MUSCULATIE

Utilizarea Pregatirii Musculare in Actul Kinetoterapeutic Fractura de Humerus-

Pregatirea Musculara -Fitness-ul-

Hrab Andra-Ioana Facultatea de Educatie Fizica si Sport Specializarea Kinetoterapie si Motricitate Speciala Anul 2, Grupa 2112 KA

Fracturile

Fracturile sunt leziuni osoase traumatice caracterizate prin ntreruperea continuitii esutului osos, sub aciunea direct sau la distan a unui agent vulnerant. Fractura osului mpreun cu leziunile esuturilor nvecinate realizeaz focarul de fractur". Cauza fracturilor o reprezint fora traumatic care depete rezistena esutului osos i care se exercit direct asupra osului sau la distan asupra scheletului. Diagnosticul se pune pe baza datelor de anamnez (care indic modul de producere, agentul traumatizant, poziia n care a fost gsit subiectul, semnele subiective), examenul clinic local si examenul radiologic (care evideniaz discontinuitatea esutului osos). Semnele clinice locale sunt subiective si obiective. Cele subiective sunt: durerea spontan foarte puternic, ocant, apare n timpul traumatismului i este nsoit de senzaia auditiv avut de accidentat la ruperea osului. Sediul durerii este la locul de fractur.

 impotena funcional este parial n fracturile fara deplasare si completa in fracturile cu deplasare. scaderea sensibilitatii tegumentare: anestezii, parestezii. Semnele clinice obiective sunt probabile sau certe. Semnele de probabilitate sunt: durerea provocat n scop diagnostic de examinator prin palpare sau prin mobilizri active i pasive ale segmentului traumatizat, exacerband durerea. deformarea regiunii se produce datorita: deplasrii fragmentelor osoase, constituirii unui hematom ori datorit edemului inflamator. culoarea tegumentelor este hiperemic imediat dup accident, iar la 23 zile apar echimozele. Dac exist leziuni vasculare se instaleaz culoarea palid sau cianotic a segmentului respectiv. Diagnosticarea unui singur semn de certitudine este suficient pentru a pune diagnosticul de fractur. Acestea sunt: o mobilitatea anormal n focarul de fractur poate fi spontan sau provocat i lipsete n fracturile incomplete sau n cele nclecate. Mobilizarea segmentului traumatizat se face cu grij, avnd n vedere c o fractur incomplet se poate transforma ntr-una complet sau se pot leza vase i nervi la mobilizarea sau o fractur nchis se poate transforma ntr-una deschis. o crepitaia osoas se aude la mobilizarea pasiv (sau se simte la palpare);

o netransmiterea micrilor spre celelalte segmente ale membrului. o ntreruperea continuitii osoase se poate observa la oasele superficiale. Semnul dispare odat cu formarea hematomului sau cu instalarea edemului, iar linia de fractura se poate observa doar pe radiografie. Procesul de vindecare a unui focar de fractur este caracterizat prin apariia de esut osos nou, care va reuni fragmentele osoase i se va adapta din punct de vedere structural funciei osului respectiv. Acest esut nou poart numele de calus. Apariia i dezvoltarea calusului este un proces lent, influenat de starea general a organismului i de capacitatea lui biologic de reacie. Tratamentul de specialitate const n imobilizarea definitiv realizat in aparat gipsat, extensie continu sau chirurgical. Pe perioada imobilizrii se aplic masaj, exerciii de tonifiere prin contracii statice, alternate cu relaxri ale musculaturii regionale i exerciii de ntreinere general pentru segmentele sntoase. Dup nlturarea imobilizrii se face reeducarea funcional prin masaj, gimnastic terapeutic i fizioterapie. Reluarea efortului se face numai dup avizul medicului specialist n urma examenului clinic i radiologic. Efortul se reia gradat i cu atenie deosebit pentru segmentul care a fot accidentat.

FRACTURILE HUMERUSULUI

Humerusul este osul lung care formeaza scheletul bratului si prezinta o extremitate superioara, un corp si o extremitate inferioara. Extremitatea proximala prezinta un cap, un gat anatomic, o tuberozitate mare, o tuberozitate mica si un gat chirurgical. Capul humeral, neted si rotunjit, reprezinta o treime dintr-o sfera si priveste in sus, inapoi si inauntru. Gatul anatomic este santul care margineste capul in afara. Tuberozitatea mare (trohiterul) se gaseste in afara gatului anatomic si prezinta trei fatete pentru insertia muschilor. Tuberozitatea mica (trohinul) se gaseste inaintea gatului anatomic si ofera punct de insertie muschiului subscapular. Portiunea aflata imediat sub capul humeral si sub cele doua tuberozitati se numeste gat chirurgical si corespunde metafizei superioare a osului. Fractura duce la deformarea umrului i anume la lirea lui sau la apariia unei depresiuni pe faa extern a braului sub umr. Punctul dureros apare la 3-4 cm sub acromion. Primul ajutor medical in acest tip de fracturi se realizeaz prin imobilizarea membrului superior cu antebraul in flexie cu

ajutorul unei earfe legate de gt, calmarea durerilor, sedarea i transportul de urgen la spital.

In fracturile de humerus, partea afectata este alcatuita din: humerus os lung pereche ce se articuleaz proximal cu scapula i distal cu oasele antebraului. muchii braului care se mpart n dou regiuni: o regiunea anterioar care cuprinde bicepsul brahial, muchi liberi care nu ader de humerus, iar pe plan profund muchii coracobrahiali, brahialul anterior i lungul supinator; o regiunea posterioar prezint relieful muchiului triceps brahial, cel mai puternic extensor format dintr-o lung poriune inserat sus pe omoplat i doi muchi vati unul intern i altul extern insetai sus pe humerus. Toi terminai n sus cu un tendon puternic inserat pe olecran. Cu scop antalgic se aplic masajul profiund, cu presiuni i vibraii pe muchii cefei i ai spatelui i (masaj vibrator al muchilor supraspinos, subscapular i pectoral. Masajul recuperator se face dup consolidarea fracturii i este format din 4 timpi: o masajul regional (manevre de nclzire pe suprafa mai mare dect regiunea de tratat) timpul de lucru 3 4 minute; o masajul zonal (manevre pe regiunea de tratat) 3 4 minute;

o masajul selectiv (se face mai mult pe fascicol, contracturi i cicatrici musculare) 2 3 minute; o kinetoterapie (pasiv, activ i activ cu rezisten) 10 minute. Mobilizarea precoce ncepe chiar din a 4-a zi de la pro-ducerea fracturii, cnd durerile au mai cedat i const n micri lente, innd cont de reaciile bolnavului, micri n special n direcia abductiei. Pentru a nu antrena i omoplatul n aceast micare, se va urmri din spatele bolnavului poziia acestui os i se va fixa cu un deget, n cazul ca are tendina de a se deplasa mpreun cu braul n micarea de abducie. Mobilizarea se face cu micri pasive repetate de mai multe ori pe zi, iar ntre eidine braul este fixat n earf. Micrile pasive i earfa vor fi nlocuite treptat cu micri active comandate i cu aciuni cerute de activitatea cotidian, care la rndul lor vor contribui la reeducare. Kinetoterapia debuteaza cu micri pasive care se ncep dup suprimarea imobilizrii i de obicei dup reluarea micrilor active. Micrile active se execut dup un program special n funcie de particularitile segmentului imobilizat. Aceasta se continu cu micri cu rezisten de obicei dup ce s-a obinut un tonus muscular corespunztor prin micri active i pasive. Ca micri active se recomand balans nainte-napoi, abducie-adducie i circumducie, bolnavul innd braul deprtat de corp, prin nclinarea uoar a trunchiului de partea braului.

Mai trziu micrile active vor trece de linia umerilor, folosind sprijinul pe perete sau pe treptele unei scri fixe. Se recomand ca aceste micri s se execute simultan i cu cellalt bra, pentru a evita compensrile din trunchi.

Din punct de vedere al recuperrii funcionale, fracturile extremitii inferioare a humerusului se pot mpri n dou mari categorii : fracturi cominutive, n care ositeosintezele sunt deosebit de greu de efectuat i n care se poate ncepe o recuperare precoce; fracturi care pot fi stabil osteosintezate si n care recuperarea se va face dup urmtorul program :

Etapa I (2448 ore)

Culcat pe spate, imobilizat la pat: exerciii libere de respiraie, nsoite de miscari ale membrului superior nelezat.

Etapa a Il-a (zilele 320)

eznd:

flexila i extensia degetelor

serii de 810 repetari

Obs:fora de flexie reprezint pan la 50% din capacitatea max. Obs: se lucreaz cu amplitudine redus Obs: durata edinei 1520 min. Obs: primele 5 exerciii se efecuteaz cu amplitudine max. In prima sptmn se lucreaz de 2 ori pe zi ,repetarea ultimilor 2 ex. In sptmn a doua se lucreaz de trei ori pe zi;

flexia i extensia 2 serii a cate 5 minilor pe antebrae repetari circumducii ale pumnului, cu degetele n flexie circumducii ale umerilor n ambele sensuri ndoiri laterale ale capului, cu uoare arcuiri circumducii ale capului n ambele sensuri proiecia umerilor napoi, cu uoar extensie a capului 3 serii a cate 4 repetari n fiecare sens 2 serii a cate 2 repetari

2 serii a cate 5 repetari 3 serii a cate 4 repetari 2 serii

adductia umerilor, cu 2 serii a cate 4 usoar flexie a repetari capului Masajul spatelui, al toracelui (partea superioar) i a membrului superior sntos (8 min).

Etapa a III-a (zilele 2130)

Stand anteducie i retroducie 2 serii a cate 5 repetari alternativ a membrelor superioare abducia activ a membrului superior lezat cu asisten circumducii (cu amplitudine redus) a membrelor superioare n ambele sensuri ndoiri laterale ale capului 3 serii a cate 3 repetari Obs: la nceputul etapei, primele patru exerciii se repet de trei ori.

Sezand

Sezand cu bratele lateral eznd cu minile pe olduri Stand

4 serii a cate 4 repetari

3 serii a cate 4 repetari

Observaie: se lucreaz de trei ori pe zi. Durata edinei: 3035 min.

circumducii ale capului 4 serii a cate 4 repetari n ambele sensuri flexia trunchiului cu 3 serii a cate 4 repetari anteducia membrelor superioare, alternnd cu extensia trunchiului, cu bratele pe langa corp, antebraele n flexie de 90 , cu deprtarea antebraelor

Etapa a IV-a (zilele 3145) - se repet exerciiile din etapa

precedent la care se adaug cele efectuate n poziia: eznd: o abductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3); o adductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3) ; o anteductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3); o retroductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3); o flexia i extensia antebraelor (2x4) ; o pronaia i supinaia antebraelor (3X4) ; o flexia i extensia antebraelor, alternate cu pronaie i supinaie (3x4) Observaie: Sedina se ncheie cu masaj; se execut neteziri, uor framantat al antebraelor i freciunea umrului i a poriuinii proximale a membrului superior lezat.

Etapa a V-a (zilele 4660)

anteductie i retroducie alternativ a m.sup. adducia ncruciat i abductia m.superioare, cu balans anteducia i retrodiucia simultan a m.superioare Stand flexia i extensia simultan a antebraelor;flexia cu supinaie,extensia cu pronaie flexia i extensia antebraului;flexia i pronaie, extensie cu supinaie Culcat pe spate, flexia si extensia cu un baston inut antebraelor nainte si n maini sus Sezand flexia antebraului m.superior lezat, cu rezisten 3 serii a cate 4 repetari 3 serii a cate 4 repetari

3 serii a cate 4 repetari 3 serii a cate 4 repetari

3 serii a cate 4 repetari

Obs:n primele 10 zile se in dou edine pe zi, iar n ultimele 5 zile, una ; durata edinei : 4550 min

3 serii a cate 4 repetari 3 serii a cate 4 repetari

extensia antebraului membrului superior

3 serii a cate 4 repetari

lezat, cu rezistent pronaia i suspinaia membrului superior lezat, cu rezisten Stnd cu faa la scara fix, cu braele nainte apucat sus 3 serii a cate 4 repetari

semigenuflexiuni ( cu meninere 510 s)

3 serii a cate 4 repetari

Exercitiile kinetice urmaresc: viteza, cresterea amplitudinii in articulatiile respective afectate si tonifierea musculaturii. In fracturile mainilor exercitiile libere au la baza miscarile de prehensiune, stimulii senzoriali din palma in momentul miscarii au un rol important in recuperarea functionala a mainii. n linii generale, kinetoterapia trebuie s determine meninerea activitii generale i regionale ct mai aproape de normal, dar respectnd cu strictee repausul n focarul de fractur.

Hrab Andra-Ioana Facultatea de Educatie Fizica si Sport Specializarea Kinetoterapie si Motricitate Speciala Anul 2, Grupa 2112 KA

Pregatirea Musculara

Cu peste 3 milioane de practicanti in fiecare tara, fitnessul este unul din sporturile cele mai practicate. Incepand cu anii 1980 cand era foarte la moda aerobicul sau cu disciplinele care amestecau dansul cu artele martiale fitnessul a stiut foarte bine sa se impuna. Acest termen se refera la ansamblul de activitati pentru mentinerea in forma care sunt propuse in salile de sport (streching, antrenament cardio, etc.). Fitness-ul isi are originile in aerobic, care provine si el la randul sau din dansurile ritmice, cum ar fi jazzul modern. In anii 1970, Jane Fonda devine imaginea aerobicului si dezvolta o metoda numita antrenament aerobic. Incepand cu anii 80, incep sa se dezvolte peste tot in lume sali de sport care propuneau numeroase cursuri. Disciplinele fitnessului sunt din ce in ce mai numeroase, aparand in fiecare an cateva noi.

Contrar presupunerilor unora, fitness-ul nu este doar un culturism cu greutati mai mici si rezultate pe masura. Folosirea greutatilor mai mici in antrenamentele de fitness este doar o diferenta inre cele doua tipuri de activitati sportive, e drept, usor de observant. Fitness-ul este pentru corpul uman ceea ce reglajul fin este pentru un aparat electronic. El reprezinta o conditie pentru a arata si a ne simti mai bine. Cum gusturile difera , doza de subiectivism va fi foarte mare in definirea conceptelor de a arata bine si a se simti bine, motiv pentru care si antrenamentele vor fi diferentiate in functie de caracteristicile individuale ale practicantilor: varsta, sexul, greutatea, inaltimea, capacitatea de efort, sanatatea organismulu, scopul

urmarit. Trasatura definitorie a fitness-ului este regularitatea exercitiilor. Daca faci jogging o data pe an sau urci pe scari atunci cand nu merge liftul nu poti sa spui ca faci fitness, acest sport presupunand intai de toate o activitate durabila. De asmenea, este foarte importanta si intensitatea exercitiilor. Un antrenament de fitness presupune o sedinta de cel putin 20 de minute de activitate dinamica, cu pause mai mici decat in cazul culturismului. Va prezint principalele avantaje pe care le prezinta acest sport,fitness-ul. Desigur, nu este nevoie sa urmariti toate efectele din lista de mai jos,pt a practica acest sport, cateva fiind de ajuns: pt. ca niciodata nu-i tarziu sa te apuci de fitness pt. ca antrenamente nu vor ocupa mult timp si sunt eficiente pt. ca organismal dumneavoastra va devein mai viguros si mai rezistent la boli pt ca va veti reduce colesterolul intr-un mod placut pt. ca inima si intreg aparatul circulator nu vor avea decat de castigat pt. ca veti da jos kilogramele nedorite fara sa muriti de foame pt asta pt ca veti scapa de stresul zilnic pt. ca veti arata mai bine si va veti simti mai tineri, ceea ce ii va face pe ceilalti sa va aprecieze mai mult pt. ca veti avea mintea mail impede Multi aleg fitness-ul pt a scapa de kilogramele in plus. Alegerea lor este cat se poate de corecta. Nimic nu e mai sanatos decat sa slabesti facand miscare.Pentru a va putea da seama unde va situati, trebuie sa cunoasteti raportul optim dintre greutate si inaltime. Atunci cand introduceti in organism mai multe calorii decat aveti, veti castiga in greutate. Pentru a pierde kilograme, trebuie sa eliminate mai mult decat asimilati. Studiile recente arata ca exercitiile fizice au ca effect cresterea metabolismului ( arderea caloriilor) nu doar pe durata

efectuarii lor, ci si un timp dupa aceea. Pt a pierde 1kg trebuie sa ardeti circa 7700 de calorii. Cifrele nu trebuie sa va sperie; un exercitiu regulat de 15-20 min pe zi va duce, in cateva luni la rezultate vizibile. In plus, cantarul nu este cel mai sigur etalon al starii organismului. Puteti avea aceeasi greutate arzand grasimi si marind masa musculara. Este stiut faptul ca regimurile de slabire au ca effect scaderea masei musculare, spre deosebire de fitness, care va ajuta sa va mariti masa musculara in detrimetrul tesutului adipos. Asa ca, daca dupa cateva luni de fitness sunteti dezamagiti de cantar, uitati-va in oglinda si zambetul va va reveni cu siguranta. Activitatile zilnice si caloriile pierdute pe ora: Alergat (10 km/h)- 900 calorii Inot (viteza medie)- 270 Tenis (simplu)- 400 Schi fond- 700 Mers pe jos (5km/h)-200 Ciclism (10 km/h)- 240

Obiective generale i operaionale urmrite de fete:

o dezvoltarea i tonifierea muscular ( deltoizi, bicepi, tricepi, abdomen) n funcie de particulariti; o dezvoltarea forei; o influenarea densitii musculare; o influenarea n vederea obinerii, definirii i strierii musculare; o corectarea i echilibrarea simetriei musculare.

Obiectivele etapelor de evaluare morfo-funcional

o solicitarea progresiv a tuturor grupelor musculare n timpul efortului; o creterea i adaptarea progresiv a ncrcturilor n antrenament, pentru evitareatraumelor musculare; o adaptarea i dobndirea rezistenei cardio-vasculare n timpul efortului.

Obiectivele etapelor dezvoltrii forei: o mbuntirea asimilrilor proteice din muchi necesare
tonusului i densitiimusculare; o ecifice cu scopul influenrii fibrelor albe (rapide), ct i a celor roii (lente).

Obiectivele n etapele de hipertrofiere muscular

o cizelarea estetic i calitativ a grupelor musculare n funcie de particulariti; o echilibrarea proporionalitii, simetriei i volumul grupelor musculare.

Obiectivele etapelor definirii musculare

o topirea grsimilor subcutanate i eliminarea e s u t u l u i a d i p o s , d u c n d l a reliefarea striaiilor musculare; o asimilarea rapid a proteinelor; o mrirea volumului de lucru n regim aerob, cu finalitate n creterea densitiimusculare.

Obiectivele etapelor de tranziie

o reducerea volumului i intensitii antrenamentelor; o odihna i recuperarea fizic dup instalarea oboselii; o supracompensarea rezervelor energetice i echilibrarea psihomuscular.

Saptamana 1:
Inainte de a incepe, faceti 10 min. de incalzire! Ziua Muschii lucrati
Pectorali

Exercitiile Serie
Impins pe plan inclinat 2 gantere Extensii planan inclinat 2 gantere Flexii cu 2 gantere,plan 45 Flexii la cablu 3x10

Pauza
130

3x10

130

Luni

Bicepsi

3x8

130

3x10

130

Marti

PAUZA Cvadriceps Extensia picioarelor (Acest ex.

intinde dreptul femoral, care este portiunea medie biarticulara a cvadricepsului)

3x12

130

Miercuri

Deltoid

Aparat de fitness :biceps femural Gambe Impins la aparat

3x12 130 3x15 3x12 30 130

Ridicari lat,2 3x10 gantere Ridicari in 3x15 fata cu 2 gantere Joi PAUZA Dorsali Tractiuni la cablu Ramat la aparat Extensii la cablu Extensii cu o gantera Crunch Intercostali 3x12 3x 10 3x 12 3x12 3 x max. 3 x max.

130 130

1.5 1.5 130 130 30 30

Vineri

Triceps

Abdominali

Hrab Andra-Ioana Facultatea de Educatie Fizica si Sport Specializarea Kinetoterapie si Motricitate Speciala

Anul 2, Grupa 2112 KA