Sunteți pe pagina 1din 3

In cursul istoriei libertatea a fost perceput mai mult la nivel de naiune independenta.

. Libertatea individului nu avea acelai sens cum l are n prezent, de la revoluia francez din secolul al XVIII-lea. In democraiile contemporane, libertatea individului are o poziie important, de fapt scopul democraiei este de a oferi libertate tuturor indivizilor din cadrul societii. Evident, acest lucru este imposibil de realizat, fiind o utopie. In cadrul unei societi un individ nu poate avea libertate total prin care s nu fie constrns sub nici o forma. Singura situaie n care s-ar putea realiza libertatea total a unui individ este cazul in care aceasta persoana s-ar afla complet izolat, sa zicem pe o insul; dar atunci el este limitat de graniele naturale ale insulei si nu are o liberate total. Nici pe o alt planet, doar pentru el, avnd un nivel tehnologic inimaginabil in prezent, nu ar avea libertate total. De fapt, in plan fizic omului i e imposibil s fie complet liber deoarece este limitat chiar de condiia fizic un corp neglijabil n timp si spaiu. Si atunci, conceptului de libertate i se poate atribui o semnificaie universal? Si atunci, libertatea nu e dect o iluzie? In democraie, cel mai nalt nivel de libertate obinut este libera iniiativ. Asta nseamn c ai libertatea de a lua orice decizie, cu condiia sa nu influenezi in nici un fel libera iniiativ a celorlali membri ai societi. O libertate mai accentuat nu se poate obine in cadrul unei societi pentru toi membrii ei. Cum o societate democratica autentica se bazeaz pe drepturile omului si libertatea individului (n viziunea democratica), individul se bucura de o serie de drepturi. Alturi de drepturile omului scrise n 1789 care reprezint nucleul democraiei, stau libertatea cuvntului, libera asociere, libertatea presei. Totui, libertatea este perceput diferit de la un individ la altul, n funcie de nivelul cultural din care face parte. S-ar putea spune c omul nu-si dorete libertate, dorete sa fie condus, si nu accepta toate responsabilitile pe care altfel le-ar avea. El vrea doar iluzia libertii care este oferita de democraie. Dovada o constituie chiar societatea ierarhica ce ne nconjoar n toate domeniile. Daca s-ar putea crea o societate cu un nivel maxim de libertate, indivizii ei ar fi n perfecta egalitate, nu ar exista lideri sau trepte sociale si totui opusul anarhiei. Evident, aceasta nu ar fi o societate democratic, unde totui majoritatea decide. Direcia n care se ndreapt societatea democratic este cea in care se ncearc sa se ofere unei minoriti (care tinde spre un individ) condiiile de care are spre a se afirma ca o minoritate (nu se ncearc uniformizarea societii).

Libertatea poate fi atins de om, chiar si n prezent. Dar aceast libertate nu este una fizic. De fapt este singura ce poate fi atinsa de om. Aceasta este libertatea din sine, din universul interior. Libertatea devine o obsesie pentru lumea moderna putem spune ca se naste un cult al libertatii. Dupa parerea mea libertatea este prevazuta ca fiind o valoare fara de care nu se poate (sine qua non). S-a nascut ideea ca principala datorie a unui guvern este sa asigure oamenilor libertatea. Libertatea este conditia necesara pentru tot ceea ce ne dorim, o viata dusa in captivitate nu este o viata normala. Ex: inainte de 1989 oamenii nu aveau libertate politica, odata cu anul revolutiei oamenii au inceput sa aiba o mai mare libertate din toate punctele de vedere. Burke nu a negat niciodata importanta libertatii dar nu trebuie uitat ca oamenii pe langa libertate doresc si ordine, siguranta, eficacitate. Un regim politic nu trebuie sa dea numai libertate, libertatea nu este totul. Isaiah-Berlin face distinctia intre libertatea negativa si libertatea pozitiva: Libertatea negativa - un om este liber atunci cand nu este constrans Libertatea pozitiva un om este liber atunci cand poate realiza ceea ce doreste, cand este autonom sa realizeze ceea ce vrea sa realizeze Putem spune ca libertatea pozitiva tine de resurse, gandirea de dreapta este favorabila mai curand oamenilor care au resurse materiale pe cand gandirea de stanga este favorabila celor lipsiti de resurse si accentueaza foarte mult asupra ideii. Nu ajunge sa fii liber trebuie sa mai ai si resurse materiale Doctrina liberara promoveaza libertatea negativa, ca toate doctrinele individualiste ce privesc societatea prin prisma libertatilor individuale. Ideea liberala spune ca datoria noastra este sa asiguram fiecarui cetatean libertatea negativa. Libertatea pozitiva este libertatea care depinde de resursele fiecaruia. Doctrinele de stanga propun urmatorul rationament: Orice aspiratie catre libertate vizeaza in ultima instanta realizarea scopurilor fiecaruia, libertatea pozitiva este capacitatea de a te realiza ca om. Libertatea negativa este un mijloc pt a atinge libertatea pozitiva. Libertatea autentica este totusi libertatea pozitiva Libertatea negativa neinsotita de libertatea pozitiva este doar ceva formal

Cand o societate le asigura oamenilor doar libertatea negativa spunem ca le asigura doar o libertate de forma in conceptia gandirii de stanga. Exista diferite tipuri de nevoi ale oamenilor cu privire la libertate, orice societate trebuie sa raspunda la asteptarile oamenilor pe care ii guverneaza. In conceptia anarhistica orice constrangere este nelegitima. John Sheart Mill a avut naivitatea sa creada ca a putut sa rezolve problema libertatii Fiecare om are in jurul lui un spatiu de actiune in care poate sa faca orice fara a-i deranja pe altii Dincolo, unde incep spatiile altor oameni, intra in interactiune, cand prin ceea ce face e periculos pentru el, nu are voie nimeni sa il opreasca,dar atunci cand faci rau altuia e datoria statului sa te opreasca Statul sa asigure cat mai multa liberate individului pana cand acesta va considera ca are maximul de libertate, sa nu fie nevoit sa reflecteze asupra libertatii altora