Sunteți pe pagina 1din 8

Arta si comunicare in societatea informationala

Student: David Georgiana Grupa: 1401

Cuprins
1. Introducere in lumea artei 2. Misiunea artei 3. Arta si industria cinematografica 4. Literatura ca arta 5.Educatie artistica

1. Introducere in lumea artei


Domeniul artei este atat de vast, incat inclinam sa credem ca doar o abordare personala, poate sa fie interesanta, mai ales in cazul dimensiunilor propuse pentru un articol. Pentru inceput, sa stim definitia pe care o ofera DEX, despre arta ca forma de manifestare profound umana, care are scopul de a produce valori estetice. Iata definitia DEX (editia a II a, 1996): ARTA, arte, S.F. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea de valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific. Altfel spus, creatorul se exprima prin mijloace specifice si produce valori estetice. Arta este capabila sa comunice sentimente si mai ales emotii pe langa sens sau valoare estetica. Emotia este de fapt rezultatul fundamental al receptarii operei artistice. Opera transmite sentimente si emotii, comunica un mesaj, iar artistul codeaza in opera sa un ceva pe care il transmite publicului prin diverse mijloace de exprimare cu character specific. Adica insiruie semen pe care le ordoneaza in structuri, iar structurile devin mesaje ale unui limbaj specific, pe care privitorul le simte, uneori chiar le intelege

2. Misiunea artei
Misiunea artei nu este aceea de a copia natura, ci de a o exprima scrie Balzac in nuvela Pere Goriot .

A copia inseamna insusirea, cunoasterea unor tehnici proprii fiecarei specii de arta. Este o cunoastere mimetica in care cele doua polaritati nu exploreaza, ci, inchise intr-un model, pot cel mult sa concureze la realizarea unui optim artizanal, epigonic, de antrenament. Cunoasterea isi extinde aripile de la trecut, in prezent si spre viitor. Se dezveleste eul creator spre a se cunoaste pe sine si spre a fi cunoscut, se ating esentele cunoasterii, realul se imbina cu metafizicul, fara riscul de a vedea esentialul pierdut in labirintul imaginatiei.

3. Arta si industria cinematografica


Desprins de artele figurative, dar folosindu-le invatatura, de muzica, dar exploatand capacitatea acesteia de a crea atmosfera, de teatru, dar prelucrandu-I dialogul si actorul, bazat pe cercetarea si descoperirile vizionare, la sfarsitul secolului al XIX-lea apare noul mod de exprimare artisticafilmul. Cuvantul englezesc FILM provine tot din tehnica, din sigla italiana Fabrica Italiano Lamina Milano, care in 1920 a produs primele emulsii cinematografice. Arta este cea mai legata de tehnica, seduce si astazi, cautand noi si noi modalitati de innoire, chiar daca in detrimental cinematografului de arta, diminuat de prelevarea functiei de entertainment si a excesului de commercial.

4. Literatura ca arta
O alta componenta a artei este literatura. . Literatura, aadar, a fost i mai este considerat art a cuvntului, un limbaj deviat de la norma vorbirii comune.

Dragostea, natura, patriotismul, lupta de eliberare naional i social, geniul, destinul, rzboiul i altele snt teme importante ale literaturii romne i universale, corespunznd problemelor fundamentale ale omului i societii. Faptul c temele majore ale literaturii reflect problemele cele mai profund i mai general umane dovedete c n centrul creaiei literare se afl omul.

5. . Educatia artistica
In invatamantul artistic universitar, oglinda reusitei acestei relatii este palmaresul tinerilor studenti si absolventi. Premiul pentru cea mai buna scoala de film din lume, obtinut de Facultatea de Film din cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica Ion Luca Caragiale, este un raspuns la profesionalismul dedicate studentilor in domeniu de catre profesorii scolii si o confirmare a valorii metodei didactice.

Bibliografie:
Revista, Invmntul primar,( nr.3-4/ 2005),Editura Miniped, Bucureti Oprescu,Maria, (1999), Editura Hieropolis, Timioara Stoian, Cornelia; Vasilescu, Eugenia,(1998),Literatura pentru copii, manual pentru clasa a XII-a coli normale, Editura didactic si pedagogic R.A., Bucureti. Ion Gh. Rosca si colab.-SOCIETATEA CUNOASTERII Editura Economica, Bucuresti 2006 www.ziarulfinanciar.ro www.wikipedia.ro