P. 1
REFERAT TERMOCENTRALE

REFERAT TERMOCENTRALE

|Views: 6,560|Likes:
Published by Alina Burlacu

More info:

Published by: Alina Burlacu on Jun 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” DIN GALATI FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTICE, ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI SPECIALIZAREA: MODELARE ȘI SIMULARE ÎN INGINERIA

MECANICĂ

REFERAT

TERMOCENTRALE

Masterand: Burlacu Îndrumător: SL.dr.ing.

Alina

Eugen Rusu

2011-2012
1

CUPRINS:
• Surse de energie • Noțiuni generale • Clasificare • Funcționare • Descriere • Schema clasică a unei termocentrale bazată pe cărbune • Termocentrala – sursa de poluare • Metode de reducere a emisiilor poluante • Principalele termocentrale din România • Bibliografie

2

geotermice. Mai puțin folosite în acest sens sunt lumina soarelui. Cele mai răspândite căi de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor. forța apelor curgătoare și energia atomică. Ulterior. şi pe ţări în anul 1993 -milioane kWhŢARA Total Termo Hirdo Nucleară 51180 315098 36082 Austria 37600 37582 18 Belarus 72259 27639 1156 43456 Belgia 462263 51296 72522 338445 Franţa 537134 357176 21115 158804 Germania 117682 422 117260 Norvegia 132750 129180 3570 Polonia 3 . Termocentralele . petrolul. Producţia de energie electrică pe tipuri. . alte țări cărbuni care utilizează combustibilii 20% 35% fosili sunt cele din Orientul petrol Mijlociu. În diagrama alăturată este arătat care sunt cei mai utilizați și care sunt cei mai puțin utilizați combustibili fosili. o producție 5% termoenergetică. numai trei tipuri asigură întreaga producție mondială(circa 99%): termocentrale. forța valurilor și a curenților marini. termomarine. au apărut și centralele atomice. atomocentrale și hidrocentrale. folosind ca materie primă combustibilii fosili.cei mai mari producători de energie electrică (Canada. gazele naturale).se construiesc rapid și cu costuri mici. Polonia. pe bază de biomasă etc. Cehia – pe bază de cărbune).SURSE DE ENERGIE Principalele surse de energie de pe planeta noastră sunt: combustibilii fosili(cărbunii. gaze naturale 40% Golful Mexic și Europa altele Central-Nordică (Germania. La ora actuală. la început pe baza valorificării energiei apelor(prima centrală electrică a fost o hidrocentrală) și a combustibililor minerali fosili(prin termocentrale). Combustibili fosili pe Glob Franța. termocentralelor și a atomocentralelor. Brazilia) au în mare parte. Industria energiei electrice a apărut în a doua jumătate a secolului XIX-lea. eoliene. Africa de Nord. solare. vîntul.

SUA ar putea îndruma lumea în dezvoltarea unor surse noi de energie. Potenţial. restul în hidrocentrale (în anul 1994). peste 80% din energia eoliană şi 99% din capacitatea energiei solare obţinute la nivel global. TERMOCENTRALE O centrală termoelectrică. Şi totuşi. California conduce întreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vânt. În 1997 energia generată în America a totalizat circa 1. Aceste cunoştinţe sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie.3% e realizată termic (în termocentrale). sau termocentrală este o centrală electrică care produce curent electric pe baza conversiei energiei termice obţinută prin arderea Termocentrala Mohave pe cărbune. Centrala atomică de la Cernavodă a fost închisă din nou în noaptea dinspre 26 spre 27 mai 2001. din total. soare şi surse geotermale. unele ţări se bazeaza aproape exclusiv pe una din cele trei variante. România are 76. de 1580 MW.083 gigawaţi. În 1992. Canada. acestea trei împreună reprezintă mai puţin de 6% din energia totală generată de California. petrol.600000 500000 400000 Total 300000 200000 100000 0 Termo Hirdo Nucleară Aşa cum se observă din tabel. gaze naturale). metale şi calculatoare. 25% de hidrocentrale. în Franţa. Astfel.64% e din hidrocentrale. 99. California deţinea mai mult de jumătate din energia geotermală obţinută. Aproximativ 57% din energia produsă în America e termică (cărbuni. În 1997.98% e obţinută din termocentrale. Nevada 4 . 97. aproximativ o treime din totalul mondial. În Norvegia.2% din producţia de energie e realizată cu ajutorul atomocentralelor. 16% nucleară iar geotermală şi alte surse neconvenţionale 2%. Mexic şi Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din producţia de energie din cele două americi (de sud şi de nord). 73. În Polonia. lângă Laughlin.

Sursa termică. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu contrapresiune. lichizi (păcură) sau gazoşi (gaz natural). aburul este condensat întrun condensator. turbine cu gaze. Funcţionare De obicei termocentralele funcţionează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. cazanul. care produc în cogenerare atât curent electric. solară sau geotermală.  Centrale electrice de termoficare (CET). cât şi căldură. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur. Apoi. aceste centrale se construiesc având la bază un ciclu combinat abur-gaz. 5 . care iarna predomină. de obicei la tensiunea de 6000 V şi frecvenţa de 50 Hz în Europa. Uneori sunt considerate termocentrale si cele care transformă energia termică provenită din alte surse.combustibillilor. însă constructia acestora diferă întrucâtva de cea a centralelor care se bazează pe ardere. cum ar fi energia nucleară. respectiv 60 Hz în America de Nord şi mare parte din America de Sud. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu condensaţie sau cu turbine cu gaze. Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune. Apa condensată este pompată din nou în cazan şi ciclul se reia. căldura fiind un produs secundar. Mai nou. care produc în special curent electric. deşeuri sau biomasă). cu motoare cu ardere internă. încălzeşte şi vaporizează apa. termocentralele se clasifică în:  Centrale termoelectrice (CTE). care transformă lucrul mecanic în energie electrică. sau. Aburul produs se destinde într-o turbină cu abur producând lucru mecanic. Clasificare După destinaţie. Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator). mai rar.

1. Supraîncălzitor intermediar 22. Moară de cărbune 19.Energia solară – intens mediatizată ca o sursă de energie nepoluantă şi gratuită. am fi lipsiţi de energie.Energia mareelor .Energia eoliană – principalele caracteristici: energie puţină. Presupunând că. cele care vor rămâne. Coș de fum Modalităţi de producere a energiei electrice Există numeroase modalităţi de producere a energiei. Astfel. Linie electrică de înaltă tensiune 4. Generator electric de curent alternativ 6. Degazor 13. Preîncălzitor de joasă presiune (PJP) 14. vor putea fi folosite doar în timpul zilei la capacitate maximă (lipsa luminii pentru faruri) 6 . iată ce s-ar întâmpla:  lipsa luminii electrice  căderea sistemelor informatice  probleme imense cu transporturile (tramvaie. trenuri. cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dacă nu ar fi existat energia electrică. Evacuarea cenușii 27. Turbină cu abur de joasă presiune 7. Priza de aer necesar arderii 23. Electrofiltru pentru cenușă 26. Turn de răcire 2. . Turbină cu abur de înaltă presiune 12. Aceasta e folosită pretutindeni. aceasta e departe de a furniza suficientă putere electrică. brusc. Transformator ridicător de tensiune 5. avioane. Economizor 24. nu e constantă .). Buncăr de cărbune. Preîncălzitor de aer 25. Turbină cu abur de medie presiune 10. masini cu sistem de aprindere etc. Bandă de alimentare cu cărbune 15. Ventilator de aer 21. Tamburul cazanului de gaze arse) 18. Supraîncălzitor 20. Exhaustor (ventilator 17.Energia geotermală Viaţa modernă nu poate fi concepută fără energie electrică. Ventile de reglare ale turbinei 11. Dintre acestea le amintesc pe cele alternative: . Pompa circuitului de răcire al condensatorului 3. eventual cu turn de uscare 16. Condensator 9. Pompă de joasă presiune 8.

Termocentralele funcţioneaza pe baza unui ciclu Clasius-Rankine. Ciclul Clausius-Rankine are 4 pasi de functionare (este format din doua izobare + doua adiabate) Ciclul in cazul unei termocentrale este: De la 1-2 = destindere teoretica in turbina cu abur De la 2-3 = condensarea amesteculuiin condensator De la 3-4 = ridicarea presiuni apei(adiabatic) in pompa De la 4-5 = incalzire izobara a apei in cazan De la 5-6 = vaporizarea apei in supraincalzitorul cazanului 7 . prin intermediul energiei termice (furnizate de combustibili fosili in cazul termocentralelor). un gol imens în domeniul comunicării (telefoane de orice fel. TV. internet) TERMOCENTRALA – SURSA DE POLUARE Inainte de a vedea cu ce polueaza o termocentrala o sa incerc sa va explic pe scurt cum functioneaza aceasta. Ciclul Clausius-Rankine este un ciclu din care se obtine energie electric din energie chimica. aparate radio.

.Zgura si cenusa zburatoare.Poluare termica a emisarului. Apa evacuata este cu 8-10oC mai calda. . in timpul verii. aburul este condensat intr-uncondensator. avand efect de poluare a aerului si a solului cu pulberi. .NOX.Poluarea radioactiva. . Apoi. incalzeste cazanul si vaporizeaza apa. in perioadele cu umiditate redusa si cu vanturi puternice. .Sau mai pe intelesul tuturor: sursa termica (carbunele care arde). denumite generic praf.Cenusa depozitata poate fi antrenata de curentul de aer. . .SO2.Poluarea fonica. Aburul produs se destinde intr-o turbina cu abur producand lucru mecanic => convertit in energie electrica de catre generatorul atasat de turbina de obicei la tensiunea de 6000 V si frecvenţa de 50 Hz.Metale grele – in concentraţii foarte mici. Poluarea este mai mare in cazul cenusei de huila deoarece are granulatia si greutatea specifica mult mai mica fata de cenusa de lignit 8 . Principalii factori poluanţi la termocentralele alimentate cu carbune sunt: . Apa condensata este pompata din nou in cazan si ciclul se reia.CO2. Poluarea cu zgura si cenusa .

ENERGIE CURATĂ DIN CĂRBUNE Tot mai multe companii anunţă construcţia de termocentrale care nu emit CO2 în atmosferă. filtre cu saci. . . cu precadere.epurarea combustibililor in faza de precombustie (pentru a reduce conţinutul de S). . 9 .schimbarea combustibilului (in faza de precombustie) cu combustibil superior. . carbunele energetic prezinta un anumit grad de radioactivitate. Poluarea fonica . combustibilii solizi si. evacuare zgura si cenusa in “fluid dens”. care insa nu reprezinta un pericol radiologic pentru personalul de exploatare din cadrul termocentralei. pentru a reduce conţinutul de sulf. funcţie de puterea de emisie a sursei. captarea CO2.Poluarea cu SO2 . sau arderea unor combustibili nesulfurosi. Cu ajutorul noilor tehnologii vor fi exploatate cantităţi imense de cărbune. Cele mai la indemana procedee de reducere a emisiilor de SO2 de la termocentralele funcţionand pe carbune sunt: . iar emisiile de dioxid de carbon vor fi reduse substanţial. . masinile cu roţi cu cupe.Pentru apa – funcţionarea in circuit inchis.Pentru NOx – modernizare cazane si arzatoare. descoperirea unor alte tehnologii. Poluarea radioactiva .Se stie ca.Pentru SO2 – realizare instalaţii de desulfurare. benzile transportoare. prin ardere.Evacuarea gazelor arse si a poluanţilor se face prin cosuri de fum. dar difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul ci pe distanţe de la cateva zeci de metri pana la cateva sute de kilometri.Pentru CO2: – reducerea consumurilor prin cresterea eficienţei.Instalaţiile si echipamentele din depozitul de carbune care produc poluare fonica sunt staţia de sortare-concasare. Metode de reducere a emisiilor poluante .Pentru praf: electrofiltre cu performanţe superioare.

există încă incertitudini cu privire la locul unde va fi stocat gazul cu efect de seră. Germania. În europa nu există încă legislaţie Realizarea pe scară largă a termocentralelor pe „cărbune curat“ întâmpină deocamdată numeroase obstacole. în statul Indiana. Aproximativ 60% din emisiile de CO2 la nivel global provin de la centralele electrice. transportul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon. dioxid de carbon diluat. ce presupune o putere de 170 de megawaţi. menite să producă energie din cărbune pe scară industrială. unul de 400 de megawaţi. iar emisiile de CO2 vor fi cu mult mai mici decât cele rezultate în urma exploatării tradiţionale. dar are o capacitate redusă şi funcţionează pe bază de lignit. Prin tehnologiile folosite vor fi exploatate cantităţi imense de cărbune. în proporţie de aproximativ 15%. În plus. iar celălalt de 530 de megawaţi. Ei vor construi până în 2010. bani care apoi sa fie investiti tot în instalatii de mediu. TERMOCENTRALE ECO Includerea biomasei in compozitia combustibilului utilizat de centralele termoelectrice va duce atat la reducerea noxelor. În Europa nu există un cadru legislativ pentru captarea. de la instalaţiile de procesare a gazelor şi de la instalaţiile industriale. prin vanzarea certificatelor de emisie de CO2. Japonezii plănuiesc şi ei să construiască o termocentrală pe cărbune cu emisii de carbon zero. cea mai mare termocentrală pe cărbune din lume. dotată cu cel mai performant sistem de captare şi stocare a dioxidului de carbon în straturi geologice profunde. 10 . Australienii au însă două noi proiecte. dar Comisia Europeană lucrează la adoptarea unei legi în acest sens. Oxicombustia permite creşterea netă a concentraţiei de CO2 în aburul rezultat (până la 95%). pe platforma industrială Schwarze Pumpe. cat si la realizarea de economii. Americanii au planuri şi mai mari. Oxigen pentru arderea combustibilului Opţiunea tehnologică aleasă pentru realizarea acestui proces a fost oxicombustia. Gazele evacuate prin coşurile de fum conţin. adică utilizarea oxigenului pur în locul aerului pentru a arde combustibilul. Această metodă facilitează considerabil procesul de captare a dioxidului de carbon în vederea lichefierii gazului cu efect de seră şi a stocării acestuia pe termen lung în subteran.Prima termocentrală din lume pe „cărbune curat” a fost pusă în funcţiune deja în Brandenburg. de la rafinării.

pentru varianta cea mai buna a mixului de combustibil. Ca urmare a anuntului facut de institutia europeana. tot in beneficiul producatorilor. Atat cresterea pretului pe certificat.183 milioane tone pentru o incarcare a cazanului de 95% si de 0. dr Magdalena Matei. sunt emise in atmosfera cu 1. sustine ca se pot face importante economii in privinta certificatelor de emisie de dioxid de carbon. Comparativ cu situatia in care se ardea doar lignitul simplu. 5% pacura si 50% biomasa. Mai curat Rezultatele studiului “Reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea biomasei la cazanele de abur alimentate cu carbune” arata ca folosirea in diverse proportii a biomasei duce la reducerea cantitatilor dioxidului de carbon emise cu pana la 50%. lignit-biomasa. se emite in atmosfera cantitatea cea mai mica de dioxid de carbon. univ. Prof.89 milioane tone pentru varianta cu 70% sarcina a cazanului. Trecerea la combustibil mixt are si un alt avantaj. producatorii de energie din zona termo au precizat ca masura va duce la o crestere a pretului la certificatele de emisie de pe piata si in acelasi timp la obligativitatea producatorilor de a achizitiona mai multe astfel de certificate de pe piata. ei nu vor mai fi nevoiti sa cumpere certificatele de emisie necesare si deci vor mentine un cost pe MWh competitiv in lupta cu noile termocentrale ce se vor construi la Constanta. daca se trece la arderea mixta. Astfel.212 milioane tone mai putin pentru situatia cu 95% umplere si cu 0. Astfel. Borzesti. 11 .87 milioane tone la un grad de umplere de 70%. si anume 1. cat si scaderea numarului de certificate alocat fiecarui producator vor duce la cresterea pretului pe MWh de energie electrica si deci se va reflecta in preturile la consumator. cu 45% lignit. Doicesti. daca producatorii opteaza pentru aceasta solutie. in contextul reducerii cu 20% de catre Comisia Europeana a cotelor de certificate de dioxid de carbon pentru perioada 2008-2012. sefa catedrei de energetica industriala din cadrul Universitatii Valahia din Targoviste.Arderea mixta a biomasei impreuna cu carbunele este o solutie de reducere a costurilor de producere a energiei electrice produsa din surse termo.

obtinanduse in plus cantitati imense de sulf coloidal si apa grea.3 milioane de euro anual. Un certificat de emisie este echivalentul unei tone de dioxid de carbon aruncat in atmosfera. pentru varianta de incarcare de 95%. La 22 euro pe certificat se obtin 26. In adancurile lipsite de oxigen. TERMOCENTRALE CU APA DE MARE Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otravesc apele Marii Negre. Exploatarea acestui gaz poate asigura independenta energetica a Romaniei si ar curata apele marii de o substanta care ucide vietuitoarele. iar pentru 30 de euro pe certificat se acumuleaza 36. economia facuta este de 12. In cazul in care pretul unui certificat va fi de 22 euro pe certificat producatorii raman cu 19 milioane euro in cont. Din acest motiv. la capatul unei conducte. productia hidrogenului sulfurat nu inceteaza nicio clipa. Marea Neagra ar putea fi “detonata”.Galati si Braila. Daca ar fi extras. Marea Neagra ar putea fi aruncata in aer de o explozie colosala. Economii Prin amestecul de biomasa in mixul de ardere se obtin si economii din certificatele de emisie. dar este ars pe loc.6 milioane de euro. Prin aprinderea acestei substante. cat mai departe de platforma Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat in apele de adancime ale Marii Negre ar putea asigura necesarul energetic al Romaniei pentru cel putin 50 de ani Zacaminte asemanatoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea apei grele. s-ar putea genera cel putin 4. Cum in ultima perioada pretul unui astfel de certificat a variat intre 10 si 30 de euro. daca un cutremur l-ar elibera din adancuri.000 de megawati.1 milioane de euro pe an. dar sumele raman importante. o specie de bacterii anaerobe imbogatind permanent zacamantul de o mare valoare energetica. prin arderea lui intr-o termocentrala. 12 . studiul calculeaza si sumele de bani care pot intra in conturile producatorilor de energie ce trec la aceasta solutie. la un pret de 10 euro pe certificat. Astfel. Hidrogenul sulfurat prezent in pungile de petrol tasneste impreuna cu titeiul care se extrage din mare. Hidrogenul sulfurat dizolvat in apele marii are o putere calorica mai mare decat metanul si se aprinde imediat ce intra in contact cu oxigenul atmosferic. In varianta cu 70% grad de incarcare a cazanului se economisesc mai putini bani.

Acest gaz solubil in apa arde usor in contact cu oxigenul atmosferic si are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. Aceasta urma sa utilizeze hidrogenul sulfurat adus la mal cu ajutorul unei conducte de captare montate in groapa de mare adancime a Marii Negre situata la est de Constanta. ca pungile de hidrogen sulfurat constituie un real pericol daca nu sunt utilizate. Pe langa faptul ca viata subacvatica risca sa dispara in urmatorii 30 de ani. Verificarile facute de cercetatorul francez Jacques-Yves Cousteau au confirmat insa faptul ca. Ceausescu planuia o centrala Avertizat de expertii militari. cunoscutul profesor Robert Ballard si o echipa de specialisti de la Institutul de Explorari Oceanice al Universitatii din Delaware au verificat si au confirmat concentratia apelor de adancime din Marea Neagra. provocand o explozie echivalenta cu a unei bombe atomice. Marea Neagra e plina de hidrogen sulfurat. fie pentru generarea de electricitate prin arderea lui intr-o termocentrala. in cazul unui cutremur major. spun specialistii romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. Ca sa-l descurajeze pe Ceausescu. sub un strat gros de 200 de metri de apa de mare obisnuita. fie pentru producerea apei grele. macar pentru salvarea vietuitoarelor marine. fostul lider comunist hotarase construirea unei termocentrale langa Navodari. daca nu in alt scop. iar termocentrala ar fi “nerentabila”. cele cateva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea iesi la suprafata si in contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu. 13 . la aproximativ 250 de kilometri de mal. Francezul a recomandat exploatarea gazului. Prezenta hidrogenului sulfurat dizolvat in apa provoaca disparitia organismelor vii. inca de acum cateva decenii.Adancul Marii Negre este un urias rezervor de hidrogen sulfurat. rusii au contrazis analizele chimistilor romani si au pretins ca apa de mare nu contine “destul hidrogen sulfurat”. dar el a avertizat ca speciile de bacterii anaerobe care produc acest gaz sunt foarte productive si concentratia zacamantului creste continuu. Proportia minima estimata de Cousteau a fost de 42 de centimetri cubi la litru. Americanii confirma structura apei In august 2007. Cercetatorii au estimat.

El actioneaza ca un vasodilatator si este necesar creierului in cadrul activitatii de memorare. intreaga documentatie oficialitatilor romane. de o echipa de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. unul dintre efecte fiind inducerea hibernarii. Doerri. cel care a inaintat o cerere de brevet pentru o instalatie de extragere a hidrogenului sulfurat si a apei grele din Marea Neagra inca din 1981. un submarinrobotizat dotat cu senzori de ultima generatie care pot analiza compozitia apei de mare.Devenit celebru dupa ce a descoperit epava Titanicului. Ballard a constatat si el faptul ca “90% din apa Marii Negre este lipsita de oxigen si prezinta importante concentratii de hidrogen sulfurat dizolvat”. Efecte biologice Unele celule din organismele mamiferelor produc cu intentie hidrogen sulfurat. imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea. propunea prin 2005 o noua solutie. cu ajutorul unei sonde subacvatice. de ardere “in situ”. El spune ca stratul de apa proaspata de la suprafata preseaza ca un capac peste “apa toxica. Hidrogenul sulfurat adaugat treptat in aer scade dramatic metabolismul si reduce temperatura corpului. Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina a raspuns doar ca “este oportuna initierea unor cercetari complexe geologice in acest caz”. Daca celulele produc un exces de hidrogen sulfurat. improprie vietii”. Directorul stiintific al acestei institutii. Testele s-au desfasurat in Ucraina. Cercetatorii romani recomanda investitii urgente in domeniu Fizicianul Silviu Dragomirescu. Studiile au fost reluate abia in anul 2004. Vasile Stanciu. adica in adancuri. Concurenta nu sta pe ganduri Institutul a recomandat insistent autoritatilor exploatarea zacamantului. a desfasurat mai multe operatiuni de verificare. in anul 1999. a hidrogenului sulfurat cu ajutorul unei pile de combustie cu ardere galvanica. care in total au durat peste 14 ore. care se transforma treptat in hidrogen sulfurat. activitatea creierului este paralizata. 14 . a trimis din nou. Efectul benefic al usturoiului deriva din catabolizarea polisulfurilor din componenta sa. pe care il elibereaza in cantitati mici in sange. subliniind ca producerea de energie electrica ar elimina toxicitatea apei pentru vietuitoarele marine si ar reduce riscul unei explozii in caz de cutremur. in largul portului Sevastopol. a precizat New Scientist. Apa din adancurile Marii Negre contine importante cantitati de hidrogen sulfurat.

pentru dezvoltarea unei termocentrale care va produce cam 4. pentru iluminatul incintei acesteia. Intre hidrogenul sulfurat si apa obisnuita pot avea loc schimburi izotopice in mai multi pasi. sub actiunea bacteriilor anaerobe. la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta 15 . prin hidroliza sulfurilor metalice. ISTORIC. “Apa de adancime are o presiune de peste 200 de atmosfere si prin simpla instalare a unei conducte. In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura. sustine fizicianul. hidrogenul sulfurat este un gaz toxic. solutia-zacamant ar iesi singura la suprafata. conform principiului vaselor comunicante. Anul 1882 . prin realizarea în anul 1873 la Iași a unui iluminat electric temporar. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti.Prima retea de iluminat din tara. cunoscuta pentru capacitatea de a modera reactiile nucleare. Curiozitati de laborator Hidrogenul sulfurat (H2S) si apa (H2O) sunt asemanatoare din punctul de vedere al legaturilor chimice (covalente). Dragomirescu spune ca exploatarea apei de adancime si aducerea ei la mal. In timp ce apa intretine viata. Cantitati din acest gaz apar si in timpul eruptiilor vulcanice. Pătrunderea energiei electrice în țara noastră s-a produs gradat în funcție de posibilitățile economice și sociale.marchează începutul electrificării în România. 50 de ani .000 de megawati. H2S se formeaza in timpul procesului de descompunere a organismelor moarte. Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea. printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu. istoria producerii și folosirii electricității incepe în secolul 19. exact ca petrolul”. Petrolistii de pe platformele marine au la ei masti de gaze. iluminatul palatului de pe Calea Victoriei .Energia alternativa bazata pe arderea hidrogenului sulfurat e o idee tentanta pentru toate tarile din jur. nu este complicata. dar sulful este un cristal galben inodor. sulful si oxigenul fiind in aceeasi grupa a Tabelului Elementelor. care duc la obtinerea apei grele. iar Ucraina deja initiaza cercetari si propune “impartirea” Marii Negre.Hidrogenul sulfurat e un gaz cu un puternic miros de “oua clocite”. în paralel cu țările dezvoltate.de independenta energetica ar obtine Romania prin exploatarea hidrogenului sulfurat din Marea Neagra. ENERGIA ELECTRICĂ ÎN ROMÂNIA In Romania. pentru a evita intoxicarea cu hidrogen. Bulgaria si Turcia s-au aratat interesate.

cu o serie de perfectionari originale. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria. Acesta a functionat pana in anul 1932. Turnu-Magurele. in 1896.Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti . prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti . iar Craiova in 1959. a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP).Rovinari. Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956. a Teatrului National din Craiova. Astfel. cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi. Rosiori de Vede. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina . In 1963.Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Videle din cadrul IRE Bucuresti. Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP. la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. Aproape un deceniu mai tarziu. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara. orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National.Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est). Tot in acelasi an. a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti. precum si Centrala electrica Slatina. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din Bucuresti. ia fiinta IRE Oltenia. toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). in anul 1887. 16 . iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni . cu gabarite de 400kv. In 1957. Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia Nord. In 1959. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel . Zimnicea.Primul moment important este cel al iluminarii. Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni. precum si prima retea de iluminat public din Craiova.Bucuresti Sud. Ticleni si Barbatesti. care avea 636 de lampi concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc.Sulzer de 2 x 60 CP. prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni . Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie.zona trece fluviul Dunarea. realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer.

957 Cifra de afaceri în 2008: 360. în TWh: Anul TWh 2009 5.6 2004 5. Producţia. acoperă circa o treime din producţia de electricitate a României. 17 . (MW) funcțiune) 2310 1720 1035 960 910 800 655 550 535 300 7x330 2x200+4x330 6x210 3x50+1x55 + 2x100+2x315 3x210+1x330 6X50+2X105+2X200 4x100+2x200 3x25+2x50+1x60+1x210 2x50+2x100+2x125 2x60+1x100+3x105 2x150 Perioada punerii în funcțiune 1978/1987 1972/1979 1969/1980 1965/1976 1973/1979 1961/1986 1963/1967 1955/1969 1965/1975 1969/1980 DEVA-MINTIA 1260 In ultimii ani multe grupuri energetice au fost inchise si valorificate ca deseuri de fier vechi.6 2007 6. şi Mina Tehomir.7 2006 6. puse în funcţiune în anul 1977. Au fost efectuate insa modernizari la principalele centrale din Sistemul Energetic. Carierele Jilţ Sud şi Jilţ Nord. Venitul net în 2008: 28 milioane euro.6 2003 6. cu o putere instalată de 2. circa 10% din consumul anual de electricitate al României.7 Număr de angajaţi în 2009: 3. in special grupurile energetice de la Turceni.3 milioane euro. Complexul Energetic Turceni include Termocentrala Turceni. după Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. pusă în funcţiune în anul 1978.310 MW.8 2005 5. producătorii celei mai ieftine energii din ţară.Principalele termocentrale din România: Centrala TURCENI ROVINARI ISALNITA BRAILA BRAZI LUDUS IERNUT BORZESTI BUCURESTI SUD GALATI CRAIOVA II Puterea Puteri unitare (MW la punerea în inst. fiind. Complexul Energetic Turceni Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din România şi asigură.7 2008 7. Împreună cu celelalte două complexuri energetice din Oltenia (CE Rovinari şi CE Craiova). Rovinari si Isalnita.

până în 2013. termocentrala este de tip centrală termoelectrică (CTE). investiţii de aproape 800 milioane de euro. în anul 2005 Parlamentul României a adoptat Legea nr. După anul 1990 uzinele electrice Turceni şi Rovinari au fost retehnologizate. Centrala are 7 grupuri de câte 330 MW putere instalată. Din 2010 in complexul turceni functioneaza 5 grupuri a cate 330 MW fiecare. folosit drept combustibil. ca putere instalată (mai există una asemănătoare în China). extras din bazinul carbonifer al Olteniei. Este una din cele mai mari termocentrale din Europa. o importanţă deosebită fiind acordată protecţiei mediului inconjurător. iar până în 2013 societatea se va conforma cerinţelor de reducere a emisiilor.Deoarece produce practic exclusiv curent electric. a cărei produs principal este căldura). CONSTRUCȚIA TERMOCENTRALEI DE LA GALAȚI AR PUTEA ÎNCEPE ÎN 2012 18 . semnat la Bucureşti la 31 martie 2005. În acest sens. aşa cum a stabilit cu Uniunea Europeană. Complexul Turceni va realiza. astfel că este posibilă confuzia dintre sigla CET şi tipul CET de termocentrale (centrală electrică de termoficare. 257 pentru ratificarea „Acordului de împrumut dintre România şi Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni”. majoritatea banilor fiind destinaţi investiţiilor obligatorii de mediu. Complexul energetic include şi partea pentru producţia lignitului.

prin compania CEZ Romania.patru ani. Am reinceput discutiile cu Termoelectrica. De asemenea. CEZ va fi actionar majoritar. ale carei costuri se ridica la aproape un miliard euro.6 hectare. Ciumacenco a spus ca lucrarile la noua termocentrala vor incepe la sfarsitul anului 2012 . care include CEZ Distributie (distribuitor de energie electrica in judetele Arges.ON Kraftwerke GmbH si Enel au semnat. de pana in 400 MW.inceputul lui 2013 si se vor finaliza in trei . Potrivit acestuia. impreuna cu Electrocentrale Galati si Termoelectrica au semnat la 20 noiembrie 2008 Memorandumul de Intelegere pentru proiectul termocentralei de la Galati. CEZ Trade (care se ocupa cu vanzarea si cumpararea de energie electrica pe piata en gros). Centrala electrica va avea o capacitate de 900 MW. CEZ Vanzare si CEZ Servicii. Mehedinti.Prefectura Galati a validat hotararea Consiliului Local privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal in vederea construirii unei centrale termoenergetice apartinand Enel Productie SRL. la Borzesti si Doicesti. In cadrul societatii mixte. CEZ detine in Romania o cota de piata de 17%.2 . Gorj. Pe sectorul de distributie si vanzari. urmand sa primeasca autorizatia de construire din partea Primariei Galati si va fi ridicata in intravilanul municipiului. furnizori si distribuitori de energie din Europa.ON si Enel va contribui cu banii necesari investitiei. Olt. proiect estimat la circa 400 milioane euro. viceprimarul Nicusor Ciumacenco. ar putea incepe in vara lui 2012. In Romania. In afara de aceste doua termocentrale. va functiona cu carbune si va asigura cateva mii de locuri de munca in faza de constructie si aproximativ 200 de locuri de munca in timpul functionarii. Grupul CEZ din Cehia.3 miliarde euro. "Memorandumul de Intelegere a expirat in 2009. a declarat. a precizat CEO-ul CEZ Romania. Termoelectrica si consortiul format din E. Dolj. a declarat. luni. 19 . la 18 iunie 2008. Termoelectrica va contribui cu activele curente de la centrala Braila. aproximativ jumatate dintre bani fiind alocati pentru ridicarea constructiei. in Zona Libera. Valcea si Teleorman). Termoelectrica mai are in plan construirea a alte doua termocentrale.1. constructia are toate avizele. grupul este prezent din 2005. In cadrul proiectului. iar consortiul format din E. Constructia termocentralei de la Galati de 400MW. directorul general al CEZ Romania. in cadrul unei intalniri cu presa. Aceasta unitate noua de productie pe baza de huila va avea o capacitate de 800 MW. Termocentrala se va construi pe 38. Memorandumul de Intelegere pentru construirea termocentralei de tip greenfield de la Braila. Jan Veskrna. Avem pareri diferite privind valoarea activelor cu care Termoelectrica va participa la societatea mixta". vineri. ce va fi dezvoltata de Grupul CEZ din Cehia si Termoelectrica. Grupul CEZ din Cehia este unul dintre cei mai mari producatori. iar valoarea totala a investitiei este estimata la 1.

Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul 1 la nivel planetar. care este şi Directorul Executiv al acestui institut. non-profit ce are ca scop găsirea de soluţii pentru problemele enegetice globale.In Europa. În acest sens institutul are în vedere realizarea unui proiect la scară mondială ce presupune conectarea tuturor reţelelor de energie deja existente. realizându-se astfel o reţea mondială.300 MW. în urma unui studiu efectuat la nivel global. Grupul CEZ activeaza in 11 tari din Europa Centrala si de Sud Est. Capitalizarea sa pe piata este de peste 30 miliarde euro. GENI (Global Energy Network Institute) reprezintă un institut la nivel mondial. 20 . CEZ are aproape sapte milioane de clienti si un portofoliu al capacitatii instalate de peste 14. Actiunile sale sunt tranzactionate la bursele din Praga si Varsovia. Tendinţe la nivel mondial (GENI) Înfiinţat de către Peter Meisen.

http://ro. http://www.ro/termocentrale.com/articole/termocentrale 5.ro/cauta/Termocentrale.wikipedia.wikipedia. http://www. http://ro.energie-gratis.ziare.BIBLIOGRAFIE 1.php 4.romanialibera. http://www.mediafax.html 8. http://www.org/wiki/Complexul_Energetic_Turceni 3.org/wiki/Termocentral%C4%83 2. http://www.ro/bani-afaceri/economie/noile-termocentrale-aleromaniei-238937.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala/ 21 .html 6.ro/tags/termocentrale 7.paginiaurii. http://galateni.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->