Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Problematizare
Care sunt factorii care au dus la Marea Depresiune? De ce a ramas in istorie sub numele de Marea Depresiune sau Marea Criza Mondiala si nu Criza din 1929-1933? Care au fost consecintele acestei crize economice? Ce a insemnat New Deal pentru economia mondiala?
Introducere
A fost cea mai ndelungat i sever depresiune economic prin care a trecut societatea occidental industrializat, care a provocat schimbri fundamentale n structura instituiilor economice, n politicile macroeconomice i n teoria economic. Dei s-a declanat n SUA, Marea Depresiune a produs un declin drastic al productivitii, o rat deosebit de grav a omajului i o deflaie acut n aproape toate rile lumii. Efectele sale sociale i culturale nu au fost mai puin copleitoare, mai ales n SUA, unde Marea Depresiune a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s-au confruntat americanii de la Rzboiul Civil ncoace. Durata i profunzimea Marii Depresiuni au variat substanial de la ar la ar. A fost deosebit de lung i de grav n Statele Unite i Europa, mai blnd n Japonia i n mare parte a Americii Latine. Poate c, previzibil, cea mai dur depresiune prin care economia mondial a trecut vreodat a fost declanat de o mulime de cauze. Declinul n cererea de consum, panica financiar i politicile economice necugetate au cauzat colapsul productivitii economice n SUA, n timp ce etalonul aurului, care lega aproape toate rile lumii ntr-o reea de rate fixe de schimb valutar, a jucat un rol esenial n propagarea crizei economice americane ctre celelalte ri. nsntoirea economic dup Marea Depresiune a fost, n mare parte, stimulat de renunarea la etalonul aurului i de expansiunea monetar ce i-a urmat. Impactul economic al Marii Depresiuni a fost enorm, att prin enorma suferin uman provocat, ct i prin schimbrile profunde n politicile economice.
III 1933 - 1939 Faza I: 1921-1929 Faza premergatoare debuteaza in 1921 si se intinde pana in prima jumatate a anului 1929. Sigur ca, in intervalul de timp analizat nu este nici o criza, dar apar conditiile care aduc criza. In perioada 1921-1929 este aplicata o politica monetara stricta ce conduce la un proces deflationist. Productia industriala si agricola creste intr-un ritm mai mare decat cererea interna, daca luam in considerare oferta scazuta de bani din economie. Reteaua bancara se extinde la 25.000 banci, in conditiile in care iesirile de pe piata sunt de aprox. 1000 banci pe an. Creditul de consum se dubleaza in perioada 1925-1929. Pe baza acestei expansiuni a creditului de consum si in conditiile mentinerii unor salarii mici in randul populatiei, 60% din masini si 80% din radiouri sunt detinute in rate. Totodata, pe intervalul 1925-1929, creditul acordat brokerilor de banci pentru tranzactii pe piata de capital se mareste in detrimentul creditului industrial cu 92%. La Bursa de Valori din New York volumul tranzactiilor creste de la 433 milioane cu titluri 1925 la 757 milioane titluri in 1929. Astfel, investiile la bursa de valori devin mai profitabile decat depunerile de bani in banci. Evident, nu toata lumea putea investi la bursa, ci doar o minoritate, intrucat 0,1% din populatia SUA detinea 34% din totalul economiilor. Prin urmare, 0,1% din populatie, bancile si companiile isi puteau permite sa speculeze la bursa, in timp ce majoritatea populatiei facea rate la bunuri
mai ieftine si totodata mentinerea preturilor pe piata interna. Legea a avut un efect dezastruos asupra economiei americane, intrucat si alte tari au adoptat masuri de retorsiune. Confruntandu-se cu un protectionism generalizat in comertul international, exporturile americane au scazut cu 61%, iar importurile cu 66%, ceea ce a impins economia americana in depresiune si odata cu ea si restul lumii. Pana in 1933, Produsul Internt Brut real al SUA a scazut cu 29%. Datorita cereri agregate scazute, preturile s-au redus la toate produsele in medie cu peste 30%. Numai produsele agricole au scazut cu 51%, in conditiile in care aprox. 30% din populatie lucra la acea data in agricultura. Intrucat nu a existat un plan de salvare, mii de banci au intrat in faliment. In intervalul 1929-1933, au disparut aprox. 10.000 banci, din 25.000 cat existau in 1929. In anul de varf al depresiunii, 1933, somajul a ajuns la 24,9%, respectiv 12 milioane de persoane. Dar, in anul de varf al recesiunii se infiinteaza Corporatia de Finantare a Reconstructiei pentru finantarea lucrarilor la autostrazi, a ipotecilor la imprumuturi agricole, a bancilor si afacerilor. Aparitia acestei corporatii, alaturi de modificarea legislatiei bancare (Legea Glass Steagall) au fost singurele masuri pozitive luate de administratia Hoover si care au ajutat economia americana sa-si revina putin in urmatorii ani, prefigurand sub aspect institutional, ceea ce Roosevelt a denumit "New Deal".
revenit din enormul declin de la nceputul anilor 1930 este motivul principal pentru care SUA au rmas n criz un ntreg deceniu. Al Doilea Rzboi Mondial a avut doar un rol modest n relansarea economic american. n pofida recesiunii din 19371938, n 1939 PIB-ul real n SUA era mult peste cotele dinaintea depresiunii, iar n 1941 ajunsese la distan de doar zece procente fa de tendina pe termen lung. Astfel, n mod fundamental, SUA i reveniser n mare msur nainte de majorarea cheltuielilor militare. Deci, chiar dac rzboiul nu a fost factorul determinant pentru revenirea economiei pe trend ascendent n SUA, conflagraia mondial a jucat un rol n combaterea omajului.
consecin, pentru productorii de bunuri de larg consum, balana comercial s-a destabilizat abrupt. Cel mai devastator impact al Marii Depresiuni a fost suferina uman fr precedent. ntr-o scurt perioad de timp, productivitatea la scar global i nivelul de trai s-au prbuit brusc. Pn la o ptrime din fora de munc a rilor industrializate s-a aflat n neputina de a-i gsi de lucru la nceputul anilor 1930. Dei condiiile economice au nceput s se amelioreze spre mijlocul anilor 1930, redresarea total nu s-a nfptuit dect la finele deceniului. Recuperarea economic a cunoscut profunde variaii n restul lumii. Economia britanic s-a oprit din declin la puin timp dup ce Marea Britanie a abandonat etalonul aurului n septembrie 1931, dar recuperarea autentic nu a nceput dect spre sfritul anului 1932. Economiile mai multor ri din America Latin au nceput s se consolideze la finele lui 1931 i nceputul lui 1932. Germania i Japonia au nceput s-i revin n toamna lui 1932. Canada i multe ri europene mai mici au nceput s se redreseze cam n aceeai perioad ca i Statele Unite, adic n primele luni ale lui 1933. Pe de alt parte, Frana, care a resimit criza acut mai trziu dect majoritatea celorlalte ri, nu a intrat cu adevrat n faza de revenire din criz pn n 1938.
Romania in criza
Intre 1928 si 1933 valoarea productiei industriale a scazut la jumatate, de la 60.9 la 32.5 miliarde lei, numarul angajatilor din industria prelucratoare s-a redus cu 25%, de la 207.000 in 1928 la 152.000 in 1932, iar numarul intreprinderilor a scazut de la 3,966 la 3,487. In aceasta perioada, venitul national pe cap de locuitor a scazut cu 56%, de la 11,000 lei la 4,800 lei iar valoarea productiei agricole a scazut de la 109 miliarde lei in 1929 la 48.6 mld. lei in 1933, aceasta scadere fiind generata de prabusirea preturilor. Ca volum, productia agricola a crescut cu 29%. De remarcat ca agricultura genera o valoare cu ~50% mai mare decat industria. In 1929, fondul anual de salarii aferent celor 207.000 de muncitori din industria prelucratoare a fost de 7.7 miliarde lei, ceea ce inseamna ca un muncitor castiga in medie3.100 de lei lunar (18-19 dolari). Patru ani mai tarziu, respectiv in 1933, fondul de salarii a ajuns la 5 miliarde lei, salariul mediu lunar fiind de 2.250 lei, cu 27% mai mic decat cel din 1928. In ceea ce priveste evolutia preturilor, supraproductia a determinat o scadere semnificativa a acestora, astfel ca preturile produselor industriale s-au redus cu 37.9% iar a celor agricole cu 55.1% (pretul graului a scazut cu 70%, iar cel al porumbului cu 80%)
Sistemul bancar a fost de asemenea greu lovit de criza, numarul bancilor scazand de la 1097 in 1929 la 873 in 1933 si 491 in 1939, in timp ce totalul activelor a scazut de la 122.8 mld lei in 1929 la 82 mld. lei in 1933, crescand apoi la 136 mld lei in 1939. In acelasi timp, in perioada `29-`33, capitalul social al bancilor s-a redus de la 11.2 la 9.5 mld lei.
Concluzi
1. Impactul marii crize din perioada 1929-1933 asupra economiei romanesti a fost unul semnificativ in Enciclopedia Romaniei se arata ca odata cu declansarea crizei mondiale, economia romaneasca incepe sa piarda anual intre 12 si 25 miliarde lei stabilizati, pierderea totala in perioada 1930-1938 insumand nu mai putin de 159 miliarde lei stabilizati. 2. Criza din 1929-1933 s-a declansat datorita maririi ratei dobanzii de FED (bancii centrale), precum si aplicarii unor masuri protectioniste care au dus la contractia comertului international. Deci, criza a aparut datorita unor masuri de tip interventionist, aplicate in momente nepotrivite si care se bazau pe evaluari gresite. In plus, colaborarea intre diferite organizatii publice ale statului american a fost proasta.
Coldea Bogdan Bucurenciu Lucian Fatan Laurentiu Mitea Razvan Haisan Cosmin Management I