Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara").n. singura ruda prin alianta.). ci. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". "Zece la masa". in casa mai locuia. descrie in detaliu. latrat pe deosebite glasuri. imbracata cu ingrijire). zis si Jim. Vera Policrat. cealalta "lume". batrana Iaca. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. casa "preistorica" din strada Udricani. care. "o duhoare inchisa". matusile ramolite si invechite in conceptii. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Felix este cel care introduce in scena personajele. in acelasi tren. tanti Mali. tanti Fira ("stirba si bonoma"). este prezentata familia. intrate demult in putrefactie. "om cade vreo 50 de ani []. iar Jim ia o trasura pana acasa. Jim. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. "baba Chi". tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). deghizata in «domnisoara»".)". iar tapiteria roasa: in sifonier. cruda inca. gloata de batrane celibatare. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". (cea mai tanara dintre batrane.In acest «modul si in urmatorul. constienta de un gand vinot". innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. Mama lui Jim. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. ele de scoala poate. sotul Caterinei. alcatuita din sapte femei si doi barbati. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. se simte "un aer statut". Dintre toate matusile.n. in aceasta ipostaza. fara sa stie de ce. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". Fata il privea zambind si Jim. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. sugerand perpetuarea speciei umane. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale.(Structura. barbat inalt si viguros. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. care-i servea de treizeci de ani. in celalalt roman. mobila veche are lemnul uscat si crapat.«. prin "facerea" altei lumi. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. O ajuta sa deschida geamul timentului. de la "O sarutare in fren". tot spre Bucuresti. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. Este un nou prilej pentru narator. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". tras de haine pentru demonstratirestetice". ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". dar el era ursuz si distant. sa mearga impreuna la plimbare. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. Se anticipeaza (prolepsa). intocmai cum. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. din care un roi de molii "mari. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. examinat din cap pana in picioare. aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". Jim o trage la pieptul sau si. personajmartor. ajutorul sau. pe langa baba Chi. Jim este. unde sustinuse doctoratul in litere. care avea "aerul unei adolescente. inauntru. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. hainele emanau "un iz de postav mucegait". ("o batrana de vreo 70 de ani. uscata si dreapta"). prin intermediul lui Jim. din priviri. calatorea. Lisandrina. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. cenusii. de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. desi fata se impotriveste. Profitand de acest prilej si de intuneric. "Enigma Otiliei". frate cu "batranele". Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. apreciaza el. invechite -«. astfel. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. zburara deodata".

merge. Limbajul tinerilor este modern. istoria incepea cu el insusi. in clasa intra profesorul de muzica. stia toate echipele. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. tineretul. ticalosilor [] derbedeilor. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". tanti Mali. desi fiica acesteia. Linistindu-se brusc. Amfiteatrul este plin de zgomot. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. Dora si Medy". precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. cine dintre ele. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. respinge acuzatia. profesorul Silivestru Capitanovici. la Liceul "Gheorghe Lazar". Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. i se pare modernizat. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". elev in clasa a VII-a B. toate meciurile. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". De pilda. bine si cu benzina putina. Bobby Policrat. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. in stapanirea lui". desi era "o hodogitura lovita si zgariata. "tuns marunt. strigand: "Nemernicilor. le anuntase extemporal. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". altii ii imita pe diferiti profesori. care. and un aer de "mare metropola". Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. toate fetele fiind "studente -la Litere". Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". ctfiulise trei ore de la scoala. cu cladiri inalte si elegante. Se duce in spatele amfiteatrului. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". mai retrasa. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. haimanalelor!". Jim are un "«Peugeot» prafuit". iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". Urmatorul modul. comportamentul liceenilor. Bucurestiul. in uniforma completa. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. Ca si tinerii din zilele noastre. "Lola. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. Atitudinea indolenta. si autorul manualului. Cu parul inca ud. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca.n. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido".n. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. cu bucurie anticipati. intrucat Medy era mai putin indrazneata. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. ea insasi in rsta de 70 de ani. scoate la lectie mai multi elevi. Dezinteresul pentru scoala si. relatia profesor-elev. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz.Inainte de a intra in liceu. care era. prietenie si simpatie reciproca. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. atitudinea cadrelor didactice. Lola ii zambeste enigmatic. toti campionii si amanunte ale vietii lor. jovial si aluziv. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". dupa trei ani de absenta din tara. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. "Zexe!". numai unul singur. unde venisera Dora si Medy. care prezinta. in perioada interbelica. Bobby era un pasionat al sporturilor. sa aiba o fata a lui. Pentru Bobby.) pe mama lui Stefan cel Mare?". Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . Mihai Bravul si Mihai Viteazul. poreclit "Ostrogotu".

Vera. printre care si pe Bobby. chelia. intra in clasa. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". clasa striga «cucurigu». atat in zona lirica a iubirii. chiote grozave. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby".In modulele urmatoare. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Supraveghind scolarii. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. cu aceleasi mobile. dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". sa cant. imediat ce s-a sunat. Silivestru Capitanovici. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". Fusese elev la liceul "Sf. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. sugrumate de corsaje prea stramte". dar acesta nu-l lasa. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. in clasa se starneste un carm de nedescris. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. in pauza. ticalosilor. de un realism halucinant. barbia. Calmandu-se brusc. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. miorlaituri. unii lovind in pupitre cu creioanele. se incurca si se rezol situatii. statea in aceeasi casa. dom'! Nemernicilor. Silivestru rememoreaza propria devenire. intrand pe alta usa.Sa". Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. la profesorul Silivestru ca . caietul gasit asupra lui Bobby. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". cat si in social. gura. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. incat intreaga clasa a fost un clampanit. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. impreuna cu surorile. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. urmase apoi istoria la Universitate. care adormise pe ultima banca. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. elevul este prins. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". «miorlau». ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. Cand se indragostise prima oara. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. "urlete. "diabolic". totul ii radea de bucurie".insolenta a elevilor ("Nu pot. mai incruntat ca oricand. care. iar Bobby. "toata clasa facu din falci clapaclapa". Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". Profesorul.Taci. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". anunta extemporalul. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. prin flash-back. desi sufletul ii era viguros. cu manualul de istorie in mana. domnule profesor. Deodata. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Subiectul extemporalului. irribrancindu-l pe scari. Spre surprinderea sa. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". Cautand in banca. "domnisoare tinere. profesorul de istorie. se diversifica intamplarile. "Zexe!" La urmatoarea ora. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. cucuriguri si salturi atletice peste banci". Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. cantecul "Bubuie tunul". se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. in sfarsit. impreuna cu clasa. Cand. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. Trezit brusc. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". profesorul gaseste un caiet cartonat. urmarit indeaproape de profesor.

o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat.«. precizand ca este "in afara de grijuri. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. profesorul Silivestru Capitanovici. bucurandu-se de lurile sarate ale marii. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. Contrariat. este si "prea rece si hieratica". de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". iar cand termina facultatea se vor casatori.In celalalt . o socotea "o prietena mica". se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. daca nu ploua. Jim. se plimba cu salupa. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". in timp ce femeile jucau "loto". foarte asemanatoare cu cea din roman. nici n-o iubesc". iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa.sa recupereze "Oracolul" si. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. "era timida si refractara modernismului".In familia Policrat. iar tematica si limbajul inedite. recunoaste ca admira poezia acestuia. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. care avea loc la fereastra. * intors la Bucuresti. copiatul. Silivestru se decide. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. sa-i trimita o scrisoare. intamplator. iar pe Vera. puternic impresionat. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. cu o mina vinota. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. Jim surprinde. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". ca sa se plimbe impreuna la Sosea. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. Lola sau Vera. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. Dora ii destainuie lui Jim. apoi. slabise. singur in propria odaie. care avea 42 de ani. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. in ce priveste partea materiala". Lola. Puternic jignit in amorul propriu.«. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. deoarece are o sora atat de "duioasa".)". considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". totodata. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. o priveste pe Iaca. inoata. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. prin care ii cere o intrevedere.). Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. . Vera sau Dora". in mare secret. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". avea o mina vinota. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. nu stiti una: a murit Iaca!". ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". La invitatia lui Medy. incepe sa colinde toata casa.In acest timp. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. desi este foarte frumoasa. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. au starnit multe controverse in epoca . dupa ani de chibzuinta. iar Vera. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". care-i inapoiaza "oracolul". desi "la drept vorbind. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. Pentru asta. prietenii fac o excursie la Constanta. cu care avea intalnire la Sosea. brusc.

n. cu care mergea la cinema. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". se ridica hotarat si pleaca repede. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. Desi este intuneric si frig. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. Jim ii face declaratii magulitoare.) Lola. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola.00 seara. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. dar aici femeile erau agitate si galagioase. se surprinde cerand-o de sotie. ca sa intre si el "in randul . Pentru tanarul universitar. n-o mai viziteaza pe Lola. "fioruri si voluptati neintelese". salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. Fata il intampina cu jovialitate. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. legat la ochi. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola.n. Camelia si cu sotul acesteia. legat la ochi. intrucat reincepea activitatea teatrului. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". fata de care ea exprima un "dezgust total". incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. Cu nervii intinsi la maxim. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. Tanarul insista. Emilian Protopopescu. care accepta. Era o zi friguroasa de noiembrie. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. numai ca. danseaza cu el tango. Cand Jim. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. cu un ton usor glumet. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. il dezorienteaza din nou pe Jim. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. pe care o auzise si el. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. mai ales. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. A doua zi. pe care cei patru prieteni il inventasera. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. marturiseste ea. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. isi schimba zilnic rochiile si coafura. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. "dancing-ul si cinematograful". care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. dar Jim. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei".00". fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. cum face asta. il buimaceste definitiv. acuzandu-l ca o placea pe Dora. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. iar Jim decide sa mearga. il admira. Luandusi inima-n dinti. numai sa iasa din "putreziciunea asta". care-i priveste "cu un zambet ironic". Jim ii declara emotionat ca o iubeste. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. Izbucneste cu forta Silivestru. Unul dintre ei. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. de copil oropsit". aceasta il priveste cu un usor dispret. imediat. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. puternic rascolit de emotie. la ora 6. Dupa vreo zece zile. dar Lola nu-l crede. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. la Sosea ori in Cismigiu. Un nevinot joc de societate.Sentimentul de vinotie. cu emotie. teapana . ca Jim si Vera sa se casatoreasca. dupa doua ore. pe care tanara il asculta atenta. Fata este extrem de fericita.

pregatirea cadourilor. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. deodata. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. "spre bucuria salbatica" a elevilor. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. prin tehnica detaliului. Obsesia . Jim. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". naratorul descriind. alaiul fiind incheiat de Silivestru. fara sa stie bine in ce scop. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. unele mancate de molii. afla domnul Popescu urmat de femei.sale. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". le anunta ca se insoara. dar. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. ci singurul care decide pentru sine este numai el. mama lui Jim. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. ceea ce a incantat-o pe Vera.lumii". dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. confuz si deprimat. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. Zizi. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. iar volumul avea 444 de ini. 1 decembrie 1931". care sunt tot felul de vechituri. o fata tanara il face sa se infioare si. pentru ca. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. vreau Sa intru in randul lumii". intr-o "odaie curata. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. pe nume Chichi. Vera saruta mana fiecareia. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". fara sa anunte pe nimeni. primise. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. careia ii pune inelul de logodna pe deget. impreuna cu sotul ei. rudele. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. stupefiat. profesorul o urmeaza acasa la ea. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. El evita sa mai intre in contact cu lumea. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. dar tanarul le arata cele doua inele. "Ion si Vera. isi fac uri de viitor. fiori necunoscuti pana acum si. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. prin tehnica detaliului. inscriptionate cu data si numele lor. cand convoiul se intoarse in Udricani. adica. constata cu totii. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. merg toti trei la Circ. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. La sugestia lui Bobby. un ofiter inalt. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. pleaca grabit in oras. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. la Brasov. punand "gaz peste foc". Silivestru se simte. Cu totii pleaca la nunta. Jim este insa furios.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Tanti Magdalina. raspunzand invitatiei. naratorul descriind. o mica avere. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. in zori. cu usile larg deschise. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii".

pana la impacarea cu ideea neantului. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". pentru oameni noi". prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. Ultimul modul al romanului. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. cu mai multa experienta conjugala.sterilitatii. constiinta lui Silivestru.Jim. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. viata lor se schimba total si surprinzator. . ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". Aflati "Vesnic in luna de miere". Speriat. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. "se jucau de-a viata. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. unul fericit si deschis. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. oferindu-si unul altuia receptii". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. vorbesc si rad cu familiaritate. Jim si Vera nu primesc musafiri. Vera are o senzatie de ameteala si greata. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". lui Jim si Verei. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. intr-o seara. se spanzura in odaia sa. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. La inceput privita filozofic. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. de la nelinistea ca. asezate in cerc pe scaune. ci de vesnicia ei". incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . prin testament toate casele din curte.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. La priveghiul mortului. Reveniti la Bucuresti. asadar. "case noi. ideea mortii devine atat de intensa. apoi din ce in ce mai obsesi. Silivestru le lasase. incomensurabil. o izbanda a schimbarilor innoitoare. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. la cei cincizeci de ani. reamenajand casele in stil modern. intitulat sugestiv "Facerea lumii". Finalul romanului este. asa cum ii rugase Silivestru. care poate simboliza. "facerea" altei lumi". avea sa devina "nimic". privit "ca un somn lung". ridicand. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". cu ferestre late. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. cele sase femei. progres si civilizatie. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. la care era admis numai Bobby. cu terase si piscina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful