Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Aria pietei vinurilor

a) Teritoriul geografic Romania este unul dintre cei cincisprezece producatori de vin la nivel mondial. In Europa, Romnia ocup locul cinci n ierarhia vinicol din Europa, iar pentru perioada 2007 - 2013 Romnia are la dispoziie din bugetul UE circa 210 milioane euro pentru sectorul viti-vinicol, reconversie, replantare i promovare. Principalele regiuni viticole ale Romaniei la care se va face cel mai adesea referire sunt urmatoarele: Moldova, Muntenia si Oltenia, Transilvania, Banat, Crisana si Maramures si Dobrogea. Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual. Dac n 2007 numrul de beneficiari de fonduri europene pe reconversie n sectorul viti-vinicol era de 40, pentru 1.176 hectare, cu o valoare de 6,9 milioane euro, acesta a ajuns n 2011 la 42 de beneficiari, pentru o suprafa de 1.379 hectare, si la o sum total disponibil de peste 42 de milioane de euro. Nu putem delimita un anumit teritoriu sau spaiu geografic, unde exist numai nonconsumatori absolui sau numai non-consumatori relativi. Teritoriul unde sunt comercializate vinurile este determinat atat de interiorul tarii noastre, cat si de cel exterior. Intern, comercializarea vinului este mai intens dezvoltata in apropierea principalele regiuni viticole. Cei mai mari producatori din industria vinului sunt Murfatlar, Vincon, Cotnari, Jidvei si Vinexport Focsani. Producatorii de vin realizeaza aproape 23% din volume prin intermediul retelelor moderne de retail, procent care se mentine constant in ultimii ani, potrivit datelor firmei de cercetare de piata MEMRB. Pe de alta parte, vanzarile prin restaurante au fost de doar 18%, iar perspectivele de crestere pe acest segment, unde in pietele dezvoltate se fac cele mai mari rulaje, sunt indepartate, spun producatorii. Daca marii producatori au produse atat in retelele moderne de retail, cat si in HoReCa, cei care acum isi fac loc pe piata ataca cu precadere piata restaurantelor si a hotelurilor. Printre firmele care au inceput ofensiva pe piata vinului se numara Domeniile Viticole Franco Romane (cu brandul Crai Nou realizat din struguri ecologici), Cramele Garboiu sau Casa Olteanu. In supermarketuri exista o diluare a personalitatii produselor mai ales prin prisma marcilor proprii, dar si din cauza consului de necesitate si astfel, vinul poate fi taiat deseori de pe lista. b) Structura vanzarilor

Piata vinului in 2011 se va mentine la nivelul celei din 2010, in jurul valorii de 400 de milioane de euro. Astfel, structura de vnzri a vinului pe judee, n anul 2011, litri de vin : Judet Valoare (euro)

Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita- Nasaud Botosani Brasov Braila Buzau Caras Severin Calarasi Cluj Constanta Covasna Dambovita Dolj Galati Giurigu Gorj Hargita Hunedoara Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Mures Neamt

7112840 8770020 12512640 13164340 11172000 5809440 8416240 10987662 6963880 9254140 6200460 6051500 13089860 13331920 4152260 10092040 13685700 11546262 5587862 7261800 6070120 9030700 15193920 5587862 9498062 5697720 10801462 10242862

Olt Prahova Satu Mare Salaj Sibiu Suceava Teleorman Timis Tulcea Vaslui Valcea Vrancea Municipiul Bucuresti

8939462 15435980 6833540 4617760 7839020 12810560 8118320 12605740 4785340 8472100 7690060 7205940 37258620

Total

399.898.016

2. Structura pietei vinurilor

Dac facem o analiz empiric, vnzri ridicate sunt n zonele geografico-istorice de producere a vinului, n apropierea zonelor viticole. Mai jos prezentm harta viticol a Romniei :

Fig. 1 Principalele regiuni viticole ale Romaniei

In general, vinul se adreseaza urmatoarelor categorii : persoanele fizice, cu varsta peste 18 ani, actorilor de pe piata horeca, care servesc consumatorul final. Piata vinului e in prag de aderare. Dezvoltarea segmentului horeca are ca si consecinta, cresterea semnificativa a consumului de vin din acest sector. Din perspectiva unui producator sau distribuitor, piata horeca romaneasca are inca multe neajunsuri : lipsa unui personal specializat care sa asigure depozitarea vinului in conditii optime, lipsa unei metode de servire profesionala si a unei recomandari corecte, precum si administrarea defectuoasa a unui stoc de marfa. Toate acestea se rasfrang in mod negativ asupra calitatii vinului si implicit asupra credibilitatii producatorului. Neincrederea dintre consumatori si producatori, reprezinta, inca, o bariera de netrecut. Cu toate ca piata horeca e departe de a fi perfecta in ceea ce priveste cunostintele despre vin, producatorii si/sau distribuitorii acestei bauturi au realizat ca nu pot fi puternici pe piata vinului, daca nu sunt puternici in sectorul horeca. Ca o consecinta, vanzarile au crescut pe acest sector, mai ales in partea superpremium, iar potentialul este in continuare unul important. Proprietarii si managerii isi manifesta interesul pentru vin si mai ales pentru calitatea acestuia, constientizand faptul ca satisfacerea exigentei clientului final contribuie considerabil la profit. O alt particularitate a consumului de vin, este c oamenii atunci cnd ies n ora s consume altceva dect ceea ce consum acas. Pe piaa horeca, clienii doresc ceea ce nu este

pe raft n magazine, supermarket-uri. Acest lucru se manifest cu att mai pregnant, cu ct locaiile se afl mai sus. n ceea ce privete vinurile nou intrate pe pia, consumatorii romni sunt mai reticeni, barier evitat prin comunicarea direct, dndu-i-se rgaz consumatorului de a se informa despre acest produs. O alt strategie reprezint vinul la pahar. Percepia consumatorului depinde, n mare msur, de capacitatea brandului de a-i oferi ceea ce ateapt. O alt caracteristic, reprezint mrcile de vin. Apar tot mai multe ediii limitate, fiecare sticl fiind nseriat i poart semntura celui care a produs vinul. De exemplu, La Putere, conine 2 sortimente de vinuri albe barique : Chardonay i Feteasc, acestea fiind i ediie limitat ( cte 12.000 de sticle fiecare, seria fiind menionat pe etichet). Consumatorul romn nu se mai rezum la vinurile dulci, cu un contimut ridicat de zahr i eventual amestecate cu cola, sau la vinul alb amestecat cu ap, aa-zisul pri. Se observ o uoar modificare a obiceiurilor de consum n ceea ce privete vinul, i anume, trecerea n paralel de la vinuri dulci, la vinuri demiseci sau chiar seci i de la vinurile albe, la vinurile roii. Totodat, orizontul de ateptare a consumatorului fa de calitatea vinului este tot mai mare.

Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin cultivate n anul 2011 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Soiuri nobile cultivate n anul 2011 Feteasc regal Merlot Feteasc alb Amestec soiuri nobile Riesling Italian Aligote Cabernet Sauvignon Sauvignon Muscat Ottonel Bbeasc neagr Altele Total Suprafaa (ha) 13.271,79 11.644,00 10.209,98 6.318,15 6.200,11 5.879,44 3.863,43 3.636,95 2.743,40 2.722,64 14612,11 81102,00 Pondere (%) 16,36 % 14,36 % 12,59 % 7,79 % 7,64 % 7,25 % 4,76 % 4,48 % 3,38 % 3,36 % 18,03% 100%

Situaia importului i exportului de vin

ara Spania Italia R.Moldova Frana Bulgaria

Import 2010 Cantitatea (to) 9176,9 7649,1 1191,0 1115,9 752,8

Valoarea ara (mii euro) 3102,7Spania 6151,7Italia 1430,7Bulgaria 5709,7 Moldova R. 405,8 Germania

Import 2011 Cantitatea (to) 61627,1 13603,4 5550,4 3190,6 2126,9

Valoarea (mii euro) 22688,7 9625,4 2047,9 2172,4 3026,1

[Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic Bilanurile de Aprovizionare, Autoritatea Naional a Vmilor ] Principalii parteneri comerciali ai Romniei, n perioada 2010 2011, cantitile comercializate i valoarea aferent Export 2010 Export 2011 Cantitatea Valoarea ara Cantitatea Valoarea ara (to) (mii euro) (to) (mii euro) Germania 3127,2 2473,1 Germania 3276,6 2775,6 China 990,7 2168,1 Regatul Unit al Marii Britanii 1358,6 1876,4 Italia 847,2 1331,7 Republica Ceh 787,6 526,1 S.U.A.,inclusiv Porto Rico 811,2 1391,7 R.P.Chinez 800,6 2297,1 Republica Ceh 774,1 498,1 S.U.A. 692,3 1053,2

3. Capacitatea pietei Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 400 milioane de euro in 2011, iar consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor. Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de 18 ani. In Romania, ei sunt in jur de 14 milioane. Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate romana, care a implinit 18 ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este interzis sa consume bauturi alcoolice.Majoritatea populatiei, 18 milioane, conform recensamantului din 2011, reprezinta din religii si confesii, care nu interzic consumul de bauturi alcoolice.