Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA DREPT AN III, GRUPA I

DECLARATIA DE LA INTERLAKEN

PROFESOR COORDONATOR: Lect. univ. dr. VIORESCU RAZVAN STUDENT: HUTAN MONICA-ANCUTA MAFTEI CEZARA IRINA MUSINA ANCUTA SUCEAVA 2012
1

CUPRINS
1. Notiuni introductive.................................................................................3 2. Planul de actiuni.......................................................................................4 A. Dreptul la cerere individual.....5 B. Implementarea Conveniei la nivel naional ....................5 C. Filtrarea cererilor ............................................................5 D. Cererile repetitive...............................................................5 E. Curtea..................................................................................5 F. Supravegherea executrii hotrrilor..............................6 G. Procedura simplificat pentru amendarea Conveniei..6 3. Importanta Declaratiei de la Interlaken..8 4. Romania si CEDO.................................................................................. Concluzii....................................................................................................11 Bibliografie................................................................................................12

1. Notiuni introductive
La 18 i 19 februarie 2010, n cadrul preediniei Comitetului de Minitri al Consiliului Europei (CoE), Elveia a organizat o Conferin Ministerial la Interlaken cu scopul de a stimula reformarea Curii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Conferina a fost co-prezidat de ctre Micheline CALMY-REY, ministrul Afacerilor Externe al Elveiei, creia i revine funcia de preedinte al Comitetului de Minitri al CoE, precum i de Eveline WIDMER-SCHLUMPF, ministrul Justiiei al Elveiei. La conferin au luat parte reprezentani ai celor 47 de state membre ale CoE, Secretarul General al CoE, Thorbjrn JAGLAND, Preedintele CEDO, Jean-Paul COSTA i Preedintele Adunrii Parlamentare a CoE, Mevlt AVUSOGLU. Republica Moldova a fost reprezentat de ctre ministrul Justiiei, Alexandru TNASE (vezi aici discursul ministrului). La 18 februarie 2010, nainte de deschiderea Conferinei Ministeriale, ministrul Justiiei al Rusiei, Alexander KONOVALOV, a depus instrumentele de ratificare a Protocolului nr. 14 la CEDO, n prezena Secretarului General al CoE, Thorbjrn JAGLAND, i a ministrul Justiiei elveian, Eveline WIDMER-SCHLUMPF. Astfel, Protocolul nr. 14 va intra n vigoare la 1 iunie 2010. Conferina a avut scopul de a stabili cursul pentru viitoarea reform a CEDO, care se confrunt cu o situaie disperat. Numrul de cereri depuse la CEDO se ridic la cifra de 120,000, depind cu mult capacitile Curii de a le examina. Nouzeci de procente dintre aceste cereri sunt n mod vdit nefondate sau nu au o baz legal, ceea ce denot o necunoatere profund a Conveniei i a procedurilor Curii. De asemenea, acest fapt indic c sistemul Conveniei necesit a fi revitalizat prin aplicarea mai riguroas a principiului subsidiaritii, care trebuie aplicat de ctre instanele judectoreti naionale. Lucrrile Conferinei s-au finalizat prin adoptarea unei declaraii a reprezentanilor celor 47 de state membre la CoE. Potrivit acestei declaraii, este necesar de a stabili o balan echitabil ntre cauzele noi care sunt depuse la CEDO i cele nregistrate deja i de a reduce

volumul celor aproximativ 120,000 de cereri ntr-un mod care s garanteze examinarea ntr-un termen rezonabil a cererilor noi. Suplimentar, a fost decis c trebuie s fie mbuntit implementarea la nivel naional a hotrrilor CEDO i c Comitetul de Minitri trebuie s garanteze o supraveghere efectiv a acestui proces de implementare. n scopul realizrii acestor obiective, declaraia conine un plan de aciuni care prevede o list de msuri pe termen scurt i mediu, precum i o agend de implementare a acestora.

2. Planul de aciuni se refer la:


A. Dreptul la cerere individual Comitetul de Minitri s examineze noile reguli procedurale i s determine n ce msur acestea pot fi aplicate fr a descuraja cererile ntemeiate; B. Implementarea Conveniei la nivel naional statele membre s execute n totalitate hotrrile CtEDO i s previn violri similare pe viitor, s ia n calcul jurisprudena n evoluie a Curii, inclusiv care se refer la alte state, s implementeze recursuri efective, s asigure implementarea recomandrilor Comitetului de Minitri; C. Filtrarea cererilor informarea potenialilor reclamani privind jurisprudena CtEDO, evideniindu-se rolul birourilor de informare ale CoE, implementarea de ctre CtEDO a mecanismului de filtrare efectiv a cererilor, Comitetul de Minitri urmeaz s stabileasc un mecanism de filtrare n afar de procedura judectorului unic; D. Cererile repetitive statele membre s faciliteze reglementarea amiabil i adoptarea declaraiilor unilaterale i, dup adoptarea unei hotrri pilot, s coopereze cu Comitetul de Minitri n vederea implementrii msurilor generale necesare; CtEDO s stabileasc standarde clare i previzibile pentru procedura hotrrii pilot i s evalueze efectele acestei proceduri; E. Curtea statele membre s asigure transparena i calitatea procedurii de selectare a candidailor la postul de judector la CtEDO, inclusiv cunoaterea dreptului internaional public, a sistemului de drept naional i cel puin a unei limbi oficiale ale CtEDO, precum i s dein o experien practic legal necesar; CtEDO s evite reconsiderarea circumstanelor faptelor sau dreptului naional care au fost stabilite i decise de ctre instanele naionale, n conformitate cu jurisprudena sa potrivit creia ea nu este cea de-a patra instan, s aplice uniform i riguros criteriile privind admisibilitatea i s ia n consideraie rolul su subsidiar n interpretarea i aplicarea Conveniei, s aplice noile criterii de admisibilitate prevzute de Protocolul nr. 14 i s identifice alte posibiliti de aplicare a principiului minimis non curat praetor, s solicite Comitetului de Minitri reducerea pn la cinci membri numrul judectorilor Camerei aa cum este prevzut de

Protocolul nr. 14, s identifice prioritile la examinarea cauzelor i problemele structurale care ar putea genera nu numr semnificativ de cereri repetitive; F. Supravegherea executrii hotrrilor Comitetul de Minitri s acorde prioritate i cauzelor ce indic probleme structurale majore i s acorde importan necesitii stabilirii recursurilor interne efective; G. Procedura simplificat pentru amendarea Conveniei - Comitetul de Minitri s examineze posibilitatea introducerii unei proceduri simplificate pentru modificarea viitoare a Conveniei sau a unei prevederi a acesteia, de exemplu prin intermediul unui Statut al CtEDO sau a unei prevederi n Convenie similar cu cea din art. 41 (d) al Statutului CoE. n vederea implementrii planului de aciuni, declaraia prevede o agend de implementare a obiectivelor acestuia, i anume: - Statele membre urmeaz s informeze Comitetul de Minitri, nainte de sfritul anului 2011, despre msurile ntreprinse n vederea implementrii declaraiei; - Comitetul de Minitri s implementeze, pn n iunie 2011, msurile stabilite n declaraie care nu necesit modificarea Conveniei; - Comitetul de Minitri s stabileasc termeni de referin organelor competente pentru a stabili, pn n iunie 2012, msurile specifice care necesit modificarea Conveniei (care se refer la mecanismul de filtrare i simplificarea modificrii Conveniei); - Comitetul de Minitri s evalueze, pe parcursul anilor 2012 pn n 2015, n ce msur implementarea Protocolului nr. 14 i a planului de aciuni de la Interlaken a ameliorat situaia la CtEDO i s decid, nainte de sfritul anului 2015, necesitatea adoptrii unor noi aciuni. nainte de sfritul anului 2015, Comitetul de Minitri s decid dac msurile adoptate sunt suficiente i s se pronune asupra necesitii unor schimbri mai profunde. La randul sau, presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanta Declaratiei de la Interlaken, din februarie 2010, care stipuleaza ca o serie de probleme sa fie rezolvate la nivel national, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, precum si noile evolutii ale Curtii, ca urmare a intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, aditional la Conventie.

Totodata, inaltul oficial a tinut sa evidentieze faptul ca Romania nu are plangeri la CEDO cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului.

3. Importanta Declaratiei de la Interlaken

In ciuda eforturilor considerabile de a simplifica procedurile interne, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Strasbourg) sufera de o supraaglomerare cronica. In scopul continuarii reformarii Curtii, Elvetia organizeaza o conferinta ministeriala a celor 47 de state membre ale Consiliului Europei in 18-19 februarie 2010 la Interlaken. Acest eveniment reprezinta unul dintre evenimentele forte ale presedintiei elvetiene la Consiliul Europei, care a debutat in noiembrie 2009. In felul acesta, Elvetia isi reafirma angajamentul sau traditional in favoarea protectiei drepturilor omului si a perenitatii Curtii Europene a Drepturilor Omului. Consilierii federali Micheline Calmy-Rey, sefa Departamentului Federal al Afacerilor Externe (DFAE) si presedinta Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei si Eveline Widmer-Schlumpf, sefa Departamentului Federal al Justitiei si Politiei vor prezida impreuna conferinta miisteriala. In Conferinta de la Interlaken, Elvetia doreste ca statele membre sa adopte o declaratie comuna prin care sa-si reitereze vointa de a se angaja in favoarea respectarii drepturilor garantate de Conventia europeana a drepturilor omului si sa opteze pentru mecanisme proprii de asigurare eficienta a protectiei. De altfel, statele membre trebuie sa sustina Curtea pentru ca aceasta sa-si mareasca in scurt timp eficienta in cadrul legislative actual. In sfarsit, conferinta ministerial intentioneaza sa intensifice si sa concretizeze masurila care vizeaza reformarea structurilor Curtii pe termen mijlociu si lung, masuri care sunt detaliate intr-un plan de actiune. Secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, a participat la Conferina de nivel nalt privind viitorul Curii Europene a Drepturilor Omului, desfurat la Izmir (Turcia), n perioada 26-27 aprilie 2011. La finalul lucrrilor participanii au adoptat Declaraia de la Izmir care, n esen, exprim angajamentul statelor pri de a continua procesul de reform a Curii, precum i disponibilitatea de a gsi cele mai bune soluii n vederea eficientizrii activitii acesteia. n intervenia sa, secretarul de stat Doru Costea a reafirmat ataamentul ferm al Romniei pentru principiile i valorile consacrate de Convenia European a Drepturilor Omului i susinerea pentru procesul de reform a Curii. A subliniat c aceast Conferin marcheaz o etap important n activitatea Curii, respectiv n procesul de reform a acesteia i a evideniat faptul c orice analiz viitoare privind reforma Curii trebuie s in seama de

principiile ce stau la baza Declaraiei de la Interlaken. Dintre acestea, n discursul su a menionat importana ntririi principiului subsidiaritii i a necesitii asigurrii claritii i coerenei jurisprudenei Curii. eful delegaiei romne a prezentat progresele nregistrate n eficientizarea activitii Curii ca urmare a intrrii n vigoare a Protocolului 14, respectiv a reglementrii procedurilor hotrrii pilot i a celor de soluionare pe cale amiabil a cauzelor. n ceea ce privete activitatea Comitetului Minitrilor, a subliniat importana introducerii noului mecanism privind supravegherea executrii hotrrilor Curii, n care statele sunt primele chemate s identifice soluiile optime n vederea punerii n executare a hotrrilor instanei europene. n privina noilor direcii indicate n cadrul acestei conferine, partea romn a subliniat necesitatea ca nicio msur viitoare s nu fie de natur a afecta dreptul la recurs individual. Procesul de reform al instanei de la Strasbourg a nceput nc din anul 2001, cnd a fost elaborat Protocolul 14 la Convenia European a Drepturilor Omului, intrat n vigoare la 1 iunie 2010. Acest Protocol prevede o serie de amendamente procedurale la Convenie care au permis, printre altele, reorganizarea formaiunilor jurisdicionale ale Curii i a competenelor acestora, instituirea completului de judector unic, formarea completului de trei judectori pentru soluionarea unui anumit tip de cauze i introducerea unui nou criteriu de admisibilitate referitor la absena unui prejudiciu important. Conferina de la Izmir i-a propus continuarea procesului de ameliorare a activitii Curii i de analizare a rolului actual al acesteia. n cadrul dezbaterilor, reprezentanii statelor membre au analizat oportunitatea unor viitoare posibile msuri apte s eficientizeze activitatea Curii. Printre opiunile avute n vedere s-au menionat: introducerea unui sistem de taxare aferent cererilor individuale, reglementarea unei noi competene a Curii, respectiv posibilitatea emiterii de avize consultative la solicitarea instanelor superioare naionale, introducerea unui nou mecanism de filtraj i necesitatea elaborrii unui statut al Curii Europene. n ceea ce privete chestiunea taxelor de timbru, Romnia a subliniat c un potenial efect benefic al acestora n vederea degrevrii Curii de cereri inadmisibile se subsumeaz unei imperioase i complexe analize premergtoare privind impactul su concret, costurile

i etapele practice necesare pentru eventuala implementare a sa. Totodat, iniiativa de a acorda Curii competena emiterii avizelor consultative, trebuie s fie nsoit, n prealabil, de un proces de reflecie riguros asupra aptitudinii concrete a unei astfel de proceduri de degrevare a rolului Curii.

Punere n aplicare n vederea punerii n aplicare a acestui Plan de Aciune, Conferina: (1) invit statele pri, Comitetul Minitrilor, Curtea i Secretarul General s acorde un 10

efect deplin Planului de Aciune; (2) invit, n special Comitetul Minitrilor i statele pri, s implice societatea civil n cutarea de mijloace efective pentru aplicarea Planului de Aciune; (3) invit statele pri s informeze Comitetul Minitrilor, nainte de sfritul anului 2011, cu privire la msurile luate n vederea aplicrii prilor relevante ale prezentei Declaraii; (4) solicit Comitetului Minitrilor, dac este cazul n cooperare cu Curtea i acordnd mandatele necesare organelor competente, s continue i s pun n aplicare, pn n iunie 2011, msurile incluse de prezenta Declaraie care nu necesit modificri ale conveniei; (5) solicit Comitetului Minitrilor s mandateze organele competente s pregteasc, pn n iunie 2012, propuneri precise de msuri care necesit modificri ale conveniei, aceste mandate trebuind s includ propuneri privind un mecanism de filtrare n cadrul Curii i studierea msurilor care pot simplifica modificrile conveniei; (6) solicit Comitetului Minitrilor s evalueze, n perioada 2010-2015, n ce msur aplicarea Protocolului nr. 14 i a Planului de Aciune va mbunti situaia Curii. n baza acestei evaluri, Comitetul Minitrilor trebuie s se pronune nainte de sfritul anului 2015 cu privire la necesitatea efecturii altor aciuni. nainte de sfritul anului 2019, Comitetul Minitrilor trebuie s decid dac msurile adoptate s-au dovedit suficiente pentru a asigura o funcionare durabil a mecanismului de control al conveniei sau dac schimbri mai profunde se dovedesc necesare; (7) solicit preediniei elveiene s trimit prezenta Declaraie i Actele Conferinei de la Interlaken Comitetului Minitrilor; (8) solicit preediniilor viitoare ale Comitetului Minitrilor s monitorizeze aplicarea prezentei Declaraii.

Romania, in topul plangerilor la CEDO

11

Zece la suta dintre plangerile inregistrate in 2007 la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost depuse de cetateni romani, Romania clasandu-se, din acest punct de vedere, pe locul al treilea, in timp ce, ca numar de condamnari, statul roman se afla pe locul al cincilea, relateaza AFP. Jumatate dintre plangerile depuse in 2007 la CEDO instanta care poate fi sesizata de 800 de milioane de cetateni europeni - provin din patru tari. Astfel, 20.300 de plangeri (fata de 19.300 in anul precedent) provin din Federatia Rusa (reprezentand 26% din totalul plangerilor) si 9.150 (fata de 9.100) din Turcia (12%). Urmeaza Romania, cu 10%, si Ucraina, cu 7%. Urmatoarele clasate sunt Polonia, Republica Ceha si Italia, cu cate 4% din numarul total al plangerilor, urmate de Germania, Slovenia si Franta, cu 3%. Pe parcursul anului 2007, CEDO a decis in 88 de cazuri ca statul roman a incalcat drepturile omului, ceea ce plaseaza Romania, din acest punct de vedere, pe locul al cincilea. Cele mai multe hotarari emise de Curte - prin care se constata cel putin o incalcare a drepturilor omului - au vizat, in 2007, Turcia (319). Dintre aceste hotarari, opt au constatat cazuri de tortura si 23 au fost decizii prin care s-a recunoscut aplicarea unor tratamente inumane. Cu 175 de hotarari prin care statul este condamnat pentru nerespectarea drepturilor omului, Rusia se claseaza pe pozitia a doua, urmata de Ucraina (108), Polonia (101) si Romania (88).

12

Rusia a fost condamnata in 25 de cazuri pentru aplicarea de tratamente inumane si in 13 cazuri pentru nerespectarea dreptului la viata, in urma unor plangeri care s-au referit cu precadere la Cecenia. In total, numarul plangerilor care au fost depuse in 2007 la CEDO a crescut cu 15%, ajungand la 103.000, a anuntat, miercuri, la Strasbourg, grefierul Curtii. Dintre aceste plangeri, 41.700 au fost admise, fata de 39.400 anul precedent, potrivit bilantului anual prezentat presei Au fost date 1.503 decizii, mai putine decat in 2006, scadere care se explica prin "vointa judecatorilor de a se concentra asupra unor cazuri mai complexe", a explicat presedintele Curtii, magistratul francez Jean-Paul Costa.

Presedintele CEDO puncteaza problemele mari ale Romaniei


Presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a declarat ca, pe langa problema retrocedarii proprietatilor, constatata recent in cazul pilot al CEDO, exista si alte probleme precum durata excesiva a proceselor, conditiile de detentie si divergenta intre jurisprudenta diferitelor Curti de Apel. Totodata, el a adaugat ca retrocedarea proprietatilor nu este singura problema cu caracter repetitiv constatata de instanta de la Strasbourg in ceea ce priveste Romania.

"Subiectul la ordinea zilei este cazul pilot emis recent referitor la retrocedarea proprietatilor. Un caz pilot inseamna un caz care constata existenta unei probleme 13

sistemice, structurale, care incearca sa indice statului parat - in speta Romaniei - care sunt masurile cu caracter general, mai ales de natura legislativa, care trebuie adoptate pentru rezolvarea acestei probleme structurale, care afecteaza un numar mare de persoane", a explicat Jean Paul Costa. Boc si presedintele CEDO au discutat cum poate fi redus numarul plangerilor contra Romaniei "Nu este singura problema cu caracter repetitiv pe care am constatat-o la Strasbourg in ceea ce priveste Romania. Exista si alte probleme, de exemplu exista in continuare cazuri frecvente in care durata procedurilor judecatii interne este excesiva, ceea ce necesita si in acest caz solutii legislative. Recent a fost adoptata o lege - la inceputul saptamanii, daca nu ma insel - care prevede mecanisme pentru accelerarea procedurilor judiciare la nivel national. Aceasta lege este un lucru important. Poate ca nu este o solutie suficienta sau ideala, dar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, m-a asigurat ca are un plan ambitios si realist pentru a accelera durata procedurii interne in Romania", a declarat presedintele CEDO. revenind la cazul pilot al CEDO referitor la Romania. La randul sau, Corneliu Barsan, judecator roman la CEDO, a tinut sa sublinieze ca, in urma cazului pilot, este pentru prima data cand Romania are o reactie foarte clara. "As spune ca este pentru prima data cand reactia Romaniei este foarte clara fata de ceea ce s-a intamplat in trecut, in ultimele luni, pentru ca au mai fost alte trei cazuri impotriva Romaniei care constatau probleme structurale. Nicio reactie din partea autoritatilor romane. Din contra, de cand a fost pronuntat cazul pilot am devenit constienti de ceea ce poate el reprezenta pentru Romania, iar reactiile de azi ni s-au parut foarte foarte favorabile", a adaugat Barsan.

14

Romania si drepturile omului - ce procese am pierdut la CEDO


Sambata, 10 decembrie, este marcata Ziua Internationala a Drepturilor Omului si se implinesc 63 de ani de la semnarea, la Paris, a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. In ciuda faptului ca legislatia prevede respectarea drepturilor omului, in Romania exista in continuare cazuri in care cetatenii sunt nevoiti sa mearga la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru a-si face dreptate. Romania a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului in iunie 1994, cand s-au putut face pentru prima oara petitii din partea persoanelor fizice si juridice romane. Fiecare proces pierdut la CEDO inseamna ca despagubirile vor fi platite reclamantilor din banii contribuabilului roman. Romania a fost reclamata la CEDO, intr-un proces intentat de o femeie in varsta de 71 de ani atacata de o haita de caini vagabonzi, deoarece autoritatile nu au luat masura de a rezolva problema cainilor comunitari. CEDO a dat dreptate femeii, iar Romania trebuie sa plateasca despagubiri de 9.000 de euro. Reclamanta a apelat la articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentul inuman sau degradant, si la articolul 8, care garanteaza dreptul la viata privata si de familie. Camera Deputatilor a aprobat in noiembrie 2011 o lege care lasa autoritatilor locale optiunea de a eutanasia cainii vagabonzi care nu sunt revendicati, decizie care a starnit controverse si furia iubitorilor de animale. Si anul acesta au existat cazuri in care Romania pierdut procese la CEDO. In mai 2011, CEDO a decis, in cazul intentat de Nicolae si Elena Vlase, ca Justitia romana nu a

15

desfasurat o investigatie eficienta cu privire la moartea fiului lor, Nicusor Vlase, ucis in timpul Revolutiei din 1989. Cazul a fost anchetat de Parchetul Militar, care a finalizat ancheta initial prin neinceperea urmaririi penale. Solutia a fost infirmata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar dupa ani de zile de tergiversari, parintii au facut plangeri la Consiliul Superior al Magistraturii. CEDO a apreciat ca, in acest caz, s-a incalcat Articolul 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care face referire la dreptul la viata, conform Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), De asemenea, Curtea a hotarat, in cazul intentat de presedintele Asociatiei "21 Decembrie", Teodor Maries, ca acestuia i s-a incalcat dreptul care ii garanteaza respectul vietii private si a corespondentei. Cazul Ion Predica, detinut mort in inchisoare In iunie 2011, Romania a fost condamnata de CEDO pentru incalcarea dreptului la viata, dupa ce un barbat a reclamat faptul ca ancheta in cazul decesului mortii fiului sau de 20 de ani, in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea, dureaza de mai bine de sapte ani. Ion Predica a reclamat la Curtea Europene faptul ca fiul sau, Marian Predica, a murit in 2003, la 20 de ani, in timp ce executa o pedeapsa cu inchisoarea, in urma loviturilor primite de la angajatii Penitenciarului Rahova. Barbatul a reclamat si lipsa unei anchete impartiale si eficiente care sa clarifice circumstantele in care a murit fiul sau, iar desi ancheta penala a inceput in urma cu aproximativ sapte ani, ea nu este finalizata nici in prezent si circumstantele exacte ale decesului nu sunt cunoscute. CEDO a obligat statul roman sa plateasca 10.000 de euro unui fost detinut

16

Un alt detinut, Ioan Tudorel Demian, va primi despagubiri de 10.000 de euro din partea statului roman, dupa ce a reclamat faptul ca la penitenciarele din Gherla si Baia Mare nu a primit ingrijiri medicale pentru diabet. CEDO: Romania va plati 13.300 euro unui roman condamnat pentru omor Un alt detinut, Fane Ciobanu, a reclamat in anul 2000 Romania pentru ca penitenciarele unde a fost inchis erau suprapopulate, s-a vazut nevoit sa imparta patul cu alti detinuti, fiind cazat in aceeasi celula cu persoane care sufereau de maladii transmisibile. Acesta a reclamat si igiena precara din penitenciare, lipsa apei calde sau lipsa incalzirii in celule, precum si regimul alimentar nepotrivit cu faptul ca suferea de ulcer. Decizia CEDO a fost ca acesta va primi despagubiri de peste 13.000 de euro. Detinut bolnav, dupa ce a fost tinut in celula cu fumatori In ianuarie 2011, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata sumei de 4.000 de euro pentru ca nu a protejat sanatatea unui detinut diagnosticat cu fibroza pulmonara, deoarece a fost nevoit sa imparta celula cu mai multi fumatori. Acesta a solicitat sa fie mutat in alta celula inca din 1994, insa acest lucru nu s-a intamplat decat in 1999, cand a fost diagnosticat cu fibroza pulmonara. Un raport al Departamentului de Stat american din 2010 arata, insa, ca situatia din penitenciarele romanesti a fost imbunatatita, iar supraaglomerarea nu este o problema, fiind respectat standardul de 3,9 metri patrati de spatiu disponibil pentru fiecare detinut, recomandat de Comisia Europeana. CEDO obliga Romania sa dea 21 de miliarde de euro

17

O alta problema a Romaniei o reprezinta situatiile privind retrocedarea proprietatilor confiscate de comunisti, care au dus la nenumarate plangeri privind drepturile omului. Romania ocupa primul loc in privinta nerespectarii drepturilor de proprietate intre cele 47 de tari membre ale Consiliului Europei, iar in 2010 s-a solicitat schimbarea de urgenta a legilor privind retrocedarile.

cum poate fi redus numarul plangerilor contra Romaniei


Primul-ministru Emil Boc si presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului, Jean-Paul Costa, au avut, vineri, o intrevedere in cadrul careia au discutat despre identificarea masurilor ce ar putea reduce numarul de cauze impotriva Romaniei la CEDO. "In cursul intrevederii au fost abordate aspecte legate de cauzele privind restituirea proprietatilor si durata procedurilor judiciare. Cele doua delegatii au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe tema aderarii Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, care deschide calea acestui proces", se arata in comunicatul biroului de presa al Guvernului.

Boc a spus ca Executivul va analiza impactul aplicarii procedurii-pilot a CEDO privind legislatia aferenta despagubirilor pentru imobilele nationalizate, inclusiv din perspectiva constrangerilor de ordin bugetar. Totodata, premierul a anuntat ca a dispus formarea unui grup de lucru ce reuneste reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor Publice, Autoritatii Nationale pentru Restituirea 18

Proprietatilor, ce trebuie sa elaboreze un pachet de masuri cu privire la revizuirea legislatiei privind acordarea de despagubiri in cazul imobilelor nationalizate.

"La randul sau, presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanta Declaratiei de la Interlaken, din februarie 2010, care stipuleaza ca o serie de probleme sa fie rezolvate la nivel national, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, precum si noile evolutii ale Curtii, ca urmare a intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, aditional la Conventie. Totodata, inaltul oficial a tinut sa evidentieze faptul ca Romania nu are plangeri la CEDO cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului", se arata in comunicatul Guvernului. La intalnirea dintre cei doi, au mai particpat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, agentul guvernamental al Romaniei la CEDO, Razvan-Horatiu Radu, judecatorul ales din partea Romaniei la CEDO, Corneliu Barsan si Santiago Quesada, grefierul-sef al Sectiei a III-a, care judeca la CEDO cauzele romanesti.

plangeri cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului"


Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu o delegatie condusa de presedintele CEDO, JeanPaul Costa, despre masurile legislative care pot diminua numarul plangerilor impotriva Romaniei aflate pe rolul CEDO. Primul-ministru Emil Boc a primit astazi, la Palatul Victoria, o delegatie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condusa de presedintele Curtii, Jean-Paul Costa. Intrevederea a vizat identificarea masurilor care pot contribui la reducerea numarului de cauze impotriva Romaniei aflate pe rolul CEDO. In cursul intrevederii au fost abordate aspecte legate de cauzele privind restituirea proprietatilor si durata procedurilor judiciare. Cele doua delegatii au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe tema aderarii Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor

19

Omului, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, care deschide calea acestui proces. In ceea ce priveste aplicarea recentei proceduri-pilot a CEDO referitoare la legislatia aferenta despagubirilor acordate in cazul imobilelor nationalizate, primul-ministru a declarat ca in cadrul Executivului se va analiza impactul acestei decizii, pentru a fi identificata solutia optima in acord cu recomandarile CEDO, tinandu-se insa cont si de actualele obstacole de ordin bugetar. De altfel, in cadrul unei sedinte de Guvern recente, premierul a solicitat formarea unui grup de lucru interministerial alcatuit din specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor Publice, cu participarea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, astfel incat sa poata fi elaborat, supus dezbaterilor si inaintat Parlamentului un pachet de masuri cu privire la revizuirea legislatiei privind acordarea de despagubiri in cazul imobilelor nationalizate. Referitor la durata si calitatea actului de justitie, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a evidentiat eforturile de pana acum ale Guvernului pentru imbunatatirea cadrului legislativ, printre exemplele relevante in acest sens numarandu-se elaborarea si promovarea noilor coduri: Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila. De asemenea, ministrul Predoiu a mai evocat faptul ca dezbaterea asupra proiectului de lege privind accelerarea solutionarii proceselor si fluidizarea procedurilor se afla in stadiu avansat la Parlament. La randul sau, presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanta Declaratiei de la Interlaken, din februarie 2010, care stipuleaza ca o serie de probleme sa fie rezolvate la nivel national, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, precum si noile evolutii ale Curtii, ca urmare a intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, aditional la Conventie. Totodata, inaltul oficial a tinut sa evidentieze faptul ca Romania nu are plangeri la CEDO cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului. Din delegatia romana care s-a intalnit cu reprezentantii CEDO au facut parte ministrul Justitiei, Catalin Predoiu si Agentul Guvernamental al Romaniei la CEDO, Razvan-Horatiu Radu. Din partea CEDO au mai fost prezenti Corneliu Birsan, judecatorul ales din partea Romaniei la CEDO si Santiago Quesada, grefierul-sef al Sectiei a III-a, care judeca la CEDO cauzele romanesti.

20

CONCLUZII

Conferina (1)Reafirm adeziunea statelor pri la convenie la dreptul la recurs individual; (2) Reitereaz obligaia statelor pri de a asigura aprarea integral la nivel naional a drepturilor i libertilor garantate de convenie i invit la o consolidare a principiului subsidiaritii; (3) Subliniaz c acest principiu implic o responsabilitate partajat ntre statele pri i Curte; (4) Subliniaz importana asigurrii claritii i coerenei jurisprudenei Curii i invit, n special, la o aplicare uniform i riguroas a criteriilor privind admisibilitatea i competena Curii; (5) Solicit Curii s foloseasc ct mai mult posibil instrumentele procedurale i resursele de care dispune; (6) Subliniaz necesitatea adoptrii unor msuri care s contribuie la reducerea numrului de cereri vdit inadmisibile, necesitatea unei filtrri eficiente a acestor cereri, precum i necesitatea gsirii unor soluii pentru soluionarea cererilor repetitive; (7) Subliniaz caracterul obligatoriu al executrii integrale, efective i rapide a hotrrilor definitive ale Curii; `(8) Reafirm necesitatea meninerii independenei judectorilor i a pstrrii imparialitii i calitii Curii; (9) Invit la mbuntirea eficienei sistemului de monitorizare a executrii hotrrilor Curii; (10) Subliniaz necesitatea simplificrii procedurii care vizeaz modificarea dispoziiilor organizatorice ale conveniei; (11) Adopt urmtorul Plan de Aciune ca instrument de orientare politic pentru procesul ctre o eficientizare pe termen lung a sistemului conveniei.

21

BILBIOGRAFIE

http://www.lhr.md/news/175.html 22

http://www.coe.ro/stire.php?id=877 www.ziare.com/stiri/.../romania-in-topul-plangerilor-la-cedo-222626 www.business24.ro/ www.9am.ro www.romanialibera.ro/. \

23

S-ar putea să vă placă și