Alei! Oameni buni. peste ce noroc ai dat. (intră săteni dintr-o parte a sceneii) Pe drum se întâlnesc ei cu o cucoană. se vede că omul cel din car e bolnav. De leneş de era. Noi gândeam să-ţi dăm săpun şi frânghie. dar. Cum chitiţi? Un sat întreg n-ar fi pus oare mână de la mână ca să poată face oare dintr-însul ceva? Da’ ai pe cine ajuta? Doar lenea-i împărăteasă mare. şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare. Doamne. da. îl pun într-un car cu boi ca pe un butuc nesimţitor. să nu mai mori. cine-a zis că boii ară şi caii mănâncă.. degeaba mai vroiţi a strica orzul pe gâşte.lui. luându-te sub aripa dumisale. Mai poftească şi alţi leneşi de-acuma în satul acela. Şi-l duceţi la vreo doftoroaie undeva. Ţăran 4 Da. Aşa era pe vremea aceea. hotărâ să-l spânzure pentru a nu mai da pildă şi altora.. văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului. Să ierte cinstita. ori ba? Leneşul Ba! Ţăran 5 Bunătatea dumneavoastră. dacă le dă mâna şi-i ţine cureaua.. Mare minune-i ş-asta. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus poveste-aşa. dar şi leneşul de săteni. hai. Şi iaca aşa au scăpat sătenii de leneş. Ţăran 3 Să tot trăieşti. Cucoana Oameni buni. făceţi. Taran 1 I-auzi. (din direcţia opusă intră în scenă cucoana) Cucoana. Şi satul. (ţăranii se opresc şi lasă pe leneş jos) Taran 1 Ba nu. sărmanul. păcat de el sărmanul să moară ca un câne fară de lege. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi. un om grozav de leneş. leneşule! Te prinzi să-nmoi posmagii singur. întreabă că muieţi-s posmagii! Cucoana Vai de mine şi de mine! Încă. ş-a trăi pe lângă casa mea. pentru împrejurări grele. Da el nu poate să şi-i înmoaie? Ţăran 1 Auzi. tot de noroc să se mai plangă cineva. să se caute. Prostia omeneasca 7 . Leneşul Da’ muieţi-s posmagii? Cucoana Ce-a zis? Ţăran 4 Ce să zică. întrebă cu milă pe cei doi ţărani. că doar ştiu că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentru o bucăţică de pâne. bată-te întunericul să te bată! Urâciunea oamenilor! Sai degrabă din car şi mulţămeşte cucoanei că te-a scăpat de la moarte şi-ai dat peste belşug. Ţăran 3 Hai.. leneşule. îl umflă pe sus. într-un sat. cu bunătatea dumi-sale îţi dă adăpost şi posmagi. ducând pe leneş) Povestitorul Iar sătenii duc pe leneş la spânzurătoare şi-i fac felul. Şi aşa se aleg vreo câţiva oameni din sat şi se duc la casa leneşului. ori aşa.

peste câtva timp ajunse într-un sat şi. în toată întregimea lui. fiind rotar.. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. ca fiecare om. ce trudă! zise drumeţul. Asadar. pe urmă iar ieşea. om bun... Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui. Întru una din zile. oprindu-se într-un loc. se opri la casa unui om. oftă din greu. fata mea. Rotarul voia acum să taie uşorii. de parcă le legase cineva. se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele! Şi.. ce-ţi este?! — Mamă. dacă n-ar fi fost. de clocotea casa. dar ca voi n-am mai văzut. amandoua lenese… care mai de care. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. ca să am lumină. voind să-l scoată afară. eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul. Cică era odată un om însurat.. care avea copil de ţâţă. Scartaitul usii. şi plecă supărat şi amărât ca vai de om! Şi mergând el bezmetic.. — Ce este ? Ce v-au găsit. ş-acum. zise gazda. Omul de gazdă. are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare! — Vai de mine şi de mine. o întrebă cu spaimă: — Ce ai. ba. nebunelor? Atunci ele. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd. (scartaie usa). îl înfăşă şi-i dete ţâţă. Mă. Îndată făcu aşa. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare. omul nostrum iese pe afara după treburi. "Încă un tont". în casă. numai iaca şi tatăl copilului întră pe uşă. din întâmplare. care torcea după horn. bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului. când a fost. nici una mai isteata decat alta si. în schimb. Drumeţul nostru. ieşi din casă. Nevasta lui. om bun. stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu. mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu. După ce-l adormi. zise gazda. — Bre. fără să-şi ieie ziua bună. nedumerit. 8 . să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc. spre a scoate carul. flămând şi năcăjit ca vai de el.A fost odată.. nu s-ar poveşti. apoi îl legănă şi-l dezmerdă. dar carul nu ieşea. îşi lucrase un car şi-l înjghebase. draga mamei. Acu. mamă! Copilul meu are să moară! — Când şi cum? — Iată cum. şi nici că-l pot. cum vă spun. Şi mergând el tot înainte. îl punea iar cu gura la soare. m-oiu mai întoarce acasă. duc în lumea toată! Şi deoiu găŞi mai proşti decât voi. după ce le ascultă. cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate. după o bucată de vreme. — Ie-l de coadă. zise cu mirare: — Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea. om bun! — Mulţămesc duMiţale. omul nostru iese de-acasă după trebi. fără să ştie unde se duce. — Mare minune. N-ai vrun topor la îndămână? — Ba am. Pe când se sluţeau ele. şi soarele va întra singur înlăuntru. Şi? — De s-a sui mâţa. zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi. cuprinsă de spaimă. trăgea de proţap cu toată puterea. începură a-l boci amândouă. că bine zici. începură a-şi şterge lacrămile şi a-i poveşti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată. se vede treaba ca a treZiţ-o pe soacra-sa. Nevasta lui. viindu-şi puţin în sine. zise: — Bună ziua. îl puse în albie lângă sobă. prietene! — Da' ce faci aici? — Ia. zise drumeţul în sine şi plecă. iar de nu. apoi răpede-l înşfăca şi întra cu dânsul într-un bordeiu. sparge ici. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi. şi lumina soarelui întră în bordeiu. — Foarte mulţămesc. după ce-şi scăldă copilul. era cam proastă. într-una sin zile. Aşa zicând.Omul. şi tot aşa făcea.. sărind fără sine. copilaşul meu!" Mama ei. căci era iarnă. ca nişte smintite. că. până ce-l adormi.

cu-n ţăpoiu în mână. Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă. să mănânce fân. dar să cari soarele în casă cu oborocul. măntrebi? Da' nu vezi? — Ba văd. — Stai puţin. oameni buni. n-am mai gândit!" Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi.. pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. ş-am spus povestea aşa. Drumeţul nu zăbovi nici aici mult. până ce ajunse iară la o casă. nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma. trăgea din răsputeri de funie. — Ia.De aici.. — Mă omule! zise drumeţul. om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca! Aşa. ş-am spus-o toată. pe iastă şură... Ai un oboroc? — Da' cum să n-am?! — Pune nucile într-însul. "Din ce în ce dau peste dobitoci". — Da' ce te frămânţi aşa.. şi v-am spus. ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod. şi treaba se făcu îndată. făcându-şi cruce. zise drumeţul în sine. bată-l scârba să-l bată. hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus. merse tot înainte. nu-i nici de-o treabă. om bun? — Ia. şi el nu mai putea de ostenit.. unde avea aruncat oleacă de fân. ce să vadă! Un om. ci plecă. iar nu pentru nuci. drumeţul nostru. să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură. Un om legase o vacă cu funia de gât şi. de aici merse mai departe.. Acolo. Vaca răgea cumplit. Ş-am încălecat pe-o căpşună. că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă! — Da' nu s-a irosi?.. creştine. Ş-am încălecat pe-o roată. să urce vaca pe şură. zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn. — Că degeaba te trudeşti. vreu să zvârl nişte nuci în pod. şi ţăpoiul ista. — Bine m-ai învăţat. Ş-am încălecat pe-o şa. numai nu pricep. — Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină. o mare minciună!! 9 . voia să arunce nişte nuci din tindă în pod. Omul ascultă. până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. mai numărând un nătărău. la fân. suindu-se pe-o şură. mai numărând şi alt neghiob. Apoi. drumeţul nostru. dar ce vrei să faci? — Ce să fac. ţăpoiul e pentru paie şi fân. mirându-se şi de această mare prostie. habar n-are ţăpoiul de scârbă.