Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

Vera Policrat. casa "preistorica" din strada Udricani. batrana Iaca. este prezentata familia. Se anticipeaza (prolepsa). calatorea. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent. ("o batrana de vreo 70 de ani. latrat pe deosebite glasuri. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). cealalta "lume". in celalalt roman. frate cu "batranele". inauntru."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. matusile ramolite si invechite in conceptii. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. apreciaza el. in aceasta ipostaza. descrie in detaliu. unde sustinuse doctoratul in litere. "Enigma Otiliei". tot spre Bucuresti. tanti Mali. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . in casa mai locuia. Felix este cel care introduce in scena personajele. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii".n. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". cruda inca. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. examinat din cap pana in picioare. tras de haine pentru demonstratirestetice". (cea mai tanara dintre batrane. "om cade vreo 50 de ani []. Jim este. gloata de batrane celibatare.n. in acelasi tren. ajutorul sau. alcatuita din sapte femei si doi barbati. O ajuta sa deschida geamul timentului. prin intermediul lui Jim. desi fata se impotriveste.(Structura. fara sa stie de ce. innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. tanti Fira ("stirba si bonoma"). intocmai cum. singura ruda prin alianta. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . dar el era ursuz si distant. constienta de un gand vinot". uscata si dreapta").In acest «modul si in urmatorul. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. Dintre toate matusile. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". care avea "aerul unei adolescente. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. mobila veche are lemnul uscat si crapat. Este un nou prilej pentru narator. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. "baba Chi". ele de scoala poate. Lisandrina. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. hainele emanau "un iz de postav mucegait". ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Fata il privea zambind si Jim. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. din care un roi de molii "mari. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. zburara deodata". fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). tanti Gkenca ("cea mai inalta []. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. "Zece la masa". Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. invechite -«. sugerand perpetuarea speciei umane.«. care-i servea de treizeci de ani. personajmartor. de la "O sarutare in fren". pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". iar Jim ia o trasura pana acasa.)". iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". pe langa baba Chi. care. ci. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. Mama lui Jim. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. imbracata cu ingrijire). se simte "un aer statut". precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. iar tapiteria roasa: in sifonier. barbat inalt si viguros. sa mearga impreuna la plimbare. Jim o trage la pieptul sau si. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. din priviri. cenusii. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. Jim. zis si Jim. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. sotul Caterinei. "o duhoare inchisa". deghizata in «domnisoara»". intrate demult in putrefactie. Profitand de acest prilej si de intuneric. prin "facerea" altei lumi.). astfel.

pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui.Inainte de a intra in liceu. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. jovial si aluziv. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. De pilda. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". intrucat Medy era mai putin indrazneata. "tuns marunt. "Lola. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. Cu parul inca ud. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". care prezinta. toate meciurile. atitudinea cadrelor didactice. toate fetele fiind "studente -la Litere". ea insasi in rsta de 70 de ani. desi fiica acesteia. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. dupa trei ani de absenta din tara. numai unul singur. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. merge. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . in perioada interbelica. Bobby Policrat. tineretul. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. Dezinteresul pentru scoala si. haimanalelor!". sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. stia toate echipele. elev in clasa a VII-a B. relatia profesor-elev.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. i se pare modernizat.n. sa aiba o fata a lui. Bucurestiul. Linistindu-se brusc. altii ii imita pe diferiti profesori. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Pentru Bobby. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". Urmatorul modul. cu bucurie anticipati. Se duce in spatele amfiteatrului. Amfiteatrul este plin de zgomot. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. la Liceul "Gheorghe Lazar". Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. tanti Mali. cu cladiri inalte si elegante. strigand: "Nemernicilor. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". profesorul Silivestru Capitanovici. comportamentul liceenilor. in clasa intra profesorul de muzica. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. bine si cu benzina putina. le anuntase extemporal. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. care. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . Atitudinea indolenta. mai retrasa. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". toti campionii si amanunte ale vietii lor.) pe mama lui Stefan cel Mare?". iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. unde venisera Dora si Medy. in uniforma completa. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". prietenie si simpatie reciproca. ctfiulise trei ore de la scoala. Limbajul tinerilor este modern. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. respinge acuzatia. in stapanirea lui". Jim are un "«Peugeot» prafuit". cine dintre ele. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". desi era "o hodogitura lovita si zgariata. Ca si tinerii din zilele noastre. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. istoria incepea cu el insusi. "Zexe!". si autorul manualului. care era. Lola ii zambeste enigmatic. ticalosilor [] derbedeilor. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. Bobby era un pasionat al sporturilor. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. Dora si Medy".n. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. poreclit "Ostrogotu". scoate la lectie mai multi elevi. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. and un aer de "mare metropola".

cantecul "Bubuie tunul". cat si in social. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Silivestru rememoreaza propria devenire. printre care si pe Bobby. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. Trezit brusc. mai incruntat ca oricand. "diabolic". Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". care adormise pe ultima banca. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. prin flash-back. Deodata. se incurca si se rezol situatii. irribrancindu-l pe scari. dom'! Nemernicilor. Profesorul. cu aceleasi mobile. fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. iar Bobby. in pauza. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". gura. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. chiote grozave. unii lovind in pupitre cu creioanele.Taci. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". Subiectul extemporalului. clasa striga «cucurigu». La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf.insolenta a elevilor ("Nu pot. Cand. anunta extemporalul. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. Cand se indragostise prima oara. desi sufletul ii era viguros. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". «miorlau». el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. atat in zona lirica a iubirii. cucuriguri si salturi atletice peste banci". Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". acesta mai clampaneste o data atat de autentic. impreuna cu clasa. urmase apoi istoria la Universitate. se diversifica intamplarile. incat intreaga clasa a fost un clampanit. "Zexe!" La urmatoarea ora. care. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". chelia. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. ticalosilor. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". "domnisoare tinere. in sfarsit. urmarit indeaproape de profesor. "toata clasa facu din falci clapaclapa". Silivestru Capitanovici. domnule profesor. Spre surprinderea sa. Supraveghind scolarii. sugrumate de corsaje prea stramte". elevul este prins. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. dar acesta nu-l lasa. intra in clasa. cu manualul de istorie in mana. Cautand in banca. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. totul ii radea de bucurie". profesorul de istorie. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. Calmandu-se brusc.Sa". impreuna cu surorile. "urlete. statea in aceeasi casa. Fusese elev la liceul "Sf. caietul gasit asupra lui Bobby. in clasa se starneste un carm de nedescris. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. miorlaituri. de un realism halucinant.In modulele urmatoare. intrand pe alta usa. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". la profesorul Silivestru ca . il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. Vera. sa cant. barbia. profesorul gaseste un caiet cartonat. imediat ce s-a sunat. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru".

sa recupereze "Oracolul" si. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei.«. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". ca sa se plimbe impreuna la Sosea. Jim surprinde. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. sa-i trimita o scrisoare. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. * intors la Bucuresti.«. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". avea o mina vinota. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". Silivestru se decide. se plimba cu salupa. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. cu care avea intalnire la Sosea. inoata. au starnit multe controverse in epoca . o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". Lola. . Arghezi se afla in plina perioada de creatie. copiatul. Dora ii destainuie lui Jim. bucurandu-se de lurile sarate ale marii. Jim. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici".). La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. desi "la drept vorbind. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. Pentru asta. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul.In acest timp. Lola sau Vera. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. in ce priveste partea materiala". Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. Vera sau Dora". in timp ce femeile jucau "loto". incepe sa colinde toata casa. o priveste pe Iaca. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. puternic impresionat. slabise. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. profesorul Silivestru Capitanovici. nu stiti una: a murit Iaca!". Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. iar pe Vera. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. iar cand termina facultatea se vor casatori. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. precizand ca este "in afara de grijuri. nici n-o iubesc". prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". prietenii fac o excursie la Constanta. iar tematica si limbajul inedite. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Contrariat. care avea 42 de ani. in mare secret. "era timida si refractara modernismului". Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". dupa ani de chibzuinta. totodata. care avea loc la fereastra. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". singur in propria odaie. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. o socotea "o prietena mica". foarte asemanatoare cu cea din roman. recunoaste ca admira poezia acestuia. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. La invitatia lui Medy. care-i inapoiaza "oracolul". era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. intamplator. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. daca nu ploua. cu o mina vinota. brusc. Puternic jignit in amorul propriu.In celalalt . Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". deoarece are o sora atat de "duioasa".)". desi este foarte frumoasa. apoi. iar Vera.In familia Policrat. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. prin care ii cere o intrevedere. este si "prea rece si hieratica".

pe care o auzise si el. puternic rascolit de emotie. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. cu un ton usor glumet. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. fata de care ea exprima un "dezgust total". numai ca. teapana . iar Jim decide sa mearga. dar aici femeile erau agitate si galagioase. il buimaceste definitiv. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. il dezorienteaza din nou pe Jim. Unul dintre ei. mai ales. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. de copil oropsit".) Lola. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. numai sa iasa din "putreziciunea asta". Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. cu emotie. la Sosea ori in Cismigiu. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. Jim ii face declaratii magulitoare. cu care mergea la cinema. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. Cand Jim. Cu nervii intinsi la maxim. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". Izbucneste cu forta Silivestru. Fata il intampina cu jovialitate. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. acuzandu-l ca o placea pe Dora. il admira. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola.00". Dupa vreo zece zile. legat la ochi. intrucat reincepea activitatea teatrului. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. Un nevinot joc de societate. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. n-o mai viziteaza pe Lola. Pentru tanarul universitar. Luandusi inima-n dinti. se surprinde cerand-o de sotie. aceasta il priveste cu un usor dispret. marturiseste ea. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. care accepta. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". dar Lola nu-l crede. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta.n. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. care-i priveste "cu un zambet ironic". ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. ca sa intre si el "in randul . Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. pe care tanara il asculta atenta. la ora 6. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. se ridica hotarat si pleaca repede. Camelia si cu sotul acesteia. legat la ochi. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. "dancing-ul si cinematograful". primeste o scrisoare eleganta de la Lola. imediat. danseaza cu el tango. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. cum face asta. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu".Sentimentul de vinotie. Tanarul insista. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. "fioruri si voluptati neintelese".n. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. Desi este intuneric si frig. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. dar Jim. Era o zi friguroasa de noiembrie. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu.00 seara. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. Fata este extrem de fericita. pe care cei patru prieteni il inventasera. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". A doua zi. Emilian Protopopescu. dupa doua ore. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. strecurand aluzii la curtezanii Lolei.

unele mancate de molii. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios".sale. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. confuz si deprimat. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. primise. naratorul descriind. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. rudele. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. fara sa stie bine in ce scop. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. pleaca grabit in oras. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. pregatirea cadourilor. Silivestru se simte. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. "Ion si Vera. prin tehnica detaliului. profesorul o urmeaza acasa la ea. pe nume Chichi. Tanti Magdalina. constata cu totii. isi fac uri de viitor. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. le anunta ca se insoara. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. naratorul descriind. La sugestia lui Bobby. "spre bucuria salbatica" a elevilor. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. adica. Vera saruta mana fiecareia. Jim. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie.lumii". "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Jim este insa furios. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. alaiul fiind incheiat de Silivestru. in zori. cu usile larg deschise. dar tanarul le arata cele doua inele. raspunzand invitatiei. intr-o "odaie curata. mama lui Jim. ci singurul care decide pentru sine este numai el. punand "gaz peste foc". merg toti trei la Circ. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. Obsesia . o fata tanara il face sa se infioare si. pentru ca. El evita sa mai intre in contact cu lumea. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". ceea ce a incantat-o pe Vera. Cu totii pleaca la nunta. Zizi. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. iar volumul avea 444 de ini. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. prin tehnica detaliului. fiori necunoscuti pana acum si. inscriptionate cu data si numele lor. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. la Brasov. o mica avere. 1 decembrie 1931". fara sa anunte pe nimeni. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. careia ii pune inelul de logodna pe deget. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. impreuna cu sotul ei. deodata. dar. vreau Sa intru in randul lumii". cand convoiul se intoarse in Udricani. care sunt tot felul de vechituri. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". stupefiat. un ofiter inalt. afla domnul Popescu urmat de femei.

reamenajand casele in stil modern. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. pana la impacarea cu ideea neantului.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. constiinta lui Silivestru. Silivestru le lasase. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa.sterilitatii. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. oferindu-si unul altuia receptii". . incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . Aflati "Vesnic in luna de miere". La inceput privita filozofic. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. cele sase femei. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. asadar. cu ferestre late. Finalul romanului este. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. "se jucau de-a viata. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". intitulat sugestiv "Facerea lumii". ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". cu mai multa experienta conjugala. La priveghiul mortului. lui Jim si Verei. de la nelinistea ca. Vera are o senzatie de ameteala si greata. privit "ca un somn lung". prin testament toate casele din curte. la cei cincizeci de ani. la care era admis numai Bobby. progres si civilizatie. se spanzura in odaia sa. Reveniti la Bucuresti. Jim si Vera nu primesc musafiri. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". ci de vesnicia ei". asa cum ii rugase Silivestru. avea sa devina "nimic". Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. ridicand. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. apoi din ce in ce mai obsesi. intr-o seara. Ultimul modul al romanului. viata lor se schimba total si surprinzator. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". cu terase si piscina. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. Speriat. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". "case noi. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". o izbanda a schimbarilor innoitoare. unul fericit si deschis. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. "facerea" altei lumi". Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. asezate in cerc pe scaune. vorbesc si rad cu familiaritate. ideea mortii devine atat de intensa. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. incomensurabil. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. pentru oameni noi".Jim. care poate simboliza. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful