4.1.

Definirea mecanismul financiar Economia de piata dispune de mecanisme de autoreglare a proceselor economicecare sunt determinante si prioritare in functionarea continua, zi de zi a economiei. Dar, pe perioade mai lungi de timp, mecanismul autoreglarii nu este suficient pentru ca nu poateregla unele dezechilibre ce apar ca rezultat al unor divergente de interese economice(individuale, ale grupurilor sau colectivitatilor sociale) sau ca urmare a necesitatiisatisfacerii unor obiective neeconomice (sociale sau de alta natura).In acest caz intervine statul care are un rol de maxima importanta in desfasurareatuturor proceselor economice si care asigura reglarea functionarii mecanismuluieconomic. Mecanismul economic reprezinta ansamblul metodelor, procedeelor siinstrumentelor de conducere si/sau reglare a functionarii economiei nationale inansamblul ei.Statul, in orice tara cu economie de piata, pe langa indeplinirea unor sarcini legatede administratie, justitie, mentinerea ordinii publice, aparare, este si producator siconsumator de bunuri si servicii, realizator si finantator al serviciilor social-culturale si inspecial de protectie sociala, influentand astfel productia, investitiile, repartitia produsuluiintern brut; statul constituie fonduri financiare prin mobilizarea de impozite, taxe,contributii etc. si le repartizeaza sub forma de subventii, alocatii, ajutoare etc. Mecanismul financiar e s t e p a r t e i n t e g r a n t a a m e c a n i s m u l u i e c o n o m i c s i reprezinta un ansamblu de structuri si forme organizatorice, precum si principii,

metode,instrumente specifice domeniului financiar ; e l c u p r i n d e s i m e t o d e s i instrumente de dimensionare, analizare si stimulare a eficientei economice. Prin functionarea lui, mecanismul financiar asigura in esenta constituirea si repartizareaf o n d u r i l o r financiare. El este deci un concept care are u n c a r a c t e r p r e p o n d e r e n t pragmatic, reflectand cadrul organizatoric pentru manifestarea (desfasurarea) relatiilor financiare.Mecanismul financiar are un caracter dinamic, adaptabil la noile conditii. Astfel,in functie de noi obiective, de noi decizii, de o noua orientare a politicii financiare, se vor folosi cu precadere alte metode, parghii sau instrumente. Totusi, in cadrul mecanismuluifinanciar exista componente care au un caracter mai stabil (structuri, principii) si care permit continuitatea functionarii lui, dar exista si componente ce pot suferi modificari infunctie de cerintele nou aparute (reglementari juridice).Principalele elemente ale mecanismului financiar sunt : sistemul financiar si fondurile financiare ; institutiile si organele financiare ; parghiile economico-financiare ; instrumentele si tehnicile financiare ;

legislatia financiara.Sistemul financiar este compus, asa cum am vazut, din finantele (relatiile banesti)tuturor verigilor care concura la redistribiurea produsului intern brut, inlusiv cele legatede pietele financiare (monetara, de capital) si institutiile financiare, adica acele institutiicare colecteaza, furnizeaza, intermediaza, distribuie fonduri in economie (institutii decredit, banci de investitii, societati de asigurari, fonduri de pensii, firme de investitii,administratii fiscale etc.). La nivel de agent economic , prin mecanisme financiare se inteleg metodele, parghiile,instrumentele si procedurile de formare, colectare si gestionare a capitalurilor. Ele suntf o a r t e diversificate si numeroase, intre care: m e c a n i s m e p r i v i n d a u t o f i n a n t a r e a , mecanismul amortizarii activelor fixe, mecanismele legate de investitii, de desfasurareaactivitatii operationale, mecanismele circuitului capitalului, mecanisme de desfasurare afluxurilor financiare, mecanismul formarii si utilizarii surplusului de capital etc.O alta abordare a mecanismelor financiare la nivelul agentilor economici distinge treimari grupe de mecanisme financiare . O prima grupa este cea a mecanismelor consumariicapitalului , cea de a doua este grupa mecanismelor tranformarii veniturilor in capital , iar cea de-a treia se refera la mecanisme ale echilibrului intre economisire si investire . Din prima grupa fac parte consumul fizic de capital (distrugerea, consumul propriu-zis siuzura), iar din a doua grupa mecanismele de conservare a capitalului, adica

cele prin carea c t i u n e a u m a n a t i n d e s a a n u l e z e efectele mecanismelor automate de d e g r a d a r e (amortizarea) si mecanismele de investire.Asemenea mecanisme trebuie sa fie organizate si utilizate in asa fel incat sa asiguredesfasurarea unei activitati rationale, in conditii de rentabilitate, eficienta si lichiditate,astfel incat sa se inscrie in obiectivele generale ale strategiei agentului economicrespectiv. La nivelul statului , adica al finantelor publice, mecanismele financiare cuprind deasemenea metode, parghii, instrumente si proceduri de stabilire, colectare si utilizare aveniturilor, precum si de influentare a dinamicii economiei prin politica bugetara. Dintreaceste mecanisme amintim pe cele legate de legiferarea bugetara si fiscala, impunereacontribuabililor, colectarea impozitelor si taxelor, regularizarea sumelor cuvenite bugetelor cu contribuabilii, controlul fiscal, distribuirea veniturilor bugetare, executia bugetara, angajarea cheltuielilor bugetare etc. Parghiile financiare reprezinta metode economico-financiare de conducere indirectaa economiei, cu forta de influentare si orientare, in timp ce instrumenele financiare suntconstituite din prognoze, balante, bugete in care isi gasesc reflectarea previziunile prospective ce dau concretete unor politici financiar-monetare si asigura conducereaoperativa a domenoiului

financiar.Cele mai importante parghii financiare cunoscute si folosite de mecanismul financiar in ralizarea obiectivului sau esential, irigarea intregului organism economic si social, careeste societatea, cu fluxuri financiare potrivit politicii financiare a statului si politicilor financiare ale agentilor economici sunt : pretul, salariul, cursul valutar, impozitul,alocatia bugetara, subventia, dobanda, rezervele obligatorii etc. Rostul lor este acela de aorienta activitatea economico-sociala si de a influenta favorabil comportamentul producatorilor si pe cel al consumatorilor. Ca urmare, parghiile financiare trebuiescfolosite cu mult discernamant pentru a nu conduce la efecte perverse si a se transforma infactori destabilizatori Fluxurile financiare Atat in interiorul actorilor care obtin venituri din desfasurarea unei activitatilucrative, cat si intre ei si altii ca ei, precum si intre toti acestia si alte institutii financiareau loc in mod sistematic transferuri de bani, fie intr-un singur sens, fie in ambele sensuri.Acest fapt se datoraza in primul rand nevoilor interne necesare desfasurarii activitatii, catsi realizarii unor obligatii stabilite de lege de asigurare a unor plati catre stat pe caleimpozitelor, taxelor, contributiilor etc. Cantitatea de bani transferata intro anumita perioada intre entitatile enumerate poarta numele de flux

. O alta definitie a fluxului estecea care il priveste a fi totalitatea miscarilor avand un impact, fie imediat, fie intarziat,asupra lichiditatilor unei entitati.Deoarece transferul intre doua entitati se poate face si in bunuri si servicii, cureferire la agentii economici, fluxurile pot fi : fluxuri reale sau fizice si fluxuri financiare (de bani). Cantitatea de bunuri sau de bani existenta la un moment dat reprezinta un stoc .Relatiile dintre fluxuri si stocuri stau la baza mecanismelor financiare.Fluxurile financiare pot fi : de contrapartida, decalate (intarziate), multiple siautonome. Fluxurile financiare de contrapartida se caracterizeaza prin inlocuireai m e d i a t a a u n u i activ real (fizic) cu bani sau invers. Aceste f l u x u r i a p a r i n c a z u l achizitionarii unui bun cu plata imediata, in numerar. Fluxurile financiare decalate apar in cazul in care fluxurilor fizice nu le corespund imediat niste fluxuri financiare, astfel caechilibrul stocurilor este rupt si se restabileste prin aparitia unui active financiar. Activulfinanciar se materializeaza intro creanta la furnizor si intro datorie la cumparator. Acestefluxuri se nasc in cazul operatiunilor comerciale insotite de credite. Creanta si, respectiv,datoria se vor stinge la o data ulterioara.Din motiv ca relatiile financiare dintre agentii economici pot fi mai complexe,a c e s t e a d a u n a s t e r e l a

fluxuri financiare multiple . P e n t r u a c o m p e n s a e f e c t e l e decalajelor dintre fluxurile fizice si cele financiare, firma isi poate schimba creanta pe bani, apeland la un tert, care, de obicei, este un intermediar financiar. Vanzarea saucumpararea unei creante este o operatiune foarte importanta si larg raspandita pe pietele financiare. Asadar, activele financiare pot constitui obiectul unei tranzactii. In acest caz,fluxurile se desfasoara astfel :a. bunurile vandute de furnizor sunt transferate la cumparator, ceea cereprezinta un flux real ; b. furnizorul vinde creante unui intermediar (terta persoana) si incaseazacontravaloarea produselor, ceea ce reprezinta primul flux financiar ;c. cumparatorul de bunuri achita suma catre detinatorului titlului decreanta (intermediar), adica stinge datoria fata de tert, ceea ce reprezinta al doileaflux financiar. Fluxurile financiare autonome apar in cazul operatiunilor financiare privindacordarea sau primirea de imprumuturi, cand au loc transferuri de bani de la o persoana laalta (juridica sau fizica). Aceste fluxuri dau nastere la active financiare creante sidatorii.Am vazut pana acum care sunt fluxurile financiare care au loc in cazul finantelor private, adica cele care privesc pe agentii economici. Dar care sunt fluxurile financiare incazul finantelor publice? Tinand seama da faptul ca finantele publice sunt alimentate incvasitotalitate prin impozite, taxe, contributii de la contribuabili si imprumut public de pe piata financiara, fluxurile financiare in cazul finantelor publice se reduc la fluxurilefinanciare autonome.

4.3. Circuite financiare Modul in care circula, in timp si spatiu, bogatiile sau averile reprezinta circuitul economic . Un circuit economic integraza cinci componente fundamentale :- spatiala, in sensul ca se tine seama de toate activitatile economice ce serealizeaza intr-un cadru geografic definit, cel mai desea intro tara ;temporala, in sensul ca activitatea aconomica se desfasoara in timp,continuu, se analizeaza pe perioade, cel mai adesea pe un an ;- tranzactionala, in sensul ca au loc schimburi de bogatii, tranzactii ce iauforma fluxurilor reale (bunuri si servicii) si fluxuri monetare ce stau la origineaaparitiei valorii adaugate ;- dinamica, in sensul ca circuitele reprezinta o economie in miscare si nustatica astfel incat, circuitul nu este niciodata inchis; se nasc continuu noi fluxuricare impiedica intoacerea la punctul de pornire ;- macroeconomica, in sensul ca circuitele se plaseaza la nivelul combinariioperatiunilor microeconomice interdependente, realizate pe diferite piete. Circuitele financiare , ca parte a circuitelor economice, se c o n s t i t u i e p r i n interactiunea fluxurilor nascute de operatiuni in care intervin resurse pecuniare afectatenevoilor pe orice perioada. Circuitele financiare, privite temporal, pot fi pur financiare sivizeaza resurse pecuniare afectate nevoilor pe termen lung, si circuite monetare

carevizeaza resurse pecuniare afectate nevoilor pe termen scurt.Circuitele financiare stau la baza dezvoltarii oricarei economii. Ele servesc la punerea la dispozitia economiei a unei cantitati optime de bani, necesara echilibrului real.In acelasi timp, ele au drept scop de a realiza o repartitie optima a cantitatii de bani intrediferiti agenti economici in vederea realizarii unei cat mai mari stabilitati economice posibile.Circuitele financiare pot fi clasificate in circuite financiare primare si circuite financiare secundare . Rolul circuitelor financiare primare il constituie crearea de activefinanciare. In schimbul obtinerii de bani, agentii economici sunt obligati sa creeze activefinanciare. Aceste active reprezinta contrapartida necesara cererii de lichiditati (bani) pentru finantare. Ofertantii de bani vor, in schimb, titluri de proprietate (actiuni) sau decreanta (obligatiuni).In cadrul circuitelor financiare primare se incud finantarea directa si finantareaindirecta. Finantarea directa a unei firme consta in realizarea unor emisiuni de activefinanciare (actiuni sau obligatiuni) pentru asigurarea nevoilor de finantare a investitiilor si activitatii curente. Dupa ce au fost emise, aceste active financiare (valori mobiliare) potface obiectul tranzactiilor pe piete secundare (burse de valori). Finantarea indirecta , spredeosebire de finantarea directa prin care agentii economici isi procura sursele de finantaredirect de la

persoane fizice si juridice (adica de la investitori), presupune obtinereasurselor de la diverse institutii financiare specializate, in special institutii de credit.Detinatorii de titluri de valoare (active financiare) obtinute prin circuite primare(piete primare) urmaresc totdeauna sa aiba in permanenta asigurata lichiditatea necesara(posibilitatea vanzarii) pentru a fi in masura sa acopere nevoi urgente de fonduri. Aceastainsemna ca ei doresc sa fie incredintati ca pot transforma activele financiare in bani. Pede alta parte, alti investitori care nu au fost prezenti in circuitele primare, fie din cauza canu au dispus de fondurile necesare, fie ca au asteptat o conjunctura mai favorabila, potdori in orice moment sa obtina valorile mobiliare emise in circuitele primare. Circuitelefinanciare secundare , denumite si piata secundara, permit realizarea lichiditatii activelor financiare create prin circuite primare (piata primara). Ciclurile financiare Unele mecanisme pot fi intelese daca se cunosc ciclurile financiare si rolul lor. Un ciclu financiar poate fi definit ca un ansamblu de operatiuni si proceduri care intervinintre momentul transformarii banilor in bunuri si servicii pana in momentul in care baniise recupereaza. Activitatea intreprinderii trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa se poata obine nu numai recuperarea volumului initial de bani, ci si a unui surplus de bani,care se va utiliza pe diferite destinatii.Principalele cicluri financiare ce apar intro firma

sunt :- ciclul investitii amortizare ;- ciclul de exploatare (operational) ;- ciclul operatiunilor financiare. Ciclul investitii amortizare este practic primul ciclu care pune b a z a l e existentei unei firme, dar si cel care asigura continuitatea activitatii. Prin investitii secreaza un capital productiv de la care firma asteapta venituri pe mai multe perioadesuccesive. Investitia este, in general, o cheltuiala imediata si de a m p l o a r e c a r e s e materializeaza in cumpararea de active fizice (transformarea banilor in active imobilizate)ce au o durata indelungata de functionare. Odata creat, capitalul productiv (active imobilizate) incepe sa se deprecieze fizic si moral, iar procedura, mecanismele sisistemele de amortizare au ca scop sa evalueze si sa recupereze aceasta depreciere si cares e a d a u g a l a p r e t u l d e c o s t . Suma de bani investita initial se reconstituie i n m o d progresiv, in timp ce valoarea activului din bilant se miscsoreaza cu uzura. Prin urmare,la sfarsitul perioadei de functionare (de serviciu) a activelor imobilizate va trebui saexiste o echivalenta a fluxurilor, ceea ce se obtine in cazul in care vanzarile asigura siacoperirea deprecierii (amortizarii). Ciclul de exploatare (operational) reprezinta ansamblul operatiunilor desfasuratede intreprindere pentru a-si atinge obiectivul. El cuprinde achizitia de bunuri si servicii,t r a n s f o r m a r e a a c e s t o r a i n p r o d u s e finite si vanzarea lor. Acest proces trebuie

s a functioneze continuu spre a se asigura o folosire optima a muncii si capitalului productiv,continuitatate ce are la baza existenta unor stocuri de materii prime si materiale, bani etc.I n f a z e l e c i c l u l u i d e e x p l o a t a r e , capitalul imbraca diferite forme, circuland s i transformandu-se in mod permanent. Fluxurilor reale le corespund o serie de fluxurifinanciare si un ansamblu de active financiare (creante si datorii). Ciclul operatiunilor financiare se refera la operatiunile si procedurile d e acordare sau luare de imprumut, precum si de achiziti de titluri de participare. Toateoperatiunile de acordare sau luare de imprumut dau nastere la fluxuri financiare, adica deintrari si iesiri de bani. Intre fluxurile initiale si suma fluxurilor finale nu existaechivalenta datorita dobanzii achitate de datornic celui care a acordat imprumutul.In cazul finantelor publice intalnim ciclul operatiunilor financiare constituit prinrecurgerea statului la creditul/imprumutul public si ciclul de investitii reprezentandoperatiunile de investitii publice pe care statul le face din banii publici. Fluxurile ntreprinderii O ntreprindere se caracterizeaz , n special, prin de inerea de capital,punerea n mi care a unei func

 ii de produc ie i participarea laprocese de schimburi. Schimburile dintre agen ii economici se fac pebaz de moned , dnd na tere vie ii financiare a ntreprinderii. Deaceste schimburi depind func ionarea procesului de produc ieicompozi ia capitalului. Orice schimb implic dou mi c ri de senscontrar: una generat

de transferul de bunuri i servicii, iar alta detransferul de moned .Cantitatea de bunuri sau moned existent la un moment datreprezint un stoc . Cantitatea de bunuri sau moned transferat ntr-oanumit perioad de timp ntre agen ii economici poart denumirea de flux . Fluxurile pot fi: fluxuri reale sau fizice : de bunuri

 i/sau servicii care reprezint nfapt, trecerea acestora n forma lor concret , din proprietatea uneipersoane n proprietatea altei persoane; fluxuri financiare : de moned sau nlocuitor care reprezint pl ile efectuatecu numerar sau moned de cont, respectiv printransferuri bancare din contul pltitorului n contul beneficiarului.Acestea din urm mbrac mai multe forme: fluxuri financiare decontrapartid, decalate sau ntrziate, multiplei autonome. Fluxurile financiare de contrapartid se caracterizeazprin nlocuireaimediat a unui activ real (fizic) cu moned sau invers. Aceste fluxuriapar n cazul achizi ion rii unui bun cu plata imediat n numerar. Fluxurile financiare decalate presupun ntrzierea pl ii, respectiv platase face ulterior primirii efective a activului fizic. Astfel, fluxurilor fizice nule corespund imediat ni

te fluxuri financiare, producndu-se nlocuireaunui activ fizic, concret, cu un activ financiar (crean ) ce urmeaz a fiulterior lichidat prin ncasarea monedei de egal valoare. Astfel,echilibrul stocurilor este rupt att de furnizor ct i la beneficiar. Lafurnizor, n locul unui activ real apare un activ financiar, materializatntr-o crean , iar la beneficiar, activului real i corespunde un post depasiv (datorie) ca obliga ie de plat . Aceste fluxuri apar n cazurileopera iunilor comerciale nso ite de credite. Crean a i respectiv datoriase vor stinge la o dat ulterioar cnd se efectueaz

 plata. Fluxurile financiare multiple sunt utilizate pentru a compensa efecteledecalajelor dintre fluxurile fizice i cele financiare de mai sus, ntructntreprinderea i poate schimba crean a pe moned , apelnd la un ter care, de obicei, este un intermediar financiar. Astfel, activele financiarepot constitui obiectul unor tranzac ii. n acest caz, fluxurile dedesf oar astfel: bunurile vndute de furnizor sunt transferate la cump r tori, ceeace reprezint un flux real; Fluxurile financiare multiple

sunt utilizate pentru a compensa efecteledecalajelor dintre fluxurile fizice i cele financiare de mai sus, ntructntreprinderea i poate schimba crean a pe moned , apelnd la un ter care, de obicei, este un intermediar financiar. Astfel, activele financiarepot constitui obiectul unor tranzac ii. n acest caz, fluxurile dedesf oar astfel: bunurile vndute de furnizor sunt transferate la cump r tori, ceeace reprezint un flux real; furnizorul vinde crean a unei ter

 e persoane i ncaseaz contravaloarea produselor, ceea ce reprezint primul flux financiar; cump r torul de m rfuri achit suma, adic stinge datoria fa deter , ceea ce reprezint al doilea flux financiar. Fluxurile financiare autonome se degaj din opera

iuni financiareprivind acordarea sau primirea de mprumuturi, cnd are loc transferulde moned de la o persoan la alta (juridic sau fizic ). Aceste fluxuridau na tere la active financiare crean e (drepturile unei persoanefizice sau juridice asupra altei persoane fizice sau juridice) i datorii(obliga iile de plat pe care o persoan fizic sau juridic le are fa dealt persoan

 fizic sau juridic ). 1.5. Ciclurile financiare ale ntreprinderii Prin ciclu financiar se n elege ansamblul de opera iuni i proceduricare intervin ntre momentul transform rii banilor n bunuri i serviciipn la cel n care se recupereaz nu numai moneda ini ial investit ci i un surplus monetar. Activitatea ntreprinderii trebuie s sedesf oare astfel nct pe lngrecuperarea volumului

ini ial demonedsse ob ini un surplus monetar, care se va utiliza pediferite destina ii. ntr-o ntreprindere apar trei cicluri financiareprincipale:ciclul de investi ii ,ciclul de exploatareiciclul opera iunilor financiare. Ciclul de investiii.Prin investi ii se creeaz un capital de produc ie dela care ntreprinderea a teapt ni te venituri pe mai multe perioade succesive. Investi ia este, n general, o cheltuial imediat i deamploare, care se materializeaz n transformarea monedei n activefizice ce au o durat ndelungat de func ionare. Odat

 creat, capitalulde produc ie ncepe s se deprecieze fizic i moral, iar procedura,mecanismele i sistemele de amortizare au ca scop s evalueze is recupereze aceast depreciere. Suma de bani ini ial se reconstituie nmod progresiv, n timp ce valoarea din bilan se mic oreaz cu uzura.Prin urmare, la sfr itul perioadei de serviciu va trebui s

 existe oechivalen a fluxurilor, ceea ce se ob ine n cazul n care vnz rileasigur i acoperirea deprecierii. Ciclul de exploatare reprezint ansamblul opera iunilor desf uratede ntreprindere pentru a i atinge obiectivul. El cuprinde achizi ia debunuri i servicii, transformarea acestora n produse finite i vnzarealor. Acest proces trebuie s func

ioneze continuu spre a se asigura outilizare optim a muncii i a capitalului de produc ie. Continuitatea arela baz existen a unor stocuri. n fazele ciclului de exploatare, capitalulmbrac forme diferite, transformndu-se n mod permanent. Fluxurilor reale le corespund o serie de fluxuri financiare i un ansamblu deactive financiare (crean e i datorii). Ciclul opera iunilor financiare prive te opera iunile i procedurile deacordare sau luare de mprumut, precum

 i achizi iile de titluri departicipare. Toate opera iunile de acordare sau luare de mprumut dauna tere la fluxuri financiare, adic la intr ri i ie iri de moned . ntrefluxurile ini iale i suma fluxurilor finale nu exist echivalen , datorit dobnzii achitate de datornic celui care i-a acordat mprumutul.