Sunteți pe pagina 1din 66

ECONOMIE URBANA SI EVALUARE NOTE DE CURS

2011-2012

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

CUPRINS

1. INTRODUCERE. DEFINITII.............................................................................4 2. CAMPUL SPATIAL AL ECONOMIEI URBANE............................................12 3. SERVICII PUBLICE.......................................................................................19 SPECIFICUL SERVICIILOR PUBLICE..............................................................20 OBLIGAII.........................................................................................................20 PRINCIPII I REGULI DE ORGANIZARE I FUNCIONARE A SP.................21 NFIINAREA I DESFIINAREA SERVICIILOR PUBLICE.............................23 3.SERVICII PUBLICE COMERCIALE...............................................................28 SERVICIUL DE PAZ ASIGURAT DE CORPUL GARDIENILOR PUBLICI.....29 SERVICIUL PUBLIC DE PROTECIE CIVIL..................................................29 SERVICIUL DE AUTORIZARE A CONSTRUCIILOR......................................30 SERVICIUL PUBLIC DE NTREINERE A SPAIILOR VERZI........................35 SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE.........................................................37 LICENIEREA TRANSPORTULUI PRIVAT DE CLTORI.............................40 SERVICIUL PUBLIC PENTRU ACTIVITI CULTURALE...............................42 4. ACTIVITI ECONOMICE............................................................................43 5. DEZVOLTARE ECONOMICA........................................................................52

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

6. CERERE SI OFERTA....................................................................................61

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

1. INTRODUCERE. DEFINITII.

Timpul / era urbanitatii/ urbanizarii Urbanizarea economiei Face necesara acordarea unei atentii speciale evolutiei urbane Era urbanitatii poate parea excesiva problema in discutie este una a spatiului dar si a interactiunii dintre rural si urban Examinarea conditiilor economice in spatii specifice = spatii urbane Delimitarile sunt tributare definitiilor administrative si intelesurilor date adjectivului URBAN Cresterea urbana a spatiilor urbane = justificare cantitativa pentru studierea economiei urbane In majoritatea tarilordezvoltate = problema calitativa Fenomenele care au marcat evolutia in ultima jum. A sec. XX: Descentralizarea Reglementarile europene Imperativele integrarii pentru Romania Internationalizarea productiei de bunuri si servicii Cresterea pretului pentru transport Au generat O REVOLUTIE tendinta mondiala de dezvoltare alaturi de

internationalizarea productiei de bunuri si servicii si tertiarizarea

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

Asezarile urmane au trebuit sa devina actori autonomi ai vietii economice AUTONOMIA =competitie si bulversarea economiei urbane COMPETITIA ECONOMIC INTRE ORASE FACE NECESARA O ANALIZA

ECONOMICA A SPATIULUI URBAN IN ANSAMBLUL SISTEMULUI

Studierea in maniera stiintifica a realitatii urbane apel la discipline diferite GEOGRAFIA FIZICA descrierea cadrului natural inserata localitatea definirea ca port maritim, fluvial, de confluenta, de transfer DEMOGRAFIA descrierea cadrului uman nr. populatie, structura pe varste, pe sexe, dupa origine, repartitia in teritoriu, cresterea naturala sau migratorie ISTORIA descrierea originii si evolutiei localitatii, motivul crearii sale, a dezvoltarii sale sau a regresului GEOGRAFIA UMANA analiza repartitiei spatiale a activitatilor definirea ca piata rurala, o. industrial, centru comercial, centru administrativ SOCIOLOGIA studierea faptelor sociale legate de colectivitate, tipologia categoriilor sociale care formeaza localitatea, raporturile dintre categorii, situatiile sociale STIINTELE POLITICE permit studierea modului de guvernare in localitati, rolul localitatii in regiune sau in tara, modul in care este exercitata puterea, relatiile intre paliere diferite ale puterii ETNOGRAFIA permite studierea originii populatiei, a obiceiurilor, modului de viata, a culturii locuitorilor

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

Acest fapt determina DEFINIREA UNUI CAMP DE STUDIU SPECIFIC adica ECONOMIA URBANA ETIMOLOGIC = regula de functionare a unei case / gospodarii ECONOMIA are un sens larg si un sens restrans IN ACCEPTIUNE GENERALA = ARTA DE A GESTIONA EFICACE BUNURILE Discutam despre Economie politica, de piata, centralizata, planificata IN SENS RESTRANS = A EVITA PIERDERILE SI CHELTUIELILE INUTILE Expresia a face economii Desi cele 2 definitii au un aspect foarte concret ECONOMIA are in mod egal sensul unei stiinte Obiect = Cunoasterea fenomenelor privind PRODUCTIA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL Bunurilor si serviciilor in societatea umana. URBAN Termenul se refera la ceea ce reprezinta orasul spre deosebire de sat ECONOMIA URBANA = ECONOMIA ORASELOR - DEFINIREA ORASULUI suficienta pentru descrierea problematicii tratate de E.U

DEFINITIA 1 E.U. = ARTA BUNEI GESTIONARI A ORASULUI Releva rolul responsabililor politici ai orasului care isi exercita responsabilitatile intr-un cadru legal MODUL de exercitare a activitatii de gestiune a orasului DETERMINA TIPURI diferite de ECONOMII URBANE

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

Economie controlata = puterea economica este dirijata politic intr-o mare masura = e. dirijata

Economie de piata = sunt acceptate si aplicate mecanismele si regulile de piata

In practica - intre cele 2 situatii extreme stadii intermediare economia urbana sa aiba preponderent un caracter dirijat sau unul liberal. In realitate deciziile economice ale celor ce conduc politic orasul si ale diferitilor agenti economici se intrepatrund, se coreleaza pentru a forma un sistem economic urban. ACESTA PRIMA DEFINITIE conduce la analizarea, compararea diferitelor modalitati de gestionare a orasului depind de factori umani Intr-o mare masura fiecare primar = un maestru al economiei urbane. Trebuie studiata nu numai definitia teoretica a functiilor sale dar si metodele utilizate. Defintia 1 = evitarea pierderilor si cheltuielilor inutile - E.U. = obiect de studiu examinarea dimensiunilor optime pentru echiparea orasului pentru a evita situatia in care costul gestionarii orasului este superior venitului obtinut din gestionarea sa. Apare in sens restrans in anii 50 legat de optimizarea oraselor conditiile optimale reflectate in diferitele servicii prestate de oras Ce tipuri de transport trebuie alese perspectivele de dezvoltare, de repartitia actuala si viitoare a populatiei si de deplasarile previzibile? Cum se rezolva problemele locuirii si ale echipamentelor publice si ale spatiilor verzi? Cum se asigura alimentarea cu apa, colectarea si epurarea apelor uzate, colectarea, depozitarea si tratarea deseurilor?

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

DEFINITIA 2 E.U.= stiinta ce are ca obiect cunoasterea fenomenelor legate de PRODUCEREA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL de bunuri si servicii in societatile urbane. E.U. studiaza activitatile economice ale oraselor, caracteristicile acestora sa ale diferentieze in raport cu zonele rurale sa le analizeze prin comparatie Examinarea activitatilor economice urbane presupune mai multe tipuri de abordari Terenurile Locuintele Transportul La care se adauga alte aspecte ale orasului resursele naturale, echipamentele publice, mijloacele de productie, comercializarea

DEFINITIA 3 E.U. = economia oraselor = obiect de studiu = reteaua formata de orase intr-un spatiu considerat (regional, national, international) Studiul = analiza inter-relationarilor dintre orase si zonele lor de influenta reciproca, de specializare, de ierarhie. Relatiile - marcate de complementaritate sau de diferentiere, de opozitie, de concurenta ECONOMIA URBANA TREI TIPURI DE ANALIZA a/ al gestiunii orasului b/ al activitatii economice c/ al relatiilor economice inter-urbane si inter-spatiale

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

DEFINITIA 1 = SUBIECTIVA

- are ca obiectiv ameliorarea situatiei

existente exprimate prin cercetarea unui optim DEFINITIA 2 = ANALITICA - de fapt este pur descriptiva DEFINITIA 3 = SISTEMICA - studiaza orasul ca pe un ansamblu organic in relatie cu mediul inconjurator

DEFINIREA ZONELOR URBANE1 ECONOMIA URBANA analizeaza fenomenele si procesele care au loc intr-un centru urban din perspectiva unitatii functionale a acestuia si a legaturilor dintre aceste procese. DEFINIREA ORASULUI 1. IN TERMENII GRANITELOR ADMINISTRATIVE. Avantaj = volum important de date statistice, de natura fiscala, caracterul unitar al entitatii administrative = unitate de politica si planificare. Dezavantaj = granitele economice si functionale ale oraselor sunt DIFERITE metropolitane, zone periurbane, zone de influenta. 2. ABORDAREA GENERATA DE ARIA ECONOMICA FUNCTIONALA bazata pe criteriul participarii la pietele metropolitane ale muncii. ORASUL= centrul unei piete a muncii (exista in interioul sau un nucleu al fortei de munca) iar ARIA ECONOMICA URBANA = ariile cu fluxuri de navetisti catre piata centrala a muncii, fluxuri mai mari decat cele indreptate catre celelalte piete urbane ale muncii DEFINITIILE ORASULUI reflecta finalitatea OPERATIONALA dupa 2 criterii: de cele administrative. Vezi arii functionale urbane, aglomeratii urbane, zone

DANIELA-LUMINITA CONSTANTIN, VALENTIN NICOLAE, BAZELE ECONOMIEI URBANE SI REGIONALE, OSCAR PRINT, BUCURESTI, 1998,

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

1. O DIMENSIUNE MINIMA CRITICA legata de un prag al cererii necesar pentru a furniza servicii urbane lipsa de standardizare exemplu 10.000 contribuabili in Elvetia si Spania, 250 persoane in Danemarca. 2. UN NIVEL CRITIC AL DENSITATII POPULATIEI criteriu ce sprijina ipoteza formulata de Mills (Studies in the Structure of the Urban Economy, Baltimore, John Hopkins Press for Resources for the Future, 1972) un oras = lcul unde densitatea populatiei este mai mare in comparatie cu cea din spatiile inconjuratoare. IMPLICATII economice intensitate mai inalta a productiei pe unitatea de suprafata Comentariu Dincolo de definitiile oferite pentru oras de discipline diferite, o caracteristica pe care o au in comun orasele este concentrarea spatiala a populatiei si a activitatilor socio-economice. Aceasta definitie a orasului in chip de concentrare a activitatilor socio-economice are insa ca principal argument amplasarea locurilor de munca la distante mici fata de locuinte, justificand aceasta prin costul ridicat al transportului. Evolutiile recente ale functionarii orasului si ale formei urbane, supuse efectelor dezvoltarii tehnologice, demonstreaza, in conditiile unei mobilitati ridicate a fortei de munca, tocmai contrariul adica functionarea orasului intr-un areal ce ocupa un spatiu mai intins ca suprafata, in care deplasarile zilnice catre locul de munca genereaza principalele probleme de nmatura chiar economica a orasului dintre care cele mai cunoscute sunt cele de trafic. In formulele de organizare cunoscute astazi de oras, arealul de functionare este cunoscut sub denumiri cum sunt arie functionala urbana, zona de influenta, zona metropolitana, teritoriu periurban. Economistii sustin ca ratiunile dominante ale existentei oraselor sunt in primul rand de natura economica tradusa prin dotarea cu resurse. In conditiile unei distributii uniforme a resurselor, randamentele productiei ar fi constante, populatia ar fi uniform distribuita producand in gospodarie necesarul pentru autoconsum caracteristici ale unui spatiu uniform, omogen, nepolarizat adica ale mediului rural si satului. 10

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

Dezvoltarea porturilor coloniale ilustreaza aceasta teorie in conditiile in care tari diferite au o dotare diferita cu resurse, specializandu-se in productia acelor bunuri pentru care au un avantaj comparativ. Maximizarea castigului este direct legata de minimizarea cheltuielilor de transport generand avantaje in localizarea oraselor (centre de productie si comerciale) in apropierea granitelor nationale. La nivel interregional, in ipoteza unei distributii uniforme a resurselor in cadrul regiunilor dar a unei dotari diferite, localizarile atractive sunt cele de granita oferind un optim in privinta cheltuielilor de transport (mai mici decat in alte localizari) pe malul unui rau, la tarmul marii, oceanului, intr-un nod de transport. Prin extrapolare si generalizare a fost incercata si explicarea existentei, localizarii si functionarii oraselor in situatia resurselor neuniform distribuite la nivel macro-teritorial al unei regiuni. Experienta a dovedit insa ca teritoriul nu este omogen si mecanismele si instrumentele planificarii economice, bazata pe ipotaza uniformitatii caracteristicilor teritoriului in ceea ce priveste resursele, nu functioneaza. In ultimii 10 ani, ca reactie la ineficienta politicilor si strategiilor de dezvoltare, a programelor si proiectelor formulate in planificarea economica, a devenit necesara formularea de noi mecanisme si instrumente care sa fundamenteze un alt tip de abordare a spatiului, neomogen in privinta caracteristicilor si distributiei resurselor, si anume planificarea spatiala.

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

11

2. CAMPUL SPATIAL AL ECONOMIEI URBANE

Studierea EU - precizarea teritoriilor de studiu a da un continut termenului urban prezentat in introducere

Abordarile EU: conceptuala practica

ABORDAREA CONCEPTUALA Cunoasterea urbanului necesita precizari asupra termenilor utilizati existentei juridice a orasului

ce fac posibile 3 definitii insistarea asupra unei functii specifice spatiilor urbane

PRECIZARI TERMENII UTILIZATI Civilizatia nivel tehnic permite sa distingem ocuparea spatiului sub 2 formule ORAS si SAT ORAS teritoriul cu aglomerari de constructii SAT teritoriul format cu precadere de spatii cultivate cu un habitat mai putin dens, dispersat
economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

12

SEC.XX dezvoltarea si utilizarea a 2 termeni noi: periferia suburbanul marile ansambluri de locuit

PERIFERIA = teritoriul care inconjoara un loc (4km), un oras cel modern rezulta prin extinderea continua a ocuirii in jurul unui oras apare dupa revolutia industriala depinde in mare masura de oras din pdv. comercial si administrativ

MARI ANSAMBLURI termenul apare in anii 50 Desemneaza grupuri de imobile de locuit de dimensiuni mari implantate in zone noi intr-un perimetru delimitat mai apropiat sau mai indepartat de centrul orasului Deseori sunt considerati sateliti ai orasului mama Au forme geometrice elementare turnuri sau bare cu mai mult de 5 etaje si lift

ABORDAREA JURIDICA delimitarea teritoriului administrativ administrat prin lege Romania Legea nr. 2 din 1972 statulul deoras conferit prin lege dupa criteriile enuntate in PATN Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati

ESTE POSIBILA ASTFEL FORMULAREA A TREI 3 DEFINITII

1. CANTITATIVA subliniaza 3 caracteristici

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

13

a. o concentrare, densitate = loc geografic ce presupune o reuniune considerabila de constructii, populatie, locuri de munca, locuinte b. un caracter durabil spre deosebire de aglomerarile temporare de ex. Targurile, talciocurile = un loc geografic unde locuitorii traiesc si muncesc c. activitatile practicate sunt variabile si ierarhizate = un loc social unde activitatile sunt comertul, industria si administratia locuitorii nu au ocupatii agricole

3 criterii de baza de definire a. concentrarea intr-un spatiu criteriul spatiu b. caracterul durabil criteriul temporalitate c. functia economica criteriul economic

2. CALITATIVA Bunurile cuantificate sunt insuficiente pt. A defini orasul. Orasele sunt proiectia pe o suprafata de teren a conditiilor naturale, mostenirilor culturale, a jocului fortelor economice, a efortului progresului tehnic, a geniului creatorilor, a constrangerilor administrative, a obiceiurilor zilnice, a aspiratiilor constiente si inconstiente.

Aceasta este o descriere. O abordare sistemica permite o reformulare

3. SISTEMICA Paul Claval se intreaba daca orasulu nu eesteo organizare a spatiulu care are ca scop favorizarea dezvoltarii relatiilor sociale si maximizarea acestora
economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

14

Jaqueline Beaujeau Garnier analizand rolul orasului il definiste cao oragnizare care mediaza intre activitatile economice si grupuri de locuitori pe de-o parte si mediul exterior pe de alta parte.

CELE 3 CRITERII PROPUSE DE MAX WEBER

Justificare stiinta contemporana nu da un inteles incontestabil orasului ci Frnizeaza abordari care se completeaza fara sa se excluda Max Weber 1864 1920 analizand orasul utilizeaza diferite criterii care ne ajuta in lectura orasului sie xamineaza 3 aspecte

CRITERII 1. ocuparea spatiului orasul nu este un ansamblu de ocnstructii separate ci orasul este o concentrare

2. sociologic gradul de cunoastere reciproca a locuitorilor- orasul= o aglomerare cunoastere reciproca a locuitorilo 3. economic orasul = locul unde populatia satisface o parte economica importanta a nevoilor cotidiene pe piata locala gratie produselor fabicate de populatia locala sau procurate pt. A fi vandute pe piata locala

FUNCTIA DE REPREZENTARE ORASUL = concept care integreaza o caracteristica esentiala = faptul ca exercita o functie de reprezentare ORASUL = un sistem de rerpezentare a conditiilor naturale si istorice

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

15

ORASUL = o scriere a spatiului care simbolizeaza alegerile operate de responsabilii/ reprezentantii populatiei care au trait/ traiesc in oras

Orasele europene elemente de specificitate care le diferentiaza din pdv. Istoric de orasele de pe alte continente

ABORDAREA PRAGMATICA

Spatiul = concept complex descris dupa croterii CANTITATIVE densitatea populatiei procentajul populatiei neagricole reteaua de comunicatii

CALITATIVE conditii constrangeri aspiratii

O abordare posibila este inspirata de cele 3 tipuri de spatii economice (Francois Peroux) SPATII ECONOMICE 1. OMOGEN/ UNIFORM uniformitate dupa criterii economice si demografice

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

16

prin excelenta spatiile rurale rareori manifestata in spatiul urban disontinuitate a spatiului construit

2. POLARIZAT / HETEROGEN SAU CAMP DE FORTE - diversele parti sunt complemenatre si intretin relatii intre ele si mai ales cu polii dominanti + schimburi cu regiunea invecinata - spatiul economic urban fluxuri de bunuri si servicii intr-un teritoiu considerat

3. SPATIUL PLAN spatiu aflat sub autoritate identica in sensul unui proiect si nu in sens de planeitate ci in sens de proiect

TIPURI DE PERIMETRE

1. PERIMETRE ADMINISTRATIVE 2. PERIMETRE GEO-ECONOMICE spatiu geografic reprezentand o realitate economica CRITERII in raport cu orasul mama aglomeratii, metropole, oras satelit, oras izolat - percepere de catre agentii economici apartenenta la o realitate teritoriala careia ii cunosc limitele strada, cartierul, nodul de comunicatii, valea, platoul spatii pe care se aplica o politica economica bazin de locuit, bazin de forta de munca, bazin turistic, bazin de activitati agricole,industriale sau tertiare 3. PERIMETRELE STUDIATE PUG, PUZ, PUD CRITERII

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

17

continuitate identificarea schimbarilor natura ocuparii terenurilor/ solului

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

18

3. SERVICII PUBLICE

SERVICIU PUBLIC

organism persoana juridica, privata sau publica activitate de interes general = definirea n sensul organic

- activitate =definirea n sens material

Definiia clasic Sec.XX nc. Definiia interbelic

activitate de interes general prestat numai de o persoan public

Duguit, 1907 - activitatea pe care guvernanii sunt obligai s o presteze n interesul celor guvernai prestarea unui serviciu de interes general prin intermediul unei firme private

1961 Magnier, 1964 Laubadere activitate de interes general prestat de o persoan privat avnd prerogativele puterii publice sub controlul administraiei

Definiia actual 80 Condiii pentru SP (b) (a) interesul general distincie activitile necesare i profitabile obiectiv interesul celor administrai mijloacele puterii publice privilegii acordate persoanei private autoritate n raport cu terii monopol,

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

19

acte cu caracter unilateral, taxe (c) controlul administraiei asupra activitii delegare dat de o persoan public contract, act administrativ unilateral limitele n care acioneaz cel mputernicit

Specificul serviciilor publice

SP Elemente eseniale ale SP

(a)

instituie a administraiei prin care se presteaz cetenilor servicii de interes general autorizat direct de o autoritate a apl i funcioneaz sub autoritatea acesteia

(b) (c) (d)

scop = satisfacerea nevoii publice asigurat de ap a p este responsabil nfiinarea - atributul autoritii deliberative; organizarea i funcionarea atributul autoritii executive

Drepturi i obligaii Autonomia local Administraia public Prestatorul de - dreptul ap de a organiza SP i obligaii modul de funcionare Obligaii elaboreaz strategia organizrii i funcionrii norme, regulamente asigur mijloacele tehnice, umane, financiare controleaz direct sau indirect ndeplinirea obligaiilor fixeaz politica taxelor i tarifelor respectarea legislaiei, normelor, regulamentelor stabilite de 20

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

servicii

ap principii i reguli de funcionare gestioneaz eficient capacitaile de producie din patrimoniu rspunde prompt la reclamaiile beneficiarilor informeaz corect autoritile apl respect clauzele contractuale

Principii i reguli de organizare i funcionare a SP Principii (a) apl pot nfiina servicii publice n condiiile L 215/2001 eficiena buget cant. calitate- satisfacerea nevoilor prioritatea n acordare autorizaii (b) echitatea drepturi beneficiari i furnizori reguli comune concuren i transparen (c) descentralizarea Constituia art. 119, L 215/2001 art.1 respectarea scopului continuitatea n funcionare

Reguli apl

(a)

R. continuitii prestaie permanent ex. vitale stocuri intervenie forme alternative

(b)

R. adaptrii la nevoia social cretere cantitativ i calitativ statut, organizare i funcionare sau conform condiiilor contractuale

(c)

R. cuantificrii permite aprecierea satisfacerii necesitilor beneficiarilor se asigur pe principiul echitii transparena

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

21

Clasificarea serviciilor publice 30 Recunoscute serviciile publice administrative dup obiectul de activitate activitile umane 2 categorii administrative statul i comerciale i industriale persoanele private nc din secolul trecut Dup regimul juridic Criterii de clasificare (b) (a) obiectul activitii ex. act. de transport SPIC, serviciul de asisten social SPA modul de finanare ex.din taxe SPIC, de la buget SPA (c) Din pdv. al apl (a) servicii cu caracter exclusiv administrativ nu pot fi ncredinate altor persoane ex. protecia civil, autoritatea tutelar, starea civil, autorizarea construciilor (b) Dup importan (b) (a) servicii care pot fi delegate altor persoane ex. salubritate, iluminat stradal, deratizare, ecarisaj servicii publice vitale alimentare cu apa, canalizare, distributie energie electrica facultative - amenajarea de parcuri de distractie, modul de organizare i funcionare SP administrative SPA regim juridic administrativ SP industriale i comerciale SPIC regim juridic civil Autoritile administraiei publice preiau activiti comerciale i industriale transport feroviar, exploatarea liniilor de tramvai

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

22

centre de informare etc

nfiinarea i desfiinarea serviciilor publice Colectivitile locale conditii 1/ Obligaia nfiinare n condiiile Legii apl nr.215/2001 = competenta restransa numai la servicii care nu sunt statale organizeaza servicii publice de gospodarie comunala, transport local, retele edilitare si altele... 2/ Dreptul desfoare la nivel local servicii publice cu caracter statal = raspunderea revine primarului 3/ au posibilitatea de a infiinta SPA si SPIC in realitate acest lucru nu este permis de legislatia economica si proprietatea publica totusi s-a generalizat o exceptie sustinuta de juris prudenta privind dreptul de a crea SPIC numai in 3 cazuri: - activitatea se desfasoara pe domeniul public - cand raspunde unei obligatii legale pe care trebuie sa o indeplineasca o persoana publica - daca este complementar altui serviciu public-

4/ trebuie sa urmeze procedura prevzut de lege cu cele 3 restrictii Fixarea obiectului de activitate Regulament de organizare si functionare emis de administraie Controlul modului in care isi realizeaza prerogativele

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

23

Desfiinare este necesara respectarea Principiului actului contrar (desfiintarea este de competenta aceleiasi autoritati care a aprobat infiintarea) totusi dreptul de a desfiinta servicii publice nu este nelimitat pt. ca Autoritile apl nu pot desfiina un serviciu public dac acesta este stipulat de lege

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

24

Principii si reguli de organizare si functionare pentru serviciile publice

Autoritatile administratiei publice pot infiinta servicii publice in orice domeniu de activitate cu conditia respectarii urmatoarelor principii: 1/ principiul eficientei serviciului public = toate cheltuielile se suporta din bugetul local din taxele si impozitele cetatenilor. - Apl gaseste cel mai bun raport intre costuri si calitatea serviciilor prestate se stabilesc capitole de cheltuieli bugetare corespunzator - satisfacerea cat mai completa a nevoilor cetatenilor duce la depasirea bugetului este de preferat ca apl sa faca datorii pt a asigura conditii normale pt desfasurarea vietii publice - apl sprijina prestatorii de servicii publice = li se da prioritate la acordarea de licente, autorizatii, concesiuni 2/ principiul echitatii prestarilor de servicii toti cetatenii se bucura de aceleasi drepturi si beneficiaza in aceeasi masura de servicii publice - principiul vizeaza furnizorii si beneficiarii li se aplica acelasi set de reguli apl recurge la concurenta si asigura transparenta pt furnizorii serviciului public 3/ principiul descentralizarii serviciilor publice principiul descentralizarii este prevazut de Constitutie (119) si Legea apl art. 1 = deplasarea serviciilor publice de la centru catre apl descentralizarea trebuie sa tina seama de satisfacerea unei nevoi generale descentralizarea tine cont de gradul de specializare al serviciilor publice dar si de necesitatea continuitatii lor

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

25

Reguli de organizare si functionare

1/ Regula continuitatii servicii publice care prin natura interesului public nu se pot intrerupe fara a pune in pericol viata publica apl are obligatia de prevedea mijloace de interventie, stocuri de materii prime si energie, forme alternative pt cazuri exceptionale 2/ Regula adaptarii serviciului public la nevoia sociala premisa cresterii nevoii sociale cantitativ si calitativ serviciul public trebuie sa se adapteze acestor cerinte adaptarea se stabileste prin Statutul de organizare si functionare al prestatorului de servicii la infiintarea serviciului public statutul este fixat de o autoritate apl dezvoltarea sau restrangerea, transferul sau incetarea = serviciile publice create de administratie raman sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare persoanele juridice care nu se afla sub autoritatea apl dar au in obiectul de activitate prestari de servicii = raspund in conditiile contractului incheiat 3/ Regula cuantificarii serviciului public Necesitatea cuantificarii este generata de 2 aspecte: permite aprecierea corecta a modului in care este satisfacuta nevoia beneficiarului si permite evaluarea activitatii serviciului

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

26

se asigura principiul echitatii, transparenta fata de cetateni pt ca acestia pot controla modul in care se desfasoara activitatea serviciilor publice Specificul serviciilor publice locale definitie = serviciul public este una din institutiile administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes general in regim de putere politica Elemente esentiale de caracterizare: sp este din pdv functional organizat si autorizat direct de catre o autoritate a apl si functioneaza sub autoritatea acesteia are intotdeauna ca scop satisfacerea unei nevoi publice si raspunde interesului general (al tuturor locuitorilor) este intotdeauna asigurat de apl indiferent daca se realizeaza in regie proprie sau prin intermediul altor prestatori de servicii apl raspunde de modul in care sunt asigurate aceste servicii publice infiintarea sp este atributul exclusiv al autoritatii deliberative = consilii locale sau judetene, organizarea si functionarea este atributul autoritatii executive = prefectul pentru judete / primarul pentru municipii, orase sau comune

Servicii publice locale

1. Servicii publice cu caracter statal (a) (b) (c) Serviciul de paz asigurat de corpul gardienilor publici Serviciul public de protecie civil Serviciul de autorizare a construciilor

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

27

(d)

Serviciul public de stare civil

2. Servicii publice edilitare (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) Serviciile publice de gaz i electricitate Serviciul public de distribuie a energiei termice Serviciul public de alimentare cu ap i canalizare Serviciul public de transport cltori Serviciul public de ntreinere a spaiilor verzi Serviciul public de salubritate ntreinerea, repararea i exploatarea drumurilor publice

3. Servicii publice comerciale (a) (b) (c) (d) (e) (f) Organizarea i funcionarea pieelor agro-alimentare Serviciul de exploatare a parcajelor publice Licenierea transportului privat de cltori Expunerea firmelor i reclamelor publicitare Organizarea i funcionarea cimitirelor Serviciul public de ecarisaj

4. Serviciul public pentru activiti culturale 5. Serviciul public pentru relatii externe 6. Serviciul public financiar

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

28

1. Servicii publice cu caracter statal

Serviciul de paz asigurat de corpul gardienilor publici

Legea 26 / 1993

Creterea eficeienei pazei bunurilor i a activitii de aprare a ordinii i linitii publice, a vieii i integritii persoanelor

SPC Atribuii Fondurile financiare acordate de apl trebuie restituite bugetului de stat din veniturile realizate de la beneficiari nfiinare, organizare i control autoritile apl Contracte cu al, ageni economici publici sau privai, cu instituii publice, persoane juridice sau fizice Contracte ncadrare, instruire personal Echipare Meninerea aparaturii Informarea beneficiarilor Participarea la aprarea ordinii i linitii publice Prevenirea i combaterea infraciunilor

Delegaiile permanente ale CJ i primarii control Serviciul public de protecie civil

Legea

Component a aprrii naionale ansamblul msurilor i

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

29

106/1996 -

activitilor n scopul asigurrii populaiei, bunurilor i a factorilor de mediu n caz de rzboi sau dezastre

efii apl sunt abilitai s coordoneze activitatea acestui serviciu public - Primarii i Prefecii

Inspectoratele de protecie civil IPC sunt servicii publice descentralizate ale MapN la nivel judeean Conducerea IPC ofier activ de specialitate Structura comisii de protecie civil La toate nivelurile apl formaiuni de protecie civil La nivel local serviciul public de protecie civil autoritile apl atribuii n organizarea i funcionarea SP

Serviciul de autorizare a construciilor Executarea construciilor Autorizaia de construire actul de autoritate al apl se asigur respectarea normelor n domeniul construciilor act administrativ prin care se realizeaz o activitate cu caracter statal Pe baza actului de autoritate emis n concordan cu normele legale proiectare, amplasare, executare, funcionare

Serviciul public de stare civil

Legea 119 /

Organizarea i funcionarea n sarcina autoritilor apl

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

30

1996 caracter statal asigur cunoaterea nr. i structurii populaiei pe plan naional, aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor Actele de stare civil Ofierii de stare civil nscrisuri autentice prin care se dovedete naterea, cstoria sau decesul unei persoane fizice 2 ex. O autoriti ale apl ce exercita atribuii de stare civil primarii, efii misiunilor diplomatice/ oficiile consulare, comandanii de nave i aeronave

2. Servicii publice edilitare Serviciile publice de gaz i electricitate

Producia i distribuia

regii RENELCONELi sc. ELECTRICA ROMGAZDISTRIGAZ NORD I SUD producia societi cu capital privat 175 societi private (1999) ce produc en. Electric i termic

Europa i SUA Frana

Serviciul public de distribuie a energiei termice

Productorul Distribuitorul HG 425/ 1994

RENEL regie autonom naional RADET regie autonom local Preurile en. Termic aprobate de apl dar stabilite la nivel

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

31

central n localitile n care funcioneaz ageni economici productori-distribuitori apl controleaz distribuirea randamentul funcionarea optim respectarea normelor de consum reglarea cantitativ a agentului termic planificarea operaiilor de revizie instalarea de contoare

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

32

Serviciul public de alimentare cu ap i canalizare

Legea 4/1981

SP sarcini Utilizarea cu prioritate a resurselor locale de ap Executare, captare, tratare, pompare, transport, stocare i distribuie Supraveghere zone de captare, a instalaiilor de tratare protejarea calitii apei Dezvoltare reea alimentare concordan dezvoltare urban

Normele de distribuie a apei potabile

CL Hotrre regulament i caiet de sarcini drepturile i obligaiile prestatorului

Serviciul public de transport cltori

Efectuat prin Apl

(a) -

operatori = societati comerciale atestati pt o perioada de 5 ani organizarea SP de transport legturi zone rezideniale industriale comerciale facilitare legturi transport pe ine i

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

33

transport carosabil reducerea numrului de transbordri

Principii de organizare: respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor asigurarea deplasarii in conditii de siguranta si confort protectia mediului tratament egal pentru toti utilizatorii oferirea unui serviciu de calitate la un pret accesibil administrarea corecta si eficienta abunurilor din proprietatea publica continuitatea serviciului dezvoltarea durabila

Transportul public local de persoane prin curse regulate este transportul care indeplineste cumulativ conditiile: se executa pe teritoriul administrativ al unei localitati urbane, precum si intre localitate si localitati limitrofe se executa pe rute si cu frecvente prestabilite iar calatorii sunt imbaracti/ debarcati in puncte fixe = statii se percepe un tarif de transport incasat de operatorul de transport inclusiv grupuri sau persoane determinate = elevi si studenti la institutii de invatamant, lucratorii la locul de munca etc

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

34

Mijloacele de transport in comun = vehicule destinate transportului public urban si suburban de persoane si care pot fi: autobuze urbane min 17 persoane tramvaie troleibuze minibuze sau microbuze max. 22 persoane metrolul si metrolul usor

Consiliul Local stabileste strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung avand in vedere planurile de urbanism si programele de dezvoltare socioeconomica. Organizarea, reglementarea, conducerea, monitorizarea si controlul = autoritatile publice locale. Relatia apl si prestatorii de servicii de transport = reglementata prin contract de concesiune a serviciului

Serviciul public de ntreinere a spaiilor verzi spaii verzi Functiile spatiilor verzi parcuri, grdini publice, zonele de agrement, scuarurile - functia ecologica = realizarea climatului normal, combaterea poluarii fonice si a aerului, ameliorarea compozitiei chimice a apei, solului si aerului functia de loisir=asigura desfasurarea activitatilor sportive, de odihna, agrement functia complementara asigura functionarea normala pentru comert, administratie, invatamant etc.

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

35

Cantitatea si calitatea spatiilor verzi Spatiile verzi ce apartin domeniului public Venituri din exploatare

-= criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate, de confort si civilizatie Sunt intretinute de stat/ unitatea administrativ teritoriala prin mijloace proprii = materiale si financiare de la buget

(a) (b) (c) (d)

taxe de concesiune, chirii taxe speciale de ocupare valorificare produse pepiniere prestarea de servicii n domeniul amenajrii de spaii verzi necesarul i destinaia grdini parcuri normare i studii de detaliu

Proiectele i studiile de urbanism

Zonele de agrement condiii

dubl reglementare CL i MM 13 15 ha / 1000 locuitori la max. 25 km < 20.000 loc. 15 17 ha / 1000 locuitori la max. 30 km < 100.000 loc. 40 ha / 1000 locuitori la max. 40 km > 100.000 loc.

Parcuri i grdini publice

max. 15 minute cu transport public 10-14 mp / locuitor

Realizarea si exploatarea spatiilor verzi cuprinde mai multe faze:

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

36

faza de proiectare cu 2 componente urbanism si investitii = documentatiile de urbanism cuprin studiul spatiilor verzi= proiectare investitiilor are ca scop prezentarea solutiilor de detaliu necesare executarii

faza de realizare investitor = consiliul local sau concesionari faza de exploatare prin serviciile de specialitate = faza cuprinde lucrari de intretinere, de reparatii si amenajari +paza

faza de productie se realizeaza prin baze de producere material dendrologic si floricol; bazele cuprind sectoare de pregatire=sere, rasadnite, de productie =parcele, de iernare, de depozitare, ateliere

Serviciul public de salubrizare

Salubritatea localitilor Romnia Bucureti Apl

(a)

colectare, transport, depozitare, tratare ecologic a deeurilor solide gospodrii i ageni economici 4 mil. Tone gunoi / an peste 650.000 tone/ an (1999) asigur capacitile de colectare i transport n relaie cu cererea

(b) (c) Prestatorul (a)

asigur capacitile de depozitare, incinerare, tratare asigur cadrul instituional pentru prestatorul de servicii curarea drumurilor publice intervale i condiii fixate de primrie

(b) (c) (d)

colectare obiecte de uz casnic abandonate asigur stocuri de rezerv nisip, sare pentru intervenie selectare materiale reciclabile

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

37

(e) (f)

asigurare cu pubele i containere asigurare cu mijloace de transport

ntreinerea, reparare i exploatarea drumurilor publice

Autoritile apl

obligate s asigure funcionarea drumurilor centrale DN judeene DJ locale DC cretere capacitate de preluare a traficului mbuntire condiii deplasare cretere grad de siguran n trafic micorare cheltuieli de transport calitate carosabil reabilitare ci, accese n localiti modernizare intersecii, poduri, pasaje i realizare traversri

Obligaii apl

(a) (b) (c) (d)

Msuri

(a) (b)

(c) (d)

reparaii capitale, asigurare mijloace de execuie cretere grad de siguran semnalizare echipament de supraveghere

(e) (f)

realizare artere preluare trafic greu sistematizare reea de drumuri

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

38

Organizarea i funcionarea pieelor agro-alimentare

Organizare

regulament cadru HG 19/ 1996 apl norme sanitare i igien protecia colectivitii apl organizeaz SP conform unui regulament propriu serviciu public al CL direcie, serviciu instituie de interes public contract persoane juridice cu capital de stat, privat, mixt contract de asociere

Gestionarea serviciilor necesare funcionrii pieelor prin

Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Organizarea parcajului public

- contracte de locaie, concesiune - utilizarea sumelor de bani pentru mbuntirea condiiilor de circulaie - emitere de CU i AC conform Legii 50/1991 - amenajare locuri de parcare pe trotuare excepional 1,5 m pentru pietoni pentru 4 benzi sau 3m pentru mai multe benzi - interdicia de a desfura alte activiti pe spaiile de parcare

Atribuire

parcaje de reedin 1 loc / apt. la < 30 m de imobil

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

39

d>30m i cerere mare licitaie serviciile de intervenie parcaj gratuit locurile de la d< 50m de hoteluri, complexe comerciale. nchiriere

Exploatare -

eliberare autorizaie titular, nregistreaz parcajul parcajele de reedin ntreinere i amenajare serviciile de administrare a domeniului public

parcajele publice, private cu plat amenajare de ctre persoanele juridice care le exploateaz

parcajele publice, private fr plat ntreinere serviciul de administrare a strzilor

Licenierea transportului privat de cltori Apl poate autoriza transportul de cltori cu mijloace de transport particulare Obinerea licenei de transport Condiii (a) (b) (c) (d) Licena Caiet de sarcini Norme pentru operator (a) (b) (c) (d) autovehicule oferi deplasare cltori comerciale existena puncte de vnzare bilete onorabilitate fr condamnri penale bonitate capacitate financiar specialitate cunotine profesionale tehnicitate mijloace tehnice de transport

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

40

Expunerea firmelor i reclamelor publicitare

Apl

Norme construirea i amplasarea valorificarea domeniului public prin taxe

Regulamente locale pentru construirea firmelor i reclamelor publicitare

Organizarea i funcionarea cimitirelor

Interesul public Serviciile

sntatea organizarea de ctre apl sistem privat uniti parohiale sistem public - cimitire regulament de funcionare norme generale Hotrre a CL

Organizare Funcionare de ctre apl

atribuirea locurilor de nhumare n general 7 ani realizare construcii funerare autorizare de ctre CL taxe i tarife ctre bugetul local infrastructura platforme acces, aplimentare cu ap, cldirea administraiei cimitirului sau a crematoriului

Apl

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

41

Serviciul public de ecarisaj SP Atribuii asigur protecia cinilor i cetenilor strngere cini fr stpn pe baza reclamaiilor eliberare contra tax excepie ONG ngrijirea cinilor deparazitare, vaccinare, sterilizare i nregistrare Normele rentoarcere cini n zon la cerere euthanasierea cei cu boli incurabile asigurarea adposturilor temporare Hotrre a CL reglementeaz raporturile ntre posesorii de animale

Serviciul public pentru activiti culturale Obiectul de activitate iniierea, derularea programelor cu caracter artistic, tiinific, educativ Ex.- Centrul de proiecte culturale al Mun. ..............

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

42

4. ACTIVITI ECONOMICE

Activitatea economic form principal a aciunii sociale.

Oamenii problemele existenei acioneaz n diferite domenii i sub diferite forme economic, tehnic, ecologic, socio-cultural, politic, religios. Sistemul de activiti la care particip toate unitile economice (de producie, consum sau de distribuie) definesc economica ca form a actovitii umane. Activitatea omului cea mai cuprinztoare i care l definete ca specie este MUNCA activitate conient n care oamenii, pentru a i satisface anumite nevoi refigureaz scopurile aciunii formuleaz i apr interese, caut i acceseaz mijloacele adecvate atingerii elurilor propuse.

ACTIVITATEA ECONOMIC este un domeniu fundamental al activitii umane care cuprinde ansamblul faptelor, actelor i reaciilor, concretizate n comportamente i decizii privitoare la atragerea i folosirea resurselor economice rare, n vedrea producerii, distribuiei, schimbului i consumului de bunuri i servicii, n funcie de interese i nevoi.

n timp a a vut loc un amplu proces de diversificare, specializare i integrare a activitilor econkmice numit diviziune social a muncii prin care activitile s-au

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

43

autonomizat, devenind preocupri eseniale. Activitile pot fi producia, circulaia, repatiia, consumul, cercetarea tiinific, protecia mediului, etc..

PRODUCIA = ansamblul operaiunilor care vizeaz activiti economice ce constau n obinerea de bunuri materiale i servicii ce au drept scop satisfacerea direct sau indirect a nevoilor umane.

PRODUCIA MATERIAL = totalitatea proceselor prin care resurse naturale sau bunuri obinute n procese de producie anterioare sunt supuse unor modificri pentru a obine noi produse = activitile industriale, agricole, de construcii

PRESTRILE DE SERVICII = activiti de transformare a resurselor n rezultate specifice care nu au form obiectual, nuse pot stoca, ele consumndu-se pe msura producerii lor. De ex. Activitile d etransport, bancare, de asigurri, turism, ntreinere i reparaii, consultan i marketing, servicii publice (nvmnt, santate, etc.). Pe msur ce gradul de civilizaie crete, cererea de servicii crete, i crete acea parte a veniturilor populaiei orientate spre sectorul prestator de servicii.

SCHIMBUL = component a activitii economice care include activiti de distribuire n spaiu a bunurilor de ex. Vnzare cumprare, depozitare, schimbul de servicii ntre participanii la viaa economic.

REPARTIIA = procesul de redistribuire a veniturilor participanilor la activitile economice n procesul de transfer al bunurilor produse n activiti economice prin intermediul pieelor ctre destinaii.

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

44

CONSUMUL = actul folosirii efective a bunurilor activiti care verific utilitatea acestora n concordan cu nevoile i interesele oamenilor. EXEMPLU
CADRUL GENERAL DE ANALIZA IN DOCUMENTATII DE URBANISM C. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC C.1. DEZVOLTARE ECONOMIC 1.Intereseaz prezentarea contextului de dezvoltare economic a localitii i analiza stadiului de dezvoltareanaliza activitilor existente pe categorii cu precizarea: - profilului, - relaiilor cu zona i localitatea, - gradul de echipare, - mrime, profil, - suprafaa ocupat, - numrul de angajai, - forma de proprietate. 2. Intereseaz evaluarea tendinelor de dezvoltare: - implicaii n localitate i n zon, - evaluarea stadiului de dezvoltare, - gradul de atragere a investiiilor, 3. Intereseaz propuneri de msuri privind dezvoltarea: - posibiliti de dezvoltare amplificare, restrngere, - propuneri de dezvoltare pe activiti prioriti. CONTINUTUL STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Structura general a studiilor de fundamentare necesare elaborrii PUG este urmtoarea: 1. - analiza critic a situaiei existente (cu indicarea sursei i a valabilitii informaiei precum i cu raportarea la standarde, indicatori etc.). 2. - evidenierea disfuncionalitilor cu identificarea a dou categorii de aspecte: 2.a. - aspecte cauzale 2.a.1. -disfuncionaliti proprii domeniului analizat (de constituire, de funcionare) 2.a.2. - disfuncionaliti produse de interrelaionri cu factori care aparin altor domenii: 2.a.2.1. - provocate altor domenii 2.a.2.2. - suportate din partea altor domenii 2.a.3. - disfuncionaliti, agravri de disfuncionaliti anticipate pe baza tendinelor de comportare spaial a funciunilor. 2.b. - aspecte areale (cu reprezentare grafic) 2.b.1. - n interiorul zonelor funcionale din intravilan 2.b.2. - ntre zonele funcionale din intravilan 2.b.3. - ntre zonele funcionale din intravilan i teritoriul administrativ al localitii 2.b.4. - ntre zonele funcionale din cadrul localitii i teritoriul su de influen 2.b.5. - n extravilan cu impact asupra intravilanului

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

45

3. - propuneri de reducere sau eliminare a disfuncionalitilor cu specificarea efectelor scontate i a sferei msurilor necesare a fi luate: 3.a. - prin prevederile PAT, PUG i Regulamentul urbanistic 3.b. - prin alte categorii de intervenii (legislaie, regulamente administrative, normative sectoriale, informarea/educarea populaiei, planuri organizatorice etc.) 4. - prioriti de intervenie - cu justificarea alegerii i cu specificarea efectelor scontate STRUCTURA ANALIZA PENTRU DOCUMENTATII DE URBANISM exemplu ASPECTE GENERALE
Evoluia Produsului Intern Brut (PIB) i a Indicelui Dezvoltrii umane (IDU), n Bucureti i n Romnia
7000 6000 5000 $/loc (PPC) 4130 4000 3000 2000 1000 0 1994 1995 1996 1997 3850 3000 4850 6090 5648 1 0,9 0,8 4244 0,7 3964 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0

PIB-Mun. Bucuresti

PIB-Ro

IDU-Mun. Bucuresti

IDU-Ro

Figura 1 Not: pentru anii 1996 i 1997 Municipiul Bucureti include i judeul Ilfov; PPP = paritatea puterii de cumprare Sursa: Raportul Dezvoltrii Umane n Romnia., UNDP., Bucureti, 1996 - 1999 Potenialul economic i principalele activiti A. B. C. DOMENII Volumul i Structura Cifrei de afaceri Capitalul fix existent i utilizarea acestuia Evoluia impozitului pe profit, pe sectoare de activitate VALOARE N PREURILE ANULUI (Miliarde lei) STRUCTURA (%)

VALOARE N PREURI COMPARABILE (MIL. $)

CRETERE (MIL. $)

1996 Total Municipiul Bucureti, din care: 1163,70 Agricultur 8,40 Silvicultur, exploatare forestier i 17,00 economia vnatului Industrie Construcii Comer cu ridicata 228,40 134,50 274,00

1997 3230,90 12,40 25,50 796,70 324,40 708,70

1996 100,00 0,72 1,46 19,63 11,56 23,55

1997 100,00 0,38 0,79 24,66 10,04 21,94

1996 377,51 2,72 5,51 74,09 43,63 88,89

1997 450,74 1,73 3,56 111,15 45,26 98,87

1997/1996 73,23 -0,99 -1,95 37,05 1,62 9,98

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

46

Comer cu amnuntul, repararea 103,90 i ntreinerea autovehiculelor, personale i 16,60 6,40 52,80 18,70 74,40 6,70 bunurilor

238,80

8,93

7,39

33,71

33,32

-0,39

gospodreti Hoteluri i restaurante Transporturi terestre Transporturi aeriene Activiti anexe de transport i turism Pot i telecomunicaii Activiti ale instituiilor financiare i

68,90 18,30 119,80 60,50 234,90 22,00 3,50 60,40 17,00 27,90 141,10 1,90 5,60 1,00 86,40

1,43 0,55 4,54 1,61 6,39 0,58 0,11 1,89 0,42 0,93 4,65 0,05 0,19 0,02 4,25

2,13 0,57 3,71 1,87 7,27 0,68 0,11 1,87 0,53 0,86 4,37 0,06 0,17 0,03 2,67

5,39 2,08 17,13 6,07 24,14 2,17 0,42 7,14 1,59 3,50 17,55 0,19 0,71 0,06 16,06

9,61 2,55 16,71 8,44 32,77 3,07 0,49 8,43 2,37 3,89 19,68 0,27 0,78 0,14 12,05

4,22 0,47 -0,41 2,37 8,63 0,89 0,06 1,28 0,78 0,38 2,13 0,07 0,06 0,07 -4,00

bancare Activiti de asigurri i ale caselor 1,30 de pensii Tranzacii imobiliare Informatic Cercetare - dezvoltare Alte activiti de servicii prestate n special ntreprinderilor nvmnt Sntate Asanarea, ndeprtarea gunoaielor Activiti recreative, culturale i 22,00 4,90 10,80 54,10 0,60 2,20 0,20 49,50

sportive Alte activiti de servicii 72,90 240,60 6,26 7,45 23,65 33,57 9,91 Alte activiti neclasificate 3,40 14,60 0,29 0,45 1,10 2,04 0,93 Sursa: Prelucrri dup Anuarul Statistic - 1998, Regiunea Bucureti - Ilfov, Direcia General de Statistic a Municipiului Bucureti, 1999 Comerul are o contribuie de aproximativ 30%, din care 22% comerul cu ridicata i 8% comerul cu amnuntul; creterea impozitului pe profitul din domeniu comerului a fost de peste 10 mil. $ doar pe seama comerului cu ridicata deoarece comerul cu amnuntul i-a redus contribuia cu 0,4 mil. $. Alte domenii cu contribuii importante la impozitul pe profit (peste 5%), n perioada 1996-1997, sunt urmtoarele: Construciile i-au redus ponderea de la 11,56 la 10%, nregistrnd o cretere absolut de 1,6 mil. $; Pota i Telecomunicaiile au nregistrat cea mai spectaculoas cretere de la 7,24% la 24,4%, cu o

cretere absolut de 8,63 mil. $; Alte activiti de servicii prestate ntreprinderilor i-au meninut ponderea la nivelul de 4,6% dar a Activitile cultural recreative i-au diminuat ponderea de la 4,25% la 2,67%, reducndu-i contribuia nregistrat o cretere absolut de 2,13 mil. $; absolut cu 4 mil. $. UTILIZAREA FOREI DE MUNC

Evoluii recente ale pieei muncii

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

47

Evoluia locurilor de munc n economia real i cea subteran, n Romnia 12


10,8

10
10,0

10,9 10,0 9,5

11,1

8
Milioane

6 4 2 0
1993 1994 1995 1996 1997 0,9 1,4 1,7 2,1 2,7

5,4

1998

Locuri de munc n economia subteran

Locuri de munc n economia real

Figura 2 Sursa: Curentul, miercuri 1 martie 2000, pag.9 D. Locul zonei Bucureti n utilizarea forei de munc

Datorit potenialului economic, social i cultural de care dispune, zonei Bucureti i revine un rol deosebit de nsemnat n utilizarea forei de munc pe plan naional. Astfel n 1990 respectiva zon avea o pondere de 10,7% n totalul populaiei ocupate pe ansamblul ntregii ri. Aceast proporie a sporit n urmtorii doi ani n contextul creterii populaiei ocupate n 1991 i al reducerii mai lente n raport cu evoluia pe plan naional n 1992. n acest fel n 1992 populaia ocupat n zona Bucureti reprezenta 11,5% din total. ntre 1993 i 1997 ponderea zonei se reduce continuu astfel nct n 1997 se atinge o valoare de 9,6%, datorit faptului c cererea de for de munc s-a redus n mod relativ mai intens comparativ cu dinamica nregistrat pe plan naional. n 1998, n condiiile creterii populaiei ocupate, ponderea Capitalei sporete din nou la 10% E. F. 1.3.2. Dinamica populaiei ocupate n zona Bucureti Schimbri n structura populaiei ocupate

AMPLOAREA PROCESULUI DE RESTRUCTURARE INDUSTRIAL N BUCURETI, N PERIOADA 1990-1998 A. Dinamica capitalului fix i investiiile realizate

1.3.3.

STRUCTURA I PERFORMANELE SECTORULUI IMM A. B. Dimensiunea unitilor economice din industria capitalei Potenialul i rezultatele sectorului IMM din Bucureti

1.3.4.

DOMENIILE DE EXCELEN-SPECIALIZARE ALE MUNICIPIULUI BUCURETI; POZIII DOMINANTE I SPAIALIZARE A. B. Analiza pe domenii de activitate i clase de mrime Analiza spaial (pe sectoare administrative), n perioada 1996-1998

1.3.5.

DISFUNCIONALITI A. B. Evoluii ale structurii industriale Localizarea de noi firme

1.3.6.

POTENIAL DE DEZVOLTARE A. A) Resursele: Estimari ale potenialului

Principalele categorii de resurse sunt:

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

48

1) 2) 3) 4)

Resursele de poziie; Resursele naturale; Resursele turistice; Resursele financiare;

1) Resursele de poziie. Un rol important l deine locul ocupat de capital n ierarhia urban i n sistemul naional de aezri. Bucuretiul are tendina de a mri decalajul de natur economic, demografic i al serviciilor social-culturale fa de oraul situat pe locul II n ierarhia urban naional; acest fenomen poate fi explicat prin atractivitatea pe care o manifest capitala (din punct de vedere socio - economic) i sporete potenialul su de ansamblu. Poziia n sistemul urban regional i poate conferi o funcie privilegiat datorit faptului c:

a) b) c)

Este cel mai mare centru demografic i economic n raport cu potenialii concureni (Sofia, Chiinu, Belgrad). Gradul de accesibilitate (convenabil) la reeaua fluvial din Europa Central i de Vest (numai 60 km pn la Dunre). Poate deveni un releu internaional n asigurarea comunicaiilor ntre Europa central vestic i Orientul Mijlociu sau rile CSI din Asia Central i Transcaucazia (n contextul cooperrii n zona bazinului Mrii Negre).

d)

Deine o poziie demografic cu un mare potenial n cadrul sistemului cilor de comunicaii rutiere de interes transcontinental, i cu posibilitatea de a revitaliza poziia geografic a rii (traseul viitoarei autostrzi transcontinentale).

Gradul de accesibilitate ridicat al Bucuretiului este conferit de situarea sa la intersecia marilor artere de circulaie circum i transcarpatice, precum i la magistralele de legtur cu zona litoral Marea Neagr. 2) Resursele naturale. Condiiile climatice i nivelul polurii aerului prezint caracteristici care pot fi restrictive dar care pot deveni favorabile dezvoltrii economice n prezena unor msuri active pentru protecia mediului. Resursele de ap ridic probleme importante mai ales n ceea ce privete asigurarea necesarului pentru consum (pentru uniti productive). Cea mai important component n ansamblul resurselor naturale este terenul care va constitui elementul de baz n redistribuirea teritorial a populaiei i a unitilor productive, n revitalizarea anumitor zone i sectoare al capitalei i zonei periurbane. 3) Resursele turistice - cu cele dou categorii principale naturale i antropice(culturale) sunt nc relatizate slab valorificate. Cele naturale sunt localizate n partea central - nordic a capitalei i n zona periurban, pe cnd cele culturale ocup, cu precdere partea central integrndu-se n mari ansambluri peisagistice. 4) Resursele financiare pot fi apreciate prin evoluarea capitalului privat i public, care pot fi investite n eventualele activiti economice. Potenialul de atracie al capitalei se poate materializa i n finanarea de ctre unii investitori strini a unor activiti cu caracter economic. n acest sens oraul Bucureti se detaeaz de celelalte orae ale rii, atrgnd circa 63 % din investiiile strine efectuate la nivel naional.

B)

Evaluarea infrastructurii, a caracteristicilor i a modului su de utilizare constituie o alt etap nsemnat n estimarea potenialului economic al Bucuretiului. n general, se pot distinge trei categorii: infrastructura industrial, infrastructura comunicaiilor i infrastructura pentru servicii.

1)

Infrastructura industrial este reprezentat de unitile industrial propriu - zise i de serviciile specializate n servirea acestor uniti. n evoluarea serviciilor industriale se ine cont de infrastructura destinat administraiei i dotrilor sociale (cmine pentru salariai, cldiri sociale-cantine, dispensare etc.), depozitrii produselor i materiilor prime, activiti de cercetare i cea a transporturilor uzinale. Evaluarea concret a strii acestora i a potenialului lor poate fi efectuat doar pe eantioane caracteristice. Perioade de tranziie pe care o traversm impune estimare de moment, ntruct cel puin n ceea ce privete marea industrie procesul de restructurare este nc incipient, iar dinamica foarte contradictorie a activitilor respective nu dau un caracter durabil observaiilor sau concluziilor obinute.

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

49

2)

Infrastructura comunicaiilor, ca parte integrant a potenialului economic poate fi analizat prin deosebirea reelelor aparinnd transporturilor clasice i a celor ce in de telecomunicaii. Nivelul de modernizare, dispunerea spaial i dimensionarea sunt elemente de baz n evoluarea capacitii acestora de a prelua anumite fluxuri de mas, energie i informaii i de a le redistribui n spaiul urban sau de a le difuza n teritoriu.

3)

Infrastructura serviciilor este deosebit, mai ales n contextul revitalizrii previzibile a teriarului. Att starea cldirilor destinate serviciilor banale, ct i a celor specifice constituie argumente n a evolua perspectiva orientrii investiionale; fie n direcia adaptrii i modernizrii bazei actuale, fie aceea de constituire a noi amplasamente. Baza de cazare a turitilor chiar dac ar putea fi inclus la infrastructura serviciilor specifice, considerat util a prezenta separat, datorit valenelor sale deosebite mai ales ntr-un ora mare de talia Bucuretiului. B. Domenii de specializare

Evoluiile din ultimii ani au condus la specializarea firmelor ce activeaz n Municipiul Bucureti. Analizele efectuate au scos n eviden urmtoarele domenii de specializare ale firmelor din Municipiul Bucureti:

Serviciile Profesionale constituie cel mai important domeniu de specializare-sunt nregistrate 34 de

firme clasate n primele 10 firme ierarhizate pe cele ase clase de mrimi; de asemenea 2 firme se gsesc pe locul I, 4 firme se situeaz pe locul II i 5 pe locul III ;


1) 2) 3) 4) 5)

Construciile i Comerul exterior constituie urmtoarele domenii de specializare cu prezena n

primele 10 firme cu 29 de firme fiecare ; Construciile de maini i echipamente constituie urmtorul domeniu de specializare cu 24 de firme

prezente n topul primelor 10 firme ; Urmeaz, n ordine, Turismul cu 21 de firme, Comerul intern cu 19 firme, Industria uoar etc. PRIORITI ACTUALE

Tendine de dezvoltare declinul conurbaiilor n ansamblu afectate de schimbrile structurale i de modificare a polaritii urban rural n domeniul economic (industria) dar mai ales demografic. relativul declin economic al oraelor cu efecte de multiplicare la nivelul ntregului i a teritoriului su de influen. concentrri crescnde ale grupurilor sociale dezavantajate populaie mbtrnit i interaciunea locuire piaa forei de munc. inadecvarea pieei funciare (structura proprietii) for de munc exprimat prin degradarea i /sau prsirea terenurilor ocupate de industrie. cererea crescnd n ceea ce privete serviciile publice i locuinele sociale (publice) n relaie cu dificultile financiare (i fiscale).

Caracteristicile procesului de declin cumulativ care afecteaz marile centre urbane este legat n principal de:

6)

re localizare sau demararea afacerilor de ctre companii n afara oraului. Investiiile interne (oraului) sunt direcionate ctre alte localiti n timp ce populaia (fora de munc) se disperseaz.

Explicarea fenomenului de re polarizare a economiei i a populaiei ntre urban rural ofer ca punct tradiional de sprijin, producia manufacturier i subliniaz: 1) 2) 3) constrngeri n amplasarea activitilor exprimate prin rezerve reduse sau inexistente de terenuri n contextul creterii intensitii fenomenelor pieei de capital (n urban). costuri de producie n care sunt subliniate diferenele dintre costurile de operare n mediul rural fa de cel urban; restructurarea capitalului indic procesul de industrializare a ruralului ca pe un rezultat al aciunilor companiilor mari (n restructurare) aflate n cutarea unor profituri mai mari. n concluzie, zonele de succes sunt cele care conin sau atrag companii care prezint caracteristicile de mai jos, structurate pe trei problematici:

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

50

1) 2) 3)

Caracteristici de pia: mut (atrag) resurse din pieele mature ctre cele aflate n dezvoltare. Tehnologie: utilizeaz tehnologia pentru a genera i menine competitivitatea, prin aplicarea cu succes a rezultatelor cercetrii i dezvoltrii n scopul diferenierii produselor i serviciilor oferite. Resurse: dezvolt structuri flexibile care permit adaptarea resurselor de capital, fora de munc i teren n scopul generrii de produse noi, i utiliznd cele mai potrivite metode tehnologice i organizaionale.

Restructurarea spontan i viabilitatea platformelor industriale n Municipiul Bucureti

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

51

5. DEZVOLTARE ECONOMICA

DEZVOLTARE ECONOMICA Studiaza problemele legate de construirea capacitatii economiei locale de a raspunde la oportunitatile si constrangerile generate de procesele rapide de schimbare in domeniul economic, social si tehnologic.

DEZVOLTAREA UNEI LOCALITATI Proces de adaptare a astructurilor organizatorice, socio-economice si a atitudinilor pentri o cat ai adecvata punere in valoare a resurselor in ansamblul lor naturale, materiale, umane, tehnologice, financiare sipentru cresterea calitatii vietii locuitorilor. Dezvoltarea unei localitati coreleaza un ansamblu de politici si activitati in vederea realizarii unui mediu favorabil cresterii / mentineriii factorilor de dezvoltare. DEZVOLTAREA are ca tema centrala managementul schimbarii si implica schimbari simultane in domenii diferite/ diverse economic, social, politic, cultural si comportamental.

DEZVOLTAREA ECONOMICA Forma de manifestare a dinamicii macroeconomice care presupune un ansamblu de transformari cantitative, calitative si structurale in mecanismele si structurile oragnizatorice si de functionare a economiei, in modul de gandire si in comportamentul oamenilor. DE implica cresterea economica invers/ reciproca nu este valabila. CRESTERE ECONOMICA

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

52

Proces ce exprima evolutia (marirea) intr-o anumita perioada de timp unui indicator economic agregat cum ar fi PIB per total sau pe cap de locuitor intr-un anumit spatiu economic = definitia in sens restrans. In sens larg CE = forma sub care s emanifesta ansamblul transformarilor cantitative, calitative si structurale ce s eproduc in cadrul vietii economice intr-o perioada de timp. Proces de imbunatatire a standardului de viata si decrestere a bunastarii populatiei in tarile i n curs de dezvoltare este masurat prin crestrea venitului pe cap de locuitor.

Daca DE genereaza sustinerea si dezvoltarea capacitatii economiei locale/ regionale de a raspunde schimbarii inseamna ca POTENTIALUL ECONOMIC al unei zone trebuie : identificat modelat dezvoltat

EVALUAREA DEZVOLTARII ECONOMICE LOCALE

PRINCIPALELE ETAPE 1. CONSTIENTIZAREA/ CUNOASTEREA SI DIAGNOZA DEZVOLTATE IN 6 ARII 1.1.contextul local si cultural 1.2.economia locala 1.3.piata fortei de munca
economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

53

1.4.mediul si infrastructura 1.5.resursele disponibile zonei 1.6.activitatile economice dezvoltate in zona Evaluarea acestor arii genereaza optiuni pentru schimbare sau o noua directie de dezvoltare.

2. MOBILIZAREA FACTORILOR INTERESATI 3. CORELAREA CU / REALIZAREA UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE 4. DEZVOLTAREA / REALIZAREA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE 5. MONITORIZAREA SI EVALUAREA = corectarea / ajustarea permanenta a actiunilor si proceselor de dezvoltare la schimbarile care au loc permanent in interiorul sau in exteriorul zonei

PUNCTE DE PLECARE 1. UNDE MA SITUEZ ACUM DIN PDV. AL a. contextului local si cultural b. economiei locale c. pietei fortei de munca d. mediului si infrastructura e. resurselor disponibile zonei f. activitatilor economice dezvoltate in zona 2. UNDE DORESC SA MA AFLU rexeaminez aspectele de mai sus vad unde trebuie realizate schimbari

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

54

3. EXAMINEZ OPTIUNILE PE CARE LE AM PENTRU A ACTIONA 4. sa nu fac nimic - imbunatatesc eficienta structurilor / activitatilor productive existente - incurajez dezvoltarea unor noi activitati in interiorul sau in exteriorul localitatii analizate

1.1 CONTEXTUL LOCAL SI CULTURAL Este importanta identificarea caracteristicilor unice ale zonei/ localitatii studiate si gasirea semnificatiei in regiune,tara, Europa. Se examineaza contextul geografic si fizic al zonei accesibilitatea zonei accesibilitatea / izolarea are impact asupra dezvoltarii sale de ex. Zona rurala sau foarte aglomerata nu poate primi noi activitati / intreprinderi caracteristicile culturale traditii, practici, libi orbite care pot oferi oprtunitati de dezvoltare

1.2 ECONOMIA LOCALA Punctul de plecare = trecerea in revista dar si analizarea structurii fortei de munca cu scopul de a vedea daca sunt generate suficiente locuri de munca si daca locurile de munca existente se vor mentine si in viitor Aceasta presupune examinarea activitatilor curente, structura, volumul, tendintele de crestere sau de schimbare. Se produce in primul rand o evaluare a a ctivitatilor din zona pentru av edea daca acestea sunt eficiente, daca inregistreaza cresteri si daca este posibil ca acestea sa existe si in viitor. Se realizeaza apoi evaluarea structurii unitatilor / firmelor ce

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

55

dezvolta aceste activitati pentru a vedea daca predomina unitatile mici sub 100 salariati, medii intre 100 -500 de salariati sau unitatile mari de peste 500 de salariati. In final de investigheaza numarul de firme nou create in zona masoara capacitatea de crestere si innoire. PROBLEME CHEIE Activitatile locale ce activitati exista in zona inregistreaza cresteri/ dezvoltare sau declin atrag investitii au salarii atractive si conditii de munca atragatoare genereaza probleme de mediu sunt activitati cu potential de dezvoltare in viitor

Structura angajatorilor cate firme mari si mici exista cati angajati au ponderea lor din total

Potentialul de dezvoltare este structura curenta a a ctivitatilor generatoare de crestere si innoire este un mediu atractiv pentru comunitate

1.3 PIATA FORTEI DE MUNCA Examinarea structurii populatiei si a pietei fortei de munca de traduce prin examinarea tendintelor de evolutie a populatiei si apotentialului fortei de munca locale: a/ se examineaza structura populatiei pe sexe, varste

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

56

b/ se examineaza dinamica populatiei numarul, evolutia cresteri, descresteri, migratia c/ se examineaza nuvelul de pregatire al populatiei si corespondenta acestuia cu activitatile economice dezvoltate in zona. PROBLEME CHEIE Populatie care sunt principalele tendinte de evolutie exista o repartitie echilibrata pe grupe de varsta care sunt consecintele dezechilibrelor contatate de ex. migratia tinerilor

Piata fortei de munca care este legatura dintre caracteristicile si tendintele de evolutie ale populatiei si piata fortei de munca ce nivel de pregatire are populatia corespunde nivelul depregatire cererii de pe piata fortei demunca activitatilor economice dezvoltate in zona oferta de pregatire profesionala este adecvata nevoii si cererii exista un climat antreprenorial

1.4 MEDIUL SI INFRASTRUCTURA Evaluarea conditiilor si caracteristicilor mediului si infrastructurii este de asemenea importanta. Zona studiata poate fi amplasata intr-un mediu atragator sau poate fi poluata si neatragatoare. Este important sa analizam si efectele pe care le are cresterea curenta sau potentiala a activitatilor economice sau a populatiei asupra mediului. Evaluarea infrastructurii locale reprezinta analizarea retelei de drumuri, cai ferate si de transport aerian si fluvial precum si a telecomunicatiilor.
economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

57

Trebuie estimat necesarul de teren disponibil in conditiile cresterii precum si calitatea echipamentelor edilitare retele de alimentare cu apa si canalizare precum si accesul la aceste utilitati. Probleme cheie Mediu - atractivitatea zonei este mediul atragator si placut pentru activitatile curente si potentiale - este mediul neatragator si poluat - exista probleme de mediu care inhiba (blocheaza, stanjenesc) dezvoltarea Infrastructura - care este calitatea retelei de transport terestru drumuri, cai ferate, fluvial, aerian exista rezerve de teren mari sau limitate pentru dezvoltare care sunt caracteristicile echiparii eilitare sunt corespunzatoare cresterii sau dezvoltarii sau nu.

1.5 RESURSELE DISPONIBILE ZONEI Evaluarea resurselor presupune identificarea sumelor resurse financiare la care zona are acces

Finantarea pentru activitati care au ca scop dezvoltarea surse locale (programe locale), regionale (judete, regiuni de dezvoltare), nationale

si

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

58

sunt asociate programelor pentru activitati specifice de ex. Infrastructura, regenerarea urbana, dezvoltarea IMM, dezvoltarea retelei de alimentare cu apa

Trebuie verificata eligibilitatea pentru accesul la fonduri. Pot exista finantari realizate din surse private

Probleme cheie are zona / localitatea acces la surse de finantare locale, regionale sau nationale este zona eligibila pentru fonduri ale programelor de dezvoltare cu finantare externa programe europene este interesat sectorul privat sa investeasca in dezvoltarea activiatilor sunt alte surse de finantare disponibile

1.6 ACTIVITATILE ECONOMICE DEZVOLTATE IN ZONA

Evaluarea - identificarea eficacitatii activitatilor de dezvoltare curente = listarea indivizilor, organizatiilor si structurilor implicate in activitati de dezvoltare precum si natura / tipul acestor activitati de ex. Instruire, consultanta, investitii Eficacitate atingerea scopului propus Eficienta obtinerea unei cantitati mari de rezultate intr-un timp scurt Probleme cheie ce indivizi si organizatii promoveaza dezvoltarea zonei

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

59

exista structuri specifice agentii, comitete, grupuri de lucru care dezvolta activitati in acest scop

ce fel de activitati dezvolta cat sunt de eficace si daca nu sunt#care sunt aspectele negative ale activitatii lor de ce nu sunt eficace

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

60

6. CERERE SI OFERTA

Economia presupune schimbul n condiiile n care exist o nevoie ce trebuie satisfcut i a resurselor disponibile pentru satisfacerea nevoii pentru a exista schimbul trebuie s existe nevoia.

Fiinele umane au nevoie de bunuri economice acele elemente apte s le satisfac nevoia i care sunt disponibile pentru a fi utilizate.

Teritoriile urbane sunt bunuri economice pentru c satisfac 3 condiii generale: 1. serviciile prestate comer, spectacole, servicii de sntate, administraie - rspund unei nevoi agenii economici stabilesc o legtur ntre nevoie i obiectul capabil s o satisfac 2. sunt un mijloc capabil s satisfac nevoile dela punctul 1. au o utilitate au o aptitudine de a satisface nevoile 3. teritoriile urbane sunt bunuri relativ rare exist un numr limitat de amplasamente disponibile n raport cu nevoile economice

Teritoriile urbane sunt bunuri economice pentru c au 3 elemente de specificitate 1. satisfaciile economice oferite de ora nu sunt interanjabile n aceleai condiii 2. nevoile unui ora sunt variabile multiple cu aspecte materiale i imateriale nevoile sunt satisfcute de un bun colectiv oraul 3. nevoia este indivizibil nevoia de locuine este satisfcut ca un tot i acceptat n totalitate de aceea msurarea utilitii (aptitudinea de a satisface o nevoie) este dificil.

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

61

Natura cererii Elasticitatea cererii de localizare n teritoriul urban traduce variaia relativ a cantitii cerute raportat la variaia relativ apreului terenului. Coeficientul de elasticitate este raportul acestor 2 variaii relative.

e = - (C/C) / (P/P) C = variaia cantitii C = cantitatea iniial P = variaia preului P = preul iniial

e = - (C/P) x (P/C) e este exprimat negativ pentru c n cazul unui bun economic pur C crete atunci cnd P scade i invers.

e pentru teritoriile urbane 1. e = 1 (C/C) = (P /P) 2. e < 1 Cererea este inelastic P determin C cerere inelatic 3. e = 0 cerere perfect elastic P nu genereaz C = recesiune economic 4. e>1 cererea este elastic = cretere economic C/C i P /P cresc i scad proporional 5. e= cererea este perfect elastic o mic P determin o mare C

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

62

MODUL DE EXPRIMARE A CERERII N TERITORIILE URBANE CEREREA INDIVIZILOR 1. Cererea de securitate economic = posibilitatea obinerii veniturilor necesare securitii 2. Cererea de libertate economic = libertatea de a a lege activiti economice a. Cererea de libertate n alegerea economic b. Cererea de diversitate economic 3. Cererea privind garania locului de munc = mic n micro-piee CEREREA LA NIVELUL FAMILIILOR 1. Cererea cuplurilor tinere fr copii = sisteme de comunicaie, locuine nchiriate, acces la bunuri culturale 2. Cererea familiilor cu copii mici = acces la nvamnt gimnazial 3. Cererea familiilor cu copii adolesceni = acces la nvmnt superior, echipamente culturale 4. Cererea familiilor vrstnice fr copii = pct.3 dar cererea nu este orientat ctre centrele universitare 5. Cereea pensionarilor = acces la servicii medicale CEREREA LA NIVELUL AGENILOR ECONOMICI este diferit i depinde de sectorul economic

In cadrul sectoarelor economice agricultura existena terenurilor agricole ce permit un randament ridicat industria suprafee mari de teren, infrastructur, dezvoltarea mijloacelor de transport

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

63

serviciile existena unor contacte deja stabilite, comunicaii facile, flexibilitate n funcionare, variabilitate

Pe tipuri de activiti serviciile cer proximitatea instituiilor financiare activitile de distribuie comunicaii bune, pia uor accesibil, existena parcajelor necesare derulrii activitii activitile de producie cerere similar activitilor de distribuie dar accentund existena mijloacelor de transport n comun i a parcajelor activitile de nalt tenologie acces la tehnologie, o imagine corespunztoare a locului (localizare nu n oraele istorice ci n marile metropole), proximitatea clienilor, personal cu nalt calificare activitile de coordonare proximitatea puterii politice (strategia comercial), proximitatea puterii financiare, prestigiul oraului

OFERTA URBAN Oferta = cantitatea debunuri care poate fi vndut pe o pia la un pre dat Determinat de existena a 3 elemente: un bun oferit o pia un pre

Specificul ofertei urbane 1. este fix n teritoriu 2. este flexibil oraul poate interveni n teritoriul su pentru a varia tipurile de oferte

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

64

Obiectivele i strategia ofertei urbane obiectivul locurilor de munc este esenial = satisfacere 4 exigene 1. a oferi ntreprinderilor posibiliti de dezvoltare 2. atragerea ntreprinderilor capabile s genereze locuri de munc 3. evitarea unei monostructuri economice 4. ameliorarea bunstrii economice a oraului i creterea veniturilor pentru satisfacerea exigenelor trebuie ndeplinite 3 condiii 1. construirea unei identiti sociale i economice capabile s atrag activiti 2. o imagine bun atractivitate a. proximitatea furnizorilor i clienilor b. calitatea infrastructurii c. raport convenabil calitate pre pentru fora de munc 3. capacitatea de a comercializa serviciile economice oferite de ora

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

65

economie urbana si evaluare/2011-2012/ Facultatea de Urbanism UAUIM/ Conf.dr.arh. Monica Radulescu

66

S-ar putea să vă placă și