UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” DIN GALATI FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTICE, ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI SPECIALIZAREA: MODELARE ȘI SIMULARE ÎN INGINERIA

MECANICĂ

REFERAT

TERMOCENTRALE

Masterand: Burlacu Îndrumător: SL.dr.ing.

Alina

Eugen Rusu

2011-2012
1

CUPRINS:
• Surse de energie • Noțiuni generale • Clasificare • Funcționare • Descriere • Schema clasică a unei termocentrale bazată pe cărbune • Termocentrala – sursa de poluare • Metode de reducere a emisiilor poluante • Principalele termocentrale din România • Bibliografie

2

În diagrama alăturată este arătat care sunt cei mai utilizați și care sunt cei mai puțin utilizați combustibili fosili. Africa de Nord. forța valurilor și a curenților marini. solare. la început pe baza valorificării energiei apelor(prima centrală electrică a fost o hidrocentrală) și a combustibililor minerali fosili(prin termocentrale). vîntul. petrolul. Mai puțin folosite în acest sens sunt lumina soarelui.SURSE DE ENERGIE Principalele surse de energie de pe planeta noastră sunt: combustibilii fosili(cărbunii. Industria energiei electrice a apărut în a doua jumătate a secolului XIX-lea. atomocentrale și hidrocentrale. alte țări cărbuni care utilizează combustibilii 20% 35% fosili sunt cele din Orientul petrol Mijlociu.cei mai mari producători de energie electrică (Canada. gaze naturale 40% Golful Mexic și Europa altele Central-Nordică (Germania. Brazilia) au în mare parte. gazele naturale). Ulterior. forța apelor curgătoare și energia atomică. Cele mai răspândite căi de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor. Termocentralele . numai trei tipuri asigură întreaga producție mondială(circa 99%): termocentrale. La ora actuală. Producţia de energie electrică pe tipuri. folosind ca materie primă combustibilii fosili. Polonia. . termomarine. Combustibili fosili pe Glob Franța. şi pe ţări în anul 1993 -milioane kWhŢARA Total Termo Hirdo Nucleară 51180 315098 36082 Austria 37600 37582 18 Belarus 72259 27639 1156 43456 Belgia 462263 51296 72522 338445 Franţa 537134 357176 21115 158804 Germania 117682 422 117260 Norvegia 132750 129180 3570 Polonia 3 . pe bază de biomasă etc. Cehia – pe bază de cărbune). o producție 5% termoenergetică. au apărut și centralele atomice.se construiesc rapid și cu costuri mici. eoliene. termocentralelor și a atomocentralelor. geotermice.

97. Astfel. Potenţial. California deţinea mai mult de jumătate din energia geotermală obţinută. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie. SUA ar putea îndruma lumea în dezvoltarea unor surse noi de energie. În 1997 energia generată în America a totalizat circa 1. acestea trei împreună reprezintă mai puţin de 6% din energia totală generată de California. gaze naturale). Centrala atomică de la Cernavodă a fost închisă din nou în noaptea dinspre 26 spre 27 mai 2001. în Franţa. Aceste cunoştinţe sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume. Canada. metale şi calculatoare. aproximativ o treime din totalul mondial. TERMOCENTRALE O centrală termoelectrică. unele ţări se bazeaza aproape exclusiv pe una din cele trei variante. Aproximativ 57% din energia produsă în America e termică (cărbuni. În Polonia.98% e obţinută din termocentrale. România are 76. 73. Şi totuşi. 25% de hidrocentrale. În 1997. sau termocentrală este o centrală electrică care produce curent electric pe baza conversiei energiei termice obţinută prin arderea Termocentrala Mohave pe cărbune. 16% nucleară iar geotermală şi alte surse neconvenţionale 2%. lângă Laughlin. California conduce întreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vânt. Nevada 4 . În Norvegia.2% din producţia de energie e realizată cu ajutorul atomocentralelor. În 1992. soare şi surse geotermale. Mexic şi Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din producţia de energie din cele două americi (de sud şi de nord). restul în hidrocentrale (în anul 1994).083 gigawaţi.600000 500000 400000 Total 300000 200000 100000 0 Termo Hirdo Nucleară Aşa cum se observă din tabel.3% e realizată termic (în termocentrale). peste 80% din energia eoliană şi 99% din capacitatea energiei solare obţinute la nivel global.64% e din hidrocentrale. petrol. 99. de 1580 MW. din total.

sau. căldura fiind un produs secundar. care iarna predomină. însă constructia acestora diferă întrucâtva de cea a centralelor care se bazează pe ardere. cât şi căldură. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu condensaţie sau cu turbine cu gaze. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu contrapresiune. cazanul. Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator). aceste centrale se construiesc având la bază un ciclu combinat abur-gaz. care transformă lucrul mecanic în energie electrică. Clasificare După destinaţie. Sursa termică. care produc în special curent electric. Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune. lichizi (păcură) sau gazoşi (gaz natural). deşeuri sau biomasă). Funcţionare De obicei termocentralele funcţionează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. cu motoare cu ardere internă. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur. Mai nou. solară sau geotermală. aburul este condensat întrun condensator. încălzeşte şi vaporizează apa. turbine cu gaze. respectiv 60 Hz în America de Nord şi mare parte din America de Sud. Apa condensată este pompată din nou în cazan şi ciclul se reia. mai rar. cum ar fi energia nucleară. care produc în cogenerare atât curent electric. de obicei la tensiunea de 6000 V şi frecvenţa de 50 Hz în Europa.combustibillilor. Aburul produs se destinde într-o turbină cu abur producând lucru mecanic. termocentralele se clasifică în:  Centrale termoelectrice (CTE). Uneori sunt considerate termocentrale si cele care transformă energia termică provenită din alte surse. 5 . Apoi.  Centrale electrice de termoficare (CET).

Ventile de reglare ale turbinei 11. Buncăr de cărbune. Transformator ridicător de tensiune 5. Coș de fum Modalităţi de producere a energiei electrice Există numeroase modalităţi de producere a energiei. Turbină cu abur de înaltă presiune 12. avioane. trenuri. Degazor 13. Presupunând că. aceasta e departe de a furniza suficientă putere electrică. Electrofiltru pentru cenușă 26. Preîncălzitor de joasă presiune (PJP) 14. Turbină cu abur de medie presiune 10. Supraîncălzitor intermediar 22. Preîncălzitor de aer 25. . Tamburul cazanului de gaze arse) 18. Turn de răcire 2. brusc. Linie electrică de înaltă tensiune 4. cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dacă nu ar fi existat energia electrică.Energia geotermală Viaţa modernă nu poate fi concepută fără energie electrică. Evacuarea cenușii 27. masini cu sistem de aprindere etc. Exhaustor (ventilator 17. Condensator 9. nu e constantă . Astfel.Energia eoliană – principalele caracteristici: energie puţină. Ventilator de aer 21. Priza de aer necesar arderii 23.Energia solară – intens mediatizată ca o sursă de energie nepoluantă şi gratuită. Aceasta e folosită pretutindeni. vor putea fi folosite doar în timpul zilei la capacitate maximă (lipsa luminii pentru faruri) 6 .). Dintre acestea le amintesc pe cele alternative: . Pompa circuitului de răcire al condensatorului 3. Economizor 24. am fi lipsiţi de energie. Turbină cu abur de joasă presiune 7. Bandă de alimentare cu cărbune 15. Pompă de joasă presiune 8.Energia mareelor . Supraîncălzitor 20. Moară de cărbune 19. Generator electric de curent alternativ 6. cele care vor rămâne.1. iată ce s-ar întâmpla:  lipsa luminii electrice  căderea sistemelor informatice  probleme imense cu transporturile (tramvaie. eventual cu turn de uscare 16.

TV. un gol imens în domeniul comunicării (telefoane de orice fel. prin intermediul energiei termice (furnizate de combustibili fosili in cazul termocentralelor). aparate radio. Ciclul Clausius-Rankine este un ciclu din care se obtine energie electric din energie chimica. Termocentralele funcţioneaza pe baza unui ciclu Clasius-Rankine. Ciclul Clausius-Rankine are 4 pasi de functionare (este format din doua izobare + doua adiabate) Ciclul in cazul unei termocentrale este: De la 1-2 = destindere teoretica in turbina cu abur De la 2-3 = condensarea amesteculuiin condensator De la 3-4 = ridicarea presiuni apei(adiabatic) in pompa De la 4-5 = incalzire izobara a apei in cazan De la 5-6 = vaporizarea apei in supraincalzitorul cazanului 7 . internet) TERMOCENTRALA – SURSA DE POLUARE Inainte de a vedea cu ce polueaza o termocentrala o sa incerc sa va explic pe scurt cum functioneaza aceasta.

.Metale grele – in concentraţii foarte mici. Apa condensata este pompata din nou in cazan si ciclul se reia. . in perioadele cu umiditate redusa si cu vanturi puternice. .Poluare termica a emisarului. .SO2. incalzeste cazanul si vaporizeaza apa. Apoi.Sau mai pe intelesul tuturor: sursa termica (carbunele care arde). .Cenusa depozitata poate fi antrenata de curentul de aer. Poluarea este mai mare in cazul cenusei de huila deoarece are granulatia si greutatea specifica mult mai mica fata de cenusa de lignit 8 . aburul este condensat intr-uncondensator.Zgura si cenusa zburatoare. Aburul produs se destinde intr-o turbina cu abur producand lucru mecanic => convertit in energie electrica de catre generatorul atasat de turbina de obicei la tensiunea de 6000 V si frecvenţa de 50 Hz.NOX. avand efect de poluare a aerului si a solului cu pulberi.CO2. .Poluarea fonica. Poluarea cu zgura si cenusa . Principalii factori poluanţi la termocentralele alimentate cu carbune sunt: .Poluarea radioactiva. denumite generic praf. Apa evacuata este cu 8-10oC mai calda. . in timpul verii.

. funcţie de puterea de emisie a sursei. Poluarea fonica .Pentru praf: electrofiltre cu performanţe superioare.Pentru apa – funcţionarea in circuit inchis. descoperirea unor alte tehnologii.Poluarea cu SO2 . . . carbunele energetic prezinta un anumit grad de radioactivitate.epurarea combustibililor in faza de precombustie (pentru a reduce conţinutul de S).schimbarea combustibilului (in faza de precombustie) cu combustibil superior.Pentru NOx – modernizare cazane si arzatoare. ENERGIE CURATĂ DIN CĂRBUNE Tot mai multe companii anunţă construcţia de termocentrale care nu emit CO2 în atmosferă. filtre cu saci. pentru a reduce conţinutul de sulf. 9 . care insa nu reprezinta un pericol radiologic pentru personalul de exploatare din cadrul termocentralei. Cu ajutorul noilor tehnologii vor fi exploatate cantităţi imense de cărbune. masinile cu roţi cu cupe. evacuare zgura si cenusa in “fluid dens”. Poluarea radioactiva . cu precadere. .Evacuarea gazelor arse si a poluanţilor se face prin cosuri de fum.Pentru SO2 – realizare instalaţii de desulfurare. Cele mai la indemana procedee de reducere a emisiilor de SO2 de la termocentralele funcţionand pe carbune sunt: . Metode de reducere a emisiilor poluante . dar difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul ci pe distanţe de la cateva zeci de metri pana la cateva sute de kilometri. combustibilii solizi si. . sau arderea unor combustibili nesulfurosi.Se stie ca. iar emisiile de dioxid de carbon vor fi reduse substanţial.Pentru CO2: – reducerea consumurilor prin cresterea eficienţei. prin ardere. captarea CO2. benzile transportoare.Instalaţiile si echipamentele din depozitul de carbune care produc poluare fonica sunt staţia de sortare-concasare.

prin vanzarea certificatelor de emisie de CO2. există încă incertitudini cu privire la locul unde va fi stocat gazul cu efect de seră. dotată cu cel mai performant sistem de captare şi stocare a dioxidului de carbon în straturi geologice profunde. transportul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon. în proporţie de aproximativ 15%. În europa nu există încă legislaţie Realizarea pe scară largă a termocentralelor pe „cărbune curat“ întâmpină deocamdată numeroase obstacole. cea mai mare termocentrală pe cărbune din lume. Aproximativ 60% din emisiile de CO2 la nivel global provin de la centralele electrice. Această metodă facilitează considerabil procesul de captare a dioxidului de carbon în vederea lichefierii gazului cu efect de seră şi a stocării acestuia pe termen lung în subteran. cat si la realizarea de economii. iar emisiile de CO2 vor fi cu mult mai mici decât cele rezultate în urma exploatării tradiţionale. 10 . dar are o capacitate redusă şi funcţionează pe bază de lignit. de la instalaţiile de procesare a gazelor şi de la instalaţiile industriale. În Europa nu există un cadru legislativ pentru captarea. TERMOCENTRALE ECO Includerea biomasei in compozitia combustibilului utilizat de centralele termoelectrice va duce atat la reducerea noxelor. Gazele evacuate prin coşurile de fum conţin. adică utilizarea oxigenului pur în locul aerului pentru a arde combustibilul. Americanii au planuri şi mai mari. bani care apoi sa fie investiti tot în instalatii de mediu. în statul Indiana. Japonezii plănuiesc şi ei să construiască o termocentrală pe cărbune cu emisii de carbon zero. Oxigen pentru arderea combustibilului Opţiunea tehnologică aleasă pentru realizarea acestui proces a fost oxicombustia.Prima termocentrală din lume pe „cărbune curat” a fost pusă în funcţiune deja în Brandenburg. dioxid de carbon diluat. Prin tehnologiile folosite vor fi exploatate cantităţi imense de cărbune. unul de 400 de megawaţi. Oxicombustia permite creşterea netă a concentraţiei de CO2 în aburul rezultat (până la 95%). de la rafinării. menite să producă energie din cărbune pe scară industrială. iar celălalt de 530 de megawaţi. pe platforma industrială Schwarze Pumpe. ce presupune o putere de 170 de megawaţi. Germania. Australienii au însă două noi proiecte. Ei vor construi până în 2010. dar Comisia Europeană lucrează la adoptarea unei legi în acest sens. În plus.

in contextul reducerii cu 20% de catre Comisia Europeana a cotelor de certificate de dioxid de carbon pentru perioada 2008-2012. Borzesti. ei nu vor mai fi nevoiti sa cumpere certificatele de emisie necesare si deci vor mentine un cost pe MWh competitiv in lupta cu noile termocentrale ce se vor construi la Constanta. se emite in atmosfera cantitatea cea mai mica de dioxid de carbon. cat si scaderea numarului de certificate alocat fiecarui producator vor duce la cresterea pretului pe MWh de energie electrica si deci se va reflecta in preturile la consumator.183 milioane tone pentru o incarcare a cazanului de 95% si de 0. Comparativ cu situatia in care se ardea doar lignitul simplu. pentru varianta cea mai buna a mixului de combustibil. Astfel. Astfel. univ. cu 45% lignit.212 milioane tone mai putin pentru situatia cu 95% umplere si cu 0.Arderea mixta a biomasei impreuna cu carbunele este o solutie de reducere a costurilor de producere a energiei electrice produsa din surse termo. producatorii de energie din zona termo au precizat ca masura va duce la o crestere a pretului la certificatele de emisie de pe piata si in acelasi timp la obligativitatea producatorilor de a achizitiona mai multe astfel de certificate de pe piata. Prof. Trecerea la combustibil mixt are si un alt avantaj.87 milioane tone la un grad de umplere de 70%. tot in beneficiul producatorilor. daca se trece la arderea mixta. lignit-biomasa. daca producatorii opteaza pentru aceasta solutie. dr Magdalena Matei. Ca urmare a anuntului facut de institutia europeana. sefa catedrei de energetica industriala din cadrul Universitatii Valahia din Targoviste. Mai curat Rezultatele studiului “Reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea biomasei la cazanele de abur alimentate cu carbune” arata ca folosirea in diverse proportii a biomasei duce la reducerea cantitatilor dioxidului de carbon emise cu pana la 50%. sustine ca se pot face importante economii in privinta certificatelor de emisie de dioxid de carbon. Atat cresterea pretului pe certificat. si anume 1. 11 .89 milioane tone pentru varianta cu 70% sarcina a cazanului. Doicesti. 5% pacura si 50% biomasa. sunt emise in atmosfera cu 1.

o specie de bacterii anaerobe imbogatind permanent zacamantul de o mare valoare energetica. economia facuta este de 12. Marea Neagra ar putea fi aruncata in aer de o explozie colosala. la capatul unei conducte. Cum in ultima perioada pretul unui astfel de certificat a variat intre 10 si 30 de euro. In cazul in care pretul unui certificat va fi de 22 euro pe certificat producatorii raman cu 19 milioane euro in cont. 12 . Un certificat de emisie este echivalentul unei tone de dioxid de carbon aruncat in atmosfera. productia hidrogenului sulfurat nu inceteaza nicio clipa. s-ar putea genera cel putin 4.Galati si Braila. studiul calculeaza si sumele de bani care pot intra in conturile producatorilor de energie ce trec la aceasta solutie. dar este ars pe loc.6 milioane de euro. Exploatarea acestui gaz poate asigura independenta energetica a Romaniei si ar curata apele marii de o substanta care ucide vietuitoarele. cat mai departe de platforma Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat in apele de adancime ale Marii Negre ar putea asigura necesarul energetic al Romaniei pentru cel putin 50 de ani Zacaminte asemanatoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea apei grele. In varianta cu 70% grad de incarcare a cazanului se economisesc mai putini bani. Economii Prin amestecul de biomasa in mixul de ardere se obtin si economii din certificatele de emisie. daca un cutremur l-ar elibera din adancuri. obtinanduse in plus cantitati imense de sulf coloidal si apa grea. TERMOCENTRALE CU APA DE MARE Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otravesc apele Marii Negre.3 milioane de euro anual. Din acest motiv. In adancurile lipsite de oxigen. Marea Neagra ar putea fi “detonata”. Hidrogenul sulfurat dizolvat in apele marii are o putere calorica mai mare decat metanul si se aprinde imediat ce intra in contact cu oxigenul atmosferic. iar pentru 30 de euro pe certificat se acumuleaza 36. Daca ar fi extras. pentru varianta de incarcare de 95%. La 22 euro pe certificat se obtin 26. Astfel. Hidrogenul sulfurat prezent in pungile de petrol tasneste impreuna cu titeiul care se extrage din mare.1 milioane de euro pe an.000 de megawati. prin arderea lui intr-o termocentrala. la un pret de 10 euro pe certificat. Prin aprinderea acestei substante. dar sumele raman importante.

13 . Francezul a recomandat exploatarea gazului. spun specialistii romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. cunoscutul profesor Robert Ballard si o echipa de specialisti de la Institutul de Explorari Oceanice al Universitatii din Delaware au verificat si au confirmat concentratia apelor de adancime din Marea Neagra. in cazul unui cutremur major. cele cateva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea iesi la suprafata si in contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu. Proportia minima estimata de Cousteau a fost de 42 de centimetri cubi la litru. daca nu in alt scop.Adancul Marii Negre este un urias rezervor de hidrogen sulfurat. fie pentru generarea de electricitate prin arderea lui intr-o termocentrala. inca de acum cateva decenii. fostul lider comunist hotarase construirea unei termocentrale langa Navodari. Aceasta urma sa utilizeze hidrogenul sulfurat adus la mal cu ajutorul unei conducte de captare montate in groapa de mare adancime a Marii Negre situata la est de Constanta. Cercetatorii au estimat. rusii au contrazis analizele chimistilor romani si au pretins ca apa de mare nu contine “destul hidrogen sulfurat”. ca pungile de hidrogen sulfurat constituie un real pericol daca nu sunt utilizate. Acest gaz solubil in apa arde usor in contact cu oxigenul atmosferic si are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. dar el a avertizat ca speciile de bacterii anaerobe care produc acest gaz sunt foarte productive si concentratia zacamantului creste continuu. sub un strat gros de 200 de metri de apa de mare obisnuita. Verificarile facute de cercetatorul francez Jacques-Yves Cousteau au confirmat insa faptul ca. Ceausescu planuia o centrala Avertizat de expertii militari. macar pentru salvarea vietuitoarelor marine. provocand o explozie echivalenta cu a unei bombe atomice. iar termocentrala ar fi “nerentabila”. Ca sa-l descurajeze pe Ceausescu. la aproximativ 250 de kilometri de mal. Marea Neagra e plina de hidrogen sulfurat. fie pentru producerea apei grele. Americanii confirma structura apei In august 2007. Pe langa faptul ca viata subacvatica risca sa dispara in urmatorii 30 de ani. Prezenta hidrogenului sulfurat dizolvat in apa provoaca disparitia organismelor vii.

subliniind ca producerea de energie electrica ar elimina toxicitatea apei pentru vietuitoarele marine si ar reduce riscul unei explozii in caz de cutremur. in largul portului Sevastopol. a precizat New Scientist. Concurenta nu sta pe ganduri Institutul a recomandat insistent autoritatilor exploatarea zacamantului. unul dintre efecte fiind inducerea hibernarii. imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea. adica in adancuri. Apa din adancurile Marii Negre contine importante cantitati de hidrogen sulfurat. Vasile Stanciu. Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina a raspuns doar ca “este oportuna initierea unor cercetari complexe geologice in acest caz”. care se transforma treptat in hidrogen sulfurat. in anul 1999. activitatea creierului este paralizata. Daca celulele produc un exces de hidrogen sulfurat. de ardere “in situ”. propunea prin 2005 o noua solutie. Directorul stiintific al acestei institutii. intreaga documentatie oficialitatilor romane. Studiile au fost reluate abia in anul 2004. Ballard a constatat si el faptul ca “90% din apa Marii Negre este lipsita de oxigen si prezinta importante concentratii de hidrogen sulfurat dizolvat”. cel care a inaintat o cerere de brevet pentru o instalatie de extragere a hidrogenului sulfurat si a apei grele din Marea Neagra inca din 1981. de o echipa de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. 14 . Cercetatorii romani recomanda investitii urgente in domeniu Fizicianul Silviu Dragomirescu. Hidrogenul sulfurat adaugat treptat in aer scade dramatic metabolismul si reduce temperatura corpului. Efecte biologice Unele celule din organismele mamiferelor produc cu intentie hidrogen sulfurat. Efectul benefic al usturoiului deriva din catabolizarea polisulfurilor din componenta sa. care in total au durat peste 14 ore. El actioneaza ca un vasodilatator si este necesar creierului in cadrul activitatii de memorare. Doerri. un submarinrobotizat dotat cu senzori de ultima generatie care pot analiza compozitia apei de mare.Devenit celebru dupa ce a descoperit epava Titanicului. a trimis din nou. improprie vietii”. a desfasurat mai multe operatiuni de verificare. a hidrogenului sulfurat cu ajutorul unei pile de combustie cu ardere galvanica. El spune ca stratul de apa proaspata de la suprafata preseaza ca un capac peste “apa toxica. Testele s-au desfasurat in Ucraina. cu ajutorul unei sonde subacvatice. pe care il elibereaza in cantitati mici in sange.

sulful si oxigenul fiind in aceeasi grupa a Tabelului Elementelor.Hidrogenul sulfurat e un gaz cu un puternic miros de “oua clocite”. solutia-zacamant ar iesi singura la suprafata. conform principiului vaselor comunicante.marchează începutul electrificării în România. In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura. ISTORIC. hidrogenul sulfurat este un gaz toxic. exact ca petrolul”. cunoscuta pentru capacitatea de a modera reactiile nucleare. Bulgaria si Turcia s-au aratat interesate. iar Ucraina deja initiaza cercetari si propune “impartirea” Marii Negre. Anul 1882 . Pătrunderea energiei electrice în țara noastră s-a produs gradat în funcție de posibilitățile economice și sociale. în paralel cu țările dezvoltate. Cantitati din acest gaz apar si in timpul eruptiilor vulcanice. sub actiunea bacteriilor anaerobe. nu este complicata. Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea. Dragomirescu spune ca exploatarea apei de adancime si aducerea ei la mal.Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti. Curiozitati de laborator Hidrogenul sulfurat (H2S) si apa (H2O) sunt asemanatoare din punctul de vedere al legaturilor chimice (covalente). 50 de ani . printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu. dar sulful este un cristal galben inodor. prin hidroliza sulfurilor metalice. Intre hidrogenul sulfurat si apa obisnuita pot avea loc schimburi izotopice in mai multi pasi. Petrolistii de pe platformele marine au la ei masti de gaze. iluminatul palatului de pe Calea Victoriei . In timp ce apa intretine viata. “Apa de adancime are o presiune de peste 200 de atmosfere si prin simpla instalare a unei conducte. care duc la obtinerea apei grele. sustine fizicianul.Energia alternativa bazata pe arderea hidrogenului sulfurat e o idee tentanta pentru toate tarile din jur. pentru dezvoltarea unei termocentrale care va produce cam 4. ENERGIA ELECTRICĂ ÎN ROMÂNIA In Romania. pentru iluminatul incintei acesteia. pentru a evita intoxicarea cu hidrogen.000 de megawati. prin realizarea în anul 1873 la Iași a unui iluminat electric temporar. H2S se formeaza in timpul procesului de descompunere a organismelor moarte.de independenta energetica ar obtine Romania prin exploatarea hidrogenului sulfurat din Marea Neagra. la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta 15 . istoria producerii și folosirii electricității incepe în secolul 19.

iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni . realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer. Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP. iar Craiova in 1959. ia fiinta IRE Oltenia. Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia Nord. prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti . In 1959. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina . a Teatrului National din Craiova. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din Bucuresti. Acesta a functionat pana in anul 1932. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare. precum si Centrala electrica Slatina. a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP). cu gabarite de 400kv.Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti . toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE).Primul moment important este cel al iluminarii. Tot in acelasi an. a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti. Rosiori de Vede. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria. In 1963. precum si prima retea de iluminat public din Craiova. Zimnicea.Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Turnu-Magurele.Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est). Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni. la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni . in 1896. Ticleni si Barbatesti. Astfel. Videle din cadrul IRE Bucuresti. in anul 1887. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. 16 . In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel . Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie. orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National.Rovinari. care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi. Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956.Bucuresti Sud. Aproape un deceniu mai tarziu.zona trece fluviul Dunarea.Sulzer de 2 x 60 CP. cu o serie de perfectionari originale. In 1957. iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc. care avea 636 de lampi concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937.

Au fost efectuate insa modernizari la principalele centrale din Sistemul Energetic. circa 10% din consumul anual de electricitate al României. după Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.310 MW. Complexul Energetic Turceni Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din România şi asigură.7 2008 7. fiind.6 2003 6.3 milioane euro. Producţia. Venitul net în 2008: 28 milioane euro. 17 .957 Cifra de afaceri în 2008: 360.Principalele termocentrale din România: Centrala TURCENI ROVINARI ISALNITA BRAILA BRAZI LUDUS IERNUT BORZESTI BUCURESTI SUD GALATI CRAIOVA II Puterea Puteri unitare (MW la punerea în inst. în TWh: Anul TWh 2009 5.7 2006 6. Împreună cu celelalte două complexuri energetice din Oltenia (CE Rovinari şi CE Craiova). acoperă circa o treime din producţia de electricitate a României. in special grupurile energetice de la Turceni. cu o putere instalată de 2. pusă în funcţiune în anul 1978. producătorii celei mai ieftine energii din ţară.6 2007 6.6 2004 5. Rovinari si Isalnita. (MW) funcțiune) 2310 1720 1035 960 910 800 655 550 535 300 7x330 2x200+4x330 6x210 3x50+1x55 + 2x100+2x315 3x210+1x330 6X50+2X105+2X200 4x100+2x200 3x25+2x50+1x60+1x210 2x50+2x100+2x125 2x60+1x100+3x105 2x150 Perioada punerii în funcțiune 1978/1987 1972/1979 1969/1980 1965/1976 1973/1979 1961/1986 1963/1967 1955/1969 1965/1975 1969/1980 DEVA-MINTIA 1260 In ultimii ani multe grupuri energetice au fost inchise si valorificate ca deseuri de fier vechi.7 Număr de angajaţi în 2009: 3. Complexul Energetic Turceni include Termocentrala Turceni. Carierele Jilţ Sud şi Jilţ Nord.8 2005 5. şi Mina Tehomir. puse în funcţiune în anul 1977.

folosit drept combustibil. După anul 1990 uzinele electrice Turceni şi Rovinari au fost retehnologizate. Complexul energetic include şi partea pentru producţia lignitului. a cărei produs principal este căldura). termocentrala este de tip centrală termoelectrică (CTE). investiţii de aproape 800 milioane de euro. aşa cum a stabilit cu Uniunea Europeană. ca putere instalată (mai există una asemănătoare în China). iar până în 2013 societatea se va conforma cerinţelor de reducere a emisiilor. până în 2013.Deoarece produce practic exclusiv curent electric. Este una din cele mai mari termocentrale din Europa. astfel că este posibilă confuzia dintre sigla CET şi tipul CET de termocentrale (centrală electrică de termoficare. o importanţă deosebită fiind acordată protecţiei mediului inconjurător. în anul 2005 Parlamentul României a adoptat Legea nr. Complexul Turceni va realiza. CONSTRUCȚIA TERMOCENTRALEI DE LA GALAȚI AR PUTEA ÎNCEPE ÎN 2012 18 . În acest sens. extras din bazinul carbonifer al Olteniei. majoritatea banilor fiind destinaţi investiţiilor obligatorii de mediu. semnat la Bucureşti la 31 martie 2005. 257 pentru ratificarea „Acordului de împrumut dintre România şi Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni”. Centrala are 7 grupuri de câte 330 MW putere instalată. Din 2010 in complexul turceni functioneaza 5 grupuri a cate 330 MW fiecare.

a declarat. In afara de aceste doua termocentrale. Am reinceput discutiile cu Termoelectrica. urmand sa primeasca autorizatia de construire din partea Primariei Galati si va fi ridicata in intravilanul municipiului. va functiona cu carbune si va asigura cateva mii de locuri de munca in faza de constructie si aproximativ 200 de locuri de munca in timpul functionarii. de pana in 400 MW.patru ani. CEZ Trade (care se ocupa cu vanzarea si cumpararea de energie electrica pe piata en gros).3 miliarde euro. Aceasta unitate noua de productie pe baza de huila va avea o capacitate de 800 MW. Avem pareri diferite privind valoarea activelor cu care Termoelectrica va participa la societatea mixta". In cadrul proiectului. Jan Veskrna. Memorandumul de Intelegere pentru construirea termocentralei de tip greenfield de la Braila. care include CEZ Distributie (distribuitor de energie electrica in judetele Arges. Valcea si Teleorman). Gorj. Termoelectrica mai are in plan construirea a alte doua termocentrale. constructia are toate avizele. Dolj. Grupul CEZ din Cehia. Grupul CEZ din Cehia este unul dintre cei mai mari producatori. in Zona Libera.ON si Enel va contribui cu banii necesari investitiei. Ciumacenco a spus ca lucrarile la noua termocentrala vor incepe la sfarsitul anului 2012 . viceprimarul Nicusor Ciumacenco. Constructia termocentralei de la Galati de 400MW.ON Kraftwerke GmbH si Enel au semnat. In cadrul societatii mixte.6 hectare. impreuna cu Electrocentrale Galati si Termoelectrica au semnat la 20 noiembrie 2008 Memorandumul de Intelegere pentru proiectul termocentralei de la Galati. luni. directorul general al CEZ Romania.Prefectura Galati a validat hotararea Consiliului Local privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal in vederea construirii unei centrale termoenergetice apartinand Enel Productie SRL. vineri. ar putea incepe in vara lui 2012.2 . Termoelectrica va contribui cu activele curente de la centrala Braila. CEZ Vanzare si CEZ Servicii. Termoelectrica si consortiul format din E. in cadrul unei intalniri cu presa. proiect estimat la circa 400 milioane euro. a precizat CEO-ul CEZ Romania. Mehedinti. "Memorandumul de Intelegere a expirat in 2009. In Romania. iar consortiul format din E. 19 . la 18 iunie 2008.inceputul lui 2013 si se vor finaliza in trei . iar valoarea totala a investitiei este estimata la 1. ce va fi dezvoltata de Grupul CEZ din Cehia si Termoelectrica. ale carei costuri se ridica la aproape un miliard euro. Centrala electrica va avea o capacitate de 900 MW. Potrivit acestuia. Pe sectorul de distributie si vanzari. furnizori si distribuitori de energie din Europa. grupul este prezent din 2005.1. CEZ va fi actionar majoritar. Termocentrala se va construi pe 38. CEZ detine in Romania o cota de piata de 17%. aproximativ jumatate dintre bani fiind alocati pentru ridicarea constructiei. prin compania CEZ Romania. la Borzesti si Doicesti. Olt. a declarat. De asemenea.

300 MW. Capitalizarea sa pe piata este de peste 30 miliarde euro. Actiunile sale sunt tranzactionate la bursele din Praga si Varsovia. în urma unui studiu efectuat la nivel global. 20 . non-profit ce are ca scop găsirea de soluţii pentru problemele enegetice globale. CEZ are aproape sapte milioane de clienti si un portofoliu al capacitatii instalate de peste 14. În acest sens institutul are în vedere realizarea unui proiect la scară mondială ce presupune conectarea tuturor reţelelor de energie deja existente. care este şi Directorul Executiv al acestui institut. Tendinţe la nivel mondial (GENI) Înfiinţat de către Peter Meisen. Grupul CEZ activeaza in 11 tari din Europa Centrala si de Sud Est. GENI (Global Energy Network Institute) reprezintă un institut la nivel mondial. realizându-se astfel o reţea mondială. Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul 1 la nivel planetar.In Europa.

mediafax.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala/ 21 .romanialibera. http://galateni.org/wiki/Termocentral%C4%83 2.ziare.energie-gratis.ro/cauta/Termocentrale.wikipedia.BIBLIOGRAFIE 1. http://ro.php 4.org/wiki/Complexul_Energetic_Turceni 3.paginiaurii.html 6. http://www. http://www.ro/tags/termocentrale 7. http://ro. http://www.com/articole/termocentrale 5.wikipedia.html 8.ro/termocentrale. http://www. http://www.ro/bani-afaceri/economie/noile-termocentrale-aleromaniei-238937.