Sunteți pe pagina 1din 25

Energia nucleara

Aplicatii si implicatii

Descoperirea radiatiilor ionizate


Energia nucleara a debutat cu desoperirea radiatiilor ionizate, care au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscuta numai catorva initiati.

Descoperirea radiatiilor ionizate partea 2


Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniului, in deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara. Pentru marele public, energia nucleara a iesit insa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe nucleare in 1945 asupra Japoniei. Aceasta sursa de energie energia nucleara a fost adusa la cunostinta omenirii prin forta distructiva si va fi multa vreme privita cu teama si suspiciune, intampinand destule obstacole in drumul dezvoltarii ei in scopuri pasnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu problema nucleara, atat cu partile bune, cat si cu pericolele poluarii radioactive, astfel incat deciziile sa fie luate cunoscandu-se toate datele problemei!

Energia nucleara
Energia nucleara se bazeaza pe reactii nucleare. Reactiile nucleare sunt transformarile suferite de nucleele atomilor unor substante, cand sunt bombardate cu particule alfa, beta si neutroni. a) daca energia de reactie Q mai mica decat 0, avem reactii endoenergetice, care se petrec numai cu absorbtia unei parti din energia cinetica a particulelor incidente.

b) daca energia de reactie Q mai mare decat 0, avem reactii exoenergetice, in care se elibereaza energie nucleara sub forma de energie cinetica, se mai numesc si reactii exoterme, deoarece se elibereaza energie si sub forma de caldura. Intr-o reactie nucleara numarul de nucleoni care intra in reactie, este egal cu numarul de nucleoni rezultati din reactie. In 1934 Enrico Fermi a studiat reactii pe nuclee grele, la bombardarea acestora cu neutroni. In experientele lor Joliot Curie si Savitch, stimulati de Fermi au gasit printre produsii derivati un element beta- activ, pe care l-au luat drept un izotop al radiului.

Otto Hahn si F. Strassman au incercat sa identifice acest izotop, gasind spre surprinderea lor ca activitatea Betatrebuie sa apartina unui izotop de bariu si nu se lasa identificat ca radiu. in publicatia lor (ianuarie 1939) Hahn si Strassman trageau de aici concluzia, ca la bombardarea cu neutroni lenti nucleul de uraniu se scinda in doua fragmente, aproximativ egale ca marime, eliberandu-se in acest proces caldura si neutroni. Termenul de energie nucleara este folosit in doua contexte: - la nivel microscopic, energia nucleara este energia asociata fortelor de coeziune a nucleonilor data de interactiunea tare a protonilor si neutronilor din nucleele atomice.

- la nivel macroscopic prin energie nucleara se intelege energia eliberata prin reactiile de fuziune nucleara din stele si din bombele cu hidrogen, respectiv cea eliberata prin fisiune nucleara in bombele atomice si in aplicatiile civile (centrale nucleare). De-a lungul erei nucleare, energia nucleara a fost folosita in diverse scopuri, mai mult sau mai putin constructive, iar unele dintre acestea au dat nastere la anumite incidente.

Bombardamentele atomice de la Hiroshima i Nagasaki


Au constat din dou atacuri nucleare implicnd aruncarea a dou bombe atomice, produse de Statele Unite ale Americii, la sfritul celui deal doilea rzboi mondial, asupra a dou orae din Japonia, Hiroshima iNagasaki.

6 august 1945: Hiroshima


Little Boy a fost numele de cod al primei bombe atomice lansate de SUA impotriva Japoniei, in cel de-al doilea razboi mondial.

Pentru realizarea bombei, s-a folosit o tehnologie simpl care a constat n ciocnirea a dou blocuri de uraniu 235 n urma creia, se atingea masa critic pentru a declana fisiunea. Prin urmare, bomba nu a fost testat, ulterior dovedidu-se c implozia din Testul Trinity i apoi cea de la Nagasaki a fost mult mai eficient. Concluzia specialistilor, a fost c era nevoie de mai puin material fisionabil i a permis utilizarea de plutoniu 239. Mai mult dect att, aceast bomb a fost extem de periculoas datorit celor dou blocuri de uraniu care s-ar fi putut ciocni accidental.

Componenta lui Little Boy


Principalele pri componente ale bombei au fost cele dou cilindre de uraniu 235, acestea au fost mprite n proiectil i inta (proporia 40:60). Proiectilul avea o lungime de 16 cm, 10 cm n diametru i cntrea 25,6 kg. Acesta era format din 6 inele de uraniu, protejate de o plac de oel i de una de wolfram. Proiectilul a fost inut ntr-o cutie de oel cu perei de 2 mm grosime. inta, a fost un cilindru fromat din 2 inele de uraniu mbogit care cntreau mpreun 38,4 kg. Ambele cilindre au fost nvelite cu o cama de bor, care avea rolul de a absorbi neutronii. n momentul ciocnirii, nveliul de bor s-a desprins lsnd s aib loc reacia n camera din oel i wolfram. eava de oel, prin care a trecut "proiectilul" avea diametrul de 10 cm, lungimea de 180 cm i cntrea 450 de kg. Pentru ca proiectilul s fie propulsat cu o vitez de 300 m/s, s-a folosit cordit, un exploziv de artilerie, preparat din nitroglicerin i nitroceluloz[5]. eava, mpreun cu materialele explozibile i fisionabile au fost nvelite ntr-un strat gros de plumb de aproximativ 60 cm, pentru a proteja de radiaii mecanismele electronice i mecanice ale bombei. La nceputul lunii mai 1945, bomba era construit, ns i lipsea ncrctura de uraniu mbogit care nc nu fusese livrat. Stabilizatorul bombei Captul evei Detonatorul de presiune Explozibil convenional (cordit) Uraniu 235 - 6 inele cu o greutate total de 26 kg. Acestea jucau rolul proiectilului. Barometru Carcasa de oel al bombei Fitilul i dispozitivul de armare eava din oel cu diametrul de 10 cm i 200 cm lungime Sigurana bombei "Cma" de oel Uraniu 235 - dou inele (38 kg). Acestea erau "inta", urmnd s fie lovite de cele 6 inele de uraniu 235. Camer reflectorizant din wolfram (2.300 kg) Neutroni iniiatori Altimetru i radar - n total 4 radare (APS-13) Prghie de siguran (nu apare n schi)

Bombardarea
n dimineaa zilei de 6 august 1945, la ora 8:15, bombardierul Enola Gay, pilotat de Colonelul Paul Tibbets de la baza aerian 393d Bomb Squadron, Missouri Statele Unite, lanseaz bomba deasupra oraul japonez Hiroshima. Cu o lungime de 3 metri i un diametru de 71 cm, bomba cntrea 4.000 kg[8], din care 64 kg reprezenta uraniul 235. Puterea exploziei a fost estimat la aproximativ 12 kiloton de TNT, ucignd aproximativ 140.000 de oameni.

9 august 1945: Nagasaki


Fat Man (din englez: Grasul sau Grsunul) este numele de cod precum i porecla bombei atomice ce a fost detonat deasupra oraului Nagasaki, Japonia, de ctre Statele Unite ale Americii la 9 august 1945, la ora 22:47 ora local.

Fat Man cntrea 4.600 kg, avea o lungime de 3,2 metri i un diametru de 1,5 metri, precum i o putere de explozie de 21 de kilotone TNT (aproximativ 42 milioane de batoane de dinamit). Cu toate c bomba a avut o deviaie de aproximativ 2 km, a fost distrus mai mult de jumtate din ora. Populaia oraului Nagasaki a sczut astfel ntr-o sutime de secund de la 422.000 la 383.000 de locuitori: 39.000 de oameni au fost omori pe loc, iar peste 25.000 au fost rnii.

Caracteristici constructive
Modelul 1561 avea 2,34 metri lungime, un diametru de 1,52 metri i cntrea 4.545 kg. Din punct de vedere constructiv, a fost o bomb aproximativ similar cu The Gadget. A constat dintr-o sfer de 140 cm diametru care a fost ncadrat ntr-o form de pepene verde cu exterior aerodinamic, la care s-au alturat componente suplimentare necesare pentru ncrcare i transport, ct i echipamente pentru folosirea bombei pe un cmp de lupt, ca siguran, sistem de radar, balamale, stabilizator de aluminiu coad, barometru, ceasuri, anten etc.

Focoase de contact AN 219 (patru) Antene radar (patru) Baterie utilizat pentru producerea detonrii X-Unit, detonator plasat lng ncrctur nchiztori ce fixeaz cele dou cupe ale carcasei bombei Explozive pentagonale (12 uniti n jurul nucleului, formate din exploziv rapid i lent) Explozive hexagonale (20 de uniti n jurul nucleului, formate din exploziv rapid i lent) Coad stabilizatoare din tabl de aluminiu de 5,1 mm Carcas Duraluminiu cu un diametru de 140 cm Conuri care conin nucleul Celulele explozive (exploziv rapid i lent) Materiale nucleare Plac cu instrumente (barometru, radar i cronometre) Colector Barotube

Accidentul nuclear de la Cernobal


Accidentul nuclear de la Cernobl a fost un accident major n Centrala Atomoelectric Cernobl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmat de contaminarea radioactiv a zonei nconjurtoare. Centrala electric se afla la 512323N, 30558E, n apropiere de oraul prsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaii radioactive s-a ndreptat spre prile vestice ale Uniunii Sovietice, Europeii prile estice ale Americii de Nord. Suprafee mari din Ucraina, Belarus i Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitaiile radioactive cad n Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.

Raportul Forului Cernobl din anul 2005, condus de Agenia Internaional pentru Energie Atomic (AIEA) i Organizaia Mondial a Sntii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrtori i 9 copii cu cancer tiroidian) i a estimat c mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian ntre copiii diagnosticai n 2002. Dei n Zona de Excludere a Cernoblului anumite zone restrnse vor rmne nchise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare i activitate economic,

Accidentul
Smbt, 26 aprilie 1986, la 01:23:58 am, reactorul #4 a suferit o explozie catastrofal a cazanelor sub presiune de abur din componena acestuia, care a declanat un incendiu, o serie de explozii adiionale i fluidizare nuclear. Accidentul poate fi gndit ca o versiune extrem a accidentului SL-1 n Statele Unite din 1961, unde centrul reactorului a fost distrus (omornd trei oameni), radioactivitatea rspndindu-se direct n interiorul cldirii unde se afla SL-1. n timpul accidentului de la Cernobl ns, aceasta a fost dus prin vnt spre frontierele internaionale.

La data de 25 aprilie 1986, pe lumin, reactorul #4 a fost programat pentru fi nchis pentru ntreinere. S-a decis folosirea acelei ocazii ca o oportunitate pentru controlarea capacitii generatorului turbinei de a produce putere electric suficient pentru alimentarea sistemelor de siguran ale reactorului (mai ales pompele de ap) dup pierderea puterii externe. Tipul RMBK al reactorului are nevoie de ap care s circule continuu prin centru, atta vreme ct combustibilul nuclear este prezent. Reactoarele Cernoblului au avut o pereche degeneratori diesel, disponibil, dar aceasta nu se activeaz imediat reactorul a fost, deci, pregtit pentru a rsuci jos turbina, punct la care ea ar fi fost deconectat i ar fi permis rsucireea sub elanul su rotativ, iar scopul testului a fost acela de a se hotr dac turbinele n faza extenuat pot genera putere pentru pompe. Testul a fost fcut cu succes la alt unitate (cu toate sistemele de siguran active), avnd, ns, rezultate negative turbinele nu au generat puterea suficient, dar au fost fcute mbuntiri adiionale, ceea ce a determinat efectuarea altui test.

Condiiile pentru nceperea acestui test au fost pregtite pe lumin la data de 25 aprilie i producia de energie a reactorului a fost redus spre 50%. O staiune local de putere a fost nchis neateptat. Coordonatorul retelei electrice a Kievului a cerut amnare scaderii aportului energetic al centralei n reea, pentru acoperirea vrfului de consum al serii. Directorul centralei a consimit i a amnat testul pentru mai trziu. Testul de siguran a fost amnat pn la schimbul de noapte, o echip neexperimentat care ar fi trebuit s lucreze la reactorul #4 noaptea aceea i urmtoarea La 11:00 noaptea, 25 aprilie, se permite nchiderea reactorului pentru continuarea testului. S-a prevzut ca din nominalul su de 3,2 GW energie, aducerea reactorului spre 0,7-1,0 GW, cu scopul de a efectua testul la cel mai jos nivel de putere recomandat.[5] Oricum, noua echip a fost surprins de amnarea anterioar a ncetinirii reactorului i a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea rapid a nivelului de putere. n acea situaie, reactorul a produs mult xenon-135, care a sczut i mai mult puterea (spre 30 MW - aproximativ 5% de valoare presupus). Operatorii au crezut c scderea rapid a fost din cauza unui defect la unul dintre regulatorii de putere, scpnd din vedere contaminarea reactorului. Cu scopul de a spori reactivitatea (netiind c scderea drastic a puterii este cauzat de absorbia n exces a neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor n ciuda faptului c acest lucru este permis cu respectarea unor reguli stricte de siguran. Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut dect n jur de 200 MW putere ce reprezenta mai puin de o treime din minimul necesar pentru efectuarea experimentului. Mai mult, eful echipei alege continuarea experimentului. Ca i parte din experiment, la 1:05 a.m., pe 26 aprilie au fost pornite pompele de ap care erau acionate de turbina generatorului crescnd fluxul de ap peste specificaiile regulilor de siguran. Fluxul de ap crete spre ora 1:19 a.m. (n tot acest timp apa absorbind neutroni) i nivelul tot mai mare necesitnd scoaterea manual a celulelor de control. Acest aspect produce o funcionare foarte instabil unde lichidul de rcire i xenon-135 au substituit rolul celulelor de control din reactor.

Accidentul de la Fukushima(2011)
Este o serie de eecuri de echipamente nucleare si contaminari cu materiale radioactive de la centrala nuclear Fukushima I, n urma cutremurului i tsunamiului-ul Tohoku, la 11 martie 2011. Acesta este cel mai mare dezastru nuclear dupa cel de la Cernobl, din 1986.

Centrala cuprinde ase reactoare separate, cu punct de fierbere a apei proiectate iniial de ctre General Electric (GE), i ntreinute de ctre compania de energie Tokyo Electric (TEPCO). La momentul cutremurului, reactorul 4 a fost de-a alimentat n timp ce 5 i 6 au fost de nchidere n frig pentru ntreinerea planificat. Reactoarele rmase s-au nchis automat dup cutremur, i generatoare de urgena au venit online, pentru a controla electronice i sisteme de rcire Tsunami-ul a rupt legtura reactoarelor de la reeaua electric i, de asemenea, a dus la inundarea camerelor care conin generatoare de urgen. n consecin, acele generatoare a ncetat de lucru, precum i pompele de ap de rcire care circul n reactor a ncetat s mai lucreze, cauzand reactoare pentru a ncepe s se supranclzeasc. Daunele produse de inundaii i cutremure au mpiedicat asistena extern.

In figura alaturata puteti vedea contaminarea cu radiatii din jurul centralei de la Fukushima, in data de 16 martie 2011, cand a avut loc explozia.

Oficialii japonezi au clasificat iniial accidentul ca unul de Nivelul 4 pe scara eveniment internaional nucleare (INES), n ciuda punctelor de vedere ale altor agenii internaionale, care ar trebui s fie mai mare.Nivelul a fost succesiv ridicat la 5 si, n cele din urm, la 7, valoarea maxim a scalei. Guvernul japonez i TEPCO au fost criticate n presa strin pentru comunicare slab cu eforturile de curatare publice i improvizate. La 20 martie, eful de cabinet, Yukio Edano, a anunat c fabrica ar putea fi scoasa din funciune la sfarsitul reparatiilor.

Evaluare