Varianta 51 A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik. B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic. C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b. D.

C - Olanda, E - Grecia: - deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical, mediteranean; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief predominant muntos) Tn Grecia; - deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan. E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel: 1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatia reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag); - condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase. 2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica. Varianta 52 A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda; 2. 2 - Paris; 5 - Zagreb. B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E. C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c. D.B - Marea Britanie, J - Grecia. - deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine; - deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp); - deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord, formate prin

intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice. E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale). Varianta 53 A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma. B.1. B; 2. Austria; 3. alpina. C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b. 4 D.G - Ungaria, D - Ucraina: - deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis; - deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian; - deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi). E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii); - Franta, Italia. Varianta 54 A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania. B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria. C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d. D.A - Spania; D - Ungarja - deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria lipsesc; - deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase; - asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice. E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd; - dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la

est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si. bilantul natural'este negativ (-4. 3 ..10 . 2. 2.A C.2. 2.Bruxelles.Finlanda. un potential hidroenergetic ridicat. F . 2.factor geodemograflc. C.1 -a. climatul mai aspru. Varianta 55 A.-1. 3.2-b. E . C .asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin.deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei. .Belgrad. B. Germania.Suedia. altitudinile maxime sunt de peste 2.8%o). B.5-b. monarhie parlamentarS. . 0. E.1-c. iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici.Grecia.3..1.Austria. . . Dunarea. B . ca atare.m.4-b. iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian. B. Varianta 57 A. 2 . suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere).5-c.4-c.2-b.Lituania.1.2-a.. Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS.900 m. D. Varianta 56 A. 15 . 1-a.4.1. .deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine.4-a.3-a.1. Lisabona.3-c. E. 8. Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi. B .Dublin.1 .3-d.Roma. . 8 . altitudinea maxima fiind de 2469.revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai .asemSnare.Madrid. 3.deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus). H . Islands. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa . C.5-d. 2. Tn ambele state. 2.cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.1.1. D.D.Moscova.Cehia.

d. E. In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni. -.ionale si recunoasterea interna^ionala. 2. iar relieful Muntis Urali este vechi.deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. D.1. G .deosebire: ca geneza. . 3.Reykjavic.3.1. 2 .H C.4. Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj. Campia Londrei. .2. 7-Oslo. 3 .deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn .deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse. Varianta 59 A.1.3-c. Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la punc anterior: Rusia.Varsovia.b. Varianta 58 A.asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite.. de tip hercinic. A . Romania.conflicts militare: razboaie.4-d.Suedia. B.1. 13-Berlin.5-d. Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental.c. relieful Muntilor Apenini este tanar.2.realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat.2-b.F.1 . sisturi cristaline.H. C. 5 .straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic). E . 10 . Tn unele zoni acoperite cu calcare.c. F . 2.. D. .Lituania.1-c. . cu influe oceanice.Cehia.asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare. D. iarm partea centrala climatul subtropical seceti . E.1 .Irlanda. B. gaze naturali 2. Munfli Alpi.deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar.1. Narodnaia din Munjii Urali.. de tip alpin. 4 . pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari.

c.1. 2. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m. Vf.Moscova. iarm Peninsu Iberica. prin cutare s maltare. 2.b.Lituania. dar si calcare.deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica. 5 . Pic d'Aneto: 3404 m. iar Tn sezonul cald. C . minereu de fier.c. precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica.Belarus. 3 .c. 2 . Tn Munjii Apenini. . E. 2. Varianta 60 A.Bruxelles. 14 . ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - . predominant sisturi cristaline. A. cu rod dure. 3. 8 . 4 . conflicte regionale. granite.. de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica). B .2.deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an. Marea Britanie.d.c. iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud . 14 . Tamisa.c. D . 2 . predominant sub forma de zapada.nord de 0°C.Portugalia. Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati.a. 4 .asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial. dar $i vulcanism. cocs.deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei.razboaie locale. Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase. C. D. temperatura medieTn sud este +18°C. . E.1 . cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14° C-16° C). iar Tn Peninsula Iberica.1.somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni.Viena.Kiev.1..1.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an). Germania. . relief granitic. D.cu veri foarte calduroase). Tn nord 600800 mm/an Tn sud. Atena. B.d. 4 .1. 3. relief carstic. 5. 5 .1. . Rusia. . C.2. 3 .Italia. Bosnia si Hertegovina. .asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina.a. B. C . relief petrografic format pe' sistur | crisaline. Vf. Varianta 61 A.

. .c. .. c§t si Tn Ucraina.b. iar Tn H (Franta).tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N.asemanare: atat Tn Italia. 2. 3.d.conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa. Dunare. 4 .lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal. E.explozia demografica datorata revolutiei industriale. .Suedia. D. . Baltica. J . 3 . Germaniei si Poloniei). 2. C . 1.1. 1 .2. 7-Oslo.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an. 3. 2 ..deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C.Minsk. . C. Varianta 63 A. 15 .b.1. Varianta 62 A.1 . verile sunt calduroase si secetoase. B . E. B.Copenhaga. 5 . . 5 . climatul temperat-oceanic. grad ridicat de| fragmentare a reliefului). B.d. C. cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean..d.cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate.extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase. 2.1000 mm/an: I . E. iar Tn Franta Tntre 10 si 12 °C. E.d.2.Albania.deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental. I . .a. . F.a.1. 3 . umed si racoros..Rusia. 10-Tirana.asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic. 2 . Zagreb.asemanare: atat Tn Italia. Stockholm.Slovacia.asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan.. 4 .a. D. iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului.

2.2.1. F . D. .Bruxelles. B . -c.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri.2.1. 3. I B. perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei.-a.Skopje.Slovacia.Serbia.4. * B. care s-au format Tn timpul orogenezei alpine.nivelul de trai ridicat.2.Marea Britanle.Moscova. 5.2. -c.asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri.. .2. mult mai uscate.Lisabona. monarhie.3.-a. . 3. E.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto .2p.scaderea natalitatii si implicit a sporului natural . Varianta 66 A. .-d. Tn sezoanele extreme.1. 2.3. fata de masele de aer continentals.1.1. . -a.asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. 15-Helsinki. -c. Spania.asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar. -b. D.Norvegia.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky . 3.5.umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala. 3.b.b. 1 -Praga. C. . E. A .1.1. 11 -Minsk. D. C. Tn majoritatea statelor europene Varianta 65 A.Varianta 64 A.4. 11.2.5. E. D .1.3408 m).-a.. dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara). care s-au format Tn timpul orogenezei alpine.l.1.4. . G..2655 m).deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare de . ce vin dinspre est. .contrasted termice mari. . Belgia. J . -b. E. 2. -a. -d. 10-Dublin.. C.Estonia. 14.A-ElvetJa.2. B. -d.

4-a.. si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ.. care genereaza. 2.2-c. B. 3 .deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical.Germania. exista climat subpolar.asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice. 4 . E. Paris. se Tntalneste un climat temperat-oceanic.deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare. prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune. C. . iar Tn restul tarii climat temperat-oceanic.Cehia. 10 .3-d. Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici. fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C. Varianta 68 A. care nu sunt prezente Tn Ucraina.Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite.deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean. 5 . pe linga miscari orogenetice. 2. A. 13 . E .Varsovia.Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii... . D. Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar.5-d.Moscova.2. Vulcano.aproximativ 15°C. C. D. 5 . ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave.d.1.Etna. . Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord.deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental.deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0°C. Tn pare iama dureaza aproape noua luni.d.1 . . * . uscat. Vezuviu. » Varianta 67 A.egiune. .a. alpina.Dublin.1.Albania. Stromboli. E.1. influentat de vanturile de vest. Finlanda.2. 2 . B. E . .a. J .deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa. reel.1. 3.Berna. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r. 3.1-a.Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica. Tamisa.d. 2. spre nord. G .Moldova. Tn timp ce Tn Suedia. Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel . Varsovia.

1. A. 2 . Minsk. F . E. Varianta 69 A.4-d.1.Stockholm. cat si fn Franta. 3.1 . .a. 9 .Sarajevo.a declinului economic.1.Varful Ben . C. cat si fn Franfa. Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare.Varful Monte Bianco din Alpi). fn perioada post glaciarS.asemanare: atat fn Portugalia. 2.asemanare: atat fn Portugalia.d. C.3-c.1-a. 6. dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare.deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m . cat si fn Franta. Varianta 70 A. fiind mai tineri. temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-2p.In Cuatemar. 14 .deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS).2.5-a.procesului de fmbatranire a populatiei. B. atat fn Portugalia. iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS.(Crivaful) si vanturile polare.a poluarii radioactive.1. se manifesta varfturile de vest .Berlin.7 %o) ca urmare a: . Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici.Sofia.deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. . ' D. D. . .2.2p. .1. 3 . 4 .1. 4 .Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare. C. . D..b. 5 .Letonia. J . Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m . B. E.2-b.asemanare.Berna. 2. 3.a.2p. . .-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7.Estonia. . 12 .a. 2 .deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari. precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an .Norvegia..

d..2-c. 4 . acestea lipsesc. 2. -razboaie locale.Vilnius.. B. ' . acestea nu se resimt. 9 -Minsk. pe cand in statul marcat cu A (Irlanda). .2p.Luxemburg. volum mare de aluviuni. . 11 -Zagreb.. . E.1.5-d.1 . 2. Ungaria.extinderea teritoriala si a tipurilor de climat.este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei).care genereaza migratii de la est la vest.deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpo¬lar.Bruxelles.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana. 2 . unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS .3. 7. B. .3-d. . decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari. 2.2. 3..deosebire: Tn statul marcat cu D sufla. 3 .a D. grohotisuri. .traverseaza tari fara iesire la mare (Austria. Varianta 71 A.Austria.A.1 -a. .1. 1. D. E..asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei. 5 . 8 . F . C.Praga.1 . 3 .Nevis din Munfii Grampian). Serbia). C. Varianta 72 A. facilitand schimburile comerciale .deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa. dezagregari). .asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri.asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic. spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina. C.Irlanda.. 2 .d. I .4-b. Slovacia.b.conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est. 3. vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A. E. D.diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor.1. Baltics. datorita eroziun mai Tndelungate.b.2p.

1 .1. la nord de Marea Caspica). CL | altitudini Tn general sub 400 m.Germania. un relief jos de campie si de podis. F.1 -d.Bruxelles. energie eolianS si energie mareemotrica'.. E. unde verile sunt calduroase si secetoase. .2-a. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS . 3 . Lituania. Baltica. 3.La Ranee).b. 2. E.deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie. D.deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica. 4 .deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici. apar palcuri de padure cu specii termofile.Cehia. cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor. I . Tn cea mai mare parte. . iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan. C. iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina. sau Tn zona mai Tnalta). spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean. 6 . 5 . 5 Helsinki. C. 2.2. cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor. 0.1. specifice climatului temperatcontinental cu nuanja de ariditate.Viena. Tn cea mai mare] parte.Chisinau.3-b. favorabile acestor asociatii vegetale.1.4 .deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie.b. 2. Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad.b. Tn asociatie cu stepa (silvostepa). Varianta 74 A.5-d. B. Franta. B .Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. . B. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an. cu rnterfluvii largi. C .c. cu precipitatii mai mari de 500 mm/an.deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic. . Dunare.Varianta 73 A.1. 2.asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m.Europa de Est cuprinde. . 3. la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente.4-a. D .. 2 . C.Italia. . 2 . netede sau usor valurite.a. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii. 1. spre deosebire | de Italia.

Polonia. 4 . B. . B.Vilnius. D.8.1.d.2-a.Lltuanla. pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica. 2900 m). format! de orogenezele caledoniana si hercinica.1-b. Varianta 76 A. iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.3-a.Varianta 75 A.deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca.Londra.1. carbune.1.2. H.asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei. .4-d. petrol. 3 . D.3-a. C.1.deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului. Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri). E.3. I. 2. Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord. 1 .1.Grecia.1 . Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda.deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida. H .5-d. 1 . .1. format! de orogeneza alpina. E.Varsovia.deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri. tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca. Rusia. F .2.Slovacia.deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi).Portugalia. C . 3 -Minsk. 2. 4 .4-b. E.1.1.Elvetia. .2-d. Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate. ..deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana).c. C .5-c.3. Federatia Rusa.1 -a. I . Varianta 77 A. 3. 2 . 2. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord. C... . 5 . J.b.b. 3 . A . G. B. 900 m).15. D. 2. rauri scurte cu debite mici. 15-Praga.b. Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi.2.Bruxelles.Atlantic.2.deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic. C.

.1. morene.2-c.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian. B. E.2. 3. temperat-oceanic. vai glaciare.nordul Europei este de varsta caledoniana.deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare.2.4-b. format. Varianta 79 A. .5-b. 2. 3.portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob.1-c. C .1.asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane. Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob..4-d. B .3-d.2-a. punct terminus Geelong Tn Australia.asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest . C. B. E.Norvegia. 14-Praga.1 -d. fiind reprezentat prin circuri. . Varianta 78 A. E. 10-Zagreb.deosebire: relieful vulcanic.1. . de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km. 9 . 5-a. iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km). . D. 4.3.1.. (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini..asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic.. etc. format! Tn timpul orogeneze alpine.cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate.Macedonia. 5 . . I .Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice. Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent. 3-a. slab dezvoltate economic. .asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri.Letonia. 2. J . D.Suedia.sudul Europei este de varsta alpina. fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului. 2. au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m. Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m. creat prin Tncrejirea scoartei. I. creste..Viena.deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf.Sofia.asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri. E.. C.

Varianta 80 A. 3. A . 5-b. 9-Minsk.potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim.deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere. monarhie.1. montan si de cura balneara.3.1. B. E. E-Suedia. C. . pleistoceni.Fran{a. F . 2. sub forma de averse.1.Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic.1.1 -d.deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica.4-c. 3-b. Belarus. D.deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an). D. D. Varianta 81 A. Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud).5-c. C .1-b. iar Tn Grecia este o clima .1-d. 4-c.2-c. C. 7 . Tn nord).Lituania. B.Portugalia. 8 .2.deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul. D. larg boltit.4-b. iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental. .1. cazand Tndeosebi vara.2. B . si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice.Dublin. 7 .1. Moscova. C.. .2. .5-a.Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO.Varsovia. . pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S. Dublin. 2-c. . care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar.a fost modelata de ghetarii de calota. pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica).Berlin. 2. A..Bruxelles.deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina).3-a. 3..are fundamentul de varsta precambriana.10-Viena..Grecia. B. Tn sud) si 463 m (Colinele Timan.Viena. 1 . E. C-Austria.2.2-c.. H.D. Varianta 82 A.3-b.

. 6 .Helsinki.3-b.b.clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an).D. continentala Tn centru si temperat-oceanica.5-b. E.nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate. Varianta 83 A.Portugalia. caracterizat prin natalitate redusS. C . .Belgia.deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania. 2 .2. . coline si podisuri joase. 3.1. iar Munt.mediul de tundra si ghetarii.Bruxelles. pe cand Tn Belarus. J .2. Varianta 85 . F -Austria. B.mediteraneand. 4 .1 . pe cand Tn Belarus circulate continentals. 6 .Helsinki.d.ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu. .2.comportamentul demografic modern.2..relieful de campie.deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic. J . .1-c. 7 .1. iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud.1.B.4-b. repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia.deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^. 4..Paris..2-a. B . B. 0. D. 5 . 3. E.3.b. . etc.deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.Luxemburg. C.deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest. C.climatul subpolar si polar. Varianta 84 A. 500 mm).b. . . temperaturile medii sunt de 5-8° C.5.deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS. . E. E.asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice. . 3 .Islanda.1. pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala.a.

B. spre deosebire de Mun{ii Alpi. .Republics Moldova.4-b. iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama..2-d. Dunarea. iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana). D..Ungaria. 10 .3-b.Bulgaria. E. 2. G .Norvegia. 2. 3.2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului. A .1 . 7 .Kiev. . 2. .2.2-b.c.1. C.deosebire.1. C. 3.1.1-d.Praga. 3 . Varianta 87 A.d. Minsk. 5 . 3. F . de 1000 .1.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana. maree-motrica. Franta. D. D.deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente. B.10-Moscova.b. E. Olanda... Budapesta. Berlin.Helsinki. Tamisa. accidental. Sena.5-a. care s-au format Tn orogeneza"talpina. 15 . 12-Riga.1. pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari.densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara Varianta 86 A. 2. D .1. energie eoliana. format! de orogeneza alpina. G .asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.relieful montan. C.4-b.6. C.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri.2.1. .5-b.deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica. C. . 4 . B.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda.1-c.A. Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m). datorita eroziunii mai mdeiungate.asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat. D.2. J .d.Bulgaria.Lisabona. .Lituania. ' .3-b.c. 2 .

1. 0.5-d. lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic).1-b. B.2-Sofia. .2.cauze economics. D. Bosnia si Hertegovina. . Portugalia. explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata. iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an. E. .conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar.. Varianta 89 A. B. pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi.5-b. .Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale.asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare. H . Varianta 88 A. 15-Tallin. D .4-a.deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest.2. Ucralna. B ..1.3-c. 1-Atena. Marea Brltanle.4-d.deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4. ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice . resurse naturale valorificabile).Tn Spania climatul este oceanic ?n nord. 3. E.imperiu colonial Tn trecut. petrol. temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est.1. C . 2.3-d. 4-Kiev.cauze etnice si religioase. stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent. pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm. C. 3. C. . 2.1 -c. calota glaciara extinsa. .Bosnia si Hertegovina. . iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive.Islanda. .1.. J..deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm. cfirbunl.In Spania domina circulatia atmosferica din vest. fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic.1.1.Fran{a.2-a. pe cand Tn Ucraina domina circulatia NEsiE.2-a. IbericS.2. A.Regatul Unit. E. vulcani activi).

C .Suedia. . podisuri si dealuri joase). .a. J. 12 . .4-d. E .! Tn orogeneza caledonica).Suedia.deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian. morene.2. 3. . E. C.1. Muntii Scandinavi format.. E. . B.asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state. reprezentat prin vai glaciare.deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii. pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte).introduce etajare climatica prin altitudine. 0. 10 .5-d.1-d. 2 . H .. Varianta 90 A.1-b. 2. B.. Belarus.).a. iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna. D. J. 1.Islanda.deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic.condifii improprii pentru agriculture.2-b.Islanda. Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean.. Sena. valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm. Elvefja. iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.2-d. 3. . Podisul Finlandei.si implicit un grad scazut al densitatii populatiei.deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar. distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an). reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu).Minsk.4-c. pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic. Podisul Suediei.prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice. Balcanica.Bratislava.5-d. solurile avand o fertilitate scazuta.2. sandre s. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice.2.Sarajevo. Varianta 91 A. 1 .3-c. acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana. C. A . fiorduri.3-a.1.1. .Oslo.deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii.

a. pe harta..Finlanda.Norvegia. 4 .Slovacia. 13-Kiev. A .. ' ' ' .1. Varianta 93 A.a.deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul.1. pe harta. . iar Tn statui marcat..deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta. Suedia.deosebire: statului marcat.1 . Tn timp ce Tn statui marcat.maslinul si vita de vie.Polonia.b. pe cand statui marcat. B.1.Muntenegru.Lisabona.doua state: Italia si Grecia Varianta 94 A. cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an). 3 . B .Varianta 92 A. 6 . cu litera H bat crivatul si vanturile reci. .Franfaj F . E. polare.Moscova.Elveiia. 14. pe harta. cu litera F (Marea Britanie) are climat temperatoceanic.1. 12 .2. .1. 4.D. pe harta.deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica. . 5-Lisabona.relieful este accidental si acoperit de ghetari. D. cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperatcontinental si subpolar Tn nord. D .4-b.deosebire: Tn statui marcat. 1.deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat. C. cu litera F (1000 .2. . 3. s B. . pe harta.substratul prezinta gheturi perene. D.3. pe harta.E. I .b. D.5-c.2.2-d. 4 .. 5 . * C. A . cu litera F bat vanturile de vest.2.2. B. pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana.2000 mm/an).Bruxelles. 3.b.1.2. E. . Kiev. 6 . pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare.3-b.1-b. 2 .Roma.

1. Olanda.b. 4 .. pe cand In .1. B . Varianta 95 A. . sub forma de averse) Tn Ucraina.c.7 loc/km2) datorita pozitiei geografice. pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic.Portugalia.deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara..1.4. 2.2.Islanda.Dublin. 2 . repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara. 14.a. Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar. 1 .1. D. 1 . E. D. pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C..doua exemple de vulcani activi: Etna. B.c. C . printr-o falie transformanta.b.c. 5 . . 4 .deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continental.Atena.deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie. C.3-c. 5642 m). 3 . .Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m. J . E. F .d.1 . !. iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina. D.Reykjavik. 3 .Varsovia.c. .c.b. Varianta 96 A. .. E. climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda.prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica).C. C. Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf. 5 .un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda.4-c.2.deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C).Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica. si mai reduse (300-500 mm/an). .Grecia..Lituania.Spre deosebire de Muntii Penini. 2 . B.densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2.2-a.5-b.1 -b. 3.3.2.Kiev. Elbrus. Vezuviu. . Zagreb.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (1618 °C) Tn Marea Britanie. 2 .1 .

Spania.Praga. C.3-c.4-c.1-d. 3.5-d.Tallin. D. B-Iberica. iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru. 11 .Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica. D. .1..Minsk. Chisinau. H . 2. 9 . pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C. 3 .Germania.Belgrad.Macedonia. iar tn Peninsula Italic^ este mediteraneana.panta mare a cursurilor. 2. C. Varianta 99 A.1. Tamisa.3-d. C. Ucraina.2-a. D .2. Atlantic.deosebire: Tn Europa de Nord.deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental.relieful malt care genereaza precipitatii bogate. .2.Olanda..deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna. .4-d.Paris. E.Stockholm.. 3. Varianta 97 A. . B. . iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm). Moldova.2-b. E.Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune. F .latitudinea mare. .1. iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si 20 °C Tn eel cald.deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica.deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25 °C vara.1. I . . .5-d.Finlanda. Varianta 98 A. 9 .2. 2. B . B. iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului.1. D-ltalia.. E. Vilnius.1.1-a. 2 . 5 . iar Tn Marea Britanie este tempera:oceanica.deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm).deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 °C.

deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile.Sarajevo. 1.Varsovia.5-a.2-c.c. 4 . iar i-.Irlanda.| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene. « \ B.deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 °C. 1 -d. 3. .1. 3 .deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice.d. E.B. iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei).7 . Londra.climatui propice temperat-oceanic. iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti.deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural).2. 2. C. 13 . pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina. J .1 . . . . maree-motrica. 2 . iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an. 2.4-c.1 .lberica.3..1. 5 . G. E. Rusia.deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an. Franta.b. 3. E . D. F. hercinic si alpina. energie eoliana.2.. iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.c. .Grecia. . Olanda. . C. Varianta 100 A.deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana.3-b. D..relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice.b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful