Romana - Cartea Nuntii - Comentariu

Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

"O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Profitand de acest prilej si de intuneric. in acelasi tren. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. deghizata in «domnisoara»". careia toti ii spuneau tanti Magdalina. tras de haine pentru demonstratirestetice". in celalalt roman. desi fata se impotriveste. examinat din cap pana in picioare. intocmai cum. frate cu "batranele". singura ruda prin alianta. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". "Zece la masa". iar Jim ia o trasura pana acasa. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Felix este cel care introduce in scena personajele. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. intrate demult in putrefactie. mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent. Mama lui Jim. hainele emanau "un iz de postav mucegait". apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. "Enigma Otiliei". aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. calatorea. personajmartor. uscata si dreapta").In acest «modul si in urmatorul. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le .«. apreciaza el. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). casa "preistorica" din strada Udricani. Dintre toate matusile. "o duhoare inchisa". sotul Caterinei. Vera Policrat. mobila veche are lemnul uscat si crapat. O ajuta sa deschida geamul timentului. "om cade vreo 50 de ani []. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. imbracata cu ingrijire). constienta de un gand vinot". Jim este.n. matusile ramolite si invechite in conceptii.)". tanti Fira ("stirba si bonoma"). Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. prin intermediul lui Jim. care avea "aerul unei adolescente. care-i servea de treizeci de ani. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). este prezentata familia. tanti Mali. sa mearga impreuna la plimbare. din care un roi de molii "mari. pe langa baba Chi. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. barbat inalt si viguros. de la "O sarutare in fren". inauntru. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). Jim o trage la pieptul sau si. care. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. cealalta "lume". in aceasta ipostaza. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". ci. "baba Chi". Este un nou prilej pentru narator. fara sa stie de ce. ele de scoala poate. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. unde sustinuse doctoratul in litere.). compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. ("o batrana de vreo 70 de ani. Fata il privea zambind si Jim. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. astfel. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. Lisandrina. din priviri. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". iar tapiteria roasa: in sifonier. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme.n. gloata de batrane celibatare. descrie in detaliu. dar el era ursuz si distant. zburara deodata". (cea mai tanara dintre batrane. latrat pe deosebite glasuri. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. prin "facerea" altei lumi. innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. invechite -«. zis si Jim. in casa mai locuia. tot spre Bucuresti. Jim. alcatuita din sapte femei si doi barbati. cruda inca. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. Se anticipeaza (prolepsa). se simte "un aer statut". sugerand perpetuarea speciei umane. ajutorul sau. cenusii. batrana Iaca.(Structura.

stia toate echipele. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . Ca si tinerii din zilele noastre. mai retrasa. Atitudinea indolenta. comportamentul liceenilor. si autorul manualului. sa aiba o fata a lui.) pe mama lui Stefan cel Mare?". cu cladiri inalte si elegante. merge. elev in clasa a VII-a B. toate fetele fiind "studente -la Litere". Dezinteresul pentru scoala si. respinge acuzatia. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. scoate la lectie mai multi elevi. Bobby era un pasionat al sporturilor. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". De pilda. intrucat Medy era mai putin indrazneata. Lola ii zambeste enigmatic. ea insasi in rsta de 70 de ani. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. strigand: "Nemernicilor. relatia profesor-elev. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". Pentru Bobby. Dora si Medy". prietenie si simpatie reciproca. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. "Zexe!". i se pare modernizat. haimanalelor!". bine si cu benzina putina. desi fiica acesteia. la Liceul "Gheorghe Lazar". implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. "Lola.n. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. Urmatorul modul. in clasa intra profesorul de muzica. istoria incepea cu el insusi. Se duce in spatele amfiteatrului. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". care prezinta. Bucurestiul. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". dupa trei ani de absenta din tara. Amfiteatrul este plin de zgomot. and un aer de "mare metropola". dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. le anuntase extemporal. tineretul. numai unul singur. toti campionii si amanunte ale vietii lor. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. Linistindu-se brusc. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. cu bucurie anticipati. toate meciurile. care. in perioada interbelica. Limbajul tinerilor este modern. profesorul Silivestru Capitanovici. cine dintre ele. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". ticalosilor [] derbedeilor. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. in stapanirea lui". baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. altii ii imita pe diferiti profesori. unde venisera Dora si Medy. in uniforma completa. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste .n. atitudinea cadrelor didactice. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. Bobby Policrat. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . Cu parul inca ud. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. Jim are un "«Peugeot» prafuit". Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. poreclit "Ostrogotu". Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". tanti Mali. "tuns marunt. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". ctfiulise trei ore de la scoala. care era.Inainte de a intra in liceu. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. jovial si aluziv. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici".

cantecul "Bubuie tunul". elevul este prins. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. chelia. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". totul ii radea de bucurie". profesorul de istorie. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". Profesorul. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. la profesorul Silivestru ca . care adormise pe ultima banca. fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. impreuna cu clasa. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. "Zexe!" La urmatoarea ora. profesorul gaseste un caiet cartonat. Vera. intrand pe alta usa. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". domnule profesor. prin flash-back. printre care si pe Bobby. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". unii lovind in pupitre cu creioanele. intra in clasa. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. imediat ce s-a sunat. care. dar acesta nu-l lasa. Deodata. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. Trezit brusc. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". urmase apoi istoria la Universitate. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". cucuriguri si salturi atletice peste banci". «miorlau». obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". desi sufletul ii era viguros. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. gura.insolenta a elevilor ("Nu pot. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. in sfarsit. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. se diversifica intamplarile. dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. "toata clasa facu din falci clapaclapa".Taci. incat intreaga clasa a fost un clampanit. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. irribrancindu-l pe scari. dom'! Nemernicilor. statea in aceeasi casa. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". caietul gasit asupra lui Bobby. cu manualul de istorie in mana. Spre surprinderea sa. "diabolic". clasa striga «cucurigu». miorlaituri. sa cant. anunta extemporalul. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. Cautand in banca. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". Fusese elev la liceul "Sf. Cand se indragostise prima oara. Supraveghind scolarii. Silivestru Capitanovici. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. in pauza. Cand. cat si in social. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. "domnisoare tinere. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. urmarit indeaproape de profesor. Subiectul extemporalului. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. se incurca si se rezol situatii. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. ticalosilor.In modulele urmatoare. chiote grozave. Silivestru rememoreaza propria devenire. iar Bobby. "urlete. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. cu aceleasi mobile. impreuna cu surorile. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia.Sa". in clasa se starneste un carm de nedescris. atat in zona lirica a iubirii. barbia. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Calmandu-se brusc. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. sugrumate de corsaje prea stramte". de un realism halucinant. mai incruntat ca oricand.

iar cand termina facultatea se vor casatori. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. precizand ca este "in afara de grijuri. . se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Contrariat. sa-i trimita o scrisoare. puternic impresionat. Puternic jignit in amorul propriu. se plimba cu salupa. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". avea o mina vinota. brusc. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. prin care ii cere o intrevedere. nici n-o iubesc". Silivestru se decide. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". prietenii fac o excursie la Constanta. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. desi este foarte frumoasa. Lola. bucurandu-se de lurile sarate ale marii. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. au starnit multe controverse in epoca . Dora ii destainuie lui Jim. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. incepe sa colinde toata casa. dupa ani de chibzuinta. desi "la drept vorbind. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie.sa recupereze "Oracolul" si. daca nu ploua. "era timida si refractara modernismului". totodata. cu care avea intalnire la Sosea. Lola sau Vera. singur in propria odaie. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". Jim. Jim surprinde. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. nu stiti una: a murit Iaca!". care-i inapoiaza "oracolul". de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. foarte asemanatoare cu cea din roman. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. apoi. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. care avea loc la fereastra.«.«. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". o priveste pe Iaca. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el.In familia Policrat. este si "prea rece si hieratica". in timp ce femeile jucau "loto". fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. La invitatia lui Medy. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. * intors la Bucuresti. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. copiatul. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. Vera sau Dora". Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. profesorul Silivestru Capitanovici. slabise. intamplator. in ce priveste partea materiala". Pentru asta.In acest timp.)". cu o mina vinota. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. in mare secret. inoata. care avea 42 de ani. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. recunoaste ca admira poezia acestuia. iar Vera.). iar tematica si limbajul inedite. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. iar pe Vera. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. o socotea "o prietena mica". deoarece are o sora atat de "duioasa".In celalalt . care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei.

amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. Cand Jim. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". Unul dintre ei. dar Lola nu-l crede. acuzandu-l ca o placea pe Dora. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. Tanarul insista. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. cu emotie. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si.00 seara. mai ales. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie".n. se surprinde cerand-o de sotie. Cu nervii intinsi la maxim. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. Jim ii face declaratii magulitoare. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6.) Lola. cu care mergea la cinema. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei.00". Pentru tanarul universitar. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. pe care cei patru prieteni il inventasera. Luandusi inima-n dinti. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. Era o zi friguroasa de noiembrie. aceasta il priveste cu un usor dispret. Fata il intampina cu jovialitate. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. se ridica hotarat si pleaca repede. ca Jim si Vera sa se casatoreasca.Sentimentul de vinotie. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. il buimaceste definitiv. Izbucneste cu forta Silivestru. Camelia si cu sotul acesteia. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. Dupa vreo zece zile. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. il dezorienteaza din nou pe Jim. ca sa intre si el "in randul . dupa doua ore. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. A doua zi. care-i priveste "cu un zambet ironic". Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. la ora 6. fata de care ea exprima un "dezgust total". Un nevinot joc de societate. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. danseaza cu el tango. Emilian Protopopescu. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. pe care o auzise si el. Fata este extrem de fericita. dar Jim. dar aici femeile erau agitate si galagioase. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. legat la ochi. il admira. legat la ochi. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. "fioruri si voluptati neintelese". Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. imediat. teapana . isi schimba zilnic rochiile si coafura. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. n-o mai viziteaza pe Lola. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. care accepta. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. intrucat reincepea activitatea teatrului.n. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. de copil oropsit". trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. pe care tanara il asculta atenta. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. cum face asta. marturiseste ea. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. numai sa iasa din "putreziciunea asta". numai ca. la Sosea ori in Cismigiu. "dancing-ul si cinematograful". Desi este intuneric si frig. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. iar Jim decide sa mearga. puternic rascolit de emotie. cu un ton usor glumet.

cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. 1 decembrie 1931". Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. ceea ce a incantat-o pe Vera. iar volumul avea 444 de ini. le anunta ca se insoara. Obsesia . deodata. prin tehnica detaliului. La sugestia lui Bobby. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. unele mancate de molii. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. adica. primise. impreuna cu sotul ei. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. alaiul fiind incheiat de Silivestru. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. fara sa stie bine in ce scop. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. pe nume Chichi. profesorul o urmeaza acasa la ea. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". Vera saruta mana fiecareia. pentru ca. naratorul descriind. "spre bucuria salbatica" a elevilor. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. naratorul descriind. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". inscriptionate cu data si numele lor. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. intr-o "odaie curata. stupefiat. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. careia ii pune inelul de logodna pe deget. prin tehnica detaliului. punand "gaz peste foc". prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. cand convoiul se intoarse in Udricani. Silivestru se simte. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Jim. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. la Brasov. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. "Ion si Vera. fara sa anunte pe nimeni. cu usile larg deschise. o fata tanara il face sa se infioare si. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. El evita sa mai intre in contact cu lumea.lumii". o mica avere. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. pregatirea cadourilor. fiori necunoscuti pana acum si. mama lui Jim. pleaca grabit in oras. isi fac uri de viitor. Cu totii pleaca la nunta. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. afla domnul Popescu urmat de femei. dar. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. constata cu totii. confuz si deprimat. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. care sunt tot felul de vechituri. ci singurul care decide pentru sine este numai el. Zizi. in zori.sale.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. merg toti trei la Circ. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. Tanti Magdalina. un ofiter inalt. dar tanarul le arata cele doua inele. Jim este insa furios. rudele. vreau Sa intru in randul lumii". depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". raspunzand invitatiei. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta.

asa cum ii rugase Silivestru. "case noi. oferindu-si unul altuia receptii". apoi din ce in ce mai obsesi. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. ideea mortii devine atat de intensa. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. "facerea" altei lumi". la care era admis numai Bobby. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". Cand au venit cioclii sa ridice mortul. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". avea sa devina "nimic". la cei cincizeci de ani. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. Finalul romanului este. La priveghiul mortului. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. La inceput privita filozofic. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. cu terase si piscina. Silivestru le lasase. Reveniti la Bucuresti. Speriat. de la nelinistea ca. lui Jim si Verei. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . constiinta lui Silivestru. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". prin testament toate casele din curte. ci de vesnicia ei". cu ferestre late. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. cele sase femei.Jim. pentru oameni noi". Aflati "Vesnic in luna de miere". Vera are o senzatie de ameteala si greata. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. intr-o seara. ridicand. progres si civilizatie. viata lor se schimba total si surprinzator. asezate in cerc pe scaune. cu mai multa experienta conjugala. pana la impacarea cu ideea neantului. incomensurabil. se spanzura in odaia sa.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. "se jucau de-a viata. reamenajand casele in stil modern. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. vorbesc si rad cu familiaritate. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. privit "ca un somn lung". Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. . o izbanda a schimbarilor innoitoare. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". Ultimul modul al romanului. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase".sterilitatii. asadar. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. Jim si Vera nu primesc musafiri. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. intitulat sugestiv "Facerea lumii". il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. unul fericit si deschis. care poate simboliza. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful