P. 1
Romana - Cartea Nuntii - Comentariu

Romana - Cartea Nuntii - Comentariu

5.0

|Views: 857|Likes:
Published by Dobre Leonard

More info:

Published by: Dobre Leonard on Jun 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2014

pdf

text

original

Cartea nuntii - de george calinescu - roman interbelic - roman modern obiectiv - roman realist (proza realista

)
- teme: Iubirea/Scoala/Familia/Scene din viata de ieri si de azi George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii r6mane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu mic-burghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor.

tanti Gkenca ("cea mai inalta []. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). latrat pe deosebite glasuri. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. iar Jim ia o trasura pana acasa. este prezentata familia. cruda inca. iar tapiteria roasa: in sifonier. tanti Fira ("stirba si bonoma"). hainele emanau "un iz de postav mucegait". astfel. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le . care avea "aerul unei adolescente. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. gloata de batrane celibatare. pe langa baba Chi. "Enigma Otiliei".n. in celalalt roman. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. ele de scoala poate. descrie in detaliu.(Structura. casa "preistorica" din strada Udricani. matusile ramolite si invechite in conceptii. ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii". apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. tanti Mali. Vera Policrat. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. (cea mai tanara dintre batrane. Fata il privea zambind si Jim. Este un nou prilej pentru narator. "baba Chi". ajutorul sau. care. apreciaza el. frate cu "batranele". imbracata cu ingrijire). uscata si dreapta"). prin intermediul lui Jim. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. mobila veche are lemnul uscat si crapat. din priviri. sotul Caterinei. Jim o trage la pieptul sau si. alcatuita din sapte femei si doi barbati. Mama lui Jim. batrana Iaca.In acest «modul si in urmatorul. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". O ajuta sa deschida geamul timentului. Dintre toate matusile.«. din care un roi de molii "mari. in acelasi tren.)". cenusii. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. Se anticipeaza (prolepsa). zis si Jim. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. dar el era ursuz si distant. constienta de un gand vinot". Jim. "Zece la masa". tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). tot spre Bucuresti. in casa mai locuia. ("o batrana de vreo 70 de ani."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. singura ruda prin alianta. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". intrate demult in putrefactie. de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor. ci. sugerand perpetuarea speciei umane. Felix este cel care introduce in scena personajele. deghizata in «domnisoara»". el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. tras de haine pentru demonstratirestetice". desi fata se impotriveste. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent.n. compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). unde sustinuse doctoratul in litere. examinat din cap pana in picioare. de la "O sarutare in fren".). inauntru. "om cade vreo 50 de ani []. calatorea. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris. care-i servea de treizeci de ani. se simte "un aer statut". Profitand de acest prilej si de intuneric. cealalta "lume". numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". sa mearga impreuna la plimbare. "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. prin "facerea" altei lumi. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. Jim este. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. "o duhoare inchisa". intocmai cum. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". barbat inalt si viguros. fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia. personajmartor. zburara deodata". innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". fara sa stie de ce. Lisandrina. invechite -«. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". in aceasta ipostaza.

Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". strigand: "Nemernicilor. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. poreclit "Ostrogotu". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. Jim are un "«Peugeot» prafuit". mai retrasa. Amfiteatrul este plin de zgomot. haimanalelor!". cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". in perioada interbelica. in clasa intra profesorul de muzica. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. comportamentul liceenilor. Lola ii zambeste enigmatic. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremeasport". Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. cu cladiri inalte si elegante. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. Bobby era un pasionat al sporturilor. la Liceul "Gheorghe Lazar". jovial si aluziv. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa.n. si autorul manualului. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. profesorul Silivestru Capitanovici. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". Bucurestiul. in stapanirea lui". Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. care. relatia profesor-elev. le anuntase extemporal. scoate la lectie mai multi elevi. Limbajul tinerilor este modern. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca.n. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. Linistindu-se brusc. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. care prezinta. tineretul. toate fetele fiind "studente -la Litere". dupa trei ani de absenta din tara. Atitudinea indolenta. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. Dezinteresul pentru scoala si. prietenie si simpatie reciproca. Bobby Policrat. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. desi fiica acesteia.suspecteaza ca nu-i dau sa manance. stia toate echipele. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals.) pe mama lui Stefan cel Mare?". precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. tanti Mali. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . and un aer de "mare metropola". i se pare modernizat. altii ii imita pe diferiti profesori. "tuns marunt. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. sa aiba o fata a lui. Se duce in spatele amfiteatrului. intrucat Medy era mai putin indrazneata. ctfiulise trei ore de la scoala. bine si cu benzina putina. Urmatorul modul. cine dintre ele. "Zexe!". Cu parul inca ud. respinge acuzatia.Inainte de a intra in liceu. unde venisera Dora si Medy. cu bucurie anticipati. toti campionii si amanunte ale vietii lor. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori . numai unul singur. Pentru Bobby. care era. ticalosilor [] derbedeilor. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. atitudinea cadrelor didactice. Ca si tinerii din zilele noastre. in uniforma completa. Dora si Medy". toate meciurile. merge. baietii "erau risipiti care-ncotro": unul sta lungit pe banci. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". elev in clasa a VII-a B. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. "Lola. istoria incepea cu el insusi. De pilda. ea insasi in rsta de 70 de ani.

el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. cat si in social. intrand pe alta usa. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. fapt ce il isterizeaza pe Ostrogotu. miorlaituri. intra in clasa. de un realism halucinant. urmase apoi istoria la Universitate. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". irribrancindu-l pe scari. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. Vera. dom'! Nemernicilor. totul ii radea de bucurie". profesorul de istorie. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. Cand se indragostise prima oara.insolenta a elevilor ("Nu pot. imediat ce s-a sunat. desi sufletul ii era viguros. care "se facu nat" si-1 da afara pe elevul obraznic. Supraveghind scolarii. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". se diversifica intamplarile. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. mai incruntat ca oricand. prin flash-back. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. in clasa se starneste un carm de nedescris. urmarit indeaproape de profesor. sa cant. Silivestru rememoreaza propria devenire. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. caietul gasit asupra lui Bobby. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". "Zexe!" La urmatoarea ora. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. cantecul "Bubuie tunul". "diabolic". Calmandu-se brusc. chelia. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. Profesorul. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. dar acesta nu-l lasa. sugrumate de corsaje prea stramte". din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". in sfarsit. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. profesorul gaseste un caiet cartonat. chiote grozave. care adormise pe ultima banca. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. "toata clasa facu din falci clapaclapa". ticalosilor. iar Bobby. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". Trezit brusc. printre care si pe Bobby. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. clasa striga «cucurigu». incat intreaga clasa a fost un clampanit. Cautand in banca. statea in aceeasi casa. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". atat in zona lirica a iubirii. Cand. domnule profesor. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. "urlete.Taci. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. la profesorul Silivestru ca . care. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". Deodata.Sa". cu manualul de istorie in mana. impreuna cu clasa. Subiectul extemporalului. barbia. in pauza.In modulele urmatoare. anunta extemporalul. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". elevul este prins. "domnisoare tinere. unii lovind in pupitre cu creioanele. cu aceleasi mobile. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". se incurca si se rezol situatii. gura. Fusese elev la liceul "Sf. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. cucuriguri si salturi atletice peste banci". dupa care profesorul-impunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". Silivestru Capitanovici. impreuna cu surorile. Spre surprinderea sa. «miorlau».

)". profesorul Silivestru Capitanovici. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume.sa recupereze "Oracolul" si. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii.In acest timp. Dora ii destainuie lui Jim. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. slabise. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren.«. iar cand termina facultatea se vor casatori. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. brusc. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". puternic impresionat. apoi. iar Vera. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. este si "prea rece si hieratica". care avea loc la fereastra. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. Silivestru se decide. Puternic jignit in amorul propriu. bucurandu-se de lurile sarate ale marii. avea o mina vinota. care-i inapoiaza "oracolul". in mare secret. Lola.«. singur in propria odaie. totodata. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. recunoaste ca admira poezia acestuia. foarte asemanatoare cu cea din roman. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. dupa ani de chibzuinta. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. . Jim. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. sa-i trimita o scrisoare. iar tematica si limbajul inedite. Pentru asta. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. o priveste pe Iaca. prietenii fac o excursie la Constanta.In celalalt . Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. au starnit multe controverse in epoca . Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el.In familia Policrat. incepe sa colinde toata casa. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. "era timida si refractara modernismului". Vera sau Dora". cu o mina vinota. nici n-o iubesc". la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. intamplator. Lola sau Vera. daca nu ploua. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. desi este foarte frumoasa. inoata. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". La invitatia lui Medy. Contrariat. in timp ce femeile jucau "loto". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie.). tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. desi "la drept vorbind. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". cu care avea intalnire la Sosea. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. Jim surprinde. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. se plimba cu salupa. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. care avea 42 de ani. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. in ce priveste partea materiala". precizand ca este "in afara de grijuri. copiatul. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". iar pe Vera. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". nu stiti una: a murit Iaca!". deoarece are o sora atat de "duioasa". Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. prin care ii cere o intrevedere. o socotea "o prietena mica". * intors la Bucuresti.

primeste o scrisoare eleganta de la Lola. Un nevinot joc de societate. teapana . Dora il ghiceste pe Jim "si-1 saruta pe buze". intrucat reincepea activitatea teatrului. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Cand Jim. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". Jim ii declara emotionat ca o iubeste. il buimaceste definitiv. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. se ridica hotarat si pleaca repede. numai ca. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". "fioruri si voluptati neintelese". Luandusi inima-n dinti. pe care tanara il asculta atenta. cum face asta. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. Fata este extrem de fericita. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. de copil oropsit". ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. il admira.n.Sentimentul de vinotie. Tanarul insista. mai ales. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. puternic rascolit de emotie. fata de care ea exprima un "dezgust total". iar Jim decide sa mearga. danseaza cu el tango. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian.00 seara. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. n-o mai viziteaza pe Lola. Era o zi friguroasa de noiembrie. Emilian Protopopescu. pe care o auzise si el. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. Izbucneste cu forta Silivestru. Desi este intuneric si frig. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. care accepta.00". Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. ca sa intre si el "in randul . Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. Dupa vreo zece zile.) Lola. Jim ii face declaratii magulitoare. cu emotie. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. acuzandu-l ca o placea pe Dora. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. aceasta il priveste cu un usor dispret. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. Pentru tanarul universitar. numai sa iasa din "putreziciunea asta". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. la Sosea ori in Cismigiu. "dancing-ul si cinematograful". marturiseste ea. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. imediat. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. Fata il intampina cu jovialitate. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". pe care cei patru prieteni il inventasera. Camelia si cu sotul acesteia. la ora 6. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. cu un ton usor glumet. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". dar aici femeile erau agitate si galagioase. Unul dintre ei. dupa doua ore. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. legat la ochi. Cu nervii intinsi la maxim. legat la ochi. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. il dezorienteaza din nou pe Jim. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. cu care mergea la cinema. A doua zi. dar Jim. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. care-i priveste "cu un zambet ironic". dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". se surprinde cerand-o de sotie. dar Lola nu-l crede.n.

sale. careia ii pune inelul de logodna pe deget. prin tehnica detaliului. Zizi. punand "gaz peste foc". cu usile larg deschise. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. mama lui Jim. unele mancate de molii. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. la Brasov. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. iar volumul avea 444 de ini. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. Jim este insa furios. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. "Ion si Vera. deodata. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. naratorul descriind. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". fara sa anunte pe nimeni. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". pe nume Chichi. o fata tanara il face sa se infioare si. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. cand convoiul se intoarse in Udricani. alaiul fiind incheiat de Silivestru. fiori necunoscuti pana acum si. raspunzand invitatiei. merg toti trei la Circ. Obsesia . cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". le anunta ca se insoara. Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. fara sa stie bine in ce scop. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. dar tanarul le arata cele doua inele. constata cu totii. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. impreuna cu sotul ei. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. "spre bucuria salbatica" a elevilor. ci singurul care decide pentru sine este numai el. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. profesorul o urmeaza acasa la ea. inscriptionate cu data si numele lor. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. in zori. isi fac uri de viitor. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". naratorul descriind. care sunt tot felul de vechituri. Vera saruta mana fiecareia. El evita sa mai intre in contact cu lumea. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. vreau Sa intru in randul lumii". un ofiter inalt. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. pentru ca. o mica avere. dar. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. pregatirea cadourilor. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. pleaca grabit in oras. rudele. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. intr-o "odaie curata.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". Silivestru se simte. ceea ce a incantat-o pe Vera. Tanti Magdalina. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. afla domnul Popescu urmat de femei. La sugestia lui Bobby. confuz si deprimat.lumii". stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. Cu totii pleaca la nunta. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". unde urma sa aiba loc o mare gala de box. Jim. 1 decembrie 1931". asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. adica. stupefiat. prin tehnica detaliului. primise. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas.

oferindu-si unul altuia receptii". povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in . cele sase femei. pentru oameni noi". surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. Aflati "Vesnic in luna de miere". se spanzura in odaia sa. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. pana la impacarea cu ideea neantului. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. asa cum ii rugase Silivestru. cu terase si piscina. asezate in cerc pe scaune. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. intr-o seara. la care era admis numai Bobby. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. care poate simboliza. La inceput privita filozofic. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". constiinta lui Silivestru. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". "facerea" altei lumi". Speriat. cu ferestre late. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". unul fericit si deschis. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. lui Jim si Verei. intitulat sugestiv "Facerea lumii". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. Jim si Vera nu primesc musafiri. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. o izbanda a schimbarilor innoitoare. Finalul romanului este.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. ridicand. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. incomensurabil. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. ideea mortii devine atat de intensa. asadar.Jim. cu mai multa experienta conjugala. avea sa devina "nimic". Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". Reveniti la Bucuresti.sterilitatii. ci de vesnicia ei". apoi din ce in ce mai obsesi. "case noi. progres si civilizatie. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. . privit "ca un somn lung". reamenajand casele in stil modern. vorbesc si rad cu familiaritate. viata lor se schimba total si surprinzator. la cei cincizeci de ani. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". Vera are o senzatie de ameteala si greata. La priveghiul mortului. de la nelinistea ca. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. Ultimul modul al romanului. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. "se jucau de-a viata. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". Silivestru le lasase. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. prin testament toate casele din curte. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->