Varianta 51 A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik. B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic. C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b. D.

C - Olanda, E - Grecia: - deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical, mediteranean; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief predominant muntos) Tn Grecia; - deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan. E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel: 1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatia reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag); - condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase. 2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica. Varianta 52 A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda; 2. 2 - Paris; 5 - Zagreb. B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E. C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c. D.B - Marea Britanie, J - Grecia. - deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine; - deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp); - deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord, formate prin

intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice. E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale). Varianta 53 A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma. B.1. B; 2. Austria; 3. alpina. C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b. 4 D.G - Ungaria, D - Ucraina: - deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis; - deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian; - deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi). E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii); - Franta, Italia. Varianta 54 A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania. B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria. C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d. D.A - Spania; D - Ungarja - deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria lipsesc; - deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase; - asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice. E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd; - dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la

4-b.3-d. 2.1-c. altitudinile maxime sunt de peste 2. 8.3.5-c.2-a.est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si.Lituania. Germania.5-b. iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian. D. B.Dublin.900 m. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa .1.4-a. ca atare. H .asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar. . 3.2-b. D. E. E.1 -a.D. 15 . un potential hidroenergetic ridicat. Islands. 2.Grecia. B.Austria.4-c.m. 2. C .3-c. 2. Varianta 56 A. 2 . .factor geodemograflc.. .deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin.-1. B . iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici.cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.2.Finlanda.1 .10 . bilantul natural'este negativ (-4. 1-a. altitudinea maxima fiind de 2469. F . Lisabona. .Belgrad.2-b.Cehia.Suedia. Tn ambele state.1. Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS. .1.Madrid.1. monarhie parlamentarS. 0.3-a.Moscova. E .5-d. B .1. Varianta 55 A..A C.deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine.Bruxelles. C..deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei.4. suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere). Dunarea. Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi.Roma. B. C. 3 . . Varianta 57 A.asemSnare. 2. 2.revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai . 3. 8 .8%o). climatul mai aspru.deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus).1.

Tn unele zoni acoperite cu calcare.1-c.realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat. 4 .ionale si recunoasterea interna^ionala.. Narodnaia din Munjii Urali.H.Varsovia. 2 .d. -.5-d.1. Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental. relieful Muntilor Apenini este tanar.1. D.straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic).Cehia. Varianta 59 A.1 . de tip alpin.deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn .4-d. . cu influe oceanice.. D. 2.3. iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj. 3 . Romania. F . gaze naturali 2. In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni. Varianta 58 A. iar relieful Muntis Urali este vechi.2.2-b. iarm partea centrala climatul subtropical seceti .. Campia Londrei. de tip hercinic.Suedia.1. pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari.1.F. 10 .1 .c.H C. E . A . B.b.deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar. D.Reykjavic. C. Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la punc anterior: Rusia.asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare. 7-Oslo.conflicts militare: razboaie.3-c. . E. 5 . 2. 3.deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. .deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse. . Munfli Alpi. E. 13-Berlin.Irlanda. B. sisturi cristaline.deosebire: ca geneza.4.c.asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite. Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf.Lituania.2.1. G .

. 14 .c. relief carstic. Bosnia si Hertegovina. E.somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni. ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - .1. Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase.2.1 . 5 . 3 . Varianta 60 A.deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an. B . 4 . 2. cocs. Vf.1. Varianta 61 A. 3. 2. iar Tn sezonul cald.a. C. . iar Tn Peninsula Iberica. Marea Britanie. predominant sisturi cristaline.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an).c. Germania.c. relief petrografic format pe' sistur | crisaline. dar $i vulcanism. Rusia. Atena.d. D. B.1. 4 .deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica.Belarus. granite. D .1.asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina. C.. Tn Munjii Apenini. 4 . precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica.Italia.Kiev.d.cu veri foarte calduroase). predominant sub forma de zapada. relief granitic. Vf. B.asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial. D. C . 5 . Pic d'Aneto: 3404 m. 2 . 2. cu rod dure.Moscova.1. Tn nord 600800 mm/an Tn sud. 3. dar si calcare. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m. . A. .c. temperatura medieTn sud este +18°C. . . 3 . de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica).c.b.deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei. iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud .razboaie locale.Viena. cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14° C-16° C).nord de 0°C. conflicte regionale. iarm Peninsu Iberica. E. .Lituania.Portugalia.2. 2 . prin cutare s maltare. Tamisa. C .Bruxelles. 8 .1. minereu de fier.a. Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati. 14 . 5.

5 . E. Zagreb.d. B. cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean.1.asemanare: atat Tn Italia.d.Albania.c. 3. 4 . Varianta 62 A. Baltica.1.explozia demografica datorata revolutiei industriale.2. 2 .deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an.. .. B. E.cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate.asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan.Slovacia. C. D. . 1 . 3 . c§t si Tn Ucraina. 2. E. I .b. climatul temperat-oceanic. 4 .a. C.. C . Varianta 63 A.deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C. . 3. . .Minsk. 3 .2.asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic.conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa. iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului. E.b. 2 . 2.Copenhaga. . Dunare. 10-Tirana. B .1 . F. grad ridicat de| fragmentare a reliefului). 5 . Germaniei si Poloniei). iar Tn Franta Tntre 10 si 12 °C.a. 1.d. J .deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental. Stockholm. .lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal.tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N.asemanare: atat Tn Italia. . verile sunt calduroase si secetoase. umed si racoros.d. 7-Oslo. iar Tn H (Franta).Rusia. D.1000 mm/an: I .. 15 .extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase..a.1.Suedia. 2. .

4. -c. Spania. -c. 11. 1 -Praga. 15-Helsinki. B .1. Belgia. * B.contrasted termice mari.-a. 3.deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare de .Estonia. E. D. -b.asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri.2. . 10-Dublin.4. perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei. 3. care s-au format Tn timpul orogenezei alpine.nivelul de trai ridicat.1. fata de masele de aer continentals. -d. -b.umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala.3.1.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky .2.b. E..Slovacia.Norvegia.2p.Skopje. .1. mult mai uscate..Moscova.1.Serbia.2655 m).deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto .Bruxelles.4. monarhie. -a. Varianta 66 A.b. ce vin dinspre est.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri. Tn sezoanele extreme. . C.1.5. -d. I B. E.A-ElvetJa. A .3. J . .1.. 2.asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar.-a. 2. F .Marea Britanle. D.asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar. 14.2. . . care s-au format Tn timpul orogenezei alpine.2. .Lisabona.2.1. dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara). .2.1. 3. D. C. -a. 3. G.2.l.-d..5.Varianta 64 A. 5. E.2.3408 m). -c. Tn majoritatea statelor europene Varianta 65 A. . 11 -Minsk. C.-a. D .scaderea natalitatii si implicit a sporului natural . B.

3 . ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave.deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa. pe linga miscari orogenetice. Stromboli.d. 2 . reel.4-a. 4 . Tamisa. * . . 2.Cehia.a. B. E .2-c.. .. . 10 . Varsovia.Etna. E.a. C.aproximativ 15°C. 2. care nu sunt prezente Tn Ucraina. J .asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice. 2.Moscova.1-a.Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii. Tn pare iama dureaza aproape noua luni.deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean.deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare. » Varianta 67 A. prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune.deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0°C.Dublin. care genereaza. G . 5 . 13 .Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite.. Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel .egiune. E.Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica. Vezuviu.1. C. E . spre nord. . 3. 5 . se Tntalneste un climat temperat-oceanic.Albania. si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ.. B.1. Finlanda. A. 3.Varsovia.2.deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental. Varianta 68 A.5-d. Vulcano.d.Berna.1. uscat.deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical. fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C.Moldova. exista climat subpolar.2. influentat de vanturile de vest. . Tn timp ce Tn Suedia. D. iar Tn restul tarii climat temperat-oceanic. Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar.d.1 . alpina.1. Paris. Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici.3-d. D. . Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord.Germania. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r.

iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS.b. precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an .d. Minsk.asemanare: atat fn Portugalia. cat si fn Franfa.Sofia. F . B.2p.a. Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare. .Letonia.deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS). fn perioada post glaciarS. .1. 2 .4-d.1.a poluarii radioactive.1.Varful Monte Bianco din Alpi). A.1.Norvegia.1. . 3 . Varianta 70 A. 5 . 14 . . . 9 . atat fn Portugalia. C. 3. . C. 2.In Cuatemar. 2. E. D.1 .Varful Ben .a. . 12 . ' D.2.1-a. C.Sarajevo. se manifesta varfturile de vest .5-a. B. .a. cat si fn Franta. dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare. 4 . J .-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7. Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m . D.deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.2-b.a declinului economic. E. Varianta 69 A. . 3. 2 .7 %o) ca urmare a: .asemanare.Berlin.Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare. Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici..(Crivaful) si vanturile polare..deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m . fiind mai tineri. cat si fn Franta.2p.3-c. temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-2p.2.procesului de fmbatranire a populatiei.1.Stockholm. 6.deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari.asemanare: atat fn Portugalia.Berna.Estonia. 4 .

-razboaie locale. .deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana. acestea lipsesc. E. .Luxemburg.este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului. grohotisuri. D...2.asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri. Slovacia.2-c.b. 3. 3.traverseaza tari fara iesire la mare (Austria.Praga.1. 1..Nevis din Munfii Grampian).1.a D. unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS . . .diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor. dezagregari).d.Irlanda. facilitand schimburile comerciale . 5 .b.. E.5-d. Varianta 71 A.conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est. 8 . F . spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa. volum mare de aluviuni. 3 .1 .3.1 .extinderea teritoriala si a tipurilor de climat. . vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A. 2.1..A. 4 .d.Bruxelles. pe cand in statul marcat cu A (Irlanda).2p. 11 -Zagreb. 2 .4-b.. Varianta 72 A. C. 2. Baltics. D. 2 .2p.asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic.3-d. .Vilnius. C.deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpo¬lar. 9 -Minsk. I . 3 . C.Austria. B.asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei. ' . B. . Serbia). datorita eroziun mai Tndelungate.deosebire: Tn statul marcat cu D sufla. . 2. 7. E. decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari. acestea nu se resimt.care genereaza migratii de la est la vest. Ungaria.1 -a.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei).

I . 6 . ..b.Europa de Est cuprinde.deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie. cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor. la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente.a. 5 . Tn cea mai mare parte.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie. la nord de Marea Caspica). C. C .2-a.Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. 2.2. apar palcuri de padure cu specii termofile.deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica. cu rnterfluvii largi. spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an. netede sau usor valurite.1. 2 .1 . Dunare. 2. E.3-b. 0. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS . B. 3 .5-d. energie eolianS si energie mareemotrica'. 5 Helsinki.Italia. 3.1.b. Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad. 1. Baltica. specifice climatului temperatcontinental cu nuanja de ariditate.asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m. E. . un relief jos de campie si de podis. . 3.1.Bruxelles. sau Tn zona mai Tnalta).c. Franta. 4 . 2.Varianta 73 A.Viena. . B.La Ranee). spre deosebire | de Italia. . D . Varianta 74 A. Tn cea mai mare] parte. 2 .1 -d. unde verile sunt calduroase si secetoase. C. CL | altitudini Tn general sub 400 m. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii.Germania. cu precipitatii mai mari de 500 mm/an. iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina. .deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici.4-a. cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor. 2.b.deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic.4 . Tn asociatie cu stepa (silvostepa).Cehia.Chisinau. C..1. iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan. F. Lituania. B . favorabile acestor asociatii vegetale. D.

.3-a.1. format! de orogeneza alpina. 15-Praga. pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica.deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi). format! de orogenezele caledoniana si hercinica.5-d.c.Slovacia. E. 900 m).8.1. 4 .Varsovia.deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca.b. 2. B. carbune.Grecia. E. A . Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda. . J.2.1 . Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate. tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca. rauri scurte cu debite mici.b.Bruxelles. Rusia. 5 .5-c.1.. 4 .2. 1 .1. G. H .b.2. C. D.asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei. Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi. . . 2900 m). C .deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului.d. 3 -Minsk. 2.1-b.deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri. Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord.Atlantic. I .2-a. Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri).4-d. petrol. . 2.2.1.Vilnius.1. 3 . 2. H. iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.Portugalia.Polonia. C. Varianta 77 A.Varianta 75 A.Londra. F . Federatia Rusa. 3 .4-b. D.15.1. D. 2 . B. E.deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic.3..1. ..2-d. B.Elvetia. Varianta 76 A.1 -a.deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana). C . vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord.deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida.3-a.Lltuanla.3. 1 . I. C. 3.

deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare. D. 9 . morene.Norvegia. B.4-d. format.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian. E.2.2-a. E.cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate.3-d. 3.deosebire: relieful vulcanic. J . (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini. 2. Varianta 79 A.4-b.asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri. au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m. iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km). temperat-oceanic.. C.Letonia.asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri. punct terminus Geelong Tn Australia.asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic.1-c. Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m. 14-Praga.1. 2. I . de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km. 3. etc.asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest .. Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent.Macedonia. I. . B . E.asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane.. 4. . B. slab dezvoltate economic. format! Tn timpul orogeneze alpine.3.. creat prin Tncrejirea scoartei.2-c.1. vai glaciare. . . . 2.Viena.deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf. C .Sofia. Varianta 78 A. 5-a. 3-a.5-b. Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob.Suedia.nordul Europei este de varsta caledoniana.1 -d. . fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului.Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice.1. creste.1.sudul Europei este de varsta alpina. C. 10-Zagreb. fiind reprezentat prin circuri.2. . E. 5 ..portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob.. D.

iar Tn Grecia este o clima .asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar.. pleistoceni.2.3. C.1-d.Lituania.. larg boltit. 2. D.5-a.1-b. E-Suedia. care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic. sub forma de averse. 4-c. 2-c.Fran{a.1.Varsovia. iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental.4-b.1.deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica.1.Varianta 80 A. 3.2.5-c. B. C .. 3-b.Grecia. pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica). . Tn sud) si 463 m (Colinele Timan. 5-b.1.1. monarhie.4-c.3-a. Dublin.Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic. D. 7 .1 -d.deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul. montan si de cura balneara. Varianta 82 A. 8 .Dublin. B.deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere. .potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim. Tn nord). E.2-c.deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an).10-Viena.Berlin. 9-Minsk.2. B ..Bruxelles.3-b. F . 2. Belarus.2-c. 1 .deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina).a fost modelata de ghetarii de calota.Portugalia. C.Viena. A .D. 7 . H. Varianta 81 A. . . D. 3. D. Moscova. B. cazand Tndeosebi vara. Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud). C-Austria. si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice.1. ..Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO. C.are fundamentul de varsta precambriana. pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S. . E.2. A.

.1. B. Varianta 84 A.Helsinki.deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS. etc. Varianta 85 . .deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest. 4 . . .a.2. C.d. D.Luxemburg. B .b.deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.relieful de campie. .deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 2 . .. B.Islanda. 6 .climatul subpolar si polar.B. . .5-b.D. 7 .comportamentul demografic modern. F -Austria. continentala Tn centru si temperat-oceanica. pe cand Tn Belarus circulate continentals.1.mediteraneand. E. 3.mediul de tundra si ghetarii. Varianta 83 A.2.2. C .deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic..Belgia.1 . coline si podisuri joase.Helsinki.asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice. 3. 0.3-b.2-a.nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate.1. iar Munt. pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala. temperaturile medii sunt de 5-8° C.b.3. E. J .Paris. 4.5. caracterizat prin natalitate redusS.4-b. C. iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud. . 500 mm). 5 .b. 6 . . pe cand Tn Belarus.Portugalia.2. repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia.1-c. J .ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu.1.clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an). E. E.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^.deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania. 3 ..Bruxelles.

.. spre deosebire de Mun{ii Alpi. J .Lisabona. 2.1. B.d. 3.4-b.Helsinki.2. energie eoliana.1.Kiev. G . Tamisa.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri.Bulgaria. 10 . .deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica.Praga.A. 2.5-b.2.Bulgaria. G .5-a. . D. F ..asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat. 3. 3. datorita eroziunii mai mdeiungate. Budapesta.asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.3-b.1.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda. C. B.b. iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama. C. Sena.1..d.deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente. Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m). accidental.1-c. Varianta 87 A. D.c. 2. Dunarea.deosebire.Ungaria. D. pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari.2-d. iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana). .2-b.2. 3 . B.10-Moscova. . 2. 12-Riga. A .1. C. 4 .1.c. E. D .1-d. C. care s-au format Tn orogeneza"talpina. de 1000 . Minsk.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana.Norvegia.Republics Moldova.1 . D.. ' . C. Franta. 7 . E.densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara Varianta 86 A. maree-motrica.2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului.4-b.6. Berlin.3-b.1. 5 . 15 . Olanda. 2 .Lituania.relieful montan. . format! de orogeneza alpina.

calota glaciara extinsa.conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar. iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an. pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm. C .deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest. IbericS.. B.5-d.Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale.. . .1-b.2. J.Fran{a. E. H .1. Marea Brltanle. resurse naturale valorificabile). D. C.1.1.2. vulcani activi).3-d.imperiu colonial Tn trecut.cauze economics.1. lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic). stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent.1. temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est.2-a. pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi. Portugalia. ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice . .deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm. Varianta 88 A..In Spania domina circulatia atmosferica din vest. 4-Kiev. iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive.4-a. Ucralna.5-b.1. 1-Atena.2-Sofia. 3. E.2. cfirbunl. . B. .Islanda. D .Regatul Unit. explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata. 2.asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare. pe cand Tn Ucraina domina circulatia NEsiE. . .Tn Spania climatul este oceanic ?n nord.Bosnia si Hertegovina.cauze etnice si religioase. petrol. 3. fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic.1 -c.deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4. 0. E. 15-Tallin. A.4-d. B . .. 2. Varianta 89 A. C. Bosnia si Hertegovina.3-c.2-a.

1-d. Muntii Scandinavi format.3-c.2.Bratislava..prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice.si implicit un grad scazut al densitatii populatiei.a. B. Elvefja. H . Podisul Finlandei.deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar.1. .Islanda.condifii improprii pentru agriculture. J. 12 . pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic.4-c. D. . J.Suedia. A .5-d.deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii.. E .! Tn orogeneza caledonica).2-d. E. C.deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian. B. . 2 . .asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state.deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic. .5-d.deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii. valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm.introduce etajare climatica prin altitudine. 3. 10 .2-b. solurile avand o fertilitate scazuta. 2. morene.a.). podisuri si dealuri joase).2. 3.Islanda. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice. Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean.4-d.1.Oslo. C. Podisul Suediei.Minsk. iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s. acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana. reprezentat prin vai glaciare. . . distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an). pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte).Suedia. Balcanica. fiorduri.1-b. Belarus. 1 .. Varianta 91 A. Sena. E. 0.3-a. 1. reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu). iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna. C .Sarajevo. Varianta 90 A.1.2.. sandre s.

1 . Varianta 93 A.Slovacia. 5-Lisabona. cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an). B.deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat.1..substratul prezinta gheturi perene.deosebire: Tn statui marcat.2000 mm/an). iar Tn statui marcat.Polonia. A .Norvegia. pe harta. Suedia.deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul. 3 .Bruxelles. pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare.4-b.D. 1. 3.2.1.b. ' ' ' .b.Moscova.deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta. polare. pe harta. .. A .deosebire: statului marcat. pe harta. 13-Kiev. B. E.a. D .2.1.Muntenegru. D. cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperatcontinental si subpolar Tn nord.1. . B . pe harta. C. 5 .1.1-b.Lisabona.2. .2-d. 12 . * C. cu litera H bat crivatul si vanturile reci.3-b.Roma. pe harta. cu litera F (1000 . pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana. D. .5-c. 6 . 3. cu litera F bat vanturile de vest.E. Kiev.Finlanda. 2 . D.1. 4 . pe harta. I . s B.. pe cand statui marcat.relieful este accidental si acoperit de ghetari. . 4. cu litera F (Marea Britanie) are climat temperatoceanic. 6 . E.maslinul si vita de vie. 4 . .a.2.2.Varianta 92 A. 14.b.deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica..Franfaj F .2.3.Elveiia. . Tn timp ce Tn statui marcat.doua state: Italia si Grecia Varianta 94 A.

.1. Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar. 2 . 1 .densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2. repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara.deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C).2.Reykjavik.Kiev.Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m.4-c. Vezuviu.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (1618 °C) Tn Marea Britanie. . pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic. . E. B .1 .a. climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda.2. 2. B.. Varianta 96 A.c. Olanda.prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica).2.Spre deosebire de Muntii Penini.c.1.1 . pe cand In .4.Islanda. .7 loc/km2) datorita pozitiei geografice.1 -b. Zagreb. D. .b. pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C..Lituania. J . 3 .5-b. C.b.Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica.deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie. Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf.deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara.c.2-a. E..Portugalia. 3.deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continental. .Dublin. 3 .Atena.C. . Elbrus. D. 14. 5 . printr-o falie transformanta. C . F .3. E. Varianta 95 A. D..doua exemple de vulcani activi: Etna.1.3-c. B. C. 5 .Grecia. 2 .un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda. 5642 m). 1 .Varsovia. . 4 . 4 .1. sub forma de averse) Tn Ucraina. iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina.d. si mai reduse (300-500 mm/an). 2 .b.c.c. !.

E. C.deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 °C.1.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental.Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica. iar tn Peninsula Italic^ este mediteraneana. Tamisa.deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica. B. Varianta 97 A.Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune. Varianta 99 A. F . E. . 11 . 9 . iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm).2-b.Praga.. .Finlanda.1. B-Iberica..deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm). 3. 2..Olanda.deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25 °C vara. 2.4-d. C. H . E.latitudinea mare. B . Ucraina. Vilnius.Paris. . C..Stockholm.5-d.2. 5 .2.5-d.2-a.Spania.1-d. .1.Belgrad.3-d.1-a.Macedonia.Germania. 2 . 2.1. B. I . iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului. 3 . .3-c.deosebire: Tn Europa de Nord. Atlantic. D.4-c.Minsk. 3. D.deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna. 9 .Tallin. D . iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si 20 °C Tn eel cald.panta mare a cursurilor. D-ltalia. .relieful malt care genereaza precipitatii bogate. Varianta 98 A. pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C. . Moldova.1. Chisinau.deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana. iar Tn Marea Britanie este tempera:oceanica.2. . iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru.

3.1. iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an. hercinic si alpina. « \ B. Franta. Londra. 13 . iar i-. . D. 3 .Grecia.d. E.| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene.7 .5-a. 5 . maree-motrica. pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina.. Rusia.lberica. 1 -d. . E.Sarajevo. .deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural). C.c. Varianta 100 A. iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti.deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile.deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 °C.4-c.deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an. G. 4 .deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice. .climatui propice temperat-oceanic. 3.. . iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.2. 2. 2 . E .1 .2.1. F.Irlanda.Varsovia.. J . Olanda. D.3. C. 2. 1.2-c. .1 .3-b.b.b.B.relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice.deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana. .c. energie eoliana. iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful