Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

casa "preistorica" din strada Udricani. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. de la "O sarutare in fren". prin intermediul lui Jim. ci. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. fara sa stie de ce. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). in casa mai locuia. constienta de un gand vinot". latrat pe deosebite glasuri. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". Jim o trage la pieptul sau si. zis si Jim. tanti Fira ("stirba si bonoma"). din priviri. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). invechite -«. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. Se anticipeaza (prolepsa). sugerand perpetuarea speciei umane.n. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". iar tapiteria roasa: in sifonier. innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. inauntru. calatorea. deghizata in «domnisoara»". (cea mai tanara dintre batrane. in celalalt roman. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. "baba Chi".«. Este un nou prilej pentru narator. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. tras de haine pentru demonstratirestetice". Fata il privea zambind si Jim. in aceasta ipostaza. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. se simte "un aer statut". "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. "Enigma Otiliei". mobila veche are lemnul uscat si crapat. examinat din cap pana in picioare. Jim este. intocmai cum. pe langa baba Chi. "o duhoare inchisa". O ajuta sa deschida geamul timentului. este prezentata familia. Dintre toate matusile. Mama lui Jim. cealalta "lume". din care un roi de molii "mari. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . numai Caterinei i se spunea "madam Popescu".n. tanti Gkenca ("cea mai inalta [].)". imbracata cu ingrijire). apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. prin "facerea" altei lumi. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. singura ruda prin alianta. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. alcatuita din sapte femei si doi barbati. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. batrana Iaca. frate cu "batranele". cenusii. sotul Caterinei. "om cade vreo 50 de ani []. uscata si dreapta"). din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". matusile ramolite si invechite in conceptii. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". tanti Mali. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. Profitand de acest prilej si de intuneric. care avea "aerul unei adolescente. "Zece la masa". iar Jim ia o trasura pana acasa. in acelasi tren. apreciaza el. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Vera Policrat. care. sa mearga impreuna la plimbare. de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. tot spre Bucuresti. dar el era ursuz si distant. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . intrate demult in putrefactie. ("o batrana de vreo 70 de ani. ajutorul sau. cruda inca. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. unde sustinuse doctoratul in litere. hainele emanau "un iz de postav mucegait". Jim. personajmartor.(Structura. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent. descrie in detaliu. barbat inalt si viguros.). care-i servea de treizeci de ani. zburara deodata". astfel. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. gloata de batrane celibatare.In acest «modul si in urmatorul. desi fata se impotriveste. Lisandrina. ele de scoala poate. Felix este cel care introduce in scena personajele. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti.

care. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Urmatorul modul. De pilda. sa aiba o fata a lui. stia toate echipele. elev in clasa a VII-a B. Dezinteresul pentru scoala si. Se duce in spatele amfiteatrului. le anuntase extemporal. ea insasi in rsta de 70 de ani. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. Pentru Bobby. numai unul singur.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. profesorul Silivestru Capitanovici. intrucat Medy era mai putin indrazneata. "Zexe!". and un aer de "mare metropola". pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. relatia profesor-elev. Bucurestiul. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. si autorul manualului. i se pare modernizat. cu cladiri inalte si elegante. unde venisera Dora si Medy. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. dupa trei ani de absenta din tara. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . la Liceul "Gheorghe Lazar". respinge acuzatia. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. Limbajul tinerilor este modern. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". Amfiteatrul este plin de zgomot. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". Cu parul inca ud. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". bine si cu benzina putina. toate meciurile. "Lola. baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. care era. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. "tuns marunt. tanti Mali. poreclit "Ostrogotu". Jim are un "«Peugeot» prafuit". haimanalelor!". desi fiica acesteia. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". mai retrasa. in stapanirea lui". Atitudinea indolenta. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. Linistindu-se brusc.n. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. toti campionii si amanunte ale vietii lor. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. Bobby era un pasionat al sporturilor. ticalosilor [] derbedeilor. merge. ctfiulise trei ore de la scoala. istoria incepea cu el insusi. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". scoate la lectie mai multi elevi. strigand: "Nemernicilor. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". tineretul. in uniforma completa. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. prietenie si simpatie reciproca. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . in perioada interbelica. comportamentul liceenilor.Inainte de a intra in liceu. Lola ii zambeste enigmatic. Dora si Medy". fiind convins ca niciunul nu stia nimic.) pe mama lui Stefan cel Mare?". Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". in clasa intra profesorul de muzica. altii ii imita pe diferiti profesori. cine dintre ele. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori .n. atitudinea cadrelor didactice. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". Bobby Policrat. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. toate fetele fiind "studente -la Litere". cu bucurie anticipati. care prezinta. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. Ca si tinerii din zilele noastre. jovial si aluziv.

totul ii radea de bucurie". dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". care adormise pe ultima banca. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. "domnisoare tinere. chiote grozave. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". imediat ce s-a sunat. chelia. sa cant. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". caietul gasit asupra lui Bobby. irribrancindu-l pe scari. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". Deodata. Supraveghind scolarii. Profesorul. "Zexe!" La urmatoarea ora. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. cucuriguri si salturi atletice peste banci". clasa striga «cucurigu». jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. barbia. de un realism halucinant. dom'! Nemernicilor. "urlete. sugrumate de corsaje prea stramte". desi sufletul ii era viguros. ticalosilor. cat si in social. el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. Fusese elev la liceul "Sf. prin flash-back. in sfarsit. urmase apoi istoria la Universitate. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. se diversifica intamplarile. Spre surprinderea sa. profesorul de istorie. urmarit indeaproape de profesor.insolenta a elevilor ("Nu pot. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. domnule profesor.Sa". cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". acesta mai clampaneste o data atat de autentic. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". Cautand in banca. gura. atat in zona lirica a iubirii. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. in clasa se starneste un carm de nedescris. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. intra in clasa. Cand. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". impreuna cu clasa. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. cantecul "Bubuie tunul". statea in aceeasi casa. miorlaituri. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". incat intreaga clasa a fost un clampanit. anunta extemporalul. mai incruntat ca oricand. Trezit brusc. in pauza. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". dar acesta nu-l lasa. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. unii lovind in pupitre cu creioanele. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. cu aceleasi mobile. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". «miorlau». cu manualul de istorie in mana. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". "toata clasa facu din falci clapaclapa".Taci. Vera. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. profesorul gaseste un caiet cartonat. iar Bobby. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. Cand se indragostise prima oara. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. impreuna cu surorile. printre care si pe Bobby. elevul este prins. Silivestru rememoreaza propria devenire. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". Calmandu-se brusc. "diabolic".In modulele urmatoare. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. Silivestru Capitanovici. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". se incurca si se rezol situatii. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. intrand pe alta usa. Subiectul extemporalului. la profesorul Silivestru ca . care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". care.

iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". ca sa se plimbe impreuna la Sosea. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. avea o mina vinota. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". inoata.sa recupereze "Oracolul" si. care avea loc la fereastra. iar Vera. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. iar cand termina facultatea se vor casatori. recunoaste ca admira poezia acestuia. Silivestru se decide. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". Arghezi se afla in plina perioada de creatie. Pentru asta. precizand ca este "in afara de grijuri. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. Lola sau Vera. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. daca nu ploua.In familia Policrat. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". brusc. desi este foarte frumoasa. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. . care-i inapoiaza "oracolul".In celalalt . copiatul. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". * intors la Bucuresti. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". Jim. deoarece are o sora atat de "duioasa". intamplator. desi "la drept vorbind. Vera sau Dora". prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. se plimba cu salupa. foarte asemanatoare cu cea din roman. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. incepe sa colinde toata casa. La invitatia lui Medy. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei.In acest timp. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el.). Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. prietenii fac o excursie la Constanta. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. dupa ani de chibzuinta.«. o socotea "o prietena mica". nu stiti una: a murit Iaca!". care avea 42 de ani. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. slabise. Dora ii destainuie lui Jim. singur in propria odaie. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. in mare secret. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. cu care avea intalnire la Sosea. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Contrariat. este si "prea rece si hieratica". in ce priveste partea materiala". bucurandu-se de lurile sarate ale marii. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. au starnit multe controverse in epoca . iar tematica si limbajul inedite. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". profesorul Silivestru Capitanovici. "era timida si refractara modernismului". o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". in timp ce femeile jucau "loto". ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. prin care ii cere o intrevedere. nici n-o iubesc". cu o mina vinota. Lola. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. sa-i trimita o scrisoare. Jim surprinde. iar pe Vera. Puternic jignit in amorul propriu. o priveste pe Iaca.«. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. totodata. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor.)". apoi. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. puternic impresionat.

"dancing-ul si cinematograful". isi schimba zilnic rochiile si coafura. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si.) Lola. Cu nervii intinsi la maxim. Izbucneste cu forta Silivestru. danseaza cu el tango. puternic rascolit de emotie. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. imediat. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". Unul dintre ei. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara.Sentimentul de vinotie. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. Dupa vreo zece zile. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. Fata este extrem de fericita. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. pe care cei patru prieteni il inventasera. cu un ton usor glumet. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. Pentru tanarul universitar. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. dupa doua ore. iar Jim decide sa mearga. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. n-o mai viziteaza pe Lola. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. Cand Jim. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. numai ca. teapana . cum face asta. intrucat reincepea activitatea teatrului. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu".00 seara. se surprinde cerand-o de sotie. numai sa iasa din "putreziciunea asta". de copil oropsit". cu care mergea la cinema. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. Tanarul insista. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. marturiseste ea. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. il dezorienteaza din nou pe Jim. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. cu emotie. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. pe care o auzise si el. la ora 6. Camelia si cu sotul acesteia.n. se ridica hotarat si pleaca repede. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. Jim ii face declaratii magulitoare. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea.n. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. aceasta il priveste cu un usor dispret. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. "fioruri si voluptati neintelese". Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. Un nevinot joc de societate. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. il admira.00". A doua zi. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. Emilian Protopopescu. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. mai ales. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Fata il intampina cu jovialitate. care-i priveste "cu un zambet ironic". care accepta. ca sa intre si el "in randul . Desi este intuneric si frig. pe care tanara il asculta atenta. il buimaceste definitiv. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". dar Jim. dar aici femeile erau agitate si galagioase. fata de care ea exprima un "dezgust total". Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. dar Lola nu-l crede. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". Era o zi friguroasa de noiembrie. acuzandu-l ca o placea pe Dora. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. legat la ochi. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. Luandusi inima-n dinti. la Sosea ori in Cismigiu. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. legat la ochi.

Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. afla domnul Popescu urmat de femei. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. fara sa anunte pe nimeni. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. pleaca grabit in oras. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. prin tehnica detaliului. Silivestru se simte. alaiul fiind incheiat de Silivestru. profesorul o urmeaza acasa la ea. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. 1 decembrie 1931". pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. la Brasov. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. iar volumul avea 444 de ini. in zori. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. inscriptionate cu data si numele lor. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. La sugestia lui Bobby. prin tehnica detaliului. primise. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana.lumii". naratorul descriind. naratorul descriind. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. intr-o "odaie curata. Cu totii pleaca la nunta. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. vreau Sa intru in randul lumii". cu usile larg deschise. mama lui Jim. fiori necunoscuti pana acum si. Obsesia . pregatirea cadourilor. ci singurul care decide pentru sine este numai el. raspunzand invitatiei. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. El evita sa mai intre in contact cu lumea. deodata. constata cu totii. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. pentru ca. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". punand "gaz peste foc". vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". "spre bucuria salbatica" a elevilor. stupefiat.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Tanti Magdalina. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. isi fac uri de viitor. merg toti trei la Circ. unele mancate de molii. le anunta ca se insoara. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. pe nume Chichi. Jim este insa furios. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. o fata tanara il face sa se infioare si. dar. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. ceea ce a incantat-o pe Vera. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. care sunt tot felul de vechituri. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. Jim. adica. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. Zizi. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei.sale. dar tanarul le arata cele doua inele. "Ion si Vera. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. fara sa stie bine in ce scop. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. Vera saruta mana fiecareia. rudele. careia ii pune inelul de logodna pe deget. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. un ofiter inalt. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. o mica avere. impreuna cu sotul ei. cand convoiul se intoarse in Udricani. confuz si deprimat.

sterilitatii. cu terase si piscina. oferindu-si unul altuia receptii".Jim. apoi din ce in ce mai obsesi. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. la care era admis numai Bobby. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. La inceput privita filozofic. reamenajand casele in stil modern. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. Silivestru le lasase. cele sase femei. cu mai multa experienta conjugala. . Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". pentru oameni noi". asezate in cerc pe scaune. care poate simboliza. gusta din plin "evenimentul" din viata lor.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. ridicand. Jim si Vera nu primesc musafiri. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . La priveghiul mortului. unul fericit si deschis. Speriat. progres si civilizatie. "case noi. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. intitulat sugestiv "Facerea lumii". Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. asa cum ii rugase Silivestru. Aflati "Vesnic in luna de miere". Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". constiinta lui Silivestru. pana la impacarea cu ideea neantului. intr-o seara. lui Jim si Verei. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. asadar. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. Ultimul modul al romanului. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. Finalul romanului este. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". vorbesc si rad cu familiaritate. o izbanda a schimbarilor innoitoare. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". cu ferestre late. incomensurabil. se spanzura in odaia sa. viata lor se schimba total si surprinzator. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. Reveniti la Bucuresti. "facerea" altei lumi". te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". de la nelinistea ca. ideea mortii devine atat de intensa. avea sa devina "nimic". prin testament toate casele din curte. Vera are o senzatie de ameteala si greata. la cei cincizeci de ani. "se jucau de-a viata. privit "ca un somn lung". ci de vesnicia ei".