Diviziunea mondial a muncii si circuitul economic mondial Diviziunea mondial a muncii este o alt structur esential a economici mondiale,

interfata interdependentelor economice internationale. Ea exprim procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor nationale n productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piata mondial. Privit ca stare, diviziunea mondial prezint ansamblul specializrilor existente, la un moment dat, ntre agentii economici, n vederea participrii la circuitul economic mondial. Scopul specializrii internationale a agentilor economici companii private si publice, nationale si transnationale, companii de export-import de mrfuri si servicii, economii nationale luate n ansamblu, comunitti zonale, regionale si continentale etc. - l constituie adaptarea permanent a potentialului lor economic la caracteristicile dinamice ale cererii de pe piata mondial, cresterea continu a competitivittii si obtinerea de maximum de avantaje din afacerile desfsurate pe aceast piat. Specializarea international este determinat de anumiti factori si se concretizeaz ntr-o multitudine de forme si modele. Factori si modele ale specializrii economice internationale Factorii geografici, de mediu, traditiile si obiceiurile anumitor comunitti umane au jucat un rol esential n statornicirea tipului (modelului) natural de specializare economic, cu o actiune peren, milenar si cu efecte majore asupra relatiilor economice internaionale. n functie de particularittile mediului geografic, de abundenta ori raritatea resurselor disponibile, de abilitatea valorificrii lor, agentii economici siau structurat activitatea n mod adecvat, desfsurnd, n consecint, fluxuri reciproce specifice de mrfuri si servicii. O dat cu declansarea primei revolutii industriale, factorii artificiali" ai productiei, respectiv aplicarea cuceririlor stiintei n productie, dezvoltarea masinismului, a tehnicii, au generat numeroase modele (tipuri) moderne de specializare economic international. Modelul diviziunii intersectoriale a muncii, avnd forma productiei si schimbului de produse primare (agricole, minerale) contra produselor prelucrate (masini, echipamente,

produse chimice etc), a fost caracteristic mult vreme raporturilor economice dintre economiile dezvoltate si cele n curs de dezvoltare, ntre timp, acest model a nregistrat o anumit relaxare, numeroase tri n curs de dezvoltare producnd si exportnd produse industriale, inclusiv n trile avansate, dup cum acestea din urm produc si export, pe pietele primelor, produse primare. Modelul diviziunii intersectoriale s-a diversificat si datorit autonomizrii n cadrul activittii economice a unor sectoare noi, contemporane: cel tertiar (al serviciilor) si cuaternar (al cercetrii stiintifice si dezvoltrii tehnologice). n consecint, dobndesc o pondere crescnd pe piata mondial schimburile de tehnologii de fabricatie, brevete, licente, servicii de management si marketing, de informare profesional, servicii financiare etc. contra produse primare, mrfuri industriale etc. Specializarea interramur, dominant n primele sase-sapte decenii ale secolului al XX-lea, a generat un volum imens de interschimburi de produse ale diferitelor ramuri ale economiei (produse chimice contra masini si utilaje; produse alimentare contra produse electronice; combustibil contra alimente etc). Specializarea intraramur, caracteristic structurilor contemporane ale economiei mondiale, se distinge prin paralelismul structurilor de ramur ale economiilor nationale, complementaritatea realizndu-se la nivelul subramurilor, al tipurilor de produse si servicii (masini si utilaje contra masini si utilaje de alte tipodimensiuni ori caracteristici tehnice, economice, functionale: cereale contra citrice etc.). Specializarea tehnologic defineste fluxurile de interschimburi generate de cercetarea tehnico-stiintific cum sunt: licente, brevete, know - how contra licente, brevete de fabricaie, know - how; licente, brevete, know - how contra produs finit etc. Specializarea organologic nseamn concentrarea resurselor pe productia si exportul de subansamble, organe de masini, detalii, care se ncorporeaz ntr-un produs finit de mare complexitate. Cooperarea economic si tehnico-stiintific international a multiplicat specializarea prin tipuri si modele inedite: lucrri de constructii-montaj contra resurse primare ori produse finite; uzine la cheie" contra produselor realizate de acestea etc. Integrarea economic si internationalizarea productiei si schimbului au determinat transgresarea modelelor mentionate de specializare, reunirea lor sub forma unor relatii

matriciale de mare complexitate, proces ce creeaz avantaje deosebite firmelor care ptrund si se mentin n polii de competitivitate ai acestor retele. Notiunea de flux economic international defineste miscarea unor valori materiale, bnesti sau spirituale ntre agentii economici apartinnd diferitelor comunitti nationale, regionale ori transnationale. Circuitul economic mondial reprezint totalitatea fluxurilor economice internationale care se dezvolt ntre agentii economici ca urmare a interdependentelor existente, a ansamblurilor de specializri din economia mondial n domeniile productiei, cercetrii stiintifice si dezvoltrii tehnologice, schimburi de mrfuri, miscrii capitalului, valutelor, fortei de munc etc. Principalele fluxuri care compun circuitul economic mondial sunt: comertul international cu mrfuri si cu servicii (invizibil); miscarea international a capitalurilor, a investitiilor externe; schimburile valutare; circulatia international a fortei de munca; cooperarea economic si tehnico-stiintific. Tendinta esential a circuitului economic mondial este de crestere, diversificare si restructurare permanent ca urmare a adncirii diviziunii mondiale a muncii. Spre deosebire de trecutul nu prea ndeprtat, cnd comertul cu mrfuri detinea ponderea covrsitoare n cadrul circuitului economic, astzi, alte fluxuri au devenit predominante. Piata mondial. Comertul international Conceptul de piat mondial defineste n sens larg totalitatea raporturilor de vnzarecumprare de mrfuri, servicii, tehnologii etc. dintre agentii economici participanti la circuitul economic mondial de valori materiale, spirituale si bnesti. n sens restrns, termenul de piat mondial se asociaz tranzactiilor cu un anumit produs, serviciu ori valori bnesti, distingndu-se, de pild, piata mondial a tractoarelor, automobilelor, masinilor de aschiat metale, calculatoarelor, cerealelor, cafelei, zahrului etc. sau piata mondial a capitalurilor, fortei de munc, schimburilor valutare. Notiunea de piat se utilizeaz, adesea, si n sens geografic, vorbindu-se de piata european, nord-american, asiatic etc. In literatura de specialitate ntlnim, de asemenea, notiunea de piat caracteristic, avndu-se n vedere aria geografic prin care se dertleaz cea mai mare parte a actelor de vnzare cumprare a unui produs, serviciu, ori valute. n ciuda unei evidente

segmentri, determinat de tipurile de specializare economic international, de factori naturali, geografici si institutionali, piata mondial are un caracter unic. Legittile economiei marfaro - bnesti -valoarea, pretul, cererea si oferta, concurenta, calitatea, marca de fabric etc. - si impun ntotdeauna forta lor obiectiv n toate segmentele acesteia. Comertul international reuneste totalitatea fluxurilor de mrfuri si servicii care se deruleaz pe piata mondial. In componenta comertului mondial intr, pe de o parte, comertul cu mrfuri, iar pe de alt parte, schimburile internationale cu servicii, cunoscute si sub numele de comert invizibil". Aceast notiune sugereaz specificitatea operatiilor ce-I sunt proprii - vnzri-cumprri de brevete, licente, know-how, transporturi si telecomunicatii, asigurri, dobnzi, venituri provenite din munca n strintate etc. Acestea nu pot fi sesizate vizual si certificate n punctele vamale ale statelor, cu toate c substanta lor material si valoarea lor sunt pe deplin reale si comensurabile. De-a lungul timpurilor, dar mai ales n ultimele decenii, comertul international a cunoscut mari prefaceri. Se remarc, nainte de toate, dinamismul su accentuat. S-au produs mutatii considerabile n structura fizic si n orientarea geografic a exporturilor si importurilor mondiale. In a doua jumtate a secolului XX, ponderea produselor de baz (agricole si mineraliere) n comertul mondial a sczut de la 65% la 25%>, crescnd n mod corespunztor partea produselor industriale (de la 25% la 75%); comertul international a dobndit astfel un pronuntat caracter industrial, nomenclatorul produselor schimbndu-se la intervale de timp tot mai scurte. Ierarhia marilor exportatori si importatori mondiali de mrfuri si servicii s-a structurat n asa fel nct s-a ajuns ca, n prezent, 20 de tri (din 200) s dein 85,4% din exporturile mondiale si 80,9% din importuri. Pe primele locuri, ntre exportatori, se situeaz S.U.A. (12,6%), Germania (9,4%>), Japonia (7,1%), Franta (5,3%>), Marca Britanic (5,2%). Aceleasi ri se afl si n fruntea listei importatorilor mondiali Comertul cu servicii a devansat cresterea comertului cu mrfuri. Exporturile si importurile mondiale de servicii au nregistrat un ritm mediu anual de 8%, atingnd chiar 13%, crestere medic anual, n cazul transporturilor, 15% la turism si 16% la alte servicii comerciale (financiarbancare, de asigurri, informatice etc).

Fluxul mondial al capitalului. Investitiile externe Fluxurile internationale de capital pe termen lung mbrac mai multe forme: credite bancare; investitii externe directe; plasamente n hrtii de valoare (actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur); transferuri publice concesionale; credite si ajutoare oferite de institutii financiare internationale. Termenul de rambursare a acestor mprumuturi este de pn la 20 de ani, pe termen lung, si pn Ia 5-8 ani, pe termen mediu. Fluxurile de capital pe termen scurt sunt constituite ndeosebi din operatiuni speculative cu capitaluri fierbinti" aflate n cutarea de plasamente avantajoase pe perioade reduse de timp, n functie de ratele dobnzii bancare si cursurile de schimb valutar. Efectuate, mai nti, de bnci transnationale, precum si de alte fonduri specializate" n speculatii conjuncturale, aceste plasamente se fac n bonuri ale trezoreriilor statelor, obligatiuni si actiuni ale companiilor, cumprarea de valute, etc. n scopul revnzrii lor, speculndu-se diferentele de preturi existente n momentele cumprrii si vnzrii si penuria de resurse ale unor companii publice si private ori trezorerii nationale aflate n momente de mari dificultti financiare. n perioada intrrii ntr-o tar, ele nvioreaz artificial conjunctura pe pietele monetarfinanciare, fenomen care, neavnd conditii s penetreze spre economia real, rmne efemer, transformndu-se, n momentul prsirii bruste a pietei respective, ntr-o puternic criz financiar-bancar cu implicatii de contagiune n economia zonal si, uneori, chiar asupra ntregii economii mondiale. Investitiile externe directe reprezint plasamente de capital pe termen lung pentru nfiintarea de noi firme, pentru achizitionarea altora existente prin cumprarea pachetului de actiuni de control, precum si pentru sustinerea fuziunilor ntre firme, a crerii de societti mixte. Fluxul valutar international Fluxul (piata) schimburilor valutare reprezint ansamblul raporturilor care se desfsoar ntre agentii economici n legtur cu tranzactiile de vnzare-cumprare de valut. Piata schimburilor valutare este interfata celorlalte piete si fluxuri ce alctuiesc circuitul economic mondial. Piata bunurilor si serviciilor genereaz fluxuri inverse de ncasri si plti n valut. Miscarea international a capitalurilor nu se poate realiza dac

acestea nu dobndesc o form valoric acceptat pe plan international, iar aceasta nu poate fi dect valuta. mbrcnd forma de valut, banii nationali devin mijloace de ncasri si plti internationale, bani universali - ntruchipare a valorii date de utilitatea activittii umane, a avutiei si puterii. Functionarea pietei valutare internationale presupune drept conditie esential convertibilitatea monedelor nationale. In acceptiunea statutului FMI, convertibilitatea reprezint dreptul rezidentilor si nerezidentilor de a schimba moneda national cu o moned strin prin vnzare-cumprare tar nici o restrictie. n prezent, nu toate monedele nationale sunt convertibile. La rndul lor, cele convertibile prezint diferite grade de convertibilitate: a) convertibilitate limitat intern, care exprim capacitatea monedelor nationale de a se schimba numai n interiorul unei tri, n anumite conditii, pe valuta intrat n tara respectiv; b) convertibilitate deplin sau oficial, care nseamn posibilitatea schimbrii monedei nationale pe alte monede nationale prin eliminarea relativ total a restrictiilor si a conditionrilor n folosirea monedelor respective; c) convertibilitate total a unor monede liber utilizabile, tar nici o restrictie, pe cele mai importante piete monetare. Etalonul monetar este o valoare material ori imaterial adoptat conventional ca baz a sistemului monetar, prin care se defineste valoarea monedelor. Pn la primul rzboi mondial a functionat etalonul aur-moned (GoldExchange Specie), caracterizat prin: emisiunea si circulatia liber a monedelor de aur; exportul si importul liber al aurului sub form de moned si lingouri; cursul valutar se stabilea prin compararea continutului n aur al fiecrei monede cu cel al monedelor altor tri. n anii primului rzboi mondial, convertibilitatea monedelor n aur a fost suspendat, ncetnd ulterior si functionarea etalonului aur-moned. In perioada interbelic, s-a conturat un nou etalon: aur -devize''-, consacrat prin acordurile Conferintei Monetare tinute la Bretton Woods n 1944. Noul aranjament monetar international se caracteriza prin adoptarea etalonului aur-devize. Dolarul SUA a fost definit printr-o greutate invariabil de aur (0,888671 grame), pretul oficial al unciei de aur fiind stabilit la 35 dolari. S-a hotrt practicarea unor cursuri valutare fixe pe baza parittilor declarate oficial si exprimate n aur sau dolari SUA. n raport cu paritatea oficial, cursul monedei nationale putea s oscileze cu 1 %. Depsirea acestei limite impunea interventia pe pietele valutare, prin vnzare-cumprare de moned.

Lichiditatea international oficial reprezint ansamblul resurselor de care dispun autorittile monetare pentru a finanta deficitele balantei lor de plti. Ele includ devize, pozitii de rezerv la FMI, DST si stocul de aur. Lichidittile internationale private sunt constituite din depozite de valute plasate n bnci situate n afara teritoriului sau jurisdictiei trii de origine a monedei n scopul valorificrii lor continue si la parametri de profitabilitate ridicati prin evitarea reglementrilor mai rigide de pe pietele proprii. ntro prim etap, lichidittile internationale private au mbrcat exclusiv forma eurodolarilor pentru a se trece ulterior la eurodevize reprezentnd depozite n dolari , mrci, yeni, franci francezi, lire sterline. Piata eurodevizelor este definit de FMI drept o piat international off shorre" a monedelor celor mai puternice tri industrializate. Intre agentii economici participanti la relatiile internationale se practic pe scar larg acordarea reciproc de credite (si, n consecint, contractarea de datori) n devize. Se formeaz, astfel, o datorie extern, care se constituie ntr-un important flux pe piata valutar international. n sens larg, datoria extern reprezint totalitatea sumelor n bani si n alte active datorate creditorilor externi de ctre o tar si de ctre rezidentii ei. Formarea datoriei externe are loc pe calea contractrii de credite. La rndul lor, acestea sunt: credite de export (cu o durat de peste 1 an) pe care importatorii din tara debitoare Ie primesc de la partenerii lor externi; mprumuturi acordate de diverse organisme internationale (FMI, Banca Mondial, BERD, BEI); credite si mprumuturi de la bnci private. Pe baza diverselor categorii de credite si transferuri se formeaz fluxuri n valut ale datoriei externe ntre tri, ntre bnci private, ntre organisme financiare internationale si institutii financiarbancare, publice si private. Cel mai important flux al datoriei externe este cel dintre trile dezvoltate si cele n curs de dezvoltare. Datoria extern a trilor n curs de dezvoltare a crescut, n perioada 1980-1995 ,de peste trei ori: de la 647 miliarde dolari la 2068 miliarde dolari. Paralel, au crescut rapid si pltile reprezentnd serviciul datoriei externe (ratele anuale plus dobnzile aferente), care numai ntre 1990-1995 a nsumat 1030,2 miliarde de dolari, reprezentnd un transfer invers de resurse, ce a depsit intrrile de resurse ale acestei perioade spre trile n dezvoltare.

Serviciul datoriei externe al acestor tri absoarbe anual, n medic, circa o cincime din ncasrile din exporturi. Indicatorii utilizati pentru evidentierea consecintelor datoriei externe sunt: a) rata datoriei externe, calculat ca raport ntre serviciul datoriei externe si veniturile anuale; b) raportul dintre serviciul datoriei si nivelul rezervelor oficiale (aurdevize). Acesti indicatori arat posibilittile unui stat de a face fat obligatiilor sale externe. La sfrsitul anului 1995, trile cele mai ndatorate erau (n miliarde dolari): Brazilia - 117, Mexic - 105, Venezuela - 103, China 32, Chile - 20,5. ara cu datoria pe locuitor cea mai mare din lume este Ungaria, cu un nivel ce depseste 3000 de dolari. Balanta de plti externe reprezint, n conformitate cu definitia FMI, un tablou sintetic sub form contabil, care nregistreaz sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite ntre rezidenii unei economii si restul lumii, n cursul unei perioade de timp, de regul 1 an. Balanta de plti cuprinde ncasrile si pltile rezultate din: exporturile si importurile de mrfuri; veniturile si pltile din/pentru servicii (post, telecomunicatii, televiziune, comisioane si speze bancare, asigurri, brevete, reprezentante diplomatice si comerciale etc); dobnzi, dividende, cupoane devenite exigibile; turism; transferuri de valute rezultate din migratia fortei de munc; donatii; ncasri si plti din reparatii; mprumuturi, indiferent de durata lor; aur. Aceste capitole sunt ordonate pe dou mari grupe: a) Balanta tranzactiilor curente sau Contul curent, format din: balanta comercial (venituri din exporturi si plti pentru importuri); balanta invizibilelor (ncasri si plti pentru servicii); balanta veniturilor, care nsumeaz ncasrile si pltile cu titlu de venituri ca dividende, dobnzi, profituri, rente, salarii repatriate de emigranti sau salarii pltite specialistilor strini; balanta transferurilor unilaterale, care reflect transferurile economiilor bnesti ale lucrtorilor emigranti, despgubirile, donatiile, transferurile n contul acordurilor dintre trile Uniunii Europene, ajutoarele publice sau private etc. b) Balanta miscrilor de capital sau Contul de Capital, care include: balanta miscrilor de capital pe termen scurt, reflectnd creditele primite acordate pe termen pn la un an, repatrierea activelor, etc; balanta miscrilor de capital pe termen lung, care contine intrrile si iesirile de capitaluri sub form de credite de export si import, mprumuturi, investitii directe, investitii de portofoliu; balanta rezervelor valutare internationale, incluznd

rezervele oficiale", creantele asupra FMI si alte creante, pe de o parte, si angajamentele pe termen scurt si la vedere fat de FMI s.a., pe de alt parte. Ultima pozitie a balantei de plti, intitulat Ajustri, contine Contul de erori si omisiuni. Balanta de plti poate fi echilibrat, dac ncasrile sunt egale cu pltile rezultate din relatiile externe, nefiind necesar reglarea schimburilor prin miscri monetare; excedentar sau activ, cnd ncasrile depsesc pltile; deficitar sau pasiv, cnd ncasrile sunt mai mici dect pltile. Fluxul international al fortei de munc genereaz formarea pietei mondiale a muncii. Fiind vorba de o miscare pe glob a oamenilor, acest flux se particularizeaz prin riscurile pe care si le asum subiectii n cauz si prin tensiunile pe care le poate provoca ntr-o regiune ori alta a lumii. Migratia contemporan a fortei de munc prezint cteva caracteristici: aceasta nu mai priveste populatii compacte, ci grupuri, indivizi sau familii n cutare de locuri de munc; se emigreaz, de regul, din tri mai srace n rile cele mai bogate; cererea de fort de munc vizeaz, de regul, persoane calificate avnd vrste ntre 20-40 de ani; majoritatea imigrantilor sunt muncitori necalificati, folositi la munci grele, insalubre refuzate de autohtoni. S-a manifestat cu intensitate crescnd si o migratie a specialistilor atrasi de conditiile de viat si munc superioare din tfne bogate, fenomen cunoscut sub denumirea de exod al creierelor". Migratia genereaz pe piata muncii efecte contradictorii: pentru tara de origine a emigrantilor, presiunile pe piata muncii se reduc, ceea ce poate provoca o tendint de sporire a salariilor pentru cei rmasi; pentru tara primitoare de fort de munc, salariile pot nregistra o tendint de reducere pe anumite segmente ale pietei muncii, ceea ce contribuie la reducerea costurilor bunurilor si serviciilor, ridicarea competitivittii economice si stimularea cresterii economice. Cooperarea economic si tehnico-stiintific international reprezint cel mai nou flux din cadrul circuitului economic international. ntr-o definitie larg, cooperarea international reprezint reunirea resurselor si eforturilor bi- si multilaterale ale statelor viznd realizarea, pe baze contractuale, de activitti conexe de cercetaredezvoltare

si transfer de tehnologii, producie, prestri servicii, constructii civile si industriale, uzine la cheie", comercializare n scopul obtinerii de rezultate economice superioare sumei celor individualei Formele de cooperare sunt multiple. n domeniul stiintei si tehnicii pot 11 mentionate urmtoarele: programe comune de cercetare sau cooperare; asistent tehnic; schimb de informatii tehnico-stiintifice; crearea de institutii comune de cercetare stiintific; acordarea de consultatii de specialitate s. a. In domeniul productiei se disting: productia pe baz de licent si documentatie a partenerilor; productia la comand; coproductia si cospecializarea; livrarea de echipamente pe credit rambursabil n produse; construirea n comun de unityi industriale, agricole, din domeniul infrastructurii; crearea de societyi mixte de productie (Joint ventures). n domeniul comercializrii produselor, cele mai importante forme de cooperare sunt: oferta comun; leasing-ul; contractul de comercializare pe termen lung; factoringul (agentul bancar achit firmelor exportatoare costul mrfurilor, minus un comision denumit agio, si urmreste ncasarea ratelor de la cumprtor). n domeniul bancar si al creditului se disting: bncile mixte, bncile regionale etc. Organizatiile economice internationale Nu exist n prezent organizatii internationale care s nu aib, ntre preocuprile lor, examinarea unor probleme economice. Cteva dintre ele - GATT OMC; BIRD; FMI exercit o influent deosebit asupra politicilor economice ale statelor lumii, inclusiv asupra celor ale Romniei. Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT), devenit Organizatia Mondial a Comertului (OMC), a fost semnat la 30 octombrie 1947 de 23 de state si a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1948. Fr s ti fost organizatie specializat n sistemul Natiunilor Unite, a avut legturi cu ONU, secretariatul GATT prezentnd ECOSOC rapoarte care au caracter informativ si facultativ. Banca International pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) a fost nfiintat la 27 decembrie 1945 pe baza Acordurilor de la Bretton Woods (SUA), din iulie 1944, de ctre 35 de tri. In prezent, numrul trilor membre este de 170.

Asociatia International pentru Dezvoltare (AID), filial a BIRD, acord credite n conditii si mai avantajoase, si anume cu o rat si mai sczut a dobnzii sau chiar nul, percepnd doar un comision bancar de 0,75%. Societatea Financiar International (SFI), functionnd tot n cadrul BIRD, acord mprumuturi pe termen mijlociu (7-12 ani) n scopul de a sprijini dezvoltarea ntreprinderilor productive private din trile membre. Agentia Multilateral de Garantare a Investiiilor (MIGA), afiliat, de asemenea, BIRD, garanteaz investitiile private n trile n curs de dezvoltare contra riscurilor necomerciale. Fondul Monetar Internaional (FMI), nfiintat, ca si Banca Mondial, pe baza Acordului de la Bretton Woods, a obtinut statutul de institutie specializat a ONU la 27 decembrie 1945, cnd actul constitutiv a fost semnat si ratificat de 29 de guverne. In prezent, numrul trilor membre este de peste 180.