Molustele

Introducere
Molutele (lat. Mollusca) sunt animale nevertebrate.Denumirea de molute provine din latinescul molluscus, mollis = moale i reprezint principala caracteristic a corpului acestor organisme Popular molutele sunt cunoscute sub denumirea de scoici, melci, sepii, caracatie. Sunt metazoare celomate protostomiene cu simetrie bilaterala. n cursul evoluiei unele au devenit asimetrice (majoritatea melcilor).

Caracteristici

Molutele sunt nevertebrate cu corpul moale, uneori au corpul protejat de o cochilie sau de un sistem compus din dou valve (scoicile). Principalele clase ale acestei ncrengturi sunt gasteropodele, bivalvele i cefalopodele.

Gasteropodele
-speciile de melci, att acvatici ct i teretri. -corpul este format din cap, picior i manta. -capul este dotat cu organe de sim (cele patru antene, ochii) -cavitatea bucal este dotat cu trei buze i o limb rugoas denumit radula. -corpul melcilor secret un mucus care le protejeaz corpul n cazul n care acetia traverseaz suprafee ascuite. -mantaua este partea corpului situat deasupra piciorului i care conine principalele organe interne (un plmn, o inim bicameral, stomac, rinichi). -melcii prezint o mare diversitate, existnd melci cu diverse forme de cochilii, cu diverse dimensiuni, sunt chiar i melci fr cochilie (limacii).

Bivalvele sau lamelibranhiatele

-reprezentate de scoici, molute acvatice protejate de o cochilie format din dou valve, unite printr-un ligament rezistent cochilia se poate nchide i deschide prin contracia i relaxarea unor muchi -scoicile se hrnesc prin filtrarea apei, aspirnd ap i filtrnd particulele hrnitoare -scoicile reprezint hrana altor animale precum i a omului, i, de asemenea, produc perlele -procesul de formare a perlelor are loc cnd anumite particule (nisip, parazii) intr n interiorul scoicii iar apoi scoica mbrac aceste particule n sidef, astfel formnduse perlele -in unele ri, ca de exemplu Japonia, acest proces este provocat artificial prin introducerea unor particule n interiorul scoicilor

Cefalopodele

-cefalopodele sunt cele mai complexe i mai evoluate molute -corpul lor este format din cap i "picioare" (tentacule). -reprezentani ai cefalopodelor sunt caracatia, calmarul i sepia. -caracatia are corpul format dintr-un cap de dimensiune mare, difereniat, iar gura sa este nconjurat de opt tentacule; tentaculele, dotate cu ventuze, au rolul de a prinde prada; cnd este urmrit de prdtori, elimin o substan ntunecat, care tulbur apa; caracatia mim are capacitatea uimitoare de a "imita" alte animale periculoase, pentru a scpa de prdtori; sepia este un cefalopod asemntor caracatiei, dar prezint un nveli de protecie -nautilul este singurul reprezentant al unei clase vechi de molute.

Aplacoforele
-reprezinta un grup mic de moluste circa 240 de specii - de talie relativ mica si corp vermiform; -traiesc la adancimi variabile, atat in zone infralitorale cat si la adancimi de peste 5900 de metri;

Poliplacoforele

-cuprinde cele mai primitive organisme din ncrengtura Mollusca; -denumirea clasei provine din cuvintele greceti poly = multe,placos = plac i phorein = a purta; -aceast denumire concluzioneaz caracteristicile clasei i anume: cochilie dorsal format din mai multe plci calcaroase (opt la numr) ntre care exist articulaii mobile. -mediul de via este cel marin;un reprezentant al acestei clase este Chitonul liniat.

Scafopodele

-sunt molute exclusiv marine, circa 350 specii care triesc n sedimentele de pe fundul mrii, cu corpul nfundat jumtate n nisip. -un reprezentant al scafopodelor este scoica col. fiecare jumtate a scoicii este o imagine n oglind a celeilalte; -cochilia lor este conic, puin curbat i deschis la ambele capete -corpul este complet ascuns n aceast cochilie, fiind nvelit n mantaua care-l nconjoar. -prin deschiderea mai mare iese piciorul;Se hrnesc cu protozoare pe care le prind cu limba i le strivesc cu radula;sexele sunt separate, iar dezvoltarea se face prin metamorfoz.

Monoplacoforele

-monoplacoforele reprezinta moluste primitive, bilateral simetrice, cu metamerie superficiala si prevazute cu o singura cochilie dupa cum le spune si numele. -cochilia unica, circulara, are forma unui con scurt cu apex slab diferentiat si orientat anterior. -sistemul nervos este alcatuit din ganglioni cerebroizi, inel periesofagian, cordoane nervoase pedioase si pleuro-viscerale unite posterior -respiratia branhiala este asigurata de 5-6 perechi de branhii. -excretia se face prin intermediul a sase perechi de metanefridii -fecundatia este externa.

Caudofoveata

Caudofoveata este o clas mic n ncrengtura molute, de asemenea, cunoscut sub numele de Chaet. Clasa este de multe ori combinata cu Solenogastres i numit a Placophora.

5. Por 4. Anus pentru 6. Ochi respiraie 8. 12. 7. 9. Canal Ganglioni 10. Gur 11. Gu Gland Tentacul salivar cerebrali salivar 16. 13. Por 17. 18. Sac 14. Penis 15. Vagin Gland genital Oviduct de sgei mucoas 1. 2. Ficat Cochilie 3. Plmn 19. Picior 20. Stomac 21. Rinichi 22. 24. Canal 23. Inim Manta deferent

Curiozitati

1. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si calmarul, iar multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia. 2. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la 60.000 de specii si fiind sigurii care traiesc si pe pamant. 3. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si masa viscerala. Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase. 4. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse suprafete. Masa viscerala contine organele interne care indeplinesc functiile de digestie, circulatie, reproducere si excretie. 5. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii de moluste din lume. 6. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice, iar culoarea sangelui lor este albastra.