STABILITATE FINANCIARA 51 STRATEGII FINANCIARE SUPORT CURS

Profesor: C ntonescu .A

STRATEGII FINANCIARE SI STABILITATE FINANCIARA

1. STABILITATE FINANCIARA 2. CONCEPTULDESTRATEGIE (NB) 3. COMPONENTELE STRATEGIEI 4. TIPOLOGIASTRATEGIILOR 5. ANALIZA SC.CAPITALRISCUL AFACERILOR

1. STABILITATEA FINANCIARA

Prin subiecte economice in studiul economico-financiar se Tnteleg: -gospodariile private -bancile comerciale -agentii economici -statul(administratia publica \ locala) -restul lumii Conceptul de stabilitate financiara nu beneficiaza Tn prezent de o definitie consacrata i nici de un model sau cadru analitic, standardizat de evaluare. Stabilitatea financiara este "observabila" Tn situatiile Tn care nu se manifests o stare criza la nivelul diferitelor subiecte economice. Se poate aprecia ca un sistem economico-financiar este stabil Tn situatia in care, acesta este capabil sa aloce eficient resurse economice i sa administreze de

corect riscurile financiare astfel Tncat sa-i asigure o functionare normala, Tn cazul aparitiei unor presiuni venite din afara sistemului. Aprecierea stabilitatii financiare se va realiza cu ajutorul unor indicator" diferiti (dar Tn legatura) la nivel m icro sal m acro-econom A ic. precierile facute prin prism a informatiilor oferite de sistemul de indicatori vor sta la baza unor decizii de stategie financiara la nivel micro sal macroeconomic.

2. CON CEPTUL D STRA E TEG IE In literatura de specialitate exista un num m de acceptiuni privind ar are conceptul de strategie, nu exista o definitie unanim acceptata. Chandler -"Strategia este determinarea pe termen lung a scopului i obiectivelor unei organizatii, adoptarea cursului de actiune i alocarea resurselor necesare realizarii obiectivelor. Hoffer Scherdler - "Strategia este o structura fundam ental^ a repartizarii

resurselor prezente \ previzionate Tn interactiunea cu mediul i cu indicarea modului de atingere a obiectivelor. Qinn - "Strategia este un model, plan ce integreaza Tntr-um tot coerent scopurile, politicile majore ale organizatiei, programele acestora. Strategia contine trei elemente: a) b) c) Mitzberg obiectivele de realizat logic politicile semnificative programele de realizat ale obiectivelor propuse - "Strategia nu poate fi redusa la un termen standardizat i acest

concept trebuie admis ca fiind format din urmatoarele abordari: a) strategia ca plan b) strategia ca tactica c) strategia ca model d) strategia ca pozitie(local firmei) e) strategia ca perspective nu abordeaza doar o pozitionare pe piata, ci o modalitate proprie de percepere a pietei i de reactionare a organizatiei fata de aceasta. Dupa anul 1998 Tn Rom ania s-au conturat anum abordari Tn ceea ce ite

privete conceptul de strategie, acceptate de catre economitii i din alte tari. Burdui i Caprarescu definesc strategia ca o tiinta i ca o ata prin care se stabilesc obiectivele generale ale organizatiei pe(NB) termen mediu si lung $i de

form optionale de atingere a obiectivelor, tinandu-se seam de totalitatea ele a resurselor existente prin prisma apropierii(adaptarii) eficientei organizatiei la cerintele mediului de existenta. Ovidiu Niculescu- "Strategia este definita ca un ansam al obiectivelor blu majore pe termen lung (NB) ale organizatiei, a principalelor modalitati de organizare,

Tmpreuna cu resursele utilizatem vederea obtinerii avantajului competitiv Tn concordanta cu misiunea organizatiei. (NB) Conceptul de strategie utilizatm: domeniul militar, Tn domeniul jocurilor-un plan ce specifica optiunile Tn teoria jocurilor, Tn orice situatie speciafica i Tn management -stategia evoca o stare de actiune, o confruntare Tntre organizatie piete. 3. COM PONENTELE STRATEGIEI Dat - apreciaza ca strategia este formata din patru componente: a) scopul - se refera la specificul activitatii organizatiei, la produsele i/sal serviciile ce definesc domeniul Tn care organizatia intra Tn corelatie cu mediul. b)
i

, la nivelul unei

Alocarea resurselor - nivelul resurselor i modalitatea folosirii de catre organizatie pentru distribuirea lor Tn vedera realizarii obiectivelor strategice

c)

Componentele distinctive

- pozitia pe care o organizatie o

dezvolta fata de com petitori T ceea ce privete alocarea n resurselor. d) Sinergia - conditiile ce se creeaza Tn situatia Tn care

componentele organizatiei interactioneaza determinand un efect superior celui realizat prin actiunea separata a partilor, a componentelor Strategia este formata din ase componente : 1) misiunea organizatiei - ansamblul de principiice ghideaza actiunea acesteia, expresia generala a ratiunii de existenta, emitand directia de evolutie a organizatiei Tn concordanta cu interesele anumitor factori interni i externi.Ocupa pozitia centrala Tntre detinatorii interni de interesse si detinatorii extern! de interese.
i 5 i

(N B)

DM

DEI

D M D EI

-m anagerul general, patronatu^saklariatii.sindicatele - clientii, furnizorii, concurenta, creditorii, organism adm ele inistratiei publice

M n se p ate ex rim p tr-o faza co p a g erala sau p tr-u isiu ea o p a rin m lex en rin n sistem de inform privind activitatea organizatiei Tn interdependenta cu m atii ediul de existenta

2)obiectiveIe organizatie. Exista

- exprimarea cantitativa a situatiei viitoare dorita pentru apte domenii de preferinta: profitabilitatea, cota de piata, i informationale,

inovarea, productivitatea, resursele umane, financiare, materiale

performance manageriale, responsabilitatea publica, formularea cantitativa a acestora 3)optiunile strategice sal vectorii de cretere ai organizatiei, adica directiile de actiune pe care Le poate aborda prin prisma scopului realizarii obiectivelor(cu actiune sau reflectare pozitiva asupra Tntregii organizatii sal a unei parti relevante a acestora) 4)resursele- pot fi proprii organizatiei sau pot fi atrase, Tmprumutate 5)termenele - initiate, finale sau intermediare 6)avantajul competitiv - atins prin realizarea de catre organizatie a unor

produse i/sau servicii superioare, pentru consumatorii, clientii competitive cu oferta majoritatii concurentei. M .TIPOLOGIA STRATEGIILOR In fundam entarea strategiilor la nivelul firm m ei anagerul general sau

Departamentul de Management trebuie sa-i formeze o vedere de ansamblu asupra principalelor tipuri de strategii, analizate i prezentate Tn literatura de specialitate. In cadrul acesteia, strategiile sunt prezentate din mai multe puncte de vedere astfel: 1) Din punct de vedere al evolutiei propusa urmatoarele: a) strategii de dezvoltare b) strategii neutrale c) strategii de restrangere 2) Din punct de vedere al diversitatii activitatilor aceste activitati, se apeleaza la -strategia de portofoliu -strategia de specializare -strategia de diversificare cu doua variante:-concentrica -conglomerata 3) In functie de provenienta resurselor ?i de competenta servicii sunt fundamentate, Tn primul rand: -strategii ale modalitatilor de cretere -strategii de cretere interna -strategii de achizitie Tn realizarea de noi produse sau : unei firme i al legaturilor dintre de managementul firmei sunt acceptate

-strategii de fuziune 4)Din punct de vedere al sferei de cuprindere -strategii globale-caz Tn care se are Tn vedere ansamblul activitatilor firmei -strategii partiale 5) Pin punct de vedere al qradului de participare al organizatiei strategiei: -strategii integrate-elaborate, de regula, de catre managerul general al firmei ^j de reprezentantii suprasistemelordin care acesta face pate -strategii independente-elaborate de managementul superior al firmei care se vizeaza pe prim plan m ul axim de profit sal Tn situatia actuala ul supravietuirea acesteia, Tn special pentru firmele private 6)Din punct de vedere al evolutiei/dinamicii principalelor objective incorporate \ Tn la elaborarea

-strategii de redresare-se stabilesc obiectivele cantitative la nivelul celor realizate anterior, Tnsa superioaresubperioadei precedente.Acestea se axeaza pe eliminarea deficientelor Tnregistrate, de regula, Tn subperioadele

precedente -strategii de consolidare -strategii de dezvoltare 7)Din punct de vedere al obiectivelor si natu -strategii de privatizare -strategii de restructurare-reorientare integrala a firmei; -strategii organizatorice -strategii informationale i/sau redimensionare partiala sau ra/tipul abordarilor:

8) Din punct de vedere al naturii obiectivelor prevazute $i al mijloacelor incorporate suntelaborate atat la nfvel micro cat i macro: - strategii economice -strategii administrativ-economice

5.1

H.RISCURILE LA NIVELUL SOCIETATII COM ERCIALE

Din punct de vedere economico-social riscul este privit ca o posibilitate de aparitie a unui eveniment nefavorabil, privind variabilele deciziei la nivelul subiectului economic. In cadrul analizelor privind instabilitatca financiara, riscul este analizat ca: -un rise de afacer Riscul de afaceri -apare odata cu demararea activitatilor de orice forma,

financiara, materiala, umana,informational^ i se va evidentia Tncepand cu stadiul de "marketing" efectuat la nivelul firmei. Piata de capital(resurse), piata de tehnologie, cererea specifica de pe piata. Riscul operational managerial i privete: -variabilitatea cererii, care poate conduce la Tncasari nesigure -incetitudinile privind efectul fluctuatiei cererii -fluctuatiile preturilor de achizitie a factorilor de productie, datorita interdependentelor economico-financiare, variatia i varietatea -este analizat Tn legatura cu un anumit tip de decizii

costurilor privind materiile prime, materiale, combustibil, componentelor tehnologice i chiar a forti de munca pot afecta nivelul de rentabilitate a elementelor mentionate la nivelul firmei. -calitatea activitatii de marketing. Prin aceasta se are Tn vedere, pe de o parte riscul stabilit Tn activitatea managerial^ , la nivelul firmei,i pe de alta parte componenta depatamentului de marketing ce va functiona Tn cadrul firmei. 5,2, H.CAPITALUL LA NIVELUL SOCIETATII COMERCIALE.

In calitatea sa de factor de prtoductie, capitalul include toate reproductibile, aflate la dispozitia agentului economic i utilizate Tn scopul produselor, altor bunuri economice 1. Dupa forma materiala Tn care se gasete, capitalul firmei este: 1.1 Capital rea 1.2 Capital nominal-financiar 2. Dupa continut: 2.1 Capital banesc 2.2 Capital material-productiv 2.3 Capital uman 3. Dupa sursa de provenienta : 3.1 Capital propriu 3.2 Capital Tmprumutat

bunurile realizarii

4. Dupa durata de utilizare : 4.1 Capital permanent pe termen mediu i lung 4.2 Capital permanent pe termen scurt (cu o scadenta mai mica de un an) Dupa modul de utilizare Tn activitatea firmei: 5.1 Capital fix 5.2 Capital circulant (NB) Capitalul permanent trebuie sa fie mai mare, eel mult egal cu capitalul fix Capitalul pe termen scurt trebuie sa fie mai mic decat caoitalul circulant. 5.

 ELEM ENTE LEGATE DE M IJLOACE FIXE Fundamentarea deciziilor financiare, aprecierea stabilitatii financiare, la nivel m icro sau m acro-econom se bazeaza Tntr-o m m ic are asura pe m ijloacele fixe, respectiv componentele de baza ale potentialului firmei. Nivelul de profitabilitate este influentat de marimea i structura mijloacelor fixe, de nuvelul parametrilor tehnico-functionali ai acestor mijloace fixe, de starea lor de utilitate, de modul de folosire. Pentru aprecierea potentialului material al firmei i la nivel macro-economic s-au

dezvoltat, creeat indicator" adecvati i metode, tehnici de evaluare a acestui potential i de apreciere a eficientei folosirii lui. M ea m acelo fix arim iilo r e Este apreciata Tn cadrul diferitelor planuri financiare Tn : a) unitati naturale b) unitati natural-conventionale c) unitati valorice
I'.

S tructura m ijloacelor fixe+ tdlotca lor, L Stuctura mijloacelor fixe -se urmarete Tn functie de strategia afacerii \ de principalele objective de realizat, prin prisma structurii organizational a firmei, a obiectivelor i a modelelor ce stau la baza fundamental deciziilor strategice. Mijloacele fixe sunt analizate pe : -categorii de mijloace fixe -dupa pozitia fata de procesul de productie a bunurilor i serviciilor -pe componente ale fluxului general tehnologic sau -structura pe sectoare de activitate sau -dupa forma de proprietate( proprii i Tnchiriate) La constructia anumitor moddq economico-financiare i la fundamentarea

aprecierilor privind nivelul potentialului material al firmei sunt folosite informatii

obtinute din situatiile semestriale sau anuale, construite la valoarea de inventar sau la valoarea ramasa a mijloacelor fixe. In functie de informatiile oferite de aceste situatii i de evidenta societatii sunt

apreciate diferitele aspecte privind : starea, miscarea, utilizarea mijloacelor fixe, nivelul de Tnzestare a muncii. Coeficientul starii de utilitate= valoarea ramasa/valoarea initiala

Ksu = Vr/Vi

Starea de utilitate se poate aprecia la Tnceputul perioadei sau la sfaritul perioadei Coeficientul intrarii de mijloace fixe se apreciaza sub o forma i puterea financiara a firm valoarea ram a m ei= asa ijloacelor fixe intrate raportata la valoarea ram a asa mijloacelor fixe de la Tnceputul perioadei

Kintr MF = Vram MFA/ramMF Tnc per

Coeficientul Tnnoirii= fondurile fixe noi raportate la fonduri fixe de la Tnceputu perioadei
Kr Fnoi/Fi per

Coeficientul global al ieirilor de fonduri fixe=fondurile fixe total ieite rapotate la fondurile fixe existente la Tnceputul perioadei
r

K ies= Fies/Fi per

Analiza dinamicii mijloacelor fixe presupune compararea Tn timp a valorii acestora, arata dinamica: Indicatorul fondurilor fixe= indicatorii perioadei compatate rapotati la fondurile fixe perioadei de baza

If Fi/pc / Fo/pc

Unde: pc pretul perioadei de baza ori un pret semnificativ al unei perioade anterioare

Mijloacele circulante Stocurile de materiale se evidentiaza din punc de vedere al procesului de producere al utilizarii lor pe urmatoarele trei tipuri speciale : Lstocuri de materii prime \ materiale 2.stocuri de semifabricate 3.stocuri de produse finite stabilirea marimii acestor stocuri se realizeaza diferentiat ca de exemplu : a) materii prime i materiale cumparate- evaluarea se realizeaza la nivelul mediu de revenire a preturilor, stabilit pentru cantitatea achizitionata pana Tn momentul evaluarii b) sem ifabricatele-sunt evaluate la pretul m ediu de achizitie corectat cu cheltuielile medii facute pe fluxul do fabricate c) stocul de produse finite se evalueaza la pretul mediu de desfacere, corectate (cand este cazul) cu adaosul comercial i

Caracterizarea m arim stocurilor de m ii aterii prim si m e ateriale vedere influentele sim in cadrul unui orizont m m de tim im tite ai are p), pune utilizarea "euro" sau Tn unele situatii "$ " S tructura se calculeaza, asem anator ca la m ijloacele fixe, putandu-se

(avand in

evidentia la nivelul anumitor tipuri de materii prime, materiale, combustibil i Tn functie de stocul mediu : Aspecte privind eficienta folosirii socurilor de mijloace circulante se poate realiza prin prisma indicatorilor: 1) numarul mediu de rotatii= valoarea productiei/marimea srocului mediu Nm = VP/S Poate fi calculat la nivel de luna, trimestru ; au Tn functie de scopul analizei nu mai mult de 1 an 2) durata medie Tn zile a unei rotatii=zilele calendaristice ale perioadei/numarul mediu de rotatii
Dz = Zc/Nr

M arirea p ten o tialu i u a ; stru tu J U a a lu m n c ra tiliz re Potentialul uman se apreciaza la nivelul firmei financiare au la baza indicatori ca : Total numar de angajati. In modelele economico-financiare se opereaza cu Numar mediu de salariati-se stabilete diferit pe tipuri de angajati perioada de studiu ce sta la baza fundamental unor decizii strategice perioade scurte, foarte scurte , pentru personalul TESA numarul mediu se stabilete cao medie simpla a angajatilor de la Tnceputul i sfar^itul perioadei pentru muncitori Tn cazul unor perioade mai mari de timp(6 luni eel putin), deoarece Tnregistreaza o fluctuate m mare , numarul mediu se determina ca o fluctuate ai cronologica se i Tn functie de Ex i modelel economico-

structura numarului de angajati-Tn functie de scop, de tipul datelor de care se dispune de tipul modelului prevazut se urmarete pe : personal functionaresc, personal de conducere i muncitori se urm arete pe sectii, sectoare de activitate. Ex. personalul de conducere sau personalul tehnic din sectiile de productie sau ponderea personalului de alta specialitate din sectiile de productie

in functie de scopul analizei

i a inform atiilor im puse de unele decizii privind

investitiile, asocierile -structura personalului poate fi urmarita :structura dupa varsta sex La constituirea unor modele ce stau la baza stabilirii diferitelor strategii, Tn special la nivel micro i macro se au Tn vedere indicatori absoluti i relativi privin utilizarea

timpului de munca. Se construiesc situatii privind potentialul de timp de munca i modul de utilizare a I acestui potentia
Resurse de timp de munca Fond de timp calendaristic Timp nelucrat legal Timp co Fond de timp maxim disponibil Tz Th 2'Timp efectiv lucrat (Tz) (Th) T*zi!e T*h Om-zile Onvore Utilizarea resurselor 1 Timp nelucratzile -ore Th Tz*8 Th Om-zile Om-ore

TN =timp nelucrat exprimat Tn om-zile, pentru pierderile de zile Tntregi( ex. nu pot sa lucrez o zi Tntreaga : lipsa de curent, greva, lipsa materii prime) Coeficientul de utilizare a fondului de timp =TEL/FTMD=TEL/4 Coeficientul de utilizare a fondului de timp=timp nelucrat fond de timp maxim disponibil
TNom-zile/TMD TNom-ore

, cauze externe raportat

/TMD

Durata medie a zilei de lucru exprimata Tn ore Dz=Th/Tz Duratamedie a lunii de lucru
DL=Tz/Tmediu

Durata legala a zilei

Ak \0

Dlz= Dzmediu/Dlz

Durata legala a lunii de lucru Di_L=Zc-(znl+zco) Pierderi de productie sau venit determinate de utilizarea incomplee a zilei respectiv lunii de lucru : productivitatea muncii orara, productivitatea muncii zilnica Wz= Q/Tz Wh= Q/Th In functie de care se determina : Aq =(Dl-Dll)T*Wz
Wz=Wh*Dz

La nivel macro-economic , principalul indicator ce sta la baza unorstrategii econom este populatia activa, ca un potential global de apreciere a utilizarii ice Tntregii populatii dintr-un anumit teritoriu, prin prisma rezultatului apreciat ca PIB sau venit nationa Populatia activa este formata din persoanele Tn varsta legala de munca, dintr anumita perioada apta de a ceea bunuri i servicii Tn economia nationala. Populatia activa cuprinde: populatia ocupata i omerii Populatia economic activa este determinate Tn doua v'ariante: populatia obinuit activa i populatia curent activa Populatia ocupata- angajat platit i angajat Tn propria entitate Categoria neocupata : fara loc de munca, disponibil pentru munca, Tn cautarea unui locde munca. Populatia activa se stabilete pe baza a trei surse de date : -recensamantu'f populatiei -pe baza unor anchete asupra fortei de munca(sondaj) Rai= Pai/Pti -pe baza unor surse administrative : a)populatie ocupata civila(sursa MF) b)efectivele militare(MAI i altele) c)numarul omerilor(MM)

S tructura
De regula, la constituirea unor modele matematice se realizeaza i se urmaresc gruparile simple pe : Lramuri de activitate sau pe profesii sau sexe sau grupe de varsta. In fundamentarea unor decizii sunt utilizate i grupari combinate: a)gruparea populatiei din punct de vedere al activitatii economice-stare civila, sex b)gruparea populatiei curente active dupa : ramura.varsta.sex c)gruparea populatiei curente active :sex, ramura, persoane active d)din punct de vedere al populatiei curent active :ocupatie, nivel de pregatire, varsta, sex e)populatie curent active :sex, statutul participarii la un anumit tip de activitate f)gruparea populatiei curent nou active pe categorii :varsta, sex g)gruparea familiilor dupa marime i dupa numarul de membrii activi. La nivelul global- se determina indicatorii de apreciere ai nivelului de activitate, de ocupare i/sau utilizare : Rata generala de activitate= pop. Activa/pop.Totala munca Rala de activitate a populatiei Tn varsta de munca= pop.activa/pop in varsta de

Strategia firmei se stabilete i Tn functie de cele doua principale relatii ale firmei cu mediul extern, respectiv relatii sociale i relatii de piata. Primele se refera la relatii juridice, relatii cu unele organe i organisme publice, financiare, culturale. Relatiile de piata apar Tntre firma i furnizorii de maini, instalatii, agregate,materii prime,utilitati, relatii cu gospodariile. in cadrul diagnozei mediului extern un loc important Tl are diagnozul pietei. Diagnosticul pietei-studiul concret al pietei, oferind Tn ultima instanta informatii cantitative necesare fundamentarii deciziilor de dezvoltare, de evolutie ale firmei,prin prisma corelarii capacitatii acesteia cu obiectivul de a se raspunde eficient la tendintele ce se manifests pe piata produselor \ serviciilor. Strategia de piata a firmei trebuie sa tina seama de ofeta de piata a acesteia, care e determinae, Tn principal,de factorii interni i de situatia sistemelor comerciale, cu care se intra Tn relatie de interdependent^ ; se impune, deci , o analiza pertinents a pietei i a mecanismului acesteia. Din punct de vedere global, analiza pietei, presupune investigarea celor doua principale aspecte: raportul dintre cerere-oferta i raportul dintre costuri-preturi A ceste raporturi pot determ activitatea rentabila sau nerentabila a firm iar ina ei, necunoaterea lor conjugate cu imposibilitatea unor reactii financiare, pot conduce la falimentul firmei. Studiul pietei trebuie sa se concretizeze Tn informatii reale pentru fundamentarea unor decizii. (NB) Informatiile obtinute prin studierea fenomenelor de piata sunt "tardive", de aceea la baza fundamentarii unor decizii trebuie sa se tina seama i de datele obtinute prin previzionarea fenomenelor de piata. Sistemul concurential ce formeaza mediul de piata trebuie apreciat la nivelu existent i anticipat prin prism "interesului de piata al firm a ei". Evaluarea pietei concurentiale implica un demers complex Tn mai multe directii Tn urma camia, cu ajutorul unor indicatori sa se poata realiza, Tn final o apreciere"calitativa" privind puterea firmei. Indicatorii de baza ai acestui demers sunt: 1)valoarea cererii globale a pietei 2)valoarea cererii specifice 3)numarul de competitori 4)oferta globala a competitorilor 5)oferta specifica a competitorilor 6)venituri totale ale populatiei 7)venituri medii ale populatiei 8)venituri medii ale populatiei tinta 9)reteaua sistemului 10)reteaua comerciala specifica 11)indicele mediu al ofetei globale sau specifice 12)indicele mediu al cererii sau ofertei totale 13)nivelul probabil al cererii sau ofertei globale sau specifice Sunt utilizati indicatori de analiza ca : a)cota parte de piata globala sau specifica b)rata fidelitatii clientilor cjrata de atractie a cumparatorilor La baza diferitelor evaluari, ca i a fundamentarii deciziilor financiare sunt folosite informatii analitice privind cererea si oferta la nivel micro si mauoeeonomic. Strategiile de 'dezvoltareale firmeior sunt elaborate Tn cadrul unor grupun de specialisti, ce cunosc oferta globala sau specifica a firmei, potentials de cumparare eventualilor benefiaciari, potentialul cmpetitorilor. Prin strategiile respective sunt fundamentate utilizarea resurselor firmei si utilizarea climatului existent Tn mediul extern.

al

/5

In studiul cererii de bunuri alimentare i nealimentare sunt folositi mai multi indicatori m m lte m d d co ai u o ele e relatie sau p iziu e p tru o tin rev n en b erea u o nr informatiinecesare strategiilor financiare. Elasticitatea cererii Tn functie de venit

Ec/v=Ac/Co :AV/Vo
E<1 Cand se analizeaza cererea de produse alimentare sau de prime necesitate, Tn cazul Tn care se constata o cretere accentuate i constanta a venitului. E>1 nivelul de sensibilitate al cererii Tn functie de venit este mai slabs E>0 sensibilizare a cererii scazute-nonelasticitate

E>1 elasticitate de proportionalitate(cresc veniturile i cererea cu 15%i mposibil) Studiul cererii produselor alimentare i nealimentare Tn functie de venit l-au condus pe Tornquist la elaborarea a trei modele pentru : 1.cererea de bunuri de prime necesitatem functie de cretere sau venit CTi=a V/V+b 2.cererea de bunuri de folosinta curentaelectricajmbracaminte, asigurare de transport CT2=a*(V-C)/(V+b) 3.cererea de bunuri T servicii de lux (bijuterii,aur,bienuri) CT3=av*(V-C)/(V+b) Principalii indicatori folositi pentru stabilirea strategiei financiare i stabilitatii financiare a firmei: Evaluarea peformantelor financiare ale firmei, ajuta la identificarea punctelor tari i slabe ale activitatii financiare ale acestora, oferind informatii privind modalitetile de realizare ale obiectivelor strategice. Sistemul traditional de indicatori ai performantelor economico financiare este organizat pe trei grupe mari de indicatori: 1)indicatori exprimati Tn marime absolute 2)ratele financiare 3)indicatorii contabilitatii financiare La nivelul firmei sau la nivelul grupurilor de experti sunt folosite mai multe metode \ tehnici de analize, ca de exemplu : 1)analiza structurala 2)analiza comparative a rezultatelor 3)analizele factoriale 4)metoda corelatiilor 5)metoda factorilor de productie 6)metoda trendului Indicatori Tn marime absolute Principalii indicatori cu care seopereaza sunt: cifra de afaceri, valoarea adaugata.excedentul brut de exploatare, profitul brut, profitul net. a) CA cifra de afceri-este considerat indicatorul de baze Tn aprecierea performantelor economico-financiare ale unei firme, deoarece acesta arate puterea concurentiaie a firmei i locul ei pe piata. Deciziile luate Tn legature cu CA au Tntotdeauna un caracter strategic pentru evolutia firmei, pentru ce prin intermediul ei se arata pozitia pe piata a firmei, cu eventualul demers de a deveni sau nu lider de piate.Spre deosebire de alti indicator!, "contabilitate performante",CA indice din punct de vedere global "petentialul intern firmei" 74

.'- it

cererea

de

energie

de al

b)

VA valoarea adeugate-valoarea nou creeate Tn activitatea de producere i/sau desfacere a unei firme Tn decursul unei perioade de tim V se determ p. A ine, de reguie prin doue m etode : m etoda deductive i metoda analitica. Metoda deductiva VA se determine ca o diferente Tntre productia execitiului(m erite eventual cu m arja com erciaie), din care se scade valoarea consumate de bunuri i servicii oferite de terti. VA poate fi calculate ca brute i nete Tn functie de scaderea cheltuielilor cu materii prime,materiale, combustibil, energie, Tn primul caz sau scederea tuturor cheltuielilor materiale Metoda analitica presupune Tnsumarea veniturilor participantilor direct! sau indirect! la creearea ei, respectiv VA= cheltuieli cu personalul+cheltuieli cu dobanzile+dividende+impozite+taxe datorate statului+merimea autofinanterii EBE rezultatul economic brut ce se obtine din activitatea de exploatare a firmei. Poate fi calculat din VA merite cu subventiile de exploatare din care se scad impozitele i taxele(mai putin impozitu profit i TVA) i se scad i cheltuielile cu personalul. Mai poate fi calculat i Tn functie de venitul de exploatare, merite cu subventiile de exploatare i, eventual valoarea marfurilor vandute din care se scad cheltuielile de exploatare, cheltuielile cu materii prime, material, impozite, taxe, cheltuielile cu personalul. EBE este un indicator de rentabilitate(eficiente) pentru ce prin el se pot evidentia fondurile ce permit asigurarea reproducerii mijloacelor supuse amotize i remunerarii celor care au contribuit la "formarea firmei" Profitul

c)

pe

d)

Indicatorii ca rate n studiile de fundamentare a strategiilor financiare sunt folosite, de reguie, cinci categorii de rate: A) ratele echilibrului financiar-cu ajutorul carora se verifica existenta echilibrului financiar minim i aprecierea fondului de rulment net global. In practice sunt determinate rate de echilibru financiar ca: A1 )ratele de finantare ale activelor fixe=resurse permanente/activul imobilizat brut sau Capitalul propriu/activul imobilizat brut A2) rata de finantare= necesar de fond de rulment Fond de rulment existent/fond de rulment necesar=FR/NFR (NB) ex : Rf<1 Rf=1,5 Rf>0,7 Rf>1,7 Atunci aspectul pozitiv este 1,7 A3) Rata de lichiditate RL= AC/DC=active circulante/datorii curente RL=AC-S/DC=(active circulante-stoc)/datorii curente B) ratele de activitate. Fundamentarea strategiei financiare, impune analiza modului Tn care firma folosete potentialul global de producere a bunurilor i serviciilor. Ratele de activitate ajuta i la evidentierea modului Tn care firma a investit Tn diferite active Tn comparatie cu veniturile generate de acele active

B1) durata medie de Tncasare a creantelor=costuri de clienti/vanzari anuale pe credit B2) viteza de rotatie a stocurilor=valoarea productie/stoc mediu B3)eficienta activelor fixe=valoarea productiei/valoarea ramasa mijloacelor fixe B4)inzestrarea muncii cu potential material efectiv de productie=valoarea ramasa a mijloacelor fixe/ numarul mediu de personal

C)ratele Tndatoririi(capacitatea de Tndatorare a firmei). Atunci cand o firma Ti procure o parte din activele sale, prin intermediul oricerui tip de finantare cu costuri, actiuni preferential, leasing. Ea folosete diferite parghii financiare i evident urm arete efectele sau rezultatele corespunzetoare. Sunt calculate rate ca: C1)rata Tndatoririi globale=datorii totale/active totale=DT/AT C2)ponderea datoriilorm capitalul propriu=DT/KP C3)rata acoperirii cheltuielilor cu dobanzile=EBE/CH DOB D) ratele de rehabilitate sunt apreciate drept indicatori sintetici, cu ajutorul cerora se apreciaze situatia firmei. Pot fi determinati prin intermediul oricarui indicator, exprimat Tn marime absolute, utilizandu-se Tn special, profitul brut sau net i Tn unele situatii EBE. D1) rata rentabilitatii economice=profitul brut/active globale= RR=PB/AT RR=PB/A! E) ratele de rentabilitate ale actionarilor. Cel mai cunoscut indicator este profitul pe o actiune=profit net/nr.act disponibil. In situatiile de piata, de marketing i Tnpolitica de dezvoltare a brandului se mai calculeaze i rapotul dintre pretul de piata al actiunii T profitul pe actiune, numitPER. 1.INSOLVABILITATE - FALIM ENT 2.INDICATORII VENITURILOR PU BLICE 3.INDICATORII CHELTUIELILOR PUBLICE 4.GESTIONAREA RISCURILOR CE DECURG DIN M ANAGEM ENTUL DATORIEI PUBLICE 5. DATORIA EXTERNA 6.EVAZIUNEA FISCALA INTERNATIONAL^ 7.ASPECTE PRIVIND CO NJUNCTURA ECONOM ICA

1.INSOLVABILITATE - FALIM ENT Prin insolvabilitate se Tntelege, acea stare economico-financiara, caracterizata prin incapacitatea de a achita Tn termenele stabilite, creantele scadente, indiferent cauza, timpul i locul de provenienta al acestora, sau prin depairea activelor firmei de pasivele acesteia. Falimentul firm este definit ca acea stare patrim ei oniala Tn care firma nu este apta sa execute creantele i o onstanta de judecata adopta o hotarare privind : distribuirea bunurilor firmei catre creditor!, stingerea creantelor neexecutate prin reorganizarea i/sau Tnchiderea firmei. Principalele cauze ce determina aparitia starii de faliment sunt: -incapacitatea de piata Tndelungata a firmei -nerespectarea autonomiei firmei( actiuni de diminuare a activitatii) -utilizarea ineficienta a resurselor financiare sau materiale, eficienta scazuta a managementului. -nivelul scazut de calificare

de

2.INDICATORII VENITURILOR PUBLICE Sunt determinati i folisiti Tn diferite studii pentru aprecierea nivelului dinamicii veniturilor publice, cu ajutorul lor determinandu-se o imagine generala privind resursele inanciare ale statului i orientarile globale ale politicii autoritatilor publice Tn acest domeniu. 2.1 volumul veniturilor publice totale- exprimat Tn forma normala i reala : 1.1 VPTn =XVPTn VPT 1.2 VPTr =XVPTn/lPc(DEE PIB) indice pentru bunuri i servicii consumat de populatia farii Tntr-o perioada 2.2 venituri medii pe un locuitor VPT = VPT/P =venituri publice totale/populatia medie
2.3 IvpTr = VPTn/VPTro

exprimat Tn preturi curente

Structura veniturilor= venituri publice fata de total venituri

g= VPTi/XVPT.= (VPTi/VPTii) : (VPTi/XVPTo)

3.INDICATORII CHELTUIELILOR PUBLICE Intelegerea corecta a modului de alocare a resurselor financiare publice, im pune stabilirea unui set de indicatori prin care sa se m asoare nivelul, structura i dinamica cheltuielilor ca i evolutia Tn timp a diferitilor indicatori analitici calculati pe baza cheltuielilor publice totale (CPT) a PIB-ului a populatiei medii(P). Sunt aceleai formule ca la venit cu o completare Y = CPT/PIB

4. GESTIONAREA RISCURILOR CE DECURG DIN M ANAGEM ENTUL DATORIEI PUBLICE M inisterul Finantelor are obligatia realizarii unor studii prin interm ediul carorasa se evidentieze diferitele riscuri la care potofoliile de Tm prum uturi guvernamentale sunt expuse Tntr-un anumit orizont de timp. Sunt apreciate ca principale riscuri: -riscul de piata -riscul asupra costului serviciului de datorie publica ce decurge din modificarea preturilor - riscul de refinantare -riscul de lichiditate -riscul de credit -riscul de functionare operationala De regula, datoria externa se calculeaza atat pentru tarile cu venituri medii cat i pentru tarile cu venituri mici.( 785-9400 PIB/loc tari cu venituri medii i sub 785^ pentru tari cu venituri mici). -$

J jm

5. DATORIA EXTERNA (NB) Asistenta financiare NU presupune Tn toate cazurile aparitia unei datorii, Tn sensul aparitiei unei obligatii de ram bursare dar :ajutor cu caracter ram bursabil, Tmprum uturi pentru ajutor, alte contributii ale sectorului public pot sa conduce la aparitia unei datorii. Conform legislatiei din Romania datoria publice reprezinta, datoria publice guvernam entala la care se adauge datoria publice locale. A stfel datoria publica externa cuprinde totalitatea operatiilor financiare ale statului, ale adm inistratiei publice locale la un moment dat, provenind din Tmprumuturile contractate direct sau garantate de catre acestea pe pietele financiare. Ca acceptare generaie datoria publice externe include : -Tmprumuturi publice -Tmprumuturi publice garantate de stat -Tmprumuturi publice private negarantate -creditele de la FMI -datorii pe termen scut

ys

77