Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

Dintre toate matusile. mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent. (cea mai tanara dintre batrane. ele de scoala poate. alcatuita din sapte femei si doi barbati. "om cade vreo 50 de ani [].n. gloata de batrane celibatare. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. descrie in detaliu. inauntru. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). desi fata se impotriveste. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . batrana Iaca. iar Jim ia o trasura pana acasa. zis si Jim. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". deghizata in «domnisoara»". Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. care-i servea de treizeci de ani. Lisandrina. "Enigma Otiliei". intocmai cum.n. apreciaza el. ci. din care un roi de molii "mari. uscata si dreapta"). numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". intrate demult in putrefactie. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. prin "facerea" altei lumi. matusile ramolite si invechite in conceptii. in celalalt roman. Jim o trage la pieptul sau si. in casa mai locuia.In acest «modul si in urmatorul. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. cruda inca. Vera Policrat. barbat inalt si viguros. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. examinat din cap pana in picioare. pe langa baba Chi. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". ajutorul sau. mobila veche are lemnul uscat si crapat. invechite -«. tanti Fira ("stirba si bonoma"). purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. in acelasi tren. "Zece la masa". tanti Gkenca ("cea mai inalta []. din priviri. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). tot spre Bucuresti.). innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module.)"."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. Felix este cel care introduce in scena personajele. de la "O sarutare in fren". aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila".«. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. iar tapiteria roasa: in sifonier. tanti Mali.(Structura. in aceasta ipostaza. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. O ajuta sa deschida geamul timentului. cenusii. Fata il privea zambind si Jim. tras de haine pentru demonstratirestetice". se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. calatorea. personajmartor. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". singura ruda prin alianta. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. Mama lui Jim. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. Se anticipeaza (prolepsa). de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. care avea "aerul unei adolescente. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. hainele emanau "un iz de postav mucegait". Jim. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. Este un nou prilej pentru narator. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. sa mearga impreuna la plimbare. sotul Caterinei. fara sa stie de ce. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". este prezentata familia. "o duhoare inchisa". unde sustinuse doctoratul in litere. imbracata cu ingrijire). constienta de un gand vinot". "baba Chi". Jim este. dar el era ursuz si distant. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. frate cu "batranele". casa "preistorica" din strada Udricani. zburara deodata". ("o batrana de vreo 70 de ani. se simte "un aer statut". prin intermediul lui Jim. Profitand de acest prilej si de intuneric. care. latrat pe deosebite glasuri. sugerand perpetuarea speciei umane. astfel. cealalta "lume".

ticalosilor [] derbedeilor. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. care prezinta. cine dintre ele. poreclit "Ostrogotu". stia toate echipele. elev in clasa a VII-a B. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. Dora si Medy". Pentru Bobby. Linistindu-se brusc. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. strigand: "Nemernicilor. atitudinea cadrelor didactice. respinge acuzatia. unde venisera Dora si Medy. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". bine si cu benzina putina. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . Se duce in spatele amfiteatrului. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la.n. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. Cu parul inca ud. toate fetele fiind "studente -la Litere". 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. Jim are un "«Peugeot» prafuit". el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". altii ii imita pe diferiti profesori. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. Limbajul tinerilor este modern. mai retrasa. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. Bobby era un pasionat al sporturilor. care. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . care era. in perioada interbelica. istoria incepea cu el insusi. Amfiteatrul este plin de zgomot. intrucat Medy era mai putin indrazneata. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. le anuntase extemporal. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. sa aiba o fata a lui. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. merge. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. "Zexe!". Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. in clasa intra profesorul de muzica. relatia profesor-elev. Urmatorul modul. in uniforma completa. numai unul singur. si autorul manualului. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. toti campionii si amanunte ale vietii lor. desi fiica acesteia.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. Dezinteresul pentru scoala si. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. ea insasi in rsta de 70 de ani.n. De pilda. dupa trei ani de absenta din tara. "Lola. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. and un aer de "mare metropola". in stapanirea lui". haimanalelor!". tanti Mali. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". i se pare modernizat. Ca si tinerii din zilele noastre. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. toate meciurile. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. ctfiulise trei ore de la scoala. Atitudinea indolenta. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. "tuns marunt. scoate la lectie mai multi elevi. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. cu cladiri inalte si elegante. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". profesorul Silivestru Capitanovici. comportamentul liceenilor. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". Lola ii zambeste enigmatic.Inainte de a intra in liceu. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. Bobby Policrat. tineretul. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. Bucurestiul. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. la Liceul "Gheorghe Lazar". jovial si aluziv. cu bucurie anticipati. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. prietenie si simpatie reciproca. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma.) pe mama lui Stefan cel Mare?". Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand".

intrand pe alta usa. gura. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului.Taci. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. ticalosilor. dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". impreuna cu clasa. se incurca si se rezol situatii. urmarit indeaproape de profesor. elevul este prins. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. atat in zona lirica a iubirii. sa cant. "diabolic". se diversifica intamplarile. totul ii radea de bucurie". Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". de un realism halucinant. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. "toata clasa facu din falci clapaclapa". cantecul "Bubuie tunul". statea in aceeasi casa. fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. cat si in social. Vera. urmase apoi istoria la Universitate. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". Cand. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. impreuna cu surorile. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". Silivestru Capitanovici. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". il zareste pe Bobby copiind din sectiune. domnule profesor. intra in clasa. la profesorul Silivestru ca . Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Subiectul extemporalului. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. dom'! Nemernicilor. anunta extemporalul. unii lovind in pupitre cu creioanele. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". chelia. cucuriguri si salturi atletice peste banci". Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". in sfarsit. "domnisoare tinere. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. in pauza. printre care si pe Bobby. irribrancindu-l pe scari. «miorlau». sunt ragusit") starneste isteria dascalului. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". clasa striga «cucurigu». incat intreaga clasa a fost un clampanit. miorlaituri. profesorul de istorie. cu manualul de istorie in mana. "urlete. sugrumate de corsaje prea stramte". care adormise pe ultima banca. Cautand in banca. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". Spre surprinderea sa. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. mai incruntat ca oricand. Silivestru rememoreaza propria devenire. Deodata. cu aceleasi mobile. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. caietul gasit asupra lui Bobby. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. "Zexe!" La urmatoarea ora. prin flash-back. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. Fusese elev la liceul "Sf. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru.In modulele urmatoare. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul".insolenta a elevilor ("Nu pot. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. barbia. care. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". Trezit brusc. Calmandu-se brusc. chiote grozave. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale.Sa". Supraveghind scolarii. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". desi sufletul ii era viguros. Profesorul. profesorul gaseste un caiet cartonat. imediat ce s-a sunat. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. dar acesta nu-l lasa. Cand se indragostise prima oara. iar Bobby. in clasa se starneste un carm de nedescris.

El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. "era timida si refractara modernismului". prietenii fac o excursie la Constanta. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie".)". Jim o conduce pe fata la unchiul sau. La invitatia lui Medy. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. recunoaste ca admira poezia acestuia.«. prin care ii cere o intrevedere.In familia Policrat. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. sa-i trimita o scrisoare. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". care avea loc la fereastra. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. desi este foarte frumoasa. care avea 42 de ani. au starnit multe controverse in epoca . singur in propria odaie. Jim. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. slabise. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. cu care avea intalnire la Sosea. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". foarte asemanatoare cu cea din roman. Silivestru se decide. o priveste pe Iaca. profesorul Silivestru Capitanovici.«. daca nu ploua. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. cu o mina vinota. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. dupa ani de chibzuinta. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. intamplator. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. Dora ii destainuie lui Jim. se plimba cu salupa. Vera sau Dora". * intors la Bucuresti. avea o mina vinota. Lola sau Vera. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. Lola. care-i inapoiaza "oracolul". desi "la drept vorbind. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". inoata. iar pe Vera. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. iar tematica si limbajul inedite.In celalalt . brusc. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. iar Vera. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. puternic impresionat. in mare secret. iar cand termina facultatea se vor casatori. este si "prea rece si hieratica". Pentru asta. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. totodata. apoi. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. in ce priveste partea materiala".). Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. precizand ca este "in afara de grijuri. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". o socotea "o prietena mica". nici n-o iubesc". bucurandu-se de lurile sarate ale marii. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. Puternic jignit in amorul propriu. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. copiatul. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". incepe sa colinde toata casa. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". Jim surprinde.In acest timp. in timp ce femeile jucau "loto". tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. deoarece are o sora atat de "duioasa". ca sa se plimbe impreuna la Sosea.sa recupereze "Oracolul" si. nu stiti una: a murit Iaca!". Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. Contrariat. .

puternic rascolit de emotie. Camelia si cu sotul acesteia. se ridica hotarat si pleaca repede. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. cu care mergea la cinema. Jim ii face declaratii magulitoare. marturiseste ea. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. cum face asta. Fata este extrem de fericita.00". cu un ton usor glumet. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. acuzandu-l ca o placea pe Dora. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. care accepta. numai sa iasa din "putreziciunea asta". pe care cei patru prieteni il inventasera. care-i priveste "cu un zambet ironic". prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. dar Jim. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. dar Lola nu-l crede. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. mai ales. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila.Sentimentul de vinotie. il admira. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. dupa doua ore. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. Era o zi friguroasa de noiembrie. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. Fata il intampina cu jovialitate. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. Desi este intuneric si frig. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. il buimaceste definitiv. "dancing-ul si cinematograful". n-o mai viziteaza pe Lola. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". A doua zi. Dupa vreo zece zile. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. aceasta il priveste cu un usor dispret. de copil oropsit". amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. legat la ochi. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". se surprinde cerand-o de sotie. fata de care ea exprima un "dezgust total". pe care tanara il asculta atenta. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. teapana . dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. "fioruri si voluptati neintelese". la ora 6. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian.00 seara. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. Un nevinot joc de societate. ca sa intre si el "in randul . dar aici femeile erau agitate si galagioase. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola.n. Unul dintre ei. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. Emilian Protopopescu. Izbucneste cu forta Silivestru. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". la Sosea ori in Cismigiu. imediat. Pentru tanarul universitar. Cand Jim. Cu nervii intinsi la maxim. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara.n. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. Tanarul insista. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. pe care o auzise si el. danseaza cu el tango. Luandusi inima-n dinti. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". intrucat reincepea activitatea teatrului. strecurand aluzii la curtezanii Lolei.) Lola. isi schimba zilnic rochiile si coafura. legat la ochi. cu emotie. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. iar Jim decide sa mearga. il dezorienteaza din nou pe Jim. numai ca. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia.

Vera saruta mana fiecareia. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. prin tehnica detaliului. Tanti Magdalina. Jim este insa furios. deodata. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. iar volumul avea 444 de ini. naratorul descriind. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. o fata tanara il face sa se infioare si. profesorul o urmeaza acasa la ea. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. pregatirea cadourilor. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru.sale. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. ceea ce a incantat-o pe Vera. mama lui Jim. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. 1 decembrie 1931". stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. o mica avere. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. alaiul fiind incheiat de Silivestru. cand convoiul se intoarse in Udricani. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. afla domnul Popescu urmat de femei. impreuna cu sotul ei. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. "Ion si Vera. isi fac uri de viitor. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. Silivestru se simte. rudele. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. le anunta ca se insoara. fiori necunoscuti pana acum si. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". pentru ca. fara sa stie bine in ce scop. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. stupefiat. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. punand "gaz peste foc". El evita sa mai intre in contact cu lumea. La sugestia lui Bobby. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. primise. fara sa anunte pe nimeni. in zori. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. ci singurul care decide pentru sine este numai el. Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. prin tehnica detaliului.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. dar tanarul le arata cele doua inele. naratorul descriind. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". care sunt tot felul de vechituri. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. confuz si deprimat. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. Zizi. intr-o "odaie curata. "spre bucuria salbatica" a elevilor. inscriptionate cu data si numele lor. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. pleaca grabit in oras. adica. pe nume Chichi. la Brasov. constata cu totii. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. dar. vreau Sa intru in randul lumii". Jim. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. unele mancate de molii. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". cu usile larg deschise. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Cu totii pleaca la nunta. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. Obsesia . un ofiter inalt. merg toti trei la Circ. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". raspunzand invitatiei. careia ii pune inelul de logodna pe deget. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar.lumii".

La priveghiul mortului.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. Speriat. asadar. Aflati "Vesnic in luna de miere". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. Vera are o senzatie de ameteala si greata. apoi din ce in ce mai obsesi. de la nelinistea ca. pana la impacarea cu ideea neantului. constiinta lui Silivestru. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". la care era admis numai Bobby. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. intitulat sugestiv "Facerea lumii". prin testament toate casele din curte. progres si civilizatie. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. vorbesc si rad cu familiaritate. Jim si Vera nu primesc musafiri. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. lui Jim si Verei. ridicand.sterilitatii. reamenajand casele in stil modern. intr-o seara. unul fericit si deschis. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. privit "ca un somn lung". gusta din plin "evenimentul" din viata lor. se spanzura in odaia sa. asezate in cerc pe scaune. Silivestru le lasase. o izbanda a schimbarilor innoitoare. viata lor se schimba total si surprinzator. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". La inceput privita filozofic. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. incomensurabil. Reveniti la Bucuresti. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. care poate simboliza. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . .Jim. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. asa cum ii rugase Silivestru. cu ferestre late. avea sa devina "nimic". Finalul romanului este. pentru oameni noi". prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. oferindu-si unul altuia receptii". Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. la cei cincizeci de ani. ci de vesnicia ei". "case noi. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. ideea mortii devine atat de intensa. "facerea" altei lumi". realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. "se jucau de-a viata. cu mai multa experienta conjugala. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. cele sase femei. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". Ultimul modul al romanului. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". cu terase si piscina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful