Scenete si Prostia omeneasca Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana

Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi pălăria. Ce-i cucoană? S-a spart farfuria? Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Mi-ai făcut pantofii? Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii. Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi sandalele. Ai, cucoană, nu-s gata sarmalele. Văleu, ce mă fac eu cu tine? Pleacă de aici să nu te mai văd. Ioană! Hăi, cucoană! Ia vin până’ncoa. Da, cucoană. Ia bine aminte la ce ţi-oi spune. Da Cască bine urechile şi ascultă-mă. Da, cucoană. Fii atentă! Ia colea banii ăştia Simbria mea, cucoană? Săru’mâna, cucoană. Nu, toanto, să te duci la farmacie. Da, cum fac, cucoană? Of, că nimic nu ştii. Nimic, cucoană. Fii atentă aici. Ieşi din curte şi o apuci la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga. Mergi ce mergi până dai o piatră. Ai grijă să nu dai peste piatră şi să te împiedici, să cazi şi să-ţi rupi nasul, că nu ştiu ce-ţi fac. Ai înţeles? Da cucoană. După piatră o iei la dreapta şi apoi la stânga, apoi la dreapta, la stânga, la dreapta şi iar la stânga şi mergi iar până dai de un pod. Ai grijă să nu care cumva să te apleci peste el să cazi în apă să te murezi ca nu ştiu ce iţi fac. Ai înţeles? Da, cucoană Apoi o iai iar la stânga, la dreapta, la stânga, la dreapta şi dai peste o farmacie. Apeşi pe buton. Iese farmacista şi-i ceri o seringă şi un kg de bomboane. Ai înţeles? Da, cucoană. Ia repetă după mine ce am zis. Păi, ies din curte şi o iau la… La stânga, idioato. Aşa, cucoană. O iau la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o piatră. Am grija să dau peste ea să cad să îmi rup bine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana când ajung acasa. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau peste un pod. Am grijă să cad peste el să mă murez bine că altfel mă murează cucoana, când oi veni acasă. Apoi o iau iar la strâmba, la drâmba, la strâmba, la drâmba şi dau de o farmacie. Apăs pe farmacista şi iese butonul şi-i cer un kilogram de seringi şi o bomboana. Am spus bine cucoană? Lasă-mă şi dute. Fă ce-oi vrea că eu m-am săturat de tine că de mere pădureţe.

Cucoana

1

Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai s-o pui p-o farfurie şi s-o bagi în cămară? Bini. Scena 5 Mamă. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. hăi! Şe-i mă. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. hăi! Şe-i mă. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la pălărie. Aşa-am să fac data viatoare. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un ac. Scena 4 Mamă.Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Scena I Mamă. Şi ce-ai făcut cu el? L-am pus la brâu. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l legi şi tu cu o funie şi să-l târăşti după tine? Bini. cum m-ai învăţat mata. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o bucată de slană. Scena 3 Mamă. Şi ce-ai făcut cu el? L-am aruncat în carul cu fân. Scena 2 Mamă. hăi! Şe-i mă. cum m-ai învăţat mata. hăi! Şe-i mă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la brâu? Bini. mamă. Şi ce-ai făcut cu ea? Am pus-o p-o farfurie şi am bagat-o în cămară. Şi şe s-o dat? Mi-o dat o vacă. să-i pui o mână de fân sub bot? Bini. Şe-i? Iar am fost la fata şeia. mamă. 2 . Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un topor. mamă. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la pălărie? Bini. hăi! Şe-i mă. Scena 6 Mamă. Şi şe s-o dat? Mi-o dat un căţăl. Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-i pui un căpăstru pă cap şi s-o bagi în grajd. hăi! Şe-i mă. Aşa-am să fac data viatoare. cum m-ai învăţat mata. Aşa-am să fac data viatoare. Aşa-am să fac data viatoare. mamă. Şi ce-ai făcut cu ea? Am legat-o c-o funie şi am târât-o după mine. mamă.

eu carne! Şi ce fel de carne. Ziţo. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu vacă. Miţo? La piaţă. Ziţa Miţa Ziţa Ce faci Miţo? Bine. eu vacă! Miţa Ziţa Miţa Ziţa 3 . Şi ce-ai făcut cu ea? I-am pus un capastru pa cap şi am bagat-o în grajd şi i-am pus o mana de fan sub bot. eu piaţă! Şi ce să iei de la piaţă... cum m-ai învăţat mata. Ziţo. Miţo? Carne. Miţo? De vacă. Ce coincidenţă! Tu bine. Ziţo… Ce coincidenţă! Tu carne. eu bine! Şi un’te duci. Ce coincidenţă! Tu piaţă.Mama Ion mama Ion Şi şe s-o dat? Mi-o dat-o pe ea. Mama Ma… da’ prost mai eşti! Hai să luam fata şi s-o bagam în casa s-o tratam omeneste.

în schimb. Ei şi? De s-ar sui mâţa o să-l trântească drept în capul copilului. nici atâta. aoleu!. (plag amandoua şi se vaicaresc. hăi. fata mea.. Aici e tocma bine. hii. Eu zic pruncului un cânticel şi să vedem care adoarme mai rapede. Ca de mort 4 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Scena 2 Ion (întrand) Nevasta . Nu pi cuptior că o trezeşti pe mămuca.. Cică era odată un om însurat. când a fost. (intra pisica. Scârţâitul uşii. Nevasta lui.. omul nostru iese pe afară după treburi.Povestea prostiei omeneşti.. De unde-ai mai apărut? Zât. care dormea pe cuptor ziua în amiaza mare. Vai de mine şi de mine. el. Asta cam aşa-i. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.. şi matale… Hai nu te mai hlizi. să nu-ţi fie di diochi! Ptiu. care eşti? Cin să fie maică? Noi. hop şi cu tine. dragul (plânge) Nepoţelu maichii. Către pisică). de ce-o deschis-o? Ca să iasă afară. Am să-ţi pun o cordică roşe. (începe să se văicărească) Aoleu. Puiu’ mamii. da dacă. că. De ce? Cum? Drobul Care drob? Cel de sare de pe horn. Ai şi de ce. I bini. Actul I Povestitorul A fost odată. Să creşti mare şi voinic. da ce om sucit şi barbatul ăsta al tău! Vini ca să să ducă. cât ii el lipsă. mamă. Aa. maică. ptiu. de ce alta? Şi-apoi de ce a închis-o? S-o mai deschidă o dată când s-o întoarce. copilaşul meu. Ia. altfel de ce? Văleu. O deschis-o Ion. ce-i cu el? Copilul are să moară... Aşa.. dacă n-ar fi fost. Dragul mamii. (scârţâie uşa). Ei. copilul. Destul te-ai trudit pe ziua de astăzi. era cam proastă.) Da ce v-a găsit? V-am lasat durmind şi vă găsesc plângând şi bocind ca de mort. Pe plită? Lângă oala de lapte? Vai de mine! Nici atâta. nani. Nici că te poţi hodini aice la voi. care avea copil de ţâţă. Acu. nici una mai isteaţă decât alta şi. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. (soacra sforaie) Ai adorMiţ? Frumosule! Eşti leit maică-ta. Aoleu (plânge) Se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele Arză-o-ar focul de mâţa netrebnică. frumuşelu’. Şi tot el o închis-o. într-una din zile. fată. zât. că bine zici. Cată să aţipeşti măcar o lecuţă. Da. că am auZiţ. Aşadar. Da ce-i? ce-ai fată? Mamă. să duce ca să aiba de unde veni. covrigeşte-te sub sobă. Am să mă strădui că tare mai sunt ostenită. amândouă leneşe… care mai de care. se vede treaba că a treZiţ-o pe soacră-sa. Zât. ce treabă avea cu dânsa? (râzând) Cu cine? Cu uşa?. Şi-are să mi-l omoare. nu s-ar povesti. Ţâcă şi cu mine (căscând) Ţâcă?! El o deschis uşa? Ei. Îl văd. mata ori Ţâcă? Nani.

Copchilu.. Şi are să moară. Omu cu baniţa Multamesc dumitale. are să trântească drobul cel de sare. femeie. câtă vreme bărbatu-tu se preumblă teleleu.. da’ cuptiorul ceri lemne sparte.... Ion Auzi.. numi vad capul de treaba. Ion Sparge o bucata uite-atata de parete şi soarele o întra inauntru singur. fată. cum iti spun. Ion Ei lasa. cine ştie pe unde. Ion De fapt. cu banita în colo si-n coace. asta era. Să mergem în ocolul vitelor. atâtica. cum de nu? Numai pe mine să ma ierti ca nu te primesc cum s-ar cuveni. şi dacă oi mai afla altii şi mai dihai. de ce? Ion Ia-l omule de coada. Da’. usor de zis: nu-ti face griji. Potoliţi-vă. ca să am lumina.... Şi eu lângă vatră. dar. eu sus pe cuptior. Omu cu baniţa Asa. Of. Marturisesc ca nu prea. Şi la toate astea numa noi. Ion Cu banita asta? Omu cu baniţa Cu banita. Omu cu baniţa Pai de dimineata. cu ce gand tot alergi cu dansa tot în brate? Omu cu baniţa Pai.. Ion Oooo. ma tot chinuiesc să car pocitul asta de soare în bordei. pacatele mele cele multe şi cele grele. apăi. Ei. 5 . şi eu care m-am ostenit ziulica întreaga.Soacra Ion Nevasta Soacra Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Ion Nevasta Soacra Nevasta Ion Scena 3 Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Nevasta Soacra Ca de mort Păi de ce? Atâta i-o fost dat. şi nici ca pot. mulţi proşti am mai văzut eu în viaţa mea.. pot să ma hodinesc şi eu o leaca pe prispa aiasta? Omu cu baniţa Pai poti. m-oi mai întoarce acasa. Plita asemenea. da. Şi noi rămânem de izbelişte. da’ mai rău fără rău.. topor n-ai la-ndemana? Omu cu baniţa Ba da.. va să zica? Da.. nevastă? Al nostru Pai. Mi-e c-o să trebuiască s-alungăm mâţa asta mămucă. că nu-nţeleg o vorbă. (pleaca lasand femeile bocind în surdina) Mă duc în toată lumea... hăi. cred ca ai dreptate. iar de nu.. care alearga de colo colo să care soarele în casa.... cum să duce... pe sară cini mulge vaca? Cine-o da boabe la orătănii? Ei. Nu eşti sănătoasă! Are să-l trântească.. Şi să tăiem nişte vreascuri. dar de-ai sti dumneata ca de dimineata ma chinui tot asa. Întra şi Ion şi cere permisiunea să se aseze.. dar ca voi nici că. Ion s-o şi dus. nu-ti face griji.. Ion Bună ziua. saracu. Nu te sinchisi. din cadru) Actul II Întra un om cu o banita în brate. Vai de mine şi de mine.. aşa bine. Dacă s-a sui mâţa pe horn. of. Cine-o murit? Copchilu’ (incepe să plaga şi copilul) Care copchil... cum să moară? Cum să moară. cum să duce. Da.. si?. topor... îmi pare mie că rău cu rău. nu să vede? Ion Nu.. Omu cu baniţa Ei. bade. Drept în capul copilului. (Ies amandoua. Omu cu baniţa Mai să fie! Da... dacă ţipă de-mi ţiuie urechile? Pai. De-abia o venit şi-amu să duciii.. ba! aşa să stiţi..

.. la dânşii. iar Ion gânditor işi aminteşte de casă) Ion După câte-mi dau seama.. mai om bun. Ion Măi omule. sac nai? Omu cu ţăpoiu Ba. Ion Da. ce-i? Vecinul Tu vezi ce văd eu? Vecina Unde? Vecinul Colea peste gard. de s-o scoborât de pe cuptior? Vecinul Păi ce să păţească?! Mai nimica. Da.. ce ţi s-o mai năzărit? Vecinul E lucru mare Vecina Ei. Vecinul Măi femeie. care încearcă să arunce nişte nuci în pod. măi. (omul pleacă cu sacul la spinare.. o hrănit păsările.. după cele văzute ieri şi astăzi..Ion Omu cu baniţa (Razand) Ei cu bine şi cu sanatate. Omu cu ţăpoiu Tii.. hăi.(iese) (uimit) Cu bine (pentru sine. Vecina Chiar aşa? Săracile femei Vecinul Da. da cu ci vrei să le urci? Omu cu ţăpoiu Ia. Vecinul La dânşii. Da ce faci aicea. Da’ nu cini ştii ci. bre? Omu cu ţăpoiu Ia-n ma ostenesc de vreo două zili să urc nucili astea in pod. la ce-ţi trebui sacu? Ion Ia uite colea. si.. Acuma înclin sa le dau dreptate şi alor mei de-acasă.. Atâta doar ca Ion le-a lăsat şi s-o dus de răul lor prin lume. măi. Ţăpoiul îi doar pentru paie şi fân. cu ţăpoiul ăsta. Ei ce zici? Vecina Ei minunăţia lumii. Auzi. pe dânsul nu-l căinezi. Să-ţi dea Dumnezău sănătate şi noroc în viaţă. Ce crezi dumneata? Vecina Ce-o fi păţit.. Întră şi Ion cântând înşi dă căciula pe spate si-l întreaba pe om ce face. Da’. (omul fuge si revine cu un sac pe care i-l da lui Ion). îmi vini să-mi iau lumea-n cap.. c-a făcut ce-o făcut de prostia şi de lenea lor?. când îmi aduc aminte de unele şi de altele. măi! Vecina Ei. Ion Bună ziua. Tii! şi cumătra Mărioara... Ion Dute degrabă de-l adu. cu doniţa la vale. trece şi soacra fuga cu doniţele să ia apă. Ia vino-ncoace. Nu pentru aburcat nucili în pod. amu. Şi-adineauri. Vecinul . sprijiniţi pe gard se uită în ograda vecină cum cele doua femei trebăluiesc. Smărăndiţa mătură ograda. asa cum or fi ei. am cum să n-am. Ca tot gospodarul la casa lui. prostia nu-i de-un fel. Da’ parcă mai bine acasa la ai mei.. sa punem nucile astea în el şi acu’ hai cu ele-n pod. ce să mai zâc şi eu? S-ar putea ca întâmplarea aiasta să le fi fost de folos şi lor şi 6 . să zvârle nucile în pod cu ţăpoiul. Corul Harnică-i nevasta me Harnică si nu prea pre Păi dimineaţa binişor Se dă jos di pi cuptior Păi şi pe-o laiţă să aşează Să mai doarmă pân’deamiază După masă ar munci. Omu cu ţăpoiu Iaca acusica. de drobul cel de sare. colea. Iaca. oh. măi omule. Vecina E. iesind) Deci.. Actul IV Întră in scenă nevasta măturând. bade. iau toporul de coada... Vecinii din curtea lor. Vecina Adicăte la. Să prăşască un răzor Parcă nu prea are spor Mai degrabă-n bătăturâ Ca să dea mereu din gurâ. că bini m-ai mai învăţat. Actul III Întra un om cu o furca în mână..Corul cântă.

şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare. îl umflă pe sus. dar.. pentru împrejurări grele. văzând în carul cel cu boi un om ce semăna a fi bolnav. dar aista-i un leneş care nu credem să mai fi având păreche în lume şi-l ducem la spânzurătoare ca să curăţim satul de un trândav. Doamne. mă. Cucoana Oameni buni. Toţi ţăranii Hai la spanzurătoare! (ies cu toţii. (ţăranii se opresc şi lasă pe leneş jos) Taran 1 Ba nu. da. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi. un om grozav de leneş. tot de noroc să se mai plangă cineva. hotărâ să-l spânzure pentru a nu mai da pildă şi altora. Da el nu poate să şi-i înmoaie? Ţăran 1 Auzi. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus poveste-aşa. Şi satul. Aşa era pe vremea aceea.lui. milostivă cucoană. nici bucătura din gură nu şi-o mesteca. Taran 1 I-auzi. sărmanul. de flori de cuc.. Leneşul Da’ muieţi-s posmagii? Cucoana Ce-a zis? Ţăran 4 Ce să zică. Că te-a pune la coteţ într-un hambar plin cu posmagi. Ţăran 2 Iaca. dumneavoastră faţă. să nu mai mori. Ia.. ce spune cucoana. (din direcţia opusă intră în scenă cucoana) Cucoana. Cucoana Oameni buni. Şi-l duceţi la vreo doftoroaie undeva. că doar ştiu că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentru o bucăţică de pâne. se vede că omul cel din car e bolnav. ş-a trăi pe lângă casa mea. îl pun într-un car cu boi ca pe un butuc nesimţitor. hai. într-un sat. iar cucoana. că suntem datori a ne ajuta unii pe alţii. Să ierte cinstita. Ţăran 4 Da. fereşte! A mânca la posmagi. milostivă cucoană? ia. degeaba mai vroiţi a strica orzul pe gâşte. leneşule! Te prinzi să-nmoi posmagii singur. Că n-are vreme de stat la vorbă cu noi. luându-te sub aripa dumisale. peste ce noroc ai dat. Prostia omeneasca 7 . Povestea unui om lenes În scenă intră 5 ţărani. asta n-am auzit. Cum chitiţi? Un sat întreg n-ar fi pus oare mână de la mână ca să poată face oare dintr-însul ceva? Da’ ai pe cine ajuta? Doar lenea-i împărăteasă mare. făceţi. cucoană. dar şi leneşul de săteni. Noi gândeam să-ţi dăm săpun şi frânghie. aşa. ducând pe leneş) Povestitorul Iar sătenii duc pe leneş la spânzurătoare şi-i fac felul. Bine-a mai zis. (intră săteni dintr-o parte a sceneii) Pe drum se întâlnesc ei cu o cucoană.. cine-a zis că boii ară şi caii mănâncă. ori aşa. păcat de el sărmanul să moară ca un câne fară de lege. ori aşa. dă răspuns cucoanii. cum v-a lumina Dumnezeu. întrebă cu milă pe cei doi ţărani. să se caute. Şi aşa se aleg vreo câţiva oameni din sat şi se duc la casa leneşului. Să-şi puie cineva obrazul pentru tine sâşi să te hrănească ca pe-un trântor. Mai bine buceţi-l la mine la moşie. Mare minune-i ş-asta. dacă le dă mâna şi-i ţine cureaua. Mai poftească şi alţi leneşi de-acuma în satul acela. Vedeţi bine că nu-l ducem noi la spânzurătoare numai aşa. ori ba? Leneşul Ba! Ţăran 5 Bunătatea dumneavoastră. Ţăran 3 Hai. Ţăran 3 Să tot trăieşti. să-i luăm năravul. leneşule. întreabă că muieţi-s posmagii! Cucoana Vai de mine şi de mine! Încă. Şi iaca aşa au scăpat sătenii de leneş. cu bunătatea dumi-sale îţi dă adăpost şi posmagi. ducând un al şaselea pe sus Povestitorul Cică era odată. De leneş de era. văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului. bată-te întunericul să te bată! Urâciunea oamenilor! Sai degrabă din car şi mulţămeşte cucoanei că te-a scăpat de la moarte şi-ai dat peste belşug. Cucoana Alei! Oameni buni.

de clocotea casa. omul nostrum iese pe afara după treburi. Scartaitul usii. după ce le ascultă. să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc. zise cu mirare: — Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea. care avea copil de ţâţă. spre a scoate carul. se vede că i s-au sfârşit Miţitelului zilele! Şi. i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare. ş-acum. Aşa zicând. dacă n-ar fi fost.. se vede treaba ca a treZiţ-o pe soacra-sa. îl înfăşă şi-i dete ţâţă. începură a-l boci amândouă. după ce-şi scăldă copilul. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi. omul nostru iese de-acasă după trebi. fără să ştie unde se duce. — Ce este ? Ce v-au găsit. om bun. cuprinsă de spaimă. Şi mergând el tot înainte. apoi răpede-l înşfăca şi întra cu dânsul într-un bordeiu. N-ai vrun topor la îndămână? — Ba am. mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu. m-oiu mai întoarce acasă. ieşi din casă.. om bun. era cam proastă. Pe când se sluţeau ele. are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare! — Vai de mine şi de mine. fără să-şi ieie ziua bună. zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi. căci era iarnă. după o bucată de vreme. ca nişte smintite. voind să-l scoată afară. când a fost. Îndată făcu aşa. — Ie-l de coadă. ca fiecare om. o întrebă cu spaimă: — Ce ai. copilaşul meu!" Mama ei. ca să am lumină. dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. pe urmă iar ieşea. dar ca voi n-am mai văzut. Mă. şi tot aşa făcea. peste câtva timp ajunse într-un sat şi. în toată întregimea lui. din întâmplare. nu s-ar poveşti. în schimb. ce trudă! zise drumeţul. că bine zici. bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului. şi lumina soarelui întră în bordeiu. Nevasta lui.Omul. Drumeţul nostru. şi nici că-l pot. apoi îl legănă şi-l dezmerdă. în casă. nedumerit. dar carul nu ieşea. şi soarele va întra singur înlăuntru. ba. mamă! Copilul meu are să moară! — Când şi cum? — Iată cum. de parcă le legase cineva. "Încă un tont".A fost odată. Întru una din zile. îl punea iar cu gura la soare. zise gazda.. nebunelor? Atunci ele.. Asadar. viindu-şi puţin în sine. Rotarul voia acum să taie uşorii. oprindu-se într-un loc. stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu. se opri la casa unui om. Şi? — De s-a sui mâţa. care torcea după horn. — Mare minune. oftă din greu. zise: — Bună ziua. Omul de gazdă. nici una mai isteata decat alta si. sărind fără sine. şi plecă supărat şi amărât ca vai de om! Şi mergând el bezmetic. fiind rotar. duc în lumea toată! Şi deoiu găŞi mai proşti decât voi. că. eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd.. zise drumeţul în sine şi plecă. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. amandoua lenese… care mai de care. iar de nu. După ce-l adormi. om bun! — Mulţămesc duMiţale.. cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate. Nevasta lui. îşi lucrase un car şi-l înjghebase. draga mamei. 8 . cum vă spun. (scartaie usa). Acu. Cică era odată un om însurat.. fata mea. — Bre. trăgea de proţap cu toată puterea. — Foarte mulţămesc. ce-ţi este?! — Mamă. prietene! — Da' ce faci aici? — Ia. până ce-l adormi.. îl puse în albie lângă sobă. începură a-şi şterge lacrămile şi a-i poveşti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată. sparge ici. într-una sin zile. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui. flămând şi năcăjit ca vai de el. zise gazda. numai iaca şi tatăl copilului întră pe uşă.

dar ce vrei să faci? — Ce să fac. şi treaba se făcu îndată. nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma. Omul ascultă.. "Din ce în ce dau peste dobitoci". până ce ajunse iară la o casă.. suindu-se pe-o şură. zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn. Apoi. Ai un oboroc? — Da' cum să n-am?! — Pune nucile într-însul. să urce vaca pe şură. — Da' ce te frămânţi aşa. iar nu pentru nuci. cu-n ţăpoiu în mână. Ş-am încălecat pe-o şa. ci plecă. dar să cari soarele în casă cu oborocul. zise drumeţul în sine.. numai nu pricep. Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă. şi v-am spus. la fân. Acolo. — Că degeaba te trudeşti. hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus. ţăpoiul e pentru paie şi fân. oameni buni. că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă! — Da' nu s-a irosi?. ş-am spus povestea aşa. Vaca răgea cumplit. Ş-am încălecat pe-o roată.. — Mă omule! zise drumeţul. pe iastă şură.. — Stai puţin. merse tot înainte. să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură. pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. unde avea aruncat oleacă de fân. să mănânce fân. om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca! Aşa. Ş-am încălecat pe-o căpşună. n-am mai gândit!" Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi. şi el nu mai putea de ostenit. până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. măntrebi? Da' nu vezi? — Ba văd. o mare minciună!! 9 . creştine. vreu să zvârl nişte nuci în pod. mai numărând şi alt neghiob. făcându-şi cruce. drumeţul nostru. bată-l scârba să-l bată..De aici. trăgea din răsputeri de funie. mirându-se şi de această mare prostie. — Bine m-ai învăţat. ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod. şi ţăpoiul ista. mai numărând un nătărău. voia să arunce nişte nuci din tindă în pod. Un om legase o vacă cu funia de gât şi. drumeţul nostru. Drumeţul nu zăbovi nici aici mult. de aici merse mai departe. habar n-are ţăpoiul de scârbă.. ş-am spus-o toată. ce să vadă! Un om. om bun? — Ia.. — Ia. — Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină. nu-i nici de-o treabă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful