Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

Dintre toate matusile. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . Jim. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila".In acest «modul si in urmatorul. de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. dar el era ursuz si distant. barbat inalt si viguros. sugerand perpetuarea speciei umane."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata [].)". apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. tot spre Bucuresti. tanti Fira ("stirba si bonoma"). intocmai cum. Felix este cel care introduce in scena personajele. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". care-i servea de treizeci de ani. iar tapiteria roasa: in sifonier. sotul Caterinei. in aceasta ipostaza. este prezentata familia. din priviri. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. ajutorul sau. "o duhoare inchisa". care. ci. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). constienta de un gand vinot". in casa mai locuia. zburara deodata". examinat din cap pana in picioare. "baba Chi". descrie in detaliu.«. desi fata se impotriveste. "Enigma Otiliei". tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). prin intermediul lui Jim. mobila veche are lemnul uscat si crapat. calatorea. Jim o trage la pieptul sau si. Profitand de acest prilej si de intuneric. prin "facerea" altei lumi. O ajuta sa deschida geamul timentului. invechite -«.n. din care un roi de molii "mari. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. "om cade vreo 50 de ani []. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu".(Structura. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. batrana Iaca. apreciaza el. personajmartor. inauntru. uscata si dreapta"). era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". in acelasi tren. matusile ramolite si invechite in conceptii. Se anticipeaza (prolepsa). Jim este. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. de la "O sarutare in fren". se simte "un aer statut". ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ.). tras de haine pentru demonstratirestetice". mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent. iar Jim ia o trasura pana acasa. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . unde sustinuse doctoratul in litere. zis si Jim. Vera Policrat. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. Este un nou prilej pentru narator.n. alcatuita din sapte femei si doi barbati. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. frate cu "batranele". care avea "aerul unei adolescente. gloata de batrane celibatare. astfel. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. Lisandrina. Fata il privea zambind si Jim. cruda inca. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. sa mearga impreuna la plimbare. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. in celalalt roman. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. ele de scoala poate. casa "preistorica" din strada Udricani. tanti Mali. Mama lui Jim. "Zece la masa". careia toti ii spuneau tanti Magdalina. cealalta "lume". tanti Gkenca ("cea mai inalta []. (cea mai tanara dintre batrane. cenusii. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. hainele emanau "un iz de postav mucegait". latrat pe deosebite glasuri. fara sa stie de ce. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. pe langa baba Chi. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". deghizata in «domnisoara»". imbracata cu ingrijire). innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. intrate demult in putrefactie. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. ("o batrana de vreo 70 de ani. singura ruda prin alianta. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor.

elev in clasa a VII-a B. "Lola. bine si cu benzina putina. Bobby era un pasionat al sporturilor. Urmatorul modul.n. "Zexe!". sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. desi fiica acesteia. le anuntase extemporal. ticalosilor [] derbedeilor. care. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . Mihai Bravul si Mihai Viteazul. and un aer de "mare metropola".) pe mama lui Stefan cel Mare?". ctfiulise trei ore de la scoala. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. istoria incepea cu el insusi. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. care era. in clasa intra profesorul de muzica. Jim are un "«Peugeot» prafuit". Amfiteatrul este plin de zgomot. respinge acuzatia. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. toti campionii si amanunte ale vietii lor. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . profesorul Silivestru Capitanovici. jovial si aluziv. mai retrasa. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". intrucat Medy era mai putin indrazneata. numai unul singur. haimanalelor!". pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". scoate la lectie mai multi elevi. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. i se pare modernizat. relatia profesor-elev. Se duce in spatele amfiteatrului. Dezinteresul pentru scoala si. in stapanirea lui". "tuns marunt. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. cu bucurie anticipati. Ca si tinerii din zilele noastre. merge. Limbajul tinerilor este modern. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . ea insasi in rsta de 70 de ani. prietenie si simpatie reciproca. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. si autorul manualului. tineretul. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". toate fetele fiind "studente -la Litere". desi era "o hodogitura lovita si zgariata. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Linistindu-se brusc. baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. cu cladiri inalte si elegante. Bobby Policrat.Inainte de a intra in liceu. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. toate meciurile. in perioada interbelica. cine dintre ele. Atitudinea indolenta. care prezinta. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. altii ii imita pe diferiti profesori. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. Lola ii zambeste enigmatic. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". dupa trei ani de absenta din tara.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. unde venisera Dora si Medy. stia toate echipele. in uniforma completa. tanti Mali. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. Bucurestiul. sa aiba o fata a lui. comportamentul liceenilor. strigand: "Nemernicilor.n. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. Cu parul inca ud. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". poreclit "Ostrogotu". fiind convins ca niciunul nu stia nimic. atitudinea cadrelor didactice. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. De pilda. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. la Liceul "Gheorghe Lazar". Pentru Bobby. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. Dora si Medy". iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate.

care adormise pe ultima banca. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". cucuriguri si salturi atletice peste banci". intra in clasa. chiote grozave. miorlaituri. fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi.insolenta a elevilor ("Nu pot. in sfarsit. impreuna cu surorile. desi sufletul ii era viguros.Sa". Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. "Zexe!" La urmatoarea ora. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Cand. Cautand in banca. irribrancindu-l pe scari. Profesorul. impreuna cu clasa.Taci. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. cantecul "Bubuie tunul". care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". dar acesta nu-l lasa. mai incruntat ca oricand. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. gura. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. clasa striga «cucurigu». Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Subiectul extemporalului. "diabolic". Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". care. domnule profesor. unii lovind in pupitre cu creioanele. la profesorul Silivestru ca . profesorul de istorie. Supraveghind scolarii. imediat ce s-a sunat. urmase apoi istoria la Universitate. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. incat intreaga clasa a fost un clampanit. Silivestru rememoreaza propria devenire. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". Spre surprinderea sa. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. barbia. Trezit brusc. statea in aceeasi casa. urmarit indeaproape de profesor. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". dom'! Nemernicilor. el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. Calmandu-se brusc. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". prin flash-back. in clasa se starneste un carm de nedescris. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. caietul gasit asupra lui Bobby. "domnisoare tinere. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". "urlete. totul ii radea de bucurie". cu manualul de istorie in mana. sa cant. chelia. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. Silivestru Capitanovici. «miorlau». se incurca si se rezol situatii. Fusese elev la liceul "Sf. iar Bobby. anunta extemporalul. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". se diversifica intamplarile. "toata clasa facu din falci clapaclapa". "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. sugrumate de corsaje prea stramte". atat in zona lirica a iubirii. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". cu aceleasi mobile. ticalosilor. Deodata. printre care si pe Bobby. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". cat si in social. Vera. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. elevul este prins. sunt ragusit") starneste isteria dascalului.In modulele urmatoare. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". de un realism halucinant. intrand pe alta usa. profesorul gaseste un caiet cartonat. in pauza. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. Cand se indragostise prima oara.

iar pe Vera. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". iar Vera. Vera sau Dora". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. profesorul Silivestru Capitanovici. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. Lola. este si "prea rece si hieratica".)". de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. . Jim. cu care avea intalnire la Sosea. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. prietenii fac o excursie la Constanta. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. care-i inapoiaza "oracolul". Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti".In acest timp. in mare secret. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". care avea loc la fereastra. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. Contrariat.In familia Policrat. bucurandu-se de lurile sarate ale marii. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. desi este foarte frumoasa. prin care ii cere o intrevedere. nici n-o iubesc". nu stiti una: a murit Iaca!". recunoaste ca admira poezia acestuia.«. Dora ii destainuie lui Jim. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. o socotea "o prietena mica". se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. Pentru asta. Puternic jignit in amorul propriu. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". Jim surprinde. La invitatia lui Medy. totodata.«. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". incepe sa colinde toata casa. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". au starnit multe controverse in epoca . brusc. slabise. foarte asemanatoare cu cea din roman. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". "era timida si refractara modernismului". * intors la Bucuresti. apoi. copiatul. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. in ce priveste partea materiala". in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. care avea 42 de ani. precizand ca este "in afara de grijuri. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". iar tematica si limbajul inedite. sa-i trimita o scrisoare. o priveste pe Iaca. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. iar cand termina facultatea se vor casatori. Silivestru se decide. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. puternic impresionat. inoata. singur in propria odaie. desi "la drept vorbind. se plimba cu salupa.sa recupereze "Oracolul" si. in timp ce femeile jucau "loto". Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. intamplator. dupa ani de chibzuinta. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. avea o mina vinota. Lola sau Vera. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte.). aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat.In celalalt . cu o mina vinota. daca nu ploua. deoarece are o sora atat de "duioasa". Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu.

danseaza cu el tango. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. A doua zi. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. cu emotie. legat la ochi. numai ca. aceasta il priveste cu un usor dispret. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei.00". intrucat reincepea activitatea teatrului. Cu nervii intinsi la maxim. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. cum face asta. Pentru tanarul universitar. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". Fata il intampina cu jovialitate.n. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. Unul dintre ei. acuzandu-l ca o placea pe Dora. la ora 6. legat la ochi. pe care cei patru prieteni il inventasera. il admira. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. imediat. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. Era o zi friguroasa de noiembrie. "dancing-ul si cinematograful". Desi este intuneric si frig. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. mai ales. Emilian Protopopescu. Un nevinot joc de societate. "fioruri si voluptati neintelese". care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". Jim ii face declaratii magulitoare. cu care mergea la cinema. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. pe care o auzise si el. dar Jim. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". care accepta. Fata este extrem de fericita. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. la Sosea ori in Cismigiu. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. iar Jim decide sa mearga. ca sa intre si el "in randul . isi schimba zilnic rochiile si coafura. il dezorienteaza din nou pe Jim. Camelia si cu sotul acesteia. Cand Jim. Izbucneste cu forta Silivestru. teapana . numai sa iasa din "putreziciunea asta". Luandusi inima-n dinti. dar aici femeile erau agitate si galagioase. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". Dupa vreo zece zile. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. il buimaceste definitiv. dar Lola nu-l crede. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. se surprinde cerand-o de sotie. puternic rascolit de emotie. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". Tanarul insista. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. cu un ton usor glumet. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6.n.00 seara. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. de copil oropsit". fata de care ea exprima un "dezgust total". Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar.Sentimentul de vinotie. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. strecurand aluzii la curtezanii Lolei.) Lola. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. se ridica hotarat si pleaca repede. care-i priveste "cu un zambet ironic". ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. marturiseste ea. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. dupa doua ore. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. pe care tanara il asculta atenta. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. n-o mai viziteaza pe Lola. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc.

Silivestru se simte. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. raspunzand invitatiei. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. o fata tanara il face sa se infioare si. "spre bucuria salbatica" a elevilor. pleaca grabit in oras. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". "Ion si Vera. ceea ce a incantat-o pe Vera. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. pentru ca. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. in zori. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. Tanti Magdalina. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". fiori necunoscuti pana acum si. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. pe nume Chichi. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". Cu totii pleaca la nunta. cu usile larg deschise. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. ci singurul care decide pentru sine este numai el. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie.lumii". care sunt tot felul de vechituri. El evita sa mai intre in contact cu lumea. Jim este insa furios. Jim. dar tanarul le arata cele doua inele. iar volumul avea 444 de ini. fara sa anunte pe nimeni. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. fara sa stie bine in ce scop. unele mancate de molii. primise. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". cand convoiul se intoarse in Udricani. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. adica. rudele. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. deodata. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. naratorul descriind. naratorul descriind. constata cu totii. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. un ofiter inalt. Obsesia . dar. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. La sugestia lui Bobby. Zizi. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. le anunta ca se insoara. confuz si deprimat. mama lui Jim. prin tehnica detaliului.sale. alaiul fiind incheiat de Silivestru. merg toti trei la Circ. punand "gaz peste foc". Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. inscriptionate cu data si numele lor. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. intr-o "odaie curata. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. profesorul o urmeaza acasa la ea. o mica avere. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. careia ii pune inelul de logodna pe deget. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". stupefiat.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. afla domnul Popescu urmat de femei. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. la Brasov. isi fac uri de viitor. vreau Sa intru in randul lumii". asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. prin tehnica detaliului. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. pregatirea cadourilor. impreuna cu sotul ei. Vera saruta mana fiecareia. 1 decembrie 1931". Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana.

povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. cu mai multa experienta conjugala. avea sa devina "nimic". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. oferindu-si unul altuia receptii".Jim. La priveghiul mortului. Jim si Vera nu primesc musafiri. pana la impacarea cu ideea neantului. se spanzura in odaia sa. Silivestru le lasase. . apoi din ce in ce mai obsesi. "facerea" altei lumi". ci de vesnicia ei". Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". Aflati "Vesnic in luna de miere". pentru oameni noi". cu terase si piscina. viata lor se schimba total si surprinzator. progres si civilizatie. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". cu ferestre late. "se jucau de-a viata. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. cele sase femei. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. constiinta lui Silivestru.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. unul fericit si deschis. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". Speriat. ideea mortii devine atat de intensa. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd".sterilitatii. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. incomensurabil. la care era admis numai Bobby. vorbesc si rad cu familiaritate. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. Vera are o senzatie de ameteala si greata. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. ridicand. asezate in cerc pe scaune. La inceput privita filozofic. "case noi. care poate simboliza. o izbanda a schimbarilor innoitoare. lui Jim si Verei. asa cum ii rugase Silivestru. Finalul romanului este. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. Reveniti la Bucuresti. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. reamenajand casele in stil modern. intitulat sugestiv "Facerea lumii". intr-o seara. privit "ca un somn lung". tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. Ultimul modul al romanului. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. de la nelinistea ca. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. la cei cincizeci de ani. prin testament toate casele din curte. asadar.