Sunteți pe pagina 1din 14

Ajutorul de stat

Atribuiile Consiliului Concurenei, in aplicarea Legii ajutorului de stat, sunt, in principal, urmatorele : Adopta decizii, in urma examinarii notificarilor privind intenia de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor de stat existent ; In urma analizei notificarilor primite, Consiliul Concurenei poate decide : - ca masura notificata nu constituie ajutor de stat ; -sa autorizeze ajutorul de stat, daca acesta nu prezinta indoieli privind compatibilitatea sa cu prevederile Legii ajutorului de stat ; -sa autorizeze ajutorul de stat, impunnd prin decizia sa condiii sau obligaii menite sa asigure ca acesta nu denatureaza semnificativ mediul concurenial normal i nu afecteaza aplicarea corespunzatoare a acordurilor internaionale la care Romnia este parte ; -sa deschida investigaie atunci cnd constata ca masura notificata prezinta indoieli cu privire la compatibilitatea sa cu Legea ajutorului de stat ; -sa interzica acordarea ajutorului de stat, in cazul in care acesta denatureaza semnificativ mediul concurenial normal i afecteaza aplicarea corespunzatoare a acordurilor internaionale la care Romnia este parte; Atunci cnd Consiliul Concurenei ia o decizie de interzicere a unui ajutor de stat, i acesta este, totui, acordat, este obligatorie anularea i recuperarea de catre furnizorul ajutorului sau rambursarea acestuia de catre beneficiar. Consiliul Concurenei poate solicita Curtii de Apel, in a carei circumscripie teritoriala se afla sediul principal al furnizorului sau al beneficiarului de ajutor de stat, anularea actului administrativ prin care s-a acordat ajutorul i, pe cale de consecina, recuperarea, rambursarea sau suspendarea plaii acestuia. Termenul in care Consiliul Concurenei are dreptul de a solicita recuperarea ajutorului de stat este de 10 ani, prelundu-se astfel termenul de prescripie reglementat la nivel comunitar in acest domeniu. monitorizeaza ajutoarele de stat existente ;

Ajutorul de stat existent este un ajutor individual sau o schema de ajutor care indeplinete una dintre urmatoarele condiii : exista inainte de intrarea in vigoare a legii, a fost autorizat de catre Consiliul Concurenei sau cel pentru care Consiliul Concurenei nu a luat in termenul legal una dintre deciziile prevazute de lege. Daca in urma activitaii de supraveghere a ajutoarelor de stat existente se constata ca un astfel de ajutor denatureaza semnificativ mediul concurenial normal sau afecteaza comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, Consiliul Concurenei solicita furnizorului de ajutor de stat sa ia masuri corespunzatoare pentru eliminarea incompatibilitaii acestuia. Solicitarea Consiliului Concurenei poate sa includa o recomandare de anulare sau de modificare a ajutorului existent. Daca masurile nu sunt luate de catre furnizor, Consiliul Concurenei poate decide oprirea acordarii ajutorului de stat existent sau poate impune anumite condiii i obligaii in vederea asigurarii compatibilitaii ajutorului cu dispoziiile Legii ajutorului de stat. urmarete aplicarea efectiva a deciziilor proprii ; sesizeaza autoritatea emitenta a unui act normativ prin care se instituie masuri de ajutor de stat nenotificate sau interzise printr-o decizie a Consiliului Concurenei i, concomitent, informeaza furnizorul i beneficiarul de ajutor de stat cu privire la sesizarea transmisa autoritaii emitente ; Autoritatea emitenta, in termen de 30 zile de la sesizarea Consiliului Concurenei, va trebui sa ia o decizie cu privire la modificarea actului normativ, recuperarea sau rambursarea ajutoarelor de stat deja acordate. supravegheaza relaiile financiare dintre autoritai publice i intreprinderi publice, precum i modul in care se asigura transparenei in cadrul intreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive ori carora le-a fost incredinata prestarea unor servicii de interes economic general ; urmarete indeplinirea obligaiei furnizorilor si beneficiarilor de ajutor de stat i a oricaror alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitailor locale de a-i organiza evidene specifice privind ajutoarele de stat acordate/primite ; anual, intocmete i actualizeaza inventarul ajutoarelor de stat, care va cuprinde toate schemele de ajutor de stat i ajutoarele individuale existente.

Activitatea de inventariere se finalizeaza prin realizarea de catre Consiliul Concurenei a unui raport cu periodicitate anuala privind ajutoarele de stat acordate in Romnia. Raportul se inainteaza spre aprobare Guvernului, se publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I i se transmite Comisiei Europene in vederea asigurarii transparenei in acest domeniu. adopta regulamente i instruciuni pentru punerea in aplicare a dispoziiilor Legii ajutorului de stat privind: pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidena obligaiei de notificare, categoriile de ajutoare de stat considerate a fi autorizate i care nu sunt supuse cerinelor de notificare, criteriile eseniale care trebuie indeplinite pentru autorizarea ajutorului de stat, in special cele referitoare la anumite sectoare ale economiei sau la obiective specifice ale ajutorului de stat, procedurile de investigare.

Prezentarea Legii ajutorului de stat Elaborarea unui cadru juridic care reglementeaza materia ajutorului de stat a reprezentat continuarea armonizarii legislaiei romneti in domeniul concurenei cu legislaia europeana, parte a procesului de aderare a Romniei la Uniunea Europeana. Scopul Legii privind ajutorul de stat este reglementarea modalitailor de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare i raportare a ajutorului de stat, in vederea crearii i meninerii unui mediu concurenial normal. Potrivit Legii, ajutorul de stat reprezinta orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitaile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitaile administrativ-teritoriale, indiferent de forma, care distorsioneaza sau amenina sa distorsioneze concurena, prin favorizarea anumitor intreprinderi, a produciei anumitor bunuri, a prestarii anumitor servicii sau afecteaza comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurenial normal. Ca atare, orice ajutor de stat este considerat un factor care distorsioneaza concurena, iar acordarea cu titlu de excepie a ajutoarelor de stat trebuie sa faca obiectul unor proceduri severe de control din partea Consiliului Concurenei.

Modalitaile de acordare a ajutorului de stat, fara a se limita la acestea, pot fi : subvenii, anularea de datorii sau preluarea pierderilor; exceptari, reduceri sau amnari de la plata taxelor i impozitelor; renunarea la obinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor imprumuturi cu dobnzi prefereniale; garanii acordate de stat sau de alte autoritai publice centrale sau locale in condiii prefereniale; participari cu capital ale statului, judeului, oraului, comunei sau ale unor instituii publice, daca rata profitului acestor investiii este mai mica dect cea normala, anticipata de catre un investitor privat prudent; reduceri de pre la bunurile furnizate i la serviciile prestate de catre autoritai publice centrale sau locale sau alte organisme care administreaza surse ale statului ori ale colectivitailor locale, inclusiv vnzarea unor terenuri aparinnd domeniului privat al statului, judeului, oraului, comunei sub preul pieei. Ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor de stat sau a unui ajutor individual. Schema de ajutor de stat este un sistem pe baza caruia pot fi acordate alocari specifice individuale intreprinderilor definite in mod general sau abstract sau orice sistem pe baza caruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor intreprinderi pentru o perioada de timp nedeterminata sau intr-un cuantum nedeterminat. Ajutorul individual este orice forma de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor. Ajutoarele de stat compatibile cu un mediu competitiv normal pentru care nu exista obligaia notificarii i obinerii autorizarii din partea Consiliului Concurenei, fiind suficient avizul acestuia, sunt ajutoarele de stat avnd caracter social, acordate consumatorilor individuali, cu condiia ca acestea sa fie date fara discriminare in ceea ce privete originea produselor sau serviciilor implicate i ajutoarele de stat pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excepionale. De asemenea, ajutorul de stat al carui cuantum nu depaete 4 miliarde de lei intro perioada de pna la 3 ani se considera a fi autorizat i nu cade sub incidena obligaiei de notificare. Pentru o deplina corelare cu reglementarile i competenele existente la nivel comunitar, conform Legii privind ajutorul de stat, ajutoarele de stat acordate pentru agricultura i piscicultura sunt supuse unor reglementari specifice.

In conformitate cu Legea urmatoarele ajutoare de stat sunt interzise : ajutoarele pentru export sau orice ajutor care este condiionat de performana la export, in masura in care un astfel de ajutor poate sa afecteze aplicarea corespunzatoare a acordurilor intrenaionale la care Romnia este parte; ajutorul pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligaiilor datorate statului; masurile de ajutor care sunt astfel aplicate inct creeaza discriminari in favoarea produselor realizate la intern, faa de bunurile similare produse in ari participante la acorduri internaionale la care Romnia este parte i in care sunt prohibite astfel de discriminari, sunt interzise. Ajutoarele de stat pot fi, totui, acordate in masura in care indeplinesc condiiile i criteriile prevazute in regulamentele i instruciunile adoptate de Consiliului Concurenei, armonizate cu regulile comunitare. Acordarea ajutoarelor de stat in aceste condiii este supusa unor proceduri de control stricte care inglobeaza: autorizarea ajutoarelor de stat; monitorizarea ajutoarelor de stat; asigurarea transparenei in domeniul ajutorului de stat prin inventarierea i raportarea ajutoarelor de stat; sancionarea nerespectarii regulilor de acordare/primire a ajutoarelor de stat transparena relaiilor financiare intre autoritaile publice i intreprinderile publice, precum i transparena financiara in cadrul anumitor intreprinderi. Fara autorizarea Consiliului Concurenei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat. Analiza notificarii in vederea emiterii unei decizii de autorizare sau de respingere a acordarii ajutorului de stat are in vedere criteriile i condiiile specifice prevazute in regulamentele Consiliului Concurenei, in funcie de obiectivele avute in vedere. In funcie de destinaie, obiectivele acordarii ajutoarelor de stat se clasifica in obiective orizontale, sectoriale i regionale. Obiectivele orizontale se refera la ajutoarele de stat acordate unui beneficiar, indiferent de domeniul de activitate al acestuia, pentru realizarea in bune condiii a unor aciuni, cum ar fi : cercetare-dezvoltare, susinerea i promovarea intreprinderilor mici i

mijlocii, protecia mediului inconjurator, ocuparea forei de munca, instruirea angajailor, sau cu alte destinaii orizontale. Obiectivele sectoriale se refera la ajutoarele de stat destinate strict unui anumit sector de activitate, clasificarea lor pe grupe punnd in evidena sectoarele sensibile concurenial, respectiv cele cu probleme structurale de supracapacitate (pe piaa europeana : oel, construcii navale, carbune etc). Obiectivele regionale au in vedere ajutoarele de stat destinate dezvoltarii regiunilor defavorizate, prin susinerea investiiilor i crearea de locuri de munca, prin promovarea dezvoltarii, modernizarii i diversificarii activitaii agenilor economici localizai in acele regiuni i prin incurajarea infiinarii de noi firme in regiune. De asemenea, pot fi autorizate masuri de ajutor de stat cum sunt : ajutor pentru salvarea i restructurarea firmelor in dificultate, ajutor general pentru promovarea exporturilor prin aciuni de care sa poata beneficia toate firmele interesate, ajutor pentru promovarea culturii i conservarea patrimoniului cultural, ajutor pentru proiecte mari de investiii, orice alt ajutor in condiiile regulamentelor i instruciunilor privind ajutorul de stat emise, cu respectarea legislaiei in vigoare, de catre Consiliul Concurenei. Monitorizarea ajutoarelor de stat inseamna supravegherea i controlul propriu-zis al ajutoarelor de stat i se realizeaza de catre Consiliul Concurenei prin personalul de specialitate imputernicit in acest scop. Sunt supuse monitorizarii ajutoarele de stat acordate, att cele supuse obligaiei de notificare i autorizare, ct i cele exceptate de la aceasta obligaie. Activitatea de monitorizare consta in: supravegherea respectarii de catre furnizorii i beneficiarii de ajutor de stat a urmarirea aplicarii efective a deciziilor de autorizare emise de Consiliul verificarea respectarii de catre furnizorii i beneficiarii de ajutor de stat a regulilor verificarea incadrarii ajutoarelor de stat in pragurile de intensitate maxima prevederilor actelor normative sau administrative prin care se instituie ajutoare de stat; Concurenei; privind cumulul de ajutoare; admisibila prevazute de legislaia in domeniu;

supravegherea modificarii condiiilor de piaa i afectarii semnificative, in noile urmarirea concordanei dintre efectele scontate prin acordarea ajutoarelor de Consiliul Concurenei supravegheaza relaiile financiare dintre autoritai publice i

condiii, a mediului concurenial; stat i cele obinute efectiv in practica. intreprinderi publice, i asigura transparena in cadrul intreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive ori carora le-a fost incredinata prestarea unor servicii de interes economic general. Drepturile speciale sunt drepturile acordate de o autoritate publica unui numar limitat de intreprinderi, prin orice instrument legislativ, reglementar sau administrativ, cadrul unei zone geografice date. Drepturile exclusive sunt drepturile acordate de o autoritate publica unei singure intreprinderi, prin orice instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, de a presta un serviciu sau de a desfaura o activitate in cadrul unei zone geografice date. Autoritaile publice au obligaia sa furnizeze informaii in legatura cu relaiile financiare existente intre ele i intreprinderile publice. Relaiile financiare dintre autoritaile publice i intreprinderile publice trebuie fie transparente, astfel inct sa se evidenieze in mod clar: a) punerea la dispoziie in mod direct a unor fonduri publice, intreprinderilor publice avute in vedere, de catre autoritaile publice; b) punerea la dispoziia intreprinderilor publice, prin intermediul altor intreprinderi publice sau al unor instituii financiare, a unor fonduri publice, de catre autoritaile publice; c) utilizarea efectiva a fondurilor publice primite de catre intreprinderile publice. Pentru o deplina corelare cu acquis-ul comunitar in domeniu, Consiliul Concurenei trebuie sa asigure publicarea deciziilor luate in domeniul ajutorului de prin orice mijloace de informare, innd seama de interesul parilor i cu asigurarea proteciei informaiilor secrete de stat sau a informaiilor secrete de serviciu. Totodata, Consiliul Concurenei este obligat sa publice, prin orice mijloace, informaii cu privire la notificarile primite, precum i ordinele privind deschiderea

investigaiilor, pentru ca orice persoana interesata sa poata transmite in timp util punctul sau de vedere cu privire la masura asupra careia s-a dispus deschiderea investigaiei. Ne punem ntrebarea: de ce a fost necesar ca Romnia s creeze un cadru legislativ i instituional complex, care s asigure desfurarea n condiii normale a relaiilor concureniale dintre agenii economici? Pentru a gsi un rspuns la aceast ntrebare, este necesar nainte de toate s nelegem rolul pe care politica de concuren l joac ntr-o economie de pia funcional. Concurena n sine reprezint un stimulent pentru companii, ncurajndu-le s acioneze la potenial maxim pentru a produce bunuri i furniza servicii de cea mai nalt calitate i la cel mai mic pre. Concurena impulsioneaz spiritul antreprenorial i intrrile de noi firme pe pia, recompensnd companiile eficiente i sancionndu-le pe cele ineficiente. n condiii ideale de pia companiile reacioneaz rapid i flexibil fa de noii intrai i la modificrile ce apar n structura cererii. Intrarea unor noi competitori pe pia determin adaptri n strategia firmelor existente. Capacitatea companiilor existente de a-i ajusta poziia fa de noii intrai n pia i viteza cu care se realizeaz aceste modificri strategice sunt indicatori ai eficienei i competitivitii unei firme. n lumina acestor considerente, ideal ar fi ca economiile naionale s funcioneze fr intervenia autoritilor publice, doar pe baza raportului dintre cerere i ofert, ntr-un sistem care s recompenseze companiile eficiente ce se adapteaz cel mai bine la cerinele pieei. Dar cum acest lucru este greu de realizat n practic, Romnia a neles c este foarte important s stabileasc reguli clare menite s asigure corectitudinea i echilibrul raporturilor din pia i s nfiineze o instituie solid n acest domeniu, capabil s aplice de o manier strict aceste norme. Astfel a intrat n vigoare la 1 februarie 1997 Legea concurenei, n condiiile n care la 6 septembrie 1996 se constituise autoritatea ce astzi reprezint unul dintre pilonii de baz ai economiei de pia din ara noastr, Consiliul Concurenei. n prezent, mediul de afaceri din Romnia este beneficiarul unui climat concurenial normal. Legislaia naional n domeniu este integral armonizat cu acquisul comunitar, iar Consiliul Concurenei, o instituie solid i independent, este un arbitru echidistant ce aplic n mod unitar regulile relevante.

Legea concurenei are drept scop protecia, meninerea i stimularea concurenei i a unui mediu concurenial normal n scopul protejrii consumatorilor, sens n care interzice nelegerile anticoncureniale dintre agenii economici, abuzul de poziie dominant i concentrrile economice care ar putea conduce la nlturarea, restrngerea sau denaturarea semnificativ a concurenei. n plus, autoritatea romn de concuren joac un rol important i n domeniul ajutorului de stat, urmrind, n limita atribuiilor conferite de prevederile legale n vigoare, s asigure o alocare eficient i transparent a resurselor limitate ale statului ctre domenii precum protecia mediului, infrastructura, cercetarea, pregtirea forei de munc .a.m.d. Pentru a putea face acest lucru, n anul 1999 a fost adoptat Legea nr.143 privind ajutorul de stat ce a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2000. n temeiul acestei legi, pn la data aderrii, rolul pe care Comisia European l are n domeniul ajutorului de stat la nivel comunitar a fost conferit n Romnia autoritii naionale de concuren. Astfel, anterior datei de 1 ianuarie 2007, orice ajutor de stat putea fi acordat n ara noastr numai dup autorizarea Consiliului Concurenei. Odat cu obinerea statutului de membru al UE, aceast competen a trecut n mod firesc la nivelul Comisiei Europene, ns autoritatea romn de concuren va avea i n continuare atribuii importante n materia ajutorului de stat. Fr a minimaliza eforturile remarcabile ale celor ce au fcut posibil apariia unei Legi a concurenei n Romnia, a vrea totui s subliniez faptul c n acest domeniu o mai mare importan o are modul n care autoritatea de concuren nelege s interpreteze i s aplice cadrul legislativ specific. Acest lucru se datoreaz faptului c implementarea regulilor de concuren nu reprezint doar un simplu exerciiu de natur juridic, necesitnd i existena la nivelul autoritii de profil a unei importante abiliti de analiz economic. n aceste condiii, pe lng alinierea legislaiei naionale cu cea comunitar, aderarea Consiliului Concurenei la familia european de concuren a cerut mai ales consolidarea capacitii administrative a acestei instituii pentru a-i permite s implementeze la parametri corespunztori regulile relevante. Existena unei legislaii armonizate cu acquis-ul comunitar i o capacitate administrativ solid au fost ingredientele ce au permis Consiliului Concurenei s asigure o implementare corespunztoare a legislaiei specifice (antitrust i ajutor de stat). n domeniul antitrust,

autoritatea romn de concuren s-a fcut n special remarcat printr-o prezen activ pe pia, ceea ce a permis aplicarea de amenzi substaniale, deschiderea a numeroase investigaii din proprie iniiativ i realizarea de inspecii inopinate care s permit instituiei s culeag probele necesare soluionrii cazurilor dificile. Trebuie spus faptul c de la momentul nfiinrii i pn n prezent, autoritatea de concuren a adoptat peste 3000 de decizii n materie de antitrust, aplicnd n toat aceast perioad amenzi n valoare de aproximativ 80 de milioane de euro. n plus, Consiliul Concurenei a reuit s gestioneza cazuri dificile precum cel n care a fost implicat cea mai important companie din domeniul ajutorului de stat, reglementat inainte de 1 ianuarie 2007 de norme nationale, in frunte cu Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, a fost preluat aproape in integralitate, cel putin in ceea ce priveste cadrul legal care conduce spre autorizarea unui tip de ajutor de stat, de catre Comisia Europeana, prin prevederile specifice al articolelor 87-89 ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene. Una din conditiile de baza pentru existenta unei economii de piata functionale, alaturi de libertatea de miscare a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului, o reprezinta un mediu concurential nedistorsionat. Astfel, comerciantii, fie la nivel national, fie la nivel comunitar, trebuie sa interactioneze pe ct posibil n mod liber, fara influente negative din partea agentilor puternici sau aflati n situatii privilegiate, asociatiilor de agenti economici sau a statului. ntr-o economie de piata functionala, respectarea normelor privind concurenta asigura progresul economic, apararea interesului consumatorilor si competitivitatea produselor si serviciilor n cadrul economiei respective dar si fata de produsele de pe alte piete. Mediul concurential poate fi afectat negativ de activitatile anticoncurentiale care reprezinta obiectul sau efectul ntelegerilor sau a practicilor concertate ntre agentii economici, de abuzul de pozitie dominanta a unor agenti economici puternici; de asemenea, concurenta poate fi distorsionata prin subventiile acordate de stat unor agenti economici, ceea ce le creeaza o pozitie avantajoasa fata de ceilalti concurenti pe piata respectiva. n cele ce urmeaza vor fi n primul rnd analizate normele adresate comportamentului anticoncurential al agentilor economici.

10

Dreptul national si dreptul comunitar n materia concurentei Avnd n vedere necesitatea crearii unui mediu concurential, Constitutia prevede ca economia Romniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. De asemenea, statul este obligat sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Legislatia subsecventa dezvolta aceste principii n Legea concurentei nr. 21/1996 si n Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat . Un alt act normativ important pentru aceasta materie este Legea nr. 11/1991 privind concurenta neloiala care nu face obiectul prezentului studiu. Trebuie nsa precizat ca normele Legii 11/1991 nu intra n sfera de aplicare a dreptului comunitar al concurentei, raporturile juridice respective fiind stabilite n mod liber de legislatia fiecarui stat membru UE, urmnd a fi aplicate complementar cu normele stabilite de legile 21/1996 si 143/1999 mai sus mentionate, si binenteles, cu normele dreptului comunitar, astfel cum vom vedea n cele ce urmeaza. Aceste legi sunt puse n aplicare si detaliate prin numeroase regulamente, instructiuni si alte acte emise de Consiliul Concurentei, potrivit modelului european, avnd n vedere transpunerea corecta si completa a acquis-ului comunitar . n ceea ce priveste normele dreptului comunitar, Tratatul stabilind Comunitatea Europeana (TCE) prevede ca activitate esentiala a Comunitatii Europene crearea unui sistem care sa asigure un mediu concurential nedistorsionat n cadrul pietei interne. n acest sens art. 81 si 82 din acelasi Tratat interzic ntelegerile si practicile concertate care au ca obiect sau efect restrictionarea sau denaturarea concurentei pe piata comunitara, precum si abuzurile de pozitie dominanta. Conditia comuna pentru a fi aplicabile aceste norme comunitare este ca activitatile sau inactivitatile respective sa afecteze comertul ntre statele membre. n cazul n care, spre exemplu, o ntelegere care are ca efect restrngerea concurentei ntr-un stat membru, dar nu aduce atingere comertului cu alte state membre, atunci situatia respectiva va intra sub incidenta reglementarilor nationale n cauza, fara a fi aplicabil art. 81 TCE . Articolele 88 si 89 TCE reglementeaza ajutorul de stat, iar art. 86 prevede norme aplicabile agentilor economici cu caracter public (ex. regii autonome, societati comerciale la care participarea statului este majoritara, etc.), care sunt obligati sa respecte regulile

11

specifice mediului concurential, avnd n vedere faptul ca se afla n situatii speciale, privilegiate.

Aplicaie
Se dau urmtoarele informaii:
Denumire bunuri i servicii Valoarea produciei consumate n perioada de baz exprimat n preurile anului de baz 2009 (lei) 2.300.000
850.000 900.000 550.000

Indicele preurilor (%)

Bunuri alimentare

Grupa produselor de morrit i panificaie Grupa produselor din carne i preparate Grupa produselor lactate

110 120 145 170 155 195 160 140

Bunuri nealimentare
Grupa articolelor de mbrcminte Grupa bunurilor de uz casnic i mobil

1.800.000
750.000 1.050.000

Servicii

Grupa serviciilor de pot i telecomunicaii Grupa serviciilor de igien i cosmetic Grupa serviciilor de transport urban

320.000
110.000 150.000 60.000

Total

4.420.000

a) S se determine indicii de pre pe categoriile de bunuri i servicii i indicele general al preurilor; b) n perioada de baz anul 2009 veniturile totale sunt de 4.000.000 u.m.; n anul curent 2010, veniturile cresc cu 7%, iar pentru creterea de pre la grupa produselor din carne, grupa bunurilor de uz casnic i mobil i grupa serviciilor de igien i cosmetic se acord compensaie (pentru echilibru); S se determine valoarea compensaiei i veniturile anului curent 2010; c) S se calculeze indicele veniturilor reale i s se interpreteze rezultatele.

Denumire bunuri i servicii

Valoarea produciei consumate n perioada de baz exprimat n preurile anului de baz 2009 (lei)
i

Indicele preurilor (p1/p0) - % 122,28


110

Bunuri alimentare
Grupa produselor de morrit

2.300.000
850.000

Valoarea produciei consumate n perioada de baz 2009 exprimate n preurilor anului curent 2010 (p1*q0) lei 2.812.500
935.000

12

panificaie Grupa produselor din carne i preparate Grupa produselor lactate

900.000 550.000

120 145

1.080.000 797.500

Bunuri nealimentare
Grupa articolelor de mbrcminte Grupa bunurilor de uz casnic i mobil

1.800.000
750.000 1.050.000

161,25
170 155

2.902.500
1.275.000 1.627.500

Servicii

Grupa serviciilor de pot i telecomunicaii Grupa serviciilor de igien i cosmetic Grupa serviciilor de transport urban

320.000
110.000 150.000 60.000

168,28
195 160 140

538.500
214.500 240.000 84.000

Total

4.420.000

141,48

6.253.500

a) IpL1/0 =

= =

*100 = 141,48% *100

IpL1/0 bun.alim.= IpL1/0 bun.nealim.= IpL1/0 servicii = =

= 122,28% = 161,25%

=
*100

*100

= 168,28%

b) Veniturile nominale VN0 = 4.000.000 u.m. VN1 = VN0 + 7%*VN0 + compensaie Deoarece compensaia se acord pentru bunurile i serviciile din grupa a 2-a (pentru bunurile alimentare din carne, bunurile nealimentare cele de uz casnic, i grupa serviciilor de igien i cosmetic), trebuie calculat indicele mediu al preurilor pentru produsele i serviciile din aceast grup: IpL1/0mediu= =
*100

= 140,35714% (140,36%)

Compensaie grupa a 2-a = p0*q0 grupa2 * IpLgrupa2 = 2.100.000*(140,35714% - 100) = 847.500 sau Compensaie grupa a 2-a = p1*q0grupa2 - p0*q0grupa2 = 2.947.500 2.100.000 = 847.500 VN1 = 4.000.000 + 7%*4.000.000 + 847.500 = 5.127.500 u.m. c) Indicele veniturilor nominale IVN1/0 = =
* 100

= 128,19%

Deoarece creterea veniturilor nominale este de 28,19%, iar creterea general a preurilor este de 41,48% , veniturile reale au sczut; iar indicele veniturilor reale este: IVR1/0 = = =
* 100

= 90,61%

13

Rezultatul de 90,61% exprim o scdere a volumului fizic al consumului cu 9,39%, compensaia i creterea de salarii nefiind suficiente pentru meninerea consumului din perioada precedent 2009. Indicele veniturilor reale este cel mai important indicator al nivelului de trai. Venitul real reprezentnd puterea de cumprare a venitului nominal a unei persoane, indicnd totalitatea bunurilor i serviciilor care pot fi cumprate cu ajutorul venitului nominal ntr-o anumit perioad de timp. n aplicaia de mai sus indicele venitului nominal a crescut mai lent n comparaie cu indicele preurilor de consum, ceea ce a condus la scdere venitului real cu 9,39%.

14