DREPTUL IN PRIMA PERIOADA A REGIMULI TURCO- FANARIOT

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului. Dreptul ca sistem al normelor creaza raporturi sau relatii juridice. Dreptul ca expresie a vointei de stat reprezinta un obiectiv important al multor curente juridice si este privit ca un fenomen volitional sau nevolitional si il situeaza in sfera normativului si/sau al ralatiilor sociale. Dreptul se prezinta ca o unitate intre continut si forma. Instaurarea regimului turco - fanariot n Tara Romneasc si Moldova si a
dominatiei habsburgice n Transilvania au marcat accentuarea amestecului n treburile interne si ncercarea de a ngrdi autonomia celor trei tri romne de ctre Turcia si Austria. Pentru a pune capt opozitiei romnilor ,Turcia a introdus sistemul numirii unor domni de regul, din rndul grecilor fanarioti. n evolutia sa regimul turco fanariot cunoaste dou faze:1) de la 1711 pn la 1774 si 2) 1774-1821. n prima faz a acestui regim, dominatia otoman a nclcat grav autonomia celor dou tri romnesti, iar n cea de a doua faz, s-au redobndit treptat unele drepturi politice si eco 212g62c nomice, prin promovarea unei politici de echilibru ntre Turcia si Rusia. - viata economico - social, - agricultur, - cresterea vitelor, productie simpl de mrfuri, - exploatri miniere, -creste numrul mestesugarilor la oras (se ncurajeaz deschiderea unor ateliere manufacturiere, ntreprinderi de postav, hrtie, sticl, ceramic, etc.).

Statutul juridic al boierilor a cunoscut modificri prin recunoasterea calittii de boier de ctre stat, prin acte administrative, n cadrul unei ierarhii nobiliare.Conditionarea, recunoasterea titlului de noblete depindea de ndeplinirea unei slujbe n cadrul statului si va duce la slbirea caracterului ereditar al boieriei. Cea mai mare parte a imunittilor feudale au fost desfiintate, mentinndu-se numai monopolul asupra unor activitti comerciale si economice. Acordarea dregtoriilor n stat clientelei politice de ctre domnii fanarioti faciliteaz ptrunderea n rndurile boierimii a unui mare numr de greci. Numrul boierilor romni n divanul trii rmne preponderent. - tranii aserviti - au o situatie nruttit deoarece obligatiile nu erau precizate
fat de boieri, rmn legati de pmnt pn la jumtatea secolului al XVIII-lea. - tranii liberi rmn treptat fr pmnt. - orsenii organizati n bresle.

-organele centrale ale statului.

DOMNUL - sistemul alegerii si confirmrii domnului a fost nlocuit cu numirea de ctre poart, fiind destinat jefuirii sistematice a trilor romne, - n general erau scurte iar domnitorimutati dintr-o tar romneasc n cealalt.

DIVANUL - a luat locul vechiului sfat domnesc, cu o competent restrns n mod radical.Domnul nu se mai sprijinea pe factorii politici interni. DREGTORIILE - cele traditionale s-au mentinut, nr. si importanta lor a crescut,
puterea s-a centralizat. ORGANIZAREA FINANCIAR: sistemul fiscal a fost reorganizat si modernizat, n scopul jefuirii sistematice a trilor romne. Sistemul de impunere se unific, fiecare contribuabil pltind o singur dare stabilit n tidula de bir, de exemplu la 1740 = 10 lei pltibil n patru sferturi, n 1750 tributul se va dubla. ARMATA traditional a fost desfiintat, sub comanda cpitanilor de tinuturi si judete rmn contingente de clrasi, pliesi, vntori sau panduri, jandarmi rurali, grniceri,paznici. BISERICA este pus sub controlul statului, dar preotii se recruteaz dintre slujitorii de carte. Mnstirile si preotii au fost scutiti de dri. Organizarea administrativ teritorial pn la reforma administrativ a lui Constantin Mavrocordat la 1740- conducerea n plan local revenea marilor dregtori si slujbasilor acestora, rezultnd grave confuzii de atributii. La nivelul judetelor si tinutului numai ispravnicii puteau judeca procesele, ceea ce reprezint un progres n directia delimitrii activittii organelor statului. 2 ORGANIZAREA DE STAT A TRII ROMNESTI SI MOLDOVEI N CEA

DE A DOUA FAZ A REGIMULUI TURCO - FANARIOT. 1) viata economico - social.

Dup reformele lui Constantin Mavrocordat, boierii au reusit s-si extind stpnirea absolut asupra celor mai mari prti din mosii - terenurile cultivndu-le n regie proprie sau n arend, inclusiv prin folosirea muncii salariate.Treptat, boierimea este cea mai interesat si mai implicat n dezvoltarea productiei mari. Se alimenteaz totodat concurenta ntre boierii pmnteni si cei fanarioti. La nceputul sec. al XIX-lea, burghezia constientizeaz interesele si rolul lor, protestnd fat de privilegiile boierilor. 2) organele centrale a le statului DOMNUL - prin Tratatul de la Kuciuk - Kainargi domnii cstig n stabilitate, domnia estefixat la 7 ani, cu posibilitatea schimbrii domnului n caz de greseli grave. Atributiile legislative ale domnului capt noi dimensiuni, pravilele fiind ntrite prin hrisov domnesc, deci prin aprobare. Dreptul de a judeca a fost ngrdit odat cu organizarea instantelor ntr-un sistem judiciar modern . DIVANUL DOMNESC era compus numai din dregtorii din categoria I, asadar un nr.restrns, pentru htrri deosebite se convoca SFATUL DE OBSTE

format de regul din boieri si reprezentanti ai clerului. Legislativ, divanul aproba toate actele domnesti cu caracter normativ . DREGTORIILE a) cu functii b) fr functii, rezultnd vnzarea titlurilor de noblete. Dregtoriile erau mprtite n trei categorii, criteriul de ierarhizare a boierului, cf. reformei lui C. Mavrocordat, 1) = marii dregtori, adic boierii veliti, urmasii lor numindu-se neamuri, 2) = ceilalti dregtori, urmasii lor numindu-se mazili, 3) = boierii veliti se clasific ulterior n alte dou categorii

ORGANIZAREA FINANCIAR se caracterizeaz prin realizarea unor progrese n directia separrii vistieriei statului de cmara domneasc. S-a modernizat sistemul fiscal prin repartizarea sarcinilor fiscale n functie de factorii economici si geografici, s-au instituit unitti fiscale identice si s-a generalizat remunerarea dregtorilor. Veniturile directe proveneau din capitatii si ajutorinte, iar cele indirecte din diferite taxe de importexport. Contribuabilii se mprteu n dou maricategorii: bresle si birnici. Cea mai mare parte a veniturilor vistieriei era destinat pltirii tributului.n cmara domneasc intrau veniturile vmilor si al salinelor. Cmara doamnei era alimentat din birul pe tigani. ORGANIZAREA ARMATEI - ncepnd din 1775 exista oastea dinuntru pentru asigurarea ordinei si oastea din afar pentru paza hotarelor. Paza domnului era asigurat de ctre arnuti. n rzboaiele ruso-turce din aceast perioad au
participat numerosi "volintiri" romni ntre care si Tudor Vladimirescu. ORGANIZAREA BISERICII - mitropoliile erau sub autoritatea spiritual a patriarhiei de la Constantinopole, dar se bucurau de o larg autonomie. 3- organizarea administrativ teritorial - ncercri de modernizare prin delimitarea atributiilor administratiei de cele ale justitiei. Se mentin n linii generale vechile unitti administrative. Orasele si-

au pierdut treptat din autonomie prin dependenta fat de domn. Politia capitalelor era asigurat n zona central de ctre agie iar la periferie de ctre sptrie. Satele functionau n continuare ca obsti, conduse de prclabi si vornici. 4- organizarea instantelor judectoresti. - modernizarea sistemului judiciar nceput de C. Mavrocordat a fost desvrsit de Alex.Ipsilante. n primele cinci titluri din Praviliceasca Condic adoptat
la 1775 se reglementeaz organizarea instantelor judectoresti, ntr-un sistem ierarhic, caracterizat printr-o clar delimitaare a competentelor diferitelor trepte de jurisdictie si delimitarea activittii judiciare fat de cea administrativ. - prima instant era JUDECTORIA DUP LA JUDET, compus dintr-un judector, ajutat de un logoft, avea competenta de a judeca procesele civile dintre trani si unele pricini penale mrunte. Ispravnicii putea si ei judeca fie singuri fie mpreun cu

judectorul.DEPARTAMENTURILE erau instante care judecau procese civile si penale. aceste instante se pronuntau prin hotrri nscrise n condici. DIVANUL DOMNESC era instanta suprem ce judeca procese penale si civile
att n prim instant ct si n apel.

Pe lng agie si sptrie functionau INSTANTE SPECIALE. DEPARTAMENTURI SPECIALE judecau procesele ntre localnici si strini.

In prima faza a regimului turco- fanariot, nu s-au intocmit noi codificari legislative. Legislatia existenta a fost considerata sufiecienta pentru reglematarea relatiilor sociale de al acea vreme. In aceasta perioada normele juridice adoptate au imbracat forma hrisoavelor domnesti. Cele mai importante hrisoave au fost emise de catre C-tin Mavrocordat, domn in mai multe randuri in T Romaneasca si Moldova in perioada 1730-1769. Acesta prin hrisoave succesive a infaptuit mai multe reforme: - a modificat statutul juridic al boierilor; a reorganizat administratia locala -------//----sistemul financiar ------//---- biserica, astfel calitatea de boier decurgea din slujba indeplinita in cadrul statului si nu din calitatea de mare proprietar de pamant. Dupa slujbele detinute boierii au fost clasificati in 2 categorii: categoria boierilor veliti, intrau marii dregatori care erau scutiti de toate darile in categoria boierilor mazili, intrau boierii mai putin importanti care erau scutiti numai de o parte din dari. In planul organizarii administrative in dorinta de a pune capat confuziei de atributii C-tin Mavrocordat a numit la conducerea fiecarui judet si ulterior a fiecarui tinut cate 2 ispravnici care exercitau atributiuni administrative si judiciare. Totodata s-a introdus sistemul remunerarii dregatorilor pentru slujbele lor.in domeniul organizarii financiare C-tin Mavrocordat a suprimat unele dari si le-a unificat pe celelalte introducand un impozit unic numit sama obsteasca repartizat pe sate si familii si platit in 4 rate. Biserica a fost trecuta sub controlul statului. Au fost create epitropiile marastinesti care aveau sarcina supravegherii administrarii bunurilor bisericesti.De aceea s-au restrans atributile judiciare ale bisericii si s-a hotarat ca preoti sa fie recrutati numai dintre stiutorii de carte.Clerul a fost scutit de plata darilor. Toate aceste reforme infaptuite pana in anul 1740 de catre C-tin Mavrocordat au fost sistematizate intr-un asezamant publicat in 1740.Prin acel asezamant C-tin Mavrocordat a inasprit exploatarea taranilor aserviti prin interzicerea stramutarii lor de pe mosii ca si prin introducerea de noi prestatii in munca fara stabilirea vreunei limte.Fata de aceasta situatie intre anii 1741-1746 jumatate din taranii aserviti au fugit din tara. Acest fenomen ameninta structurile economice si sociale ale tarii. In dorinta de a pune capat fenomenului la 1 martie 1746 C-tin Mavrocordat a emis un hrisov prin care a precizat ca toti taranii fugari care se vor intoarce in tara vor fi iertati de Rumanie. In baza unor certificate eliberate de catre divanul domnesc taranii reintorsi se puteau aseza pe orice

mosie iar fostii stapani nu-I puteau urmari.Taranii aveau fata de boierii pe a caror mosie se asezau obligatia de a munci un nr de zile si de a plati disma . Insa acest hrisov a avut o redactare defectuasa prin faptul ca nu era aratata data pama la care taranii se puteau intoarce in tara si nu era precizat statul juridic al taranilor ramasi in tara. Profitand de aceste lacune ale hrisovului au inceput sa fuga din tara si alti tarani aserviti.In aceste conditii C-tin Mavrocordat la 5 august 1746 a emis un nou hrisov prin care a desfintat Rumania. Potrivit acestui hrisov, stapanii ( boierii si clerul) erau invitati sa-I elibereze pe rumani fara plata, iar daca totusi stapanii nu voiau sa ii elibereze gratuit, taranii isi puteau rascumpara libertatea prin plata sumei de 10 taleri. Din acel moment rumanii au devenit tarani clacasi numiti si locuitori pe mosii. Relatile dintre boieri si clacasi se stabileau pe baze contractuale . Prin contractile incheiate boierii se obligau sa atribuie taranilor clacasi spre folosinta loturi de pamant pe timp determinat, iar clacasii se obligau sa plateasca anumite sume de bani. Dupa executarea acelor obligatii, clacasii daca doreau se puteau muta pe alte mosii. Dupa 3 ani in 1749 C-tin Mavrocordat a infaptuit o reforma similara si in Moldova cu deosebirea ca aici nu s-a mai conditionat eliberarea taranilor de plata unei sume de bani.