Varianta 51 A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik. B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic. C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b. D.

C - Olanda, E - Grecia: - deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical, mediteranean; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief predominant muntos) Tn Grecia; - deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan. E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel: 1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatia reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag); - condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase. 2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica. Varianta 52 A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda; 2. 2 - Paris; 5 - Zagreb. B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E. C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c. D.B - Marea Britanie, J - Grecia. - deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine; - deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp); - deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord, formate prin

intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice. E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale). Varianta 53 A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma. B.1. B; 2. Austria; 3. alpina. C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b. 4 D.G - Ungaria, D - Ucraina: - deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis; - deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian; - deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi). E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii); - Franta, Italia. Varianta 54 A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania. B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria. C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d. D.A - Spania; D - Ungarja - deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria lipsesc; - deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase; - asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice. E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd; - dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la

900 m..2-a. ca atare. iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici. 8. H .4. un potential hidroenergetic ridicat.5-c. 3. Varianta 57 A.A C.3. 2.Madrid.2-b.10 .Grecia. D.Bruxelles.4-c.5-d. Islands.revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai .D.deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei. C. Varianta 55 A. .m. Varianta 56 A. 2.asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.factor geodemograflc. Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS. .Suedia. B . 0.Roma.1-c.1 -a. 1-a.. Tn ambele state. 15 . 2.1. C.cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii. E.Moscova.3-a. . .2-b.Cehia. altitudinea maxima fiind de 2469. suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere).3-c.1.-1. altitudinile maxime sunt de peste 2. climatul mai aspru. 3 . bilantul natural'este negativ (-4. 3. Germania. 2.4-b.Lituania.deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine. 8 .2.1. E . D.3-d. .1 .8%o).4-a. B .1.Finlanda.asemSnare. B. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa . iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian. . B.Belgrad. Dunarea.5-b.Austria.Dublin. Lisabona.deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin. 2 .deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus). 2.1.1. 2. monarhie parlamentarS.. F . C . B. E. Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi.est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si.

2-b. F . 5 . Munfli Alpi. 4 .1..b. Varianta 59 A. .Irlanda. pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari. 7-Oslo. B.. 3.. de tip hercinic. -.1. 2.3-c. 10 . iarm partea centrala climatul subtropical seceti . . .asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare.Lituania. gaze naturali 2.1 . B.1 . Tn unele zoni acoperite cu calcare. 3 . E . Romania.c. relieful Muntilor Apenini este tanar.F.1-c.deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar. Narodnaia din Munjii Urali.3.1.asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite.deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn . D. In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni. G .ionale si recunoasterea interna^ionala. Varianta 58 A.4. Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental. de tip alpin.Varsovia. E.d. 13-Berlin.1. 2 .straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic).deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse.2.H C. iar relieful Muntis Urali este vechi.c.5-d.conflicts militare: razboaie. C.deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la punc anterior: Rusia. A . D.deosebire: ca geneza. Campia Londrei. cu influe oceanice. Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf.realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat.Reykjavic.Suedia.H.4-d. iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj. 2. sisturi cristaline.2. .1. D.Cehia. E.

. iarm Peninsu Iberica.1. predominant sisturi cristaline. Rusia. 2.b. cu rod dure. Vf.asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina. predominant sub forma de zapada. Pic d'Aneto: 3404 m. 3 . Bosnia si Hertegovina. 3.Italia. 8 .1. D .Bruxelles.1.1. 2 . conflicte regionale. Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati. dar si calcare. 14 .2.d. temperatura medieTn sud este +18°C. iar Tn Peninsula Iberica.1. ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - . 2 . granite. dar $i vulcanism. precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica.Lituania. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m. cocs. relief granitic. 2. C. D.Moscova. Marea Britanie. C .razboaie locale. Tn Munjii Apenini. 4 . . Varianta 61 A. . relief petrografic format pe' sistur | crisaline. A. 5. Atena. de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica).nord de 0°C.1. Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase.c. 3 . Tn nord 600800 mm/an Tn sud. E. 5 .c. Tamisa.d. prin cutare s maltare.c.a.Portugalia. Vf. Varianta 60 A.1 . E. relief carstic. 14 .cu veri foarte calduroase).asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial. B.c. 4 . D.Viena.c. C .a. . minereu de fier. . B . cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14° C-16° C).deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica. iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud .deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an. B. C.somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni.deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei.2. 3. 5 .Belarus. Germania.Kiev. iar Tn sezonul cald. 2..deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an).. . 4 .

Albania. iar Tn H (Franta).lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal.b. Zagreb. E.asemanare: atat Tn Italia. cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean.1 .asemanare: atat Tn Italia. 2. grad ridicat de| fragmentare a reliefului).asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan. 4 . J .1. .1.cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate. B.1000 mm/an: I . 5 .conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa.extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase.deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental.explozia demografica datorata revolutiei industriale.2. umed si racoros. E.asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic. 2 . E. 7-Oslo.Suedia. Varianta 62 A. I . . D. 3.c. climatul temperat-oceanic. Stockholm. iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului. 2.d.d. .d. . .a. B. 10-Tirana. F.Minsk. Varianta 63 A. 1. 15 . . iar Tn Franta Tntre 10 si 12 °C.tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. c§t si Tn Ucraina. 1 . .1.. 3. 3 . Baltica.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an.d. E. 4 .2. B .a.. . 3 .b. D.. C.Rusia.deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C. Germaniei si Poloniei). 2.Slovacia. 5 . C . .. verile sunt calduroase si secetoase.Copenhaga. Dunare..a. C. 2 .

Norvegia. 11.asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. . D. Spania.Estonia. care s-au format Tn timpul orogenezei alpine. Belgia. . A .asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri. 2.4. B. -c.nivelul de trai ridicat.3. ce vin dinspre est. . . . -a.b. J .2. E. C. -d. 10-Dublin. C.Marea Britanle. 14.Skopje.1.-a.b.1. B . . D. I B. monarhie. D.Bruxelles. -b. G. 15-Helsinki. F . perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei. -d. -c. mult mai uscate. 3.1.-a.. 3. 3.5.2.1.l.1. 3. 1 -Praga.2p.Slovacia. Varianta 66 A.2.asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar.2. -a.-a.2655 m). * B.2. 5.5.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto . .2.3408 m). 2. Tn majoritatea statelor europene Varianta 65 A.-d. E.2.1..A-ElvetJa. -c. Tn sezoanele extreme.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri.. .contrasted termice mari. dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara).Moscova.scaderea natalitatii si implicit a sporului natural . fata de masele de aer continentals.1.4. D .Serbia. E.Lisabona.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky .Varianta 64 A.deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare de .1.4. care s-au format Tn timpul orogenezei alpine. 11 -Minsk. E.2. C.1.umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala..3. -b. .

egiune.3-d. 13 . spre nord. 2 .deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean.Etna. 2. Tn pare iama dureaza aproape noua luni. A.1. reel. influentat de vanturile de vest. . E . Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar. J . si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ..1-a. * .a. 4 .deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa. C.d. E . exista climat subpolar.d.1 . 3 .deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0°C. 5 . B. alpina. 5 . .2. Varsovia.1. . uscat.deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical.Moscova.Germania. Tn timp ce Tn Suedia. Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord.5-d. care nu sunt prezente Tn Ucraina.Berna.Moldova. Paris. E. B. .asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice. » Varianta 67 A. se Tntalneste un climat temperat-oceanic. ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave. Vulcano. prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r. D. 3.2. 2..Albania. Varianta 68 A. .Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica.Cehia.. care genereaza. Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici. E.Varsovia. D. Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel . fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C.4-a. Finlanda.Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii.2-c.1.1.deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare. C.Dublin.deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental. . pe linga miscari orogenetice.Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite. Tamisa.d. 3. 2. iar Tn restul tarii climat temperat-oceanic..a. Stromboli.aproximativ 15°C. Vezuviu. 10 . G .

In Cuatemar. A. 4 . precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an . Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare.deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m . . 2 .7 %o) ca urmare a: .procesului de fmbatranire a populatiei.deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari.Norvegia. 3. se manifesta varfturile de vest . fn perioada post glaciarS. 6.a poluarii radioactive.1-a. cat si fn Franta.Estonia. C. iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS. .5-a.1.a.b.d. atat fn Portugalia. B. J . 2.2. temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-2p.Varful Monte Bianco din Alpi). E. Minsk. 5 . .Berlin. Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m . .asemanare: atat fn Portugalia. dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare. D. 2 . 14 .Sofia. 9 . .1 .asemanare: atat fn Portugalia. 12 .Sarajevo.3-c. D.1.4-d.2p. Varianta 70 A. 3. .1. 2.(Crivaful) si vanturile polare.. 3 .2p.deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. C.1. Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici.Letonia. cat si fn Franta.Varful Ben .Berna. . E. . cat si fn Franfa.1.Stockholm.2-b.Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare. C. F .a declinului economic.a. fiind mai tineri.a. ' D.deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS). Varianta 69 A. B..2.1.asemanare. .-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7. 4 .

Luxemburg. . 2.este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului. unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS . 3. facilitand schimburile comerciale .2-c.1 . . spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina.b.. . Varianta 71 A.Austria.traverseaza tari fara iesire la mare (Austria. datorita eroziun mai Tndelungate.. C. .. Varianta 72 A. . E.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana.4-b. acestea lipsesc.Vilnius.Praga. E. Ungaria.Nevis din Munfii Grampian). grohotisuri.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa. Baltics. 2 .asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri. 3 . . vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei).2. 8 . volum mare de aluviuni. . Slovacia.asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei. 2.2p.d. 2 . 2. pe cand in statul marcat cu A (Irlanda).extinderea teritoriala si a tipurilor de climat.1 -a.1.1 . C.. B. 9 -Minsk.d. 7. D.A. E. 1.1. I .a D. . 4 . B.care genereaza migratii de la est la vest.b. 3 .3-d.asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic.deosebire: Tn statul marcat cu D sufla..Bruxelles. acestea nu se resimt. Serbia). 3. 5 . 11 -Zagreb..diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor. ' . -razboaie locale. decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari.1.2p.deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpo¬lar.conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est. dezagregari).Irlanda. D.3. C.5-d. F .

Cehia.Bruxelles. Varianta 74 A. B.Europa de Est cuprinde. 5 Helsinki. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS . unde verile sunt calduroase si secetoase. 5 .Varianta 73 A. 2 . Lituania. iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan.Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. specifice climatului temperatcontinental cu nuanja de ariditate. cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor. . E.1 -d. Tn cea mai mare parte. la nord de Marea Caspica).1 .deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica.deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic.c. 4 .1.b. Tn cea mai mare] parte. 2 . favorabile acestor asociatii vegetale.1.5-d. C.4 . 1. sau Tn zona mai Tnalta). F. B . un relief jos de campie si de podis. Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad.deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici. 2. . E.1.2. 3. C. C .2-a. spre deosebire | de Italia. cu rnterfluvii largi. 0. . D .deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie. Franta.. 2. B. 2. apar palcuri de padure cu specii termofile. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii.3-b. iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina.b. D. spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean.1.deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie. . . energie eolianS si energie mareemotrica'. cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor.La Ranee). CL | altitudini Tn general sub 400 m.a.Viena. la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente. 6 . cu precipitatii mai mari de 500 mm/an.b. C. Dunare.Germania. 3. . 3 . Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an.. Tn asociatie cu stepa (silvostepa).Italia. netede sau usor valurite.4-a. Baltica. 2.asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m. I .Chisinau.

D. format! de orogenezele caledoniana si hercinica. H.2.2-d.deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida. 2.1.15. 3 .Vilnius. J. Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate. E.5-d.1 .deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. F . 2. 3 -Minsk. 900 m). 2. Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri).Varsovia.1. E. .4-d. 4 . E. .deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana). . D. C .1. 4 .3.b. Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda. carbune.asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei.b. . Federatia Rusa..c.Elvetia. Varianta 77 A. format! de orogeneza alpina. C. C .Londra. C.d. A . G. Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi. B.1 -a.2.1.2-a.Atlantic. B.Grecia. Rusia. petrol.Bruxelles. 2900 m).1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord. B.b.1-b. 3.2.Portugalia.8. D.1.3-a. 3 .3-a. 2 .deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri. H . Varianta 76 A.Slovacia.deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi).1. C. I. pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica. rauri scurte cu debite mici.deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic. 1 .4-b..Polonia.5-c. 2. I . 15-Praga.1. 5 . iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului. . . tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca.Lltuanla.2. 1 ..3. Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord.Varianta 75 A.

3.. E. . fiind reprezentat prin circuri.asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic. 5-a. iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km). Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob.1 -d. morene. 3. format.5-b. 4.1-c.3-d.Norvegia. I. de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km. B. C.Macedonia.1. vai glaciare. 14-Praga. Varianta 79 A.portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob.Sofia.. Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent.deosebire: relieful vulcanic. C. .. temperat-oceanic. C . .asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri.. 9 . 10-Zagreb. etc..! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian. B . I .2. Varianta 78 A. 3. Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m. au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m. .2-c.1. 2. punct terminus Geelong Tn Australia.1.Letonia.asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane. 2. E.Suedia.1.deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare. 5 . 3-a. creste.sudul Europei este de varsta alpina. E. D. D. fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului. E. B.Viena.nordul Europei este de varsta caledoniana.2-a.cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate.. . creat prin Tncrejirea scoartei.4-b. (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini. format! Tn timpul orogeneze alpine. 2. J .4-d.Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice. .deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf. slab dezvoltate economic.2. .asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri.asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest .

iar Tn Grecia este o clima .Bruxelles.1-d. 9-Minsk. E. C. care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.3-a. B. . Tn nord).Viena.5-c... Tn sud) si 463 m (Colinele Timan.10-Viena. 3-b. Varianta 82 A. 4-c.1. larg boltit. iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental. D. . 7 .asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar. montan si de cura balneara.are fundamentul de varsta precambriana.5-a. 8 . 2.1.2. Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud). 2. . A.1. 1 . A . 5-b. C .3-b.2.Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic.Grecia.2.deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an). .a fost modelata de ghetarii de calota. D.Lituania.Varsovia. D. pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S. 3.Fran{a. C. Varianta 81 A. 3.1. pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica).2.3. si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice.4-b. 7 . Belarus. . .D.Dublin.Berlin.2-c.potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim.1.deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere.deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica. E-Suedia. H. C-Austria. C.Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO.deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul.. sub forma de averse. pleistoceni.1.1 -d. B.2-c.Portugalia.deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina). 2-c. cazand Tndeosebi vara.. F . B. D.Varianta 80 A. B . Dublin.. Moscova.1-b.4-c. E. monarhie.

deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania. J .clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an).1. 4. 2 .deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic...B. etc.2.Bruxelles. temperaturile medii sunt de 5-8° C. C. B.Helsinki.1. 6 . pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala. 3.deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS.b.mediul de tundra si ghetarii. iar Munt. C . 500 mm). .Belgia.comportamentul demografic modern.mediteraneand. Varianta 83 A.. Varianta 85 .4-b. Varianta 84 A. caracterizat prin natalitate redusS. .2. .Luxemburg.Islanda. E.D. E.deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. B . 3 . . .Paris. J . C. iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud. .a. .3. E.2.nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate.relieful de campie. B.climatul subpolar si polar. 3.Portugalia.2-a. D. 7 . 5 . pe cand Tn Belarus..1.b. F -Austria.1. repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia. .ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu. 4 .5.1-c.1 . 0.2.b.5-b. E. coline si podisuri joase. pe cand Tn Belarus circulate continentals. .-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^.3-b.deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest.asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.Helsinki.d. 6 . continentala Tn centru si temperat-oceanica.

Sena.1.1. B. iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama. Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m).10-Moscova.1-d.deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica.4-b. maree-motrica.Kiev. Budapesta.6.. . 3. Olanda. Minsk.. datorita eroziunii mai mdeiungate.Republics Moldova.b. C. E. Dunarea. F .d. . pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari.1. C. spre deosebire de Mun{ii Alpi...5-b.asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.Praga. 2 .Bulgaria.5-a.relieful montan.1.d. D . ' .deosebire. D.2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului. . B. G .asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat. accidental. 2.Ungaria. 10 . C. 12-Riga.2. .2. Franta. 4 .deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente. 3.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana. D. 3 .2-d. D.Helsinki. E.1 . . Berlin. format! de orogeneza alpina.A. energie eoliana.c. 7 . 2. 3. A . 2.4-b. iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana). D. B.Lituania. Varianta 87 A.2.3-b.1. Tamisa.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda.1-c. 5 .Bulgaria. care s-au format Tn orogeneza"talpina. de 1000 .densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara Varianta 86 A. J .2-b. 2.Lisabona. C.1. .Norvegia.c. C. G .1.3-b.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri. 15 .

1-Atena. .4-d. iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive. D. 3.2-a. Varianta 89 A. Bosnia si Hertegovina. vulcani activi). . 2.. petrol. 4-Kiev.1.2. 0.. . J. resurse naturale valorificabile). B . lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic).1.imperiu colonial Tn trecut.Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale. Ucralna. Portugalia.5-b. fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic.1-b. 3.2. 2.3-d. . A. ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice . calota glaciara extinsa..Tn Spania climatul este oceanic ?n nord.Regatul Unit..deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4. H . pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm. .deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm.2-Sofia.1. C. E.asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare.4-a.2. cfirbunl.1. pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi. 15-Tallin.1.Fran{a. .In Spania domina circulatia atmosferica din vest.2-a. C.Bosnia si Hertegovina. . B.3-c. B.1 -c.cauze etnice si religioase. pe cand Tn Ucraina domina circulatia NEsiE.Islanda. E. explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata. Varianta 88 A.1.conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar.cauze economics. . Marea Brltanle. stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent. iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an. E. IbericS. C . temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est. D .deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest.5-d.

Belarus. Varianta 90 A. 3.2-b. E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice.Oslo.. .deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar. Podisul Finlandei. pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic. D. 1.1. 2.deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii.Islanda.Suedia. morene. C. reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu). Muntii Scandinavi format.5-d. iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic.Minsk.deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian. solurile avand o fertilitate scazuta. Sena. .5-d. E . 12 .3-c. 3.1.4-d.prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice. J.a.! Tn orogeneza caledonica).1. .3-a.4-c. Balcanica. Podisul Suediei.2.introduce etajare climatica prin altitudine. A . 0. C ..deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii.si implicit un grad scazut al densitatii populatiei. acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana.2. H . C. fiorduri. E. .2-d.2.asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state.Islanda. reprezentat prin vai glaciare.Sarajevo. J. iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna. pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte).a. . . B. Varianta 91 A.condifii improprii pentru agriculture. . B.). Elvefja. 1 .1-b. Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean. 2 .. valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm. podisuri si dealuri joase).Bratislava. distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an). sandre s.1-d. 10 ..Suedia.

D. 1. ' ' ' . .Franfaj F . A . * C. . .5-c. 4. ..substratul prezinta gheturi perene.deosebire: Tn statui marcat.2.1. 12 . D.4-b.2. cu litera F (1000 .1. 6 . cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an). A .2. E.Muntenegru.b.Bruxelles. cu litera F bat vanturile de vest.Norvegia. B. . 5 .Lisabona. 5-Lisabona.2.2. 14.3.maslinul si vita de vie. pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana. pe harta.deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul. pe harta. I .deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat. Kiev. B. iar Tn statui marcat.2-d.1-b. pe harta. cu litera F (Marea Britanie) are climat temperatoceanic.deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta.b. E.Roma. 3. Suedia.deosebire: statului marcat.doua state: Italia si Grecia Varianta 94 A.a. 3 . 3..Varianta 92 A. 6 . 2 .Elveiia.D. 4 .. cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperatcontinental si subpolar Tn nord.E. D. s B.b. .3-b.1.a.Finlanda.2.2000 mm/an). C.Slovacia. B . Tn timp ce Tn statui marcat. pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare.1 . 4 . D .1.Polonia.Moscova. cu litera H bat crivatul si vanturile reci. . pe harta. pe harta. 13-Kiev. polare.relieful este accidental si acoperit de ghetari. pe harta. Varianta 93 A.. pe cand statui marcat.1.deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica.1.

. B .3-c.Lituania. C . printr-o falie transformanta.1..Grecia. . B.4-c.2. iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (1618 °C) Tn Marea Britanie.1.Reykjavik. repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara. 3.C. 3 . C. 1 . 1 .1. Varianta 96 A. F . . si mai reduse (300-500 mm/an). E.b.doua exemple de vulcani activi: Etna.b.deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continental. !. climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda.Dublin. pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C. D..densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2.b.deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie. .Atena. D.Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m.3. sub forma de averse) Tn Ucraina. pe cand In .Varsovia. 5 . Varianta 95 A. 2. 14. 3 .c. 4 .5-b.Spre deosebire de Muntii Penini..c.1 . B.7 loc/km2) datorita pozitiei geografice. 5642 m).Islanda. Olanda. Vezuviu. pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic.c. J . E. .prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica). D. E.2. 5 .d. .c. 2 . Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar.deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C). . 2 . Zagreb.deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara. 2 . Elbrus.1 . Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf..2.Kiev.2-a. 4 . . C.Portugalia.4.Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica.1.un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda.1 -b.c.a.

iar Tn Marea Britanie este tempera:oceanica.1-d.deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25 °C vara. Varianta 99 A. 2 . D .Olanda.Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica. D. C. Chisinau.deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana. Varianta 97 A.2. Vilnius.2.deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna.4-c. . F .latitudinea mare. D.panta mare a cursurilor.Paris. B . 2. . iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si 20 °C Tn eel cald. 2. B. . . Tamisa.1. E. 5 . D-ltalia.1.Spania. . H .2-a.deosebire: Tn Europa de Nord.1. B-Iberica.Belgrad.deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica. C. 3.Minsk. 9 . relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental.Praga. Ucraina.Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.5-d. pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C.2.Stockholm.1. Atlantic. 2. iar tn Peninsula Italic^ este mediteraneana.2-b..Macedonia.1. . C. iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului.Germania. iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm). 3. 9 . Moldova.deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 °C. 3 .Tallin.Finlanda.1. E.deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm).. .5-d. B. I ..1-a. iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru.relieful malt care genereaza precipitatii bogate. Varianta 98 A.3-c.4-d. 11 . ..3-d. E.

3. .2.4-c. 13 . pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina.2-c. 3 .5-a.. E.deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice.1 .climatui propice temperat-oceanic.b. E . D. F. E. energie eoliana.deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural).Irlanda.deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an.deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana.relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice. 5 . Olanda.Sarajevo.1 .B.7 .| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene.Grecia. « \ B.c. iar i-.b.. D. J . . C. iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an. hercinic si alpina.1. Varianta 100 A. Londra.d.deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 °C. 1 -d. . G.lberica. . iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti. 2 . 4 . Franta. 2. iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C. Rusia.3-b. . C. 3. 2.1.2. .deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile.. 1. iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei).3.Varsovia.c. . maree-motrica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful