Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

tanti Fira ("stirba si bonoma"). cenusii. Dintre toate matusile. "Enigma Otiliei". de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. Este un nou prilej pentru narator. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. Profitand de acest prilej si de intuneric. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". tanti Gkenca ("cea mai inalta []. prin intermediul lui Jim. din priviri. in acelasi tren. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. Felix este cel care introduce in scena personajele. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). inauntru. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). unde sustinuse doctoratul in litere. in celalalt roman. apreciaza el. zis si Jim. "baba Chi".«.n. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. casa "preistorica" din strada Udricani. cruda inca.). este prezentata familia. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. ("o batrana de vreo 70 de ani. mobila veche are lemnul uscat si crapat. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. intrate demult in putrefactie. ci. Lisandrina. personajmartor. tanti Mali. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. astfel. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". "om cade vreo 50 de ani [].In acest «modul si in urmatorul. descrie in detaliu. in casa mai locuia. (cea mai tanara dintre batrane. "o duhoare inchisa". Jim o trage la pieptul sau si."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. calatorea. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". ajutorul sau. invechite -«. constienta de un gand vinot". sugerand perpetuarea speciei umane. alcatuita din sapte femei si doi barbati. ele de scoala poate. singura ruda prin alianta. Vera Policrat. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. sa mearga impreuna la plimbare. se simte "un aer statut". numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. zburara deodata". gloata de batrane celibatare. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. iar tapiteria roasa: in sifonier. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. prin "facerea" altei lumi. care avea "aerul unei adolescente. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . tras de haine pentru demonstratirestetice".(Structura. intocmai cum. sotul Caterinei. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. latrat pe deosebite glasuri. cealalta "lume". hainele emanau "un iz de postav mucegait". "Zece la masa". in aceasta ipostaza. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. iar Jim ia o trasura pana acasa. fara sa stie de ce. Se anticipeaza (prolepsa). care-i servea de treizeci de ani. Jim. care. O ajuta sa deschida geamul timentului.)". desi fata se impotriveste. examinat din cap pana in picioare. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. uscata si dreapta"). Jim este. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. frate cu "batranele". dar el era ursuz si distant. deghizata in «domnisoara»". din care un roi de molii "mari.n. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . matusile ramolite si invechite in conceptii. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". imbracata cu ingrijire). batrana Iaca. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. de la "O sarutare in fren". Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. pe langa baba Chi. barbat inalt si viguros. Fata il privea zambind si Jim. Mama lui Jim. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). tot spre Bucuresti.

merge. Cu parul inca ud. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. Urmatorul modul. care prezinta. Ca si tinerii din zilele noastre.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. toate meciurile. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. respinge acuzatia. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. De pilda. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. elev in clasa a VII-a B. "tuns marunt. tineretul. toate fetele fiind "studente -la Litere". atitudinea cadrelor didactice. cu cladiri inalte si elegante.) pe mama lui Stefan cel Mare?". Bobby era un pasionat al sporturilor. comportamentul liceenilor. care era. cu bucurie anticipati. in clasa intra profesorul de muzica. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". cine dintre ele. Lola ii zambeste enigmatic. Atitudinea indolenta. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. le anuntase extemporal. poreclit "Ostrogotu". se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. jovial si aluziv. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie".n. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. Pentru Bobby. care. scoate la lectie mai multi elevi. Amfiteatrul este plin de zgomot. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". "Zexe!". fiind convins ca niciunul nu stia nimic. Dezinteresul pentru scoala si. mai retrasa. in stapanirea lui". Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". sa aiba o fata a lui. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. "Lola. in uniforma completa. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. ctfiulise trei ore de la scoala. Jim are un "«Peugeot» prafuit". care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . strigand: "Nemernicilor. ea insasi in rsta de 70 de ani. intrucat Medy era mai putin indrazneata. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". istoria incepea cu el insusi. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. dupa trei ani de absenta din tara. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". desi fiica acesteia. profesorul Silivestru Capitanovici. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. and un aer de "mare metropola". altii ii imita pe diferiti profesori. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. in perioada interbelica. Linistindu-se brusc. i se pare modernizat. toti campionii si amanunte ale vietii lor. Se duce in spatele amfiteatrului. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. Limbajul tinerilor este modern. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. Bobby Policrat. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . tanti Mali. Dora si Medy". Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . si autorul manualului. haimanalelor!".n. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. unde venisera Dora si Medy.Inainte de a intra in liceu. Bucurestiul. ticalosilor [] derbedeilor. prietenie si simpatie reciproca. la Liceul "Gheorghe Lazar". stia toate echipele. relatia profesor-elev. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". bine si cu benzina putina. numai unul singur. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai.

care. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. barbia. care adormise pe ultima banca. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete.Taci. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. sa cant. Fusese elev la liceul "Sf. "domnisoare tinere. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. clasa striga «cucurigu». intrand pe alta usa. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. chiote grozave. se diversifica intamplarile. "urlete. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. totul ii radea de bucurie". cu aceleasi mobile. dom'! Nemernicilor. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. impreuna cu clasa. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". urmarit indeaproape de profesor.insolenta a elevilor ("Nu pot. profesorul de istorie. Subiectul extemporalului. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". «miorlau». Silivestru Capitanovici. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". profesorul gaseste un caiet cartonat. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. de un realism halucinant. caietul gasit asupra lui Bobby. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. anunta extemporalul. Profesorul. miorlaituri. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. Cand.In modulele urmatoare. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. desi sufletul ii era viguros. ticalosilor. statea in aceeasi casa. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. iar Bobby. Trezit brusc. in sfarsit. Spre surprinderea sa. domnule profesor. dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". cucuriguri si salturi atletice peste banci". care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. in clasa se starneste un carm de nedescris. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. dar acesta nu-l lasa. Calmandu-se brusc. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. "Zexe!" La urmatoarea ora. Cautand in banca. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". unii lovind in pupitre cu creioanele. se incurca si se rezol situatii. atat in zona lirica a iubirii. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. Cand se indragostise prima oara. Deodata. cantecul "Bubuie tunul".Sa". Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. imediat ce s-a sunat. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. incat intreaga clasa a fost un clampanit. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". Vera. cu manualul de istorie in mana. sugrumate de corsaje prea stramte". "toata clasa facu din falci clapaclapa". mai incruntat ca oricand. gura. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. intra in clasa. impreuna cu surorile. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". cat si in social. urmase apoi istoria la Universitate. elevul este prins. printre care si pe Bobby. chelia. irribrancindu-l pe scari. la profesorul Silivestru ca . in pauza. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. Silivestru rememoreaza propria devenire. "diabolic". Supraveghind scolarii. prin flash-back. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby.

«. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". iar tematica si limbajul inedite. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. in timp ce femeile jucau "loto". deoarece are o sora atat de "duioasa". Silivestru se decide. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren.In familia Policrat. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. dupa ani de chibzuinta. bucurandu-se de lurile sarate ale marii. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. intamplator. Vera sau Dora". iar pe Vera. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". avea o mina vinota. recunoaste ca admira poezia acestuia. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza.In celalalt . nici n-o iubesc". Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. Lola. profesorul Silivestru Capitanovici. nu stiti una: a murit Iaca!". il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. cu care avea intalnire la Sosea. daca nu ploua. sa-i trimita o scrisoare. iar Vera. incepe sa colinde toata casa. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. Puternic jignit in amorul propriu. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". prietenii fac o excursie la Constanta. La invitatia lui Medy. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. este si "prea rece si hieratica". se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. desi este foarte frumoasa. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. slabise. brusc. * intors la Bucuresti.). tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. foarte asemanatoare cu cea din roman. in mare secret. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. Jim. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. Contrariat. Lola sau Vera. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". "era timida si refractara modernismului". Jim surprinde. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. cu o mina vinota. . sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. care avea loc la fereastra. care avea 42 de ani. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare.)". Dora ii destainuie lui Jim. copiatul. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". singur in propria odaie. in ce priveste partea materiala". iar cand termina facultatea se vor casatori. care-i inapoiaza "oracolul". dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. au starnit multe controverse in epoca . Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. puternic impresionat.sa recupereze "Oracolul" si. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". inoata. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. prin care ii cere o intrevedere. o priveste pe Iaca. Pentru asta.«. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. se plimba cu salupa. precizand ca este "in afara de grijuri.In acest timp. totodata. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. o socotea "o prietena mica". desi "la drept vorbind. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". apoi.

Jim ii declara emotionat ca o iubeste. fata de care ea exprima un "dezgust total". dupa doua ore. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". "fioruri si voluptati neintelese". ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. cu emotie. isi schimba zilnic rochiile si coafura. ca sa intre si el "in randul . prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. mai ales. Desi este intuneric si frig. pe care cei patru prieteni il inventasera. se ridica hotarat si pleaca repede. il buimaceste definitiv. Cand Jim. cu un ton usor glumet. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. puternic rascolit de emotie. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. Un nevinot joc de societate. A doua zi. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. pe care o auzise si el. teapana . Tanarul insista. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Pentru tanarul universitar. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". numai ca. legat la ochi. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. il admira. Izbucneste cu forta Silivestru. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii.Sentimentul de vinotie. cu care mergea la cinema. imediat. dar Lola nu-l crede. iar Jim decide sa mearga. Fata il intampina cu jovialitate. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. la Sosea ori in Cismigiu. acuzandu-l ca o placea pe Dora. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. se surprinde cerand-o de sotie. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim.00". il dezorienteaza din nou pe Jim. Fata este extrem de fericita. intrucat reincepea activitatea teatrului. Camelia si cu sotul acesteia. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. danseaza cu el tango. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. de copil oropsit". Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. cum face asta. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra.n. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. Cu nervii intinsi la maxim. care accepta. "dancing-ul si cinematograful". amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. legat la ochi. Jim ii face declaratii magulitoare. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii.) Lola. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze".00 seara. aceasta il priveste cu un usor dispret. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. Unul dintre ei. Era o zi friguroasa de noiembrie. numai sa iasa din "putreziciunea asta". pe care tanara il asculta atenta. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". Luandusi inima-n dinti.n. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. la ora 6. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. n-o mai viziteaza pe Lola. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. dar Jim. Emilian Protopopescu. dar aici femeile erau agitate si galagioase. marturiseste ea. care-i priveste "cu un zambet ironic". ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. Dupa vreo zece zile. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei.

unele mancate de molii. iar volumul avea 444 de ini. afla domnul Popescu urmat de femei. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". careia ii pune inelul de logodna pe deget. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. La sugestia lui Bobby. cand convoiul se intoarse in Udricani. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. "Ion si Vera. Zizi.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. adica. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. prin tehnica detaliului. intr-o "odaie curata. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". pe nume Chichi. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. naratorul descriind. pentru ca. o mica avere. mama lui Jim. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Jim este insa furios. in zori. cu usile larg deschise. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Jim. punand "gaz peste foc". stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. rudele. merg toti trei la Circ. El evita sa mai intre in contact cu lumea. prin tehnica detaliului. Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. Vera saruta mana fiecareia. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. fiori necunoscuti pana acum si. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. 1 decembrie 1931". dar tanarul le arata cele doua inele. dar. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar.lumii". le anunta ca se insoara. "spre bucuria salbatica" a elevilor. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. raspunzand invitatiei. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. confuz si deprimat. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. care sunt tot felul de vechituri. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. pregatirea cadourilor. impreuna cu sotul ei. stupefiat. Silivestru se simte. Cu totii pleaca la nunta. profesorul o urmeaza acasa la ea. inscriptionate cu data si numele lor. ci singurul care decide pentru sine este numai el. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. fara sa stie bine in ce scop. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. primise. ceea ce a incantat-o pe Vera. vreau Sa intru in randul lumii". Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. constata cu totii. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". alaiul fiind incheiat de Silivestru. Obsesia . un ofiter inalt. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. deodata. isi fac uri de viitor. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". o fata tanara il face sa se infioare si. la Brasov. fara sa anunte pe nimeni. Tanti Magdalina. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV.sale. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. pleaca grabit in oras. naratorul descriind. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor.

avea sa devina "nimic". Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". ci de vesnicia ei". dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. Vera are o senzatie de ameteala si greata. prin testament toate casele din curte. incomensurabil. asadar. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. asa cum ii rugase Silivestru. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. Speriat. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. intitulat sugestiv "Facerea lumii". Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. intr-o seara. la cei cincizeci de ani. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. cu terase si piscina. la care era admis numai Bobby. La inceput privita filozofic. Finalul romanului este. cu mai multa experienta conjugala. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. apoi din ce in ce mai obsesi. ridicand. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. Aflati "Vesnic in luna de miere". il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. viata lor se schimba total si surprinzator. pentru oameni noi". lui Jim si Verei. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . cu ferestre late. La priveghiul mortului.sterilitatii. care poate simboliza. se spanzura in odaia sa. reamenajand casele in stil modern. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". "case noi. progres si civilizatie. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. unul fericit si deschis. Jim si Vera nu primesc musafiri. asezate in cerc pe scaune. Ultimul modul al romanului. pana la impacarea cu ideea neantului. cele sase femei.Jim. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". constiinta lui Silivestru. . surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". Silivestru le lasase. o izbanda a schimbarilor innoitoare. "facerea" altei lumi". ideea mortii devine atat de intensa. oferindu-si unul altuia receptii". vorbesc si rad cu familiaritate. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. de la nelinistea ca. "se jucau de-a viata. privit "ca un somn lung". Reveniti la Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful