Universitatea din

FacuItatea de Teologie Ortodoxa

Departamentul de Teologie Sistematica, Practica ,i Arti Sacra
Examenul de fmalizare a studiilor de LicentA
Subiecte pentru proba scrisa
1. Tema pentru examenul de licenta - sesiunea iunie 2012 - disciplina:
MoralA cre,tinA
Etica procreerii umane.
Bibliografia: f
1. Planningul familial contraceptia,ln Anuatul "
2. Clonarea reproductivl1 terapeutica,tn "Ortodoxia"2,200S __
3. Procreerea umana medical asistata, in "Ortodoxia",nr.l,2010. V
4. Etica procreerii,studiu pe care 11 voi da in forma dactilo.
2. Tema pentru examenul de licenti - sesiunea iunie 2012 - disciplina:
Misiologie Ecumenism
Misiunea ortodoxa fata de prozelitismul advento-m.ilenist
Bibliografie:
Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, Ortodoxie # prozelitism, Ed. Trinitas, 2000, pp. 163-166,
227-234 319-325 (19 pagini); \Ii
Pr. lect. dr. Radu Petre Atitudinea Bisericilor Tradilionale Eutopene fala de
prozelitismul advent, Ed. UniversitAtii din 2007, pp. 576-586 598-602 (16
pagini); V
Pr. leet. dr. David Pestroiu, Ortodoxia infa,a prozelitismului Martorilorlui Iehova, Editura
Insei Print, 2005, pp. 28-40 54-55 (15 pagini). V
Total: 50 de pagini.
Director Departament
Pr.Prof.Dr.Vasile Rl1duca

.?
e
CUPRINS
EDITORIAL
t DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine,'Familia
C1'eStinii - speranta Ro1llliniei . .. , . ; . : ....... , .. , ' .. , . . . . . . . . . . 3
STUDn SIARTICOLE
PI: conf. dI: \asile Citiriga, AntropohWa Irristologii:li p ndevanta ei pentlU
depli#1T!ll conceppilor antropologice ale. culturii secularizate .". 7
Arhim: conf. dt \ilsile Miron, Cultui divin public ortodox. myloc
", de propoviiduire a t/reptei credinle ............. , . , . , ..... '.. . 29
PI: ciint d:r: Adrian Niculcea,$tiinfii i ortodoxie. lncompatibilitli/ile unei
. rela/ii recente. .'. . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . . : . .'. . . . . . . . . 55
PI: 1eet dt GhOOIghe Holbea., Eclesioiogia Piirintelui DWnitru Stiiiriloae in
, contextul eclesiologiei ortodoxe contemporane ............... , ' , 67
PI: leet d:r:.Adrian Gh. Paul. JfaJa, persoalitatea i influenta doctrinarii
ale Sfantului Diadoh al Foticeii ....... , > ,
Prows. conf. dt Justinian C8:rstoiu,Locaul de cult, loe al prezenlei lui '
Dumnezeu p al comuniunii cu omul ... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arhim. dt Stefan literare despre inceputurile monahismului
riisliritean .....".,............,......".,',.,',....,..
Ierom dt Goreanu, Organizarea Eparhiei P a vie1ii bisericegti in.
Basarahia, in secolul al XIX-lea. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .
Prep. drd. Stefan Ionescu-Berechet, lcoana "nef'acutli de miinii!' a lui Hristos,
, epifaniea CuvOnhiluifntlUpat ; ....................... ". . . .
PI: drd. Sandu, Modele de interpretare a Sfintei Scriptf!;ri in opera
Sflintului Simeon Noul1l!olog ..... _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, '.
Drd. Stelian Ttlloarea duhovnicetJScli. a Sfintei Euharistii - temelie
a Bisericii, a unitli/ifei a miintuirii omului cu Hristos . . . . .. . . .
NOTESICOMENTARlI
Pr. pr(lf. dr: GeOl:ge Remete, Credinlii i confesiune .................
Lect. particulare ale relapei.dintre Stat Ii Noile
mqcan rellgtoase .. ',' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
PI: prof. dr: Marin Wea, Preotul poet, scriitor folclorist ,
lraclie Porumbescu ........ '.. . , , , ......... '.' ..... .' .', . ,.
92
123
141
149
161
172
182
205
213
227
.l!t....grOf Clonazeq 1'fl,Productiviisi terapeutiCa
, ... . ..
nscun: , ... , .. ,., ......................... , .... ,..... 3.
RECENZII
ArIiim. Stefan GufA, Inf/.UenJa Sj'"antului Thsile eel Mare asupra
" monahismului ronuinesc.Ed. \asiliana '98, Iqi, 2007,274 p.
(PJ: pI'Qf. dr: Ghe<,>rghe I. Dtigulin) ......,................., 253
PI: dr: Nico1ae Razvan Sta,A,ntropologia din peTspectiva hristologica -
Bazele doctrinare ale vieJii duhovnic. Ed. Arbiepiscopiei Tomisului,
Constanta. 2007,572 p. (Coni, dI: Mihaela PaIade) ........... 257
Content .....;..,.........,.,...........,.................,. 2(iO
\11
,
, '
.:'.,
:-' ,.1 . ) ')' ,,' :.'
:"iH"
,', "< '. , : ,." "'._

j",
,- .... - -.
" . \
\

" e :.:.. '. 'U; I
?

. . ....: .....--.......... .-- ........
:l:..
.Ii. . . ''''',t'
' .
,,1.' ,< '
t' ',1 ,.
..
'
"'1
,J ' .. , tutu'
1 , . I' '1:.' , "
"'" '- '\:.1 ...
-. -. S' \'211. Ii!. -, _ _
. __ R\io:gtst:r.rl
Nr......
.
ANUL ux. Nr. 1-2, IANUARJE.-IUNIE. 2008
,. I . BU'CU1(E S TI

"232
OR,TO;D'OXIA
apireaU in toate iar prw.a sa em SCrisa' CU vervl icolitinea
,:infOrmaPi extrem depret.ioaseprivitoareJa evenimentele istoriee sau culturale
ale 'ep>cii San lascriitorii oolabomtfoarte stnins. ,,'
;In tOate scrierile sale, Iraclie Ponunbescu folos. 0 limbi neaofi,
pJastica i coloratiL UmOml.sinitos, popular, folosit cu deosebitAmiiestrie
mdescrierile sale ::- ,in special cele peisagistice sporesc calitarea'evocaru
evenimentelor. , '. " "
.,Iatil ce serle Dic/i.onarulLiteratJJriiRpmq"e privitorJa rol sanin lite
,ratura ."Po:nunbescu ,este' (ijn pri:mii prozatori YQIIli.ni '4in
, , ,'.'. "',.,',',', .
, plan cultuial, Social hise
rieese, oonducerea bisericeascl din Buoovina l-anumitin anu). 1896
men la, manastireaJ?uina, 'dar nu a reuit ,sa-,i exercite ;fimct;ia 1ntrucat 1a 13
februarie, a mw;it in varma de 73 de ani. ' , ,
. Conc;lnziophd contrihqtiei preotului ,cartunU-:rr8clie,
bescuin cultma romaneasc8,., se pot spune UIIIl8.toarele: . ,'.
. A avut un ,idezvoltarea folcloris
ticii roIDine. ,.. " . ", ' . ",' ' ," ; ,
publicisticapoetici ,i desciiitor in Buoovina, ambele,wmte
pe filonul creatiei folclorice din care preotul Iraclie Pommbescu
Ii cules, a ceitetat a preluCrat cu'pasiune, nlAiestrie ,i ales'
, A oonttibuit de aSeineneasubstantia1Ia orgimizarea adniinistratiVi a
Bisericii Ortodoxe din BuooVina, care se at1a in acea vreme la inceputUrile
sale org8n1zatOiiee.' " ' '.' .' " ," ",,' '
A indrumat CoriCtus en tact; ribdare intelepciune pe drumul.artei
Druzica1e pe' geni8lul sanfecior,' Ciprian cotriPozitor de
muzici coraUi populara ,1 religioasa
16
; ' ," " " '
Pentru impresi61:lanta' sa' aCtivitBte pe tiI.rfun' biSericeSc, social
;i: folcloric. tm:naIjii i'-au adus uncald i binementat cind s-an
imjJlinit in amil2006, 110 a:ol de Ia trecerea Sa in'hnnea dreptilor, adlugin
du-se astfellanumitul ritarede preop ortodoci cirfurari, ca: Simeon Florea
Marian; Dumitm FtII'tUnA,Dimitrie Dan, Teodor Gheo.tghe Ceau;;:
GheOrghe N. Dumitrescu Bistrl.fii; Ion Birlea; Petru aIpi.
, ,14. tlFeotubD. lracJie
feolOgi dbt sibhi. art. tnJrtropOlia kt:IetiIiIIpi,' aiIDl Iv, m:. 5-6, lnai-mdie, Sibiu,
1959,p.432.-' ,: ; " ,:' ",
, Ve:zi IJic1kuznd LileraturiiRomiine:. De hi originipti1llJ la 1900; Ed: Academiei
Romine, 1919, p. 704. ,,' ,
. 16. VeziDi8c.prof Marin Velea. Cipriim Ponunbe.scu, dirijor Ii compozitor de
"fI'IfIZica COrtJIlJ paIrioticil Ii religioasiJ, in GlI1su1Bfsericii, XLll (1983), nt.
6-8 (iun.-aug.1p. 394-401.
CLONAREA !2REPRODUCTIVA

': Pc. prof. dr. VASILER.AnUCA
;Facultatea de teQlogie oJ.todoxi
, care ocelUla sannil otPQism yin se injmi1te$e' pe cale
asexuata, fenomen. pe care astazi n numim, 'lcloriaie", a eXistat de multa
:J:'" Inna!l!rn, en mult in&J!Ie ca 0IllJli sii, prodw:O u, - clone.
\ Chiar i omul a p;m1ipit 'cu mult'iiiai:itte' sA tie el insUsi resin! do-:. .
. va fi impactu1 in tot Cec::a inseaIllllillum
ea
vie. !d!
, la celenterate intilnim mmultire8 min sciziune ai 'Un!i
inmuItesc prin cizi:wle lOngitudiMlj, uniivienni(rimal. seregene- ,
reaza tmnsversala.. Unele specii de vienni POt sa renasca diD.
restriri ciae pot chiVa lOa parte din ceea ce er8.u initial. 0 spe
cie de fumici" numita Wasmannia auropimctatii, se. prin e1onare.
In cadml aceStei,specii de Lautent Kellera constatat in
mulprea: pi:iriclonare a inaScu1ilot, 'ca J;ejjlicala fenomeriw,de clonarea
" , . ',' ",' ,,'
1 'este un reARm@ natural atunci cind ne,gindiril Ia microbi,

tm!.trit2ftJll'Otozoare:J;daute, viermi, semeni ho al.

mOzigop (la Dar? a-pritctipat clona:rea, ca PC,o inde
Ctre Cit se peate eficlentA l naturaIa, buuyeluJ p1antel
o
r, pnn buta
tre, lIlaI'COtaj ,i altoire,.Jie pentru rej)iOducerea i inmult;irea unora, fie
pentiil'iIllbliliAtafii:ea calitatii lor. Clgnama.,a devenit un fenomen care, pe ,
de'.o parte iar pe de alta,.!.Iiiorea:zA 9:uP8 ce eas-a mutat
din mediul"'iiatura1 in eel in labOrator.Aici,in
, 1.ibOrator, s-a dOvedit ca ea eni a penonnante ale in
jeriei genetice cuJtvpntaje in domenii. ,i
mOIte on,. tn fata. aseIJlC[leasltuapi teo ()gW
are de" spus, ceva. tnaiiite ne fornudiUn punctuI nostru de en
priviIe lacJ.onare,' vom prezenta mB.i .i faptUi'
numit di}nare; , '. , ' , '> ' "' ", ' " ,', "
, , eSte de 180 cuVmttu KAmv.
-dO"$: Prln unnare."clona gefineste 0 cemm:
un de ceI'iilesau un anumit cale natUIilll
sau sin..8!u! ce1u1i sau organism (mai pre
T,'"Oiinp! a lDlW de I'5II'O- '
1. Cf. Adrian Bogdan. Czonarea umaniI '.:- pro # BiD
eticil j,i DreptUrile omulw in Rumi.i1dtz, Comisia'Na,p.onaa pen1nl UNESCO,
2006, p. 48. ' : .. ' '. '
235
"
234
OR'fODOXIA
gal.'
uiziliJpo.ct. in 1963.
, biomedicale obtDlute ,i, mai ales, cele pro..
Iiiise .aebiotalJiolojille contemporane au sa Be vorbesci despre
foliriiiDfa clooatii nlll'iUlillU iIi.:mtdiile biomedica1e, ci in celt;

menp fP.. 1978'R 'DaVid a scruXPiDa.AiJl The
c:are inWdiffi 1 '.. Hde
'tlonarea 1u1'
Rumier" !fitiI982a.ratlCunl.E, clOiii:hmana:1uitcaJ}eJMw
1eo
@ ,
nate, oaffienn. L. LaJilOrlcli!.ya ,,A tori. Un
r()man de. ,ip', ca.tq" emU'ill '. ":! fi.!tca,
00Iit.lY sale.'
este atif de il1edicu1 se
clona xauciae pe :"',,:,', '
,
mati pUtem spinle'ca mi aUnt Jlfucednt!!e Win
't' ,.

11UO t
tifUle8Zlzigotulatlat in stareadettotivo.1Pntl (..eind acesatBe 'g8sefte in am
, 2::.8 in:primele
i
taMe de 'iDaintea ni ,.
Ie e' ., .decelulevor dis:
.Ji.Jut,. ideniicdin ' ct ' '.' in reiiir
acostaceeaioo se rea1izeaiape ciile na'fU1:aJA $i duce JB)m8ritia

umU " ,eat cu nUCk;ul iltei eelule ':-=Ji!eti'"bftit iiRfiiid?Sii
aI UiiCicelule somatice nlatutl::de 1a de-faace. d "i:aldivitl
ArisimbIul nucleu..ovUl denuc eat; Jasat intr-un'"
-Ziona. onarea 'vi Be va di ." "fleftndsi
'!P!!! , ' Ya 'tIJUw;latttat rn uteml unei niamcfmrWO!'!!!
care?4UP.Ipepoada de, , Varda' 'unei ,ii cU
care
osCasc4: ll:D. iiUa'ett al,'c8ru.i 'Ilq cir6mbiomiat
bil Trebme tetinltt ci-fuZlUb:di
JLvul ntt n;uHAii nevoiede multe :obji:.
nerea 'OUei, Polly lR neces.are 2n de tij q4iQl, an fost,
realizate, prin fuzionarea ovocitului CD nucleul din celu1a
o In'OUO X I'A .
implaatatim 13-oi
awt eaie
'l teWstaJdUmal o!Sciencedin iulie;2001rata 'ere, suOOeS- It aeS!uipro;
ctdoUde dcl.:.2%.. Pe ling'll acestea; laclone Be ,
'lJOiew,mirtcidilcPBWPP' cum 'v fit;
iateStinlooate, diabef, 'tendoaB.e mai"Scurte.'telomeri-mai scuqi.
el tflTSta de 11 vi.dona este 'eea a exemplamlui
de Ja caie's-aieOOltaHlucleul), Co. Bite 00vinte, 0lmI!::e8te mai,bitrina inca

"

e1!!l n"" e'cuocazm Ul .' ut::
: =-lQiiit'fa == face dtbCJ6iii rttti#C11lj}18f aDI9ine
ideptic'aui punct de.eaere geBetic en'" celule san
IIlitrdin Care' s-a ieril]iu,
se transm:ite'numai irifornmtia aeiretic! in':iillcieuf Care a fast im- ,
::-pJlUitiit in,ovulul denueleat; ci'i'cea mmsmtii Wiri oompusii mitocoodri,:
J!i.'priele care se g8ses in cito.t?fampa ovtilului denucleat. cito;.

Acea:sta se
'Sc rdCdtbbifiAtn feriotip cit adU$l& nuelell, ooatA
Co en " ariUlhlitinij) nc;>iiStrQc
, eqpa " '" ., , .. 1.,;" " ", f '
tfui pioIofPce-,em obpTiUta Prin ,acest llU estti deci '0 c6pie
gacti ajiJdijddlilyj CArui8:ii aparpne iniPal.
, W'ereita ,dintre cIonati clona' crotnotmnilg
, g,tnrita in J?!2:"
_ Obtihm. pm' Clonare. acestea, Be '!Si !imP,
lar in dezvoltarea l!ibolQ&icL 'educatia' cultumli. religia"
t:gn1jibytie aeitermiiuurti in fi " '< ' 'aJjWii Unei eVen ,,'
'mBane fnclt aventurl .r t' .' vi " '. u
.. -C'" " "! ,,' ..,' ','
p1'9PIiile IQ!,glohe JiU
numaiJa :gively,l memoriei si a,q;ea ca:mcteristicile
personate ale omului, ci i Ja,,ttivcl gqnetic cIon! umana nu va q
identidl CJl nrilrinalyJ. Cp. pu.tin desupmviquirea
. . ..
,3. onarea mOl::t!.se mfeli :=t=
tidC(A;DRin v produceriiwti ' e a 1DlOl'. ' honnom
san anticoari, In acest sens a fast nevoie de Q..bJ;inerea unor hibridoni (gene ,
. ".:...... -; '(. .;'... f.,. _ i.
I. Ie clonage umain.queations ethiquea, 'arist2006.: p. S; ':-'
236

iv_m: ..'..':
catoare,de afIt.ic01pla. tmZJrne sau;honnt'Qili=:!ZQ:aJ
)e,
t':_": .l__ft_L ,,:_"'- .......:_ ...4:_.....-1_" A 9-_
... ..

.'
din nnW:
inc '-Un t
t.... .
secvetic&reoom ' ..
,
0bacterie, .. ' (0
'm eni.) aJQ
.)JaU .tMt', -' g. p<?!lte .., N"Sf.
.cy,49N!e
c;l .consti' in iZog i' i 'P.1u1'
. ,. ... ..u1:' ..... .... :'. " " .- p. , .. .. " ". ,
ptoare
.'
. dusin' oinUt '.' 'vUC8revor:fiCapabile",,:r '" d,>'- ...,
Io,ti:orii4s
,.q9riiHB ApN Jl,.,e<moept - . .. . -- -- .
ja,t:gonul. nl91ecm8rl. A"""';ti fQiIDuJAse iii
nietooelor'de ':.' .....
.!Qiiiilii n;lJIf
. tiPlica.n;;
'rna.' dAta.. 'carea' ,J .... i'a:- "]:_
=, '.' pen PJl '>"
.
cherichw a
vectonil a'carei" ., ,', ....
HCA. care.' .. 1Ac<qm.
.
toire' in.Iabotator p lanivCllil genelor, a.u'intiddUs in
Te:ildc 18: aft acelei_B.Pii (prefe:izueilC
ceea ee:mt.eiqiorum,ei) $8U'chiar'de]a'spcii difer:ife'deplaltteSaUanitrl8le.
Celulele geiminite:Cti.liiIol CtOinozOlnialmodifieat (s"8u teCombiilat} au
fOS1cOnchiSe'la m.WU
1c
pli.,ftti2*R:; .'Dto'iIjij:"
c4riIor opemftfla'niyehd, Hu

despre,care;Vf)Jn VOlbimaijOSi deosebiti 31.hact....
,....: 5 ..... .,-:--'::.<"::.:.; l"/'/!'.', .) ,,":, " ., .. .. !: it 1, t -,:- ... ,',tf"'
'3. et Missa, Nouvelle encyclopJdie
Boeck: 0001.p.183.., " ".;,' ,." (1':' I,
OB.it' OJ) () xu;
23'J
lQttca SC.imnJilp,lisavantii.au tonside!8t GaGa Ii:..s"'8l'Of,eD o,in
arputeaprodu.ce fuarte;repede su1Pstante deosebit deefi
.u.tmaJ:C:, avea.poduLgcmfte:ce :interesape spe


clonati, adica, din ea va::fiprodus Un mare:numarue
ale

bactmjei sise
'Ve.f?!Ori,th e/o1JQl'ft fiw.ltnl Q8 .ele ar
. ,priJ,l.r.are.se
.fu.pJasmiQe a

veGtoml recombinant la




..'1..0;, .. ' .. ...=bactetiCi n1 heteiOlo
........... ",'" .;, .. ' ,"; g
(strain Qe strilCfu:l-a i18.tm:a.ii ab8cteriei), jOr fi fOarte Utile ac,St
-f
..
.,,": ,'t' "." .. ,,1", ., ... " ..
I
I

'; .
I
., o]:Jlinrlm de plante
cOnditii 'maipytinpiieliiice: nuii'tezistente
prddusetarese mai bfue, ba Diiri
mtilt;,JjDt(ta fu'6dg Sljeri-oare decit 8r fabe..fi in: motfJlitttJra1. }$i dJiar mal
p-rmct; de Vedere nritritiv,sau selectiu
CdDsistente'saU
iIDai
'PuPn
nHte'Sfnidufi protCiee;Iipide, gJ:OOiCle potpro:
fie p9t';ntrod.UCe'
pe-m'genom.ut @ilw fi
r
". C8!esc fu .()Ui sau dIii1le. din
ln' tqpmII;gatc'u"filQut.pe aeestea sa:se oreze::nw


,"':'1",!,!\''.,mi', 'It:,' f:, '.; t'
-.;.' 4 ,n...... n..ri;,,,,.. . .,.,. T.&J..6 ............ f<',jI", . I,. , "", .
, ... ViIWL ''/'''' __es... (iIU,........ p. .,' '. ','
, .. a6;' OC di/eJ;;e;
solupi, Ed. Medicall, Cluj, 2001, p. 121. .. ' ",' 'T+' ,
I
ORTODOXIA
. 238 ORTODOXIA
. 239
I
I
fUnd wDetatit in laptekm! aceeasi metodA s-au ob1inut
interferon etc; Realizarea animalelor ,i a plantelor 1iaJls:.;
genice a fostposibili prininterventialanivelul zigotului: s-a deupatup
fragment de ADN<li!P:r-tin zigot in locul cAIuia s-a introdus Wl.=de.
AnN heterolO,care cuprindea genele-c::are aetmeaU infnnnai;=: ce
sA wei efectul scontat. . . . .... 1. .
. eii:iherapeutics a rea.liz8t .oi trnmgmice ;groducitoarede Al anti
J!!psihll.{Aat), eliberati1 in 1aptele on, fiind wJmjpjstram pacieat.ilor en fi
brozA cistici, sub fo.rma de aerosoli Aceeqicompanie-acreat c6pii trans- .
genice care elibel'e8.Zi in lapte antitropina 3 necesam in hemofilie; Merita
!ep.nut ca animalele t:I:'8nl!genice reprezinta 0 sursi ieftjnii de proteine
lut necesare in diverse pmctici terapentjce. Pmteinele se 1l1jOJ;, dar
ce s-au obpnttt a.nima1ele; Din pacate, anirnaJeJe mi se Qhti1L
insa . Data fiind 8Ceasta simape, specia1ii recomanda QQnareare
pmductiw a animalelor in ale camrcehde aeJm;nale s-a intervenit,
binindu-se dejaADN-ul.Jnacest sens, ceamai simplAproceduri:vafido
ll8fe8.18:ziM adicA min (secponarea).
J2rionare m starea de totmote!ltA (este Renoada dm1re fertihzarea OVOCl
tului, acesta devine rigo!. p,8n8. in momentul nidarii. sale in perete1e
............
. Aceasta metoda a' fost folosita petitru priola data in. Wi de
t8ureat,alPremiuluiNobel pentru Medicinl ,i El a
embrionde triton douijumAtip, care au evoluat.
fiecare in mod individ\18L Pl'e Wl Orgamsm intreg. Spemann este
care ca celulele embrionare au 0 'oadi de to' . . In
aceastA perioadi avea loe fisiunea embrio 1935, Spemann su
gem ei era sib 1 . . leate.
Utiliz8nd 8ceasta recomandare. savantii Robert Briggs fi Thf>I1W4 KWg de.
la Institute for Cancer Research. din. Philadelphia, la inceputul
cincial secolului trecut auaplicat pentru prima datiJransplantul de !lUCleu
la celule de bfoasci te&toasi:'nvc1eu1 mmi embrion aft" in primel!Y zile de
a fost introdus. intr-un ovu1 Un procent de 80010 din ovo
citele cunucleu strain obtinute de rei doi wnP au inceput sa se dividt.Q.
mici dintre ele dCVenind monnoloci Au incercat sa . ire
o osind ca donoo celule insl'nu au . La.m:iiJ.ocul de
ceniului at 8SClea a obpnut acestrezultat.JolmpynJgp. ,gperismte
1e
,prin
.....- .- .
. \ ' '. .
, 6. Dr. Jan Gamel; mml dintre autmii ollor caprelor traosgmice, sc:ria in 1995 cI.
din 2800 de ce1ulCH)U injed:ll.te cu ADN uman, supraviquiesc 2500; dini:re-acestea 252
tree ell bine etapa transfemlui hi. purti.toare, din. care se D8SC. I1IlIJUIi. 50 .de vitei
tmnsgenicl.
aceaSta continuat (en drosgpfilal, Di Bemar:dino,3i
au fQlositcelule embrionare de broascA testoasa. diferentiate ge
,!edere functional. J.flterior, aceasta qretodA a fost aplicatilla oaie, la y!&!
fi ]amaimutj.7. Asemenea de clonare a animalelor domestice s-au
efectuat ,i la noi in tara. en rezultate pozitive: la Universitatea de
Agricole din s-au flcut experiente pe taurine, iar latatiWlea de
Cercetare ,i Ameliorate a Ovinelor de laPaJas:Constanta, experiente1e de
clonare S-'8ll et'ectuat pe 0ViD.e8. Prin acest tip de clonares-au obtinut
.achiar mamifere. . .
.In W, presa mnericaIil anunta ci doi saVantide la Geo:rge Washington
University, Jerry Hall ,i Robert StiUmap clonat <Wviopi umani folosind
san prin tiaPJOOft emhrjQParI. Aceftia au 1uat pptesprt:
zeceembrioni mnani in stadille de douA. si, opt celule, au indepartat
iuveJip de zona pe11ucid&z apoi au sepmat celulele diU fieca;re embrion.
DupAaceea au incoJ:gurat fiecare celulA individualicu un inve14 sintetic
lasAnd-o sa se dezvolte singmi intr-un vas de Jabotator. Cei doi savanti au
anuntat cli; si opt de ore. au gasit pattu:zeci i opt de emhrioni
nou foImati. dezvoJp1ndll:f!C 'DQDDal, Experim.ep!yl a fost intrenmt in acel
diI(considerente etice) De fapt, Jerry Hall fiRobertStillman au reali
minlaborator YO fepOlIlQ!!. care se produce destul de frecvent in mod natu
ral, de;prtind embrionii wid in in trei sau patm celule separate.
timp de citeva zile au crescut singure..inainte sA digrA. Pen1nl ci cei doi sa
vanti cuvfintul cl0"'iKI spre a denwni experienta lOr, au creat 0
mare Confuzie, care s-asoldat en proteste din partealDlOr segmente de Pm.u
din partea inclusiv iar Par
"',. . '1';9
lamentul E.uropean a votat m 1mammrtatemteI7J.cqea c;onlrii .
'. tn anull22D, c10
nama
yerticali (prll("transfer de nucleu) va
nouj etapA; savantii LYki ,i Gurdon vor obline embrioni (care nu se vor
dezvolta.99J.1DAll. int:roducind in oyule de broascl deuuclri8fe nuclee <tiP
celule mature (somatice), to: 1981, pm aceasti inetoda, s-a obPmrt primul
n:iamifer
z
Wl ,oarece. In !2MSteed Willadsen, de ofAni
mal :Physiology din Cambridge a .aplicat aCeasti nietodi. la oue, Y!a ,i
..!!'aimutL aritand ca embrionii de mamifer. chlar iIi stadiioo64-128
de..celuleo1 pot fi clonaP.. Tot el a utilizat ovule nefertilizate,flbi. nuc1eU ca
prin;rltori peo.tru nucleu1 donomui fi nu embrioni WliceluJarl., .
7.ct: TeofiI cmciur;, LuarJa-LCooom Geiretica Ii Viitorul omenirli, Ed.
.Albatros, 1994. ' .' .'
8. Petre'Raicu,.Genetiea gtlIIIiI'a/4 Ii tI1IfIl1rif.: Ed. H1JJlujnitas, 1997. p. 346.
9. Lee M. Silver, C10narea U1fUl1J4 1m IOC al viitorului, traducere de
Ionescu,:Ed. Lider, Bucure, 1997; pp. 145-146.. .
240
241
o ltrl.' on 0 XIA:
_,' Iatt 'ROslin !Institute din
.e.bf!!1ut dODi din celule
tinua ex:periente1e, fulosind'iluclee dincelu1e mature., UrmAnd !ICeBSUlpt'O-"
cec:IutI; atlre1lfit Ga in ziua;de6'iulje J996, qm 5 g.1P.(sAfinaIizeze efortul
.. numita,Bollr; ohtinutA trimsfunil'nucleuliril
yD.ei celtilc iii 'QVldUl>@
fie:dus':la nnlturitate de
calitate CDllumaratat maisus,
deul objinerii oitei oIly nu a fost simplu. Din cei 277 de
s.u.pravi$it aij:fost!nPlantaiiln tl;mame, purtatoate; dillcare
nllm3j un .mieJ ' Realizarea ,echipei ae..Jii Institutul
Ros)in'diEdirigurgltta fast :6icuta'!ubliCUnlllUnirul din;27'februarie '1991
al Diacolo M de legate de sAnAtatea,oitetl)filll'J
constatate 1/1 acea ei succeso,
nu numai in stpe; -cit faptul clantcii
fiintei Au: fost reactii diferite la afla.t:Qa oUel Dalfy,
unii au-llP au blamat-o, han
N,gmdllge;m Iii A;tlat deja:
p e.cbjpel cate:/lU


-ca' ,.,experienp; similate JM? fiintele,umane suntde DeCongeput ).0.:
, ,.1;)1.J.N. fi' prin

ol>jimitil priu...., orizoD!!JL4arJi JIIilIa
maimutA (Andi ,cu'o . zI Prin.clODare; verti
i!!a. 1ll,terWr.s-;a-q
ae,mamue.m cai, e,tf)" ,v : ' i,_",/\
.f)i:,:.!',') ::"; '.. .. .,.if!,", 0;; .. ::;
.-, -
",'

.,.' .......
'Q.1B8Jli.,re
,lr
n
...,ct.iyi
.,
-"I'

,- .' ..1
.
...
"\.;.' #
>r'"
'J-, _. ..... : ..
.
...
. , '.1.' .."I . . ,
iPat$ftwtd'W t!iJe:OOt
.' , en ceO ekf'i ,- ,.. ... :' , uolica a.'
. , ,P _' --', , , .
vemt oarte' sensibili, C3nd s.'.ail Iealizat, . ,'Ie clone de, n:iimiifere band
s-fl roittte senoS" <

liIDite8il termenul de
nate prin1ii1ister ere nucleu. DaCi pentru, Gl9lla1'ea pen
. "I,:!" .t.. ,:.. ,.. ... .. ;
'lO.CfUominique BeauDJs,Jn
ORTOD,O.x;IA'
tru gionarea anima1!s-au gasit justificari, pana in prezent, savantii
politicienii, teologii, filosofii eticienii nu au gasit ratiunile pentru care ar
fi necesara clQuarea fiintei umane(Simpla curiozitate nu este 0 iustificJ
in vedere curioasa perspectiva a clonArii omului, inceput ca
pina clonarea reproductiva a mamifereloJ; sa fie altfel evaluata, nu tot
deauna foarte optimist. ,
, Indiferent ce procedum s-ar folosi in ;reproducerii mamiferelor
prin clonat'ej fenomenul in sine este 0 mare performantl1, dar putin fiabila,
oricare ar fi animalulluat in calcul (iar cAnd este yorba de mamifere, cu mat
. ma.i mult):Q:)e1tuieHJe SlIDt mati, iar lUWentW de este foarte nllC.
I, - ,Spre geIW1u., Ia oaie dinm de celule foetale modificate au fost
exemplare.. la vaci. din 191/9"la din 287/8, Ia caple din 11213, la
pore din !.QQD. LaS spre exemplv, wODama verticala este
de lOOQ. de ernbrioni pentru obt;inerea unui animal viabil. Pe ling!
costuri, Ia animalele clonate se observl.un nuinir mare de anomalii si mal
fonna;t:ij. pin'punct.9t?.};edere animalele clonate au varsta celill de
Ii care s-a prelevat nucleul, ceea ce duce, se pare, la sindromul prpgeniturii
ft,oetusului) gigant, adica., animalele clonate slDlt adesea pres. marl JM?ntru 0
pmmala; iar placenta se dezvolUi in pmporpi anonnale
ll
. este
prematur batragi. cJatoritA genomului pe care-l define (careare virsta dono
rului).Virsta cromozomilor, deci varsta biologica. a Oll spre exemplv,
era depse ani inca. de la ll8$ere. avind cbiar de la DaWre' maladlipulmo
artrite de sufen! ?i1e watI.tre. .
;. ,cazul unex reproduceri naturale, varsta celulelor genninale este aceeBl,
dat iiI cazul in care ovulul denucleat este fertilizat cu un nucleuliintr-o
cel1l1a somatic!, varsta ADN.;;ului mitocondrlal a ovuluJill receptor nu
incide Cu yirsta AnN-ulill din nucleul care fertilizeazA ovulul denucIeat.
Aceasta are consecinte foarte Serioase, neluate suficient in calcul pina in
mOmentul de fat!- InteIfexenta ADN-ului mitocondrial a ovulului receptor
a c8rui secvenfA. este de 7-8 ori
t cea constatatA m condipi normale, cte$? nscul malforma:@or pal
miomalillor care pot mztrea 1a orice organ at cIonei
riDicLhi, imunitar etc.)12 ' .
II HUll Wialist in clonarea bovine lor, spune c8.: ,.Chiar indivizii
care par nonnali la nastere creeazjj adesea probienle. mai tirziu. Dezyol
tarea foetall (paua la a acestor animale este adesea anor:mala I?i
, existA grope de anjmale (cum ar fi primatele) pentru Care toate incerciriJe
ge clonare au esuat Qarnenij de !piinUl, en adevi1rat re&Ponsabili. considera
11. UNESCO, I.e clonage humain, Questions ethiques, p. 11.
12. Dominique Beaufils. op. cit., p.25.
- -
242
ORTODOXIA
ca.peventnaJii oan1eni clopap arpu:ta avea neyoie deprotez.8deiQld inca. din
adoiescentJi aT putea fi atini de senilitate inajntea yirst:ej de 20 de aniH 13.
Rata ridicata a esecurilor in procedeul clonarii de 98-99%14.. pntemica
mortalitate prematura a clonelor anornalii1e din timpul evoluliei foeta1e
de dupli. mata cli. nM vehuie fl1cute experiente prin care sa se caute.
cJW1ar;Q. . '. .
Teoretic vo=:t)ind ,i nuantat cu puPna imagjnatie un dram de senti
mentalism, clonarea reproductiva poate fi 0 lupti fmpotriva sterilitatii i'ntr-o
him.e in care oamenii vor sa aiba mostenitori numai din sangele i carnea
loi:. in bind speciale a ovocitelor sau a genomurilor anumi
tor persoane, s-ar putea obtine clone ale acestora, in cazul decesului sau in
ggul qjungerii in imposibilitatea de a nu mai avea copii. S-ar putea obtine
clone ale lmor persoane decedate in accidente (s-ar obtine un &eanJan. mai
punct de vedere personale in timp1. dar avand 8ce((!!i
yiirsta biQlogic3 CIl pesoana care; 1; apaine genQ!!!ul) Acest tip de clonare
ar mai putea satisface setea mitologica a vreunei persoane cU,dare de mina
de a trai intr-o vesnicie biololUcQ.. De fapt, toate aeestea sunt pina mpre
zent, doar in teorie, in imaginatia bogata a unor sau in mintile unor
persoane en multe posibilitati financiare, dar en puPna minte. Se uita, insa
ca12 dopa este anroape identis, nu eRinsa conie ConfonnA totalrnente,
adica integrala din punct de yed.ere genetic a cuiva (donorul nucleului) ,i
cu amt mai putin copia conforma a unei anumite persoane. "Identitatea ge
netiea perfecta, in prezent, este nerealizabila", spune prof. Ceorge E. Seidel
Jr. de la universitatea Statului Colorado, adaug8.nd ca.: ,genotipul este df;;
terminal" tara indojaJa, de &enotip, de mediu, de efectele epigenetice (ade
sea., de 0 c::omponentj cbiar de inOO We i de in . ea din
tre factor,h1n ultimele decenii a devenit din ce in ce mai cl efec
teIe 1 enetice t avea 0 influ substan . all caI3C .
tere .' Mai precis, jIEtoffi care fae in feI. ineat clona sa nu fie 0 copie
reaIinente conforma en originalul sunt Ullllatorii: - .
<!Dgengmul mitocgndrial. :AiCitUit din l6000 de baze, aeesta are gene
pentrusinreza ARN-u]l1i ribosomal. Fiinta care rezulta in procedurile de
13. Le clcmage.. , p.ll, Cf. Axel Kahn, Et I'Homme dans toUt t;a? Nil
Paris, 2000, pp. 223-225. .
14. Cf.. rev. Journal ofScience, iulie, 2001 aim surse raporteam dJ. rata de succes
in cazul clODlirii este de 1-2%. .
15. George Seidel Jr. AsemibflJri genetice #fenotipice intre membrii setutIlor clo1ll1ie
la mami/ere, mRobert Cibelli, Robert P. Lanza, Keith B.S. Campen. Michael D. West,
Principiile cloniirii. trad. de N. Constantin, Pope.scu-Vtfor, Oana-MireIa Cojocaro,
Ed. Tehnicl, 2007, p. 307.
ORTODOXI4 243
clon:are se finalizeaili en genele mitocondriale ale ovocitului i nu en eeIe
,ale nucfeu1ui, se dilueaz8. foarte repede dupa fuziunea nucleuIui eu
ovocitul denucteat. )
, (:IDjfectele epigen.1n timpul dezvoltirii embrionare ,i neonatale
exista numeroase eventmente care determina diferenperi fenotipice- la
fiinte identice din _ctde vedere genetic. .
efecteleuterine. Toate metodele de clonare a mamiferelor presupun
jon in uteru1 purtAtor, prin urmare, embrionul este supus
-intlnentei mediilor uterine diverse.
tindromul fetusului gigant datorat, se pare, unei tulburari e.pigene
yee a fimcpei placen1:a.IS.' . . .
@:putjitiile din cadrul procesului de repliere Jkter.IDfuSite de diverse
culturaJ.a. ynele efecte ale acesteia pot fi control8te. altele
nn. Aaa-zisa identitate intre este data de. ceea ce se UI'ID1i
{ijte prin elonare. lar aceasta, la rfuldul ei, yade.pinde, pe linga cele de mai
Sus, i de mediul in care va creste c1oD.!l. de specie cara.cteristicile urma
]it; s-ar putea sa existe identitate intre caracteristicile urmarite, dar multe
neasemanan sub fog multe aspecte
l6
.
Cu toate aeestea{ din motive sunt destui oameni, dintre care ,i
unii savanji, care insista peu:tru clQnarea omului ca cum aceasta ar fi
marea problema a omenirii. Pe de 0 parte, SG mjljoane de embrioni
sau mor milioane de copii din cauza subnutritiei a unor ma]adjj diverse,
iar pe de alta parte, se preconizeaza investirea de sume enonne pentm ob-
perea de clone u:mane.1n s-a incercat .c1onarea umani,
prin metoda (Jerry Hall Robert Stillman). In t22a:untry
anunta obtinerea uiiiil embrion uman pun elonare vertiCalj(ulterior. u,m,m.
.J!!U!ri s-a neadevarat} 0 ecbipa de wcetitori
a anuntat obtinerea unui embrion uman prln transfer de nucleu. 24 nov.
cercetatori de A.dvanced Cell TpcChnolagy au anunta
t
obpnerea..tnai
multor embrioni clonaP en scopul obtinerii studierii celulelor STEM.
au murit in stadiul de 2. 4 si 6 celule
1
. Jumalistul francez. Claude
VoriblO!1, intemeietorul sectei raelienilor
z
i:mpreunA.. Y. chimista Brigitte
Boisselier alp cerceWori interesaU de mesajullui Vorihlon, au iDfiintat
dezvoltind un vast program in vederea clonirii omului.
Ei au anuntat chlar ca in anu1 2002 s-a nAscut primul copil clonat
aceasta a fost dezmintita de revista British Medical Journol in anul2003
1
.
16. Cf Jbidem,pp. 308-314.
17. A Way ofLife, p. 22; Cf. Larisa CiochinA Constantin Iftime, 0 vizivtIB asupra
vispi, Ed. Pro Vita. Media, BUCUl'e. 2003, p. 86.
18. Ziand Cotidianui, 23 august. 2003.
244
245
OR T ODoOXIA:
ORTODOXIA
tnteri.gr au anunmt ca au c1onatDfetif.ii. pe en concursul a dona
Iesbiene olandezej .A:semenea anunturi nu le-a inai lwit nimeni in
Cei care Ie-au fiicut sunt deja cotati: ca diletanj:i, meat nici un
serios llu Ie mai cIA creZ8re.
pate :fiind riWle previzibile.i mai ales cele !g?revizibile cu privire
la 42nare.a umanA reeroductjyA, ce1e mai rnllJte state ale lnmii au integis
acest Ken de clonare. In anul l.221. UNESCO a elaborat ,.Declaratia uni
versala en privire la genomul uman si 1a IJn;pturile omului" "adoptatiJ!! ..... ".
anul1998 deAdunarea Generala a Natiunilor .Tn articolulll al aces-
teiDeclaratii sespune: "Practici care suntcontrare demniti@ umane, pre
cum clonarea cu scopul de a reproduce fUnte urnape nu trebuie accep
.. tate"19. Adunarea General, OMS, in rezolu .. e 50.37 din 1997,i 51.10 din
l.22.8., a afirmat urrnatoarele: clonarea tm erea de fUn uma:ne
este inacceptabiJ' din punct de yedere etic COntrar dempitaJji $i inte
grititii persoanej umane."Comitetul intee!ilivernamental de bioetica
(CIGB) al UNESCO a incurajat statele m re 8le organizajiei "sa ia
masuri potrivite. inciusiy ICislatiye pentru a interzice In mod eficace clo
nares uma.na reproductiva". Statele Iurnll au reactionat solidar in cees ce
clonarea reproductiva. Cele mai multe state au
tive prin care inteIzic clonares fUntei mnane cu scop reproductiv. In Roma
spre exemplu, prin articolul1.4 din Constitujia din 2001 au fost.!'.!@:
cate documentele internajionale referitoare la prot<rlarea genomului umllL
a demmtatri mnane.
C10narea umana terapentici
Din momentul in care apare "terapeutic" in vreo
cl\..ta1 ceea ce se intrenrinde de orice persoanli 1!Lai ales de medici;
este justificat Ca ,i in cazul clonarii reproductive, c8nd vorbim de clonar;a
lntelegem ca ea este posibila, atat 1a animale, cat i la om, de
un posibilitatea clonarii 1n sens terapeutic, atit a animalelor, cat a
.omului. Cloparea aminoacizilor sau a genelor si introducerea ienomuJui
modificat in structura genetjca, a unor animaJe (despre care am vorbit mai
. sus) in yederea: obtine:rij de produse bopte in anumite tipuri de medica
mente. un tip de clOnare. de fapt te.rnpeuticii. Tot clooare terapeutid
.pOa.te fi niiiiiita C!;8..prin care se incearci te8Jiz.ate8 anjmaJe10r 1ransgfmice
(cum ar fi vitelul fHi1'JPfUP, objinut in in vederea obtinerii de or
.sane Pentru transplant Orice folIlli de reproducere asexuati in.
vindecarii de vreo maladie, poate fi nmnita donare terapeuticii..
19. Declaration..., p.l5.
1:J:mlsfurulde
nuelen (!econibinat sau nul inlI-un ovul denucleat m SOOjml. obJineriimmr
linii de celule eJIlhrionare STEM in yederea exeCutirii UDQr tnmspJantuli
care sA nu i;ZiDtCriscul respin.&erii de mpDi&pele cArom li se face res
.3C
tivul
tr:ansp1ant
20
. '
, ?enqun mai in cazulclo
n11tii umane"reproductLYe, socotim fClonare (, . WJ,ce forma de
asexuata care, chiar lji teoret;ic, omului
_de anurnite.ma1adij. prinrecombinareaADN este deja
""fapt(insi nu inca. la,nivel .fnmtsura in. care nu se, distmge un em
rion uman nici nu seintervine inzestrea sa genetici,lQAteperfnnn
an

tele biotehnologiee care presupun repro4ucere<,asexuata, subsmnate con- .

ceptului de ."c1onareterapeutici" nu riFprob1em
e
Ave de ordin moral.
Despre .aceste tipuri de clonari"gemicianul Constantin BaIaceanu
stolnici spunea ca ,J!u ridica:.nici '0 problemA bioetica. estepractici curenti
deschide marl peiSlieCtiye penlIU cvnqasterea me;can
i
sm
e1or
genetice !
pentru constitui:rea unor tratamente genetice"21. . '. .. . . ... .;
De fap!,clonarea umana serioase problqneDU numai
de ;rom tehnic, ci. de ordin moral, mai ales ci sunt tari, cum ar fi
Ausb:alia. etc. care au aprobatsJpnarea cu CQP tempeutic. Clonarea te
rapeutica:. presupune interventit pe qphri9D ci acesta este divizat in faza
de b1astocit, fie ca:. se objine pmtransfer de nuc1eu omoloa saY heterolog)
.. rn cele de mai jos, vom prezenta: c.ele dona ,!!de donare teraJ)eU
tic!.i motivele pentm care Toologia spune caele n .ca marl probleme de
--'OOtin moral. Susj:initorii clonArii terapeuticear puteaglsi sprijin.chiar la
unii teolggi, care, pe nedreD!. oonsidera ci1iintele donate nu srint persoan.e22,
pPn unnare n-ar aves nici suflet. Pomind de 1a asemenea enunturi super
ficia1e convingen. suntdestui biotehnicieni foarte !fisPUi sa intervi:ni in.
dezvo1tarea embrionari a inc8.t aceasta sA nu mai poatA fi niciOdata
. '.' ;
de 1a idees ca 1jinta clonatl. nu-&re sufiet, se pot obj:iDe,
prin urmare. clone peAtru a seryi ca binci de ogane in vedereattansplan
tului. In aCest sens, se poate dao mana de.ajutor cionei ca ea si nu mai fie
om, i simplu banca de mpne. Apdar; c3ndemliiioiiiil va avei'Viiiti de
"i8Se i se va extima telencefalul(partea dincarese dezvolti ere
ierur;NeIDBiavand creier, clona nu va mai fi om si nici DU va mai sufen
". ? ". .. ".' . _..
20. G11hert Hottois et Jean-Noel MiSsa. op.cit. p. 189. '
21. Acad. C. Bl.IIceanu-StolDici, ConsU/eralii bioetice asuprtL cloMrii (Raport Ia
Comisia de Bioeticl 29,sept. 2005. p.l).
22. Dr. George Stan, Teologie# /Jioetic4, 2001. p.-88.
247
246.
o .RJT;O DB X.J&
. hi 0azIil unor ampntiiri; Bnibrionui'ifi-W:continua UezvWtareaim
wei marne' pnrtiitoam, 4i!.eareva.fi extras])rin cezariaoI. .llupi'llulsfep;;
:Ii crescuta . organelevDl:-<:fi'COmplet;compati:
bile pentru' prelevar.e in vederea1I'8nSJt1antului. Esteo $i- pur.utili'"
d!.r de un miD e:x:tre:m. . ';"":'1<'1, ',J'/ .....
':(!)Cel de-al do&a tip de ckmare uina:naterapeutica'CSte.ceac.arels-ar
putea face in-Q'dere&obpnerii celule1onSJ'.BM> Celulele STEMaufost de&.
.ewte:in.l9BlJa'animaJe,iln.l2M,au 0!!10
au mst izolate celule Sl'EM::embtjimam'mnane ..tt.. staitiullde: bIastocit
embtionul se transfoIIl1i.intr-un fd-de: sfeGHninterioml'C8l'eiala Jmmg.,
went dat se constatii _tia unei roMe de eelule. Acestiea sunt celulele
. STEM embrionare. nediferentiate, celule,pluripotente . ..capacitatea.
nelim:itata. de'a se reproducetaraSll:.se diferentie:14'. putiDd'da unOli
_ popu1atii de celule sau;ar ,puteafi:.transformate in oricetip de tesut=llJi88.?
':6 fi' A tul oor . A veder.ea b'
mcoarte:.e Clentllltratamen ,euetaGe S8U m,o
riL:u:nor '()!'gane pentgl
consideri J!.CeSte celule foarte pmmitatom:e;. ;pentru tratamentelt'v:iitO'a.tm
AgademicianulCmI4rmulU.-StaJnici considerad ..miliza:rea,de blasto
dnpt fabrici de:;celule STEMdeschide uriase,perspective tempeutice;
in vindecarea.UQor:bolijurnmthileca;BoalaluiAhheimer;
1jpSOD. une1e IJliopatii multe a1te' boli degenerative. Bin punct ,d.e"vede;re
pragmatic,: tehnici -arfiintr-un anllwe.,feliniomla caci at
priva'mili
oane
depamenj de a scapi desuferinte cumplite"23; de:aceea, el
recOJIumdi ca BORsa nu.ia:o pozipe::radicali impotriva,clOnirii:terapeU.,;
tig:. Rstm#Am. ciar..,pllD.Ctr!1 'de y"edere at AcademicianuluiJWiioeanu-S:toi
niCi esteprea optimist, superficial. ; ,. , . ",; .; 'l,:' - .
Ww;rica vaputea .exprimapunctuI de vooenrpomind4e la:viziunea
ei cu'privire la natura embrionulUiEanuvaaooeptaniciodatiic8:embriO
nul 1
rman
8r fi un simplu produs de concepte asupra clmia:se;ya.putca:m
!!XWinde onCe operatie. Embrionn1llman(din momentul
cale Dfhn1I,sau un
J?!anr fiinti,.care are Ia un pmiecttmificatocdincare.mzultA
. mdivid mric; caracterizatde anatomiei g!et,
consonaatae via1!ii81atio.nalajii(iiidiDperloadide gcstatie Uieri1ia'''::
. ,. teliilCii,STEMJIU' 0 mare:i1!!11t!l1!!Jti,.la. fet;. obpnemainmdinji 4s
celulc respectiv,omane(ceeaoe,nu, se f8c,e fparte sirnpJv..Qelulc1e
inmnItesC" precnm ierele iii fadjuje san maicmeza).uti1it,w 1m
.. . . .
23. Acad' C. BIJiceamJ..Sto1nicJ. _..-__ ... "" ... .
24 CIaQ4e Hiffler, OoJUi1.'e4Uiium1!., inBioeiiea " taina PtinOtllllii, Ed. Bizjudjail;
'. .., .... : ... ,.', ; -f" !.,' ,.,:,.... ): .:',;.;" "';' :',-." '.'
ClR.TOD 0 X.lAi
este prot!limtoa!e entm moor. N. este loctu sa vor
him aicidespri utilitatea transpbuitUlui.celulelor STEMm 1ratarea imor .
jdeea
m vederea GbjiDreiiacestor celu1ewgdWru&ew embrionilor. ca sunt:ob
jnuti pnn.fiiIiIiZIi'Oilnitm. ca sumebpn.up. p!!!! cionare, ernbrioniiutn3iii
I, sum. Wnte uWane care trebuie sa'se bucure de toatAilt.enda,
. BiSerica Dntibate;atecptaca .fnnumele S4.virsirij,nwhine (even...
rlu. IINu.putemJace,ce/erele ca:silyini! celebune"
&e.zoluPa Cmnisici. '. ...
tului: .' din 7, sept 2.000 intemiee embriooi1orumani ...
. ' tru celulelor tul ma:re S . ; el,: en . ane
. e a so une ,n>, U1 .tJjn' c:' uii tru, 1!Y
poate ;;;Dia,nici teorieidooa disDugerii=ilPr, fie,ei Chiar
eventuale clone.mnane. a ne;ViD.dCiii 6e\an
n
l1iitebOij. S,igur ca: si S1r'
femt!. pe.C8fe,o,vedem la:semenU aprqpiati
mp,este.o pwblem4.carene fi mtelesin&tmod
dd;oyom privi multmai larg. vom llU,ll:Jt. CilcUl i
semgifieatii mult mai C01I!plexe. aleci. Nu igtAmplimr Dmpnezeu. a. ind- I
duit sufe;Noi t!m;uncle cauza suferintei primonliaJ.e, .
cpm.. in .. una parte, ,cauza IDllltor rmferi!tte 4Q.bindiw cit
suntem de tl:nnsabili pentru uncle dintre ele., Suferintele au si rostullor,
iudd1ili4. ezgt, ehiar daci. avern morala sa luptlim
triva oriciIUi gen.de suferinta,. pentru ctsufennta este una.dillforme e
:diu in viatanoa.stri. '''. ", ,', " ......, .. ,'.:' ,,'. ';,' ." . .' .

CetUIe . Wt Ii ,un em on.existent, acest embrlon
(Ii cinci rue dupl fonnare), ob1#!ut fie p!!. C81e DB fie, min fecun.c.bu:e
iIi vitro,.;tie.pnn clonarel.C1onarea repro
Jl distrUgerea de
sabill. nu poate acye.pta.. , ",' . '.'i;. ,''; .'" . ,", v.
-It 'fli uU;i1Ilii savaWii-8i 'ftiI cel1iltiIe'soma:
tice, cumufi 'JlliduV8, osOasi, in sAngeleplaCCniar. uiriana etc.' A :
EIe '" p- "'l[Ijezvoita m orice tip de
cebiIA. . crezut CiceiUiele 51'S: RQiijiticc at fi mal pulin
di: ttata.II!ente
z
=,:s-8, chiar mai
cu celule SmMCmmODIR p!JUDi
t
t;nnIt-.dar pinA
'mid mati :Qerfmm_ nu re.auzat CO 'oolulc'SrEM smhri-
"ci cU ceIule STEM wmi!tiCe.'cu celule STEM extrase din celule
S"omatict ileembriooare se trateai.i otija boll Cum ar fi: am;,rse' ti . de
. iDe!; aJ:UPDite tipmi.de leucemie,. boli,autoimUDC, (sc!.9jjjA <"111
1
.111;
Jl!!! sistemic. srtriti reumatoidl),1inunOdefi.cientf; ale cartila;
248 249
OKl'ODOXiA
jelor t>aseiorJacopii, accidmte = cerebrale, 1eWmi ale inimjj; .2gJi
de,we1e; oomee ,i alteifratamen1Ul en celule StEMneem
&-adovedIt a. avea mult mai mUIterellSite decit pDn intmpedillJ
'- WnleJor STEM obfinute orin clonareaeelulelorSTEM embriOnare.:::.
. Pentm ca nu. s-aurea.Hjat perfODJlante pDnntjUzareaceluJ.elor STEM
nu se tie daca s-ar face vreun jmJgres real sau .nu va aparea
riscu1 tmnsmi boli ereditare hiar wi .' =lor. Fiind.ES.
PQll88bile de;:aen:;;: anumitor;;;i STBM vor fi
atitde1x?Iile cat ,i
. stttui meul de a.da.cni vehicule ate unor imbo ada ererl1tare
care nil semanifestasera inca: in momentul recoltirii-re.PCCtiyelor celule
san en wele maJadij (altele decit maladia de care pacientul trebuie vinde
cat) ge care sufera donorul: cufn ar organism Celu:
lete STEM au UJ:t anume s nu se mmn1t:cMca mal
mult de:cit Mecaliismul re procesului delnmulpre al celulelor
STEM nti -este . &nit in! in zeot Qamem de $iioti
sint fo8J:teprudenti in aceasta Celulele
WmalTratamentul cu celule ST un ani i= =
EIenu se introduc in organism precum =
JicJule. trebuie evaluatii en -unpptimism moderat. de sub control a
modubri lor de reproducere poatecrea marl riscuri (in locsa. vindece un
organ, Y2I' crea 0 tumoare}. cercetatoriLde ta Umversitatea din Carolina de
Nord au leU@: sa omane din celulele organice:"
Daca termenul de c ngre terqueuticii va inte1ege 'mmulQrea eIUlelor
S=. de embrioni
b A; in daca. va desenma 1 d1reQPn -
Ielor STEM sonlatice ill vederea tratamentelor anumitormaladjisau
mgane in vederea __ :;n1tJ;:va ridica.:;e J?l'?bleme de ordin ..
mota! pentm ca nu e de embOODL NIC!_ acest proceaeu:
nu va fi iJCUi1t ae pro51eme daca. nu se va controIa-procesul de matur:iziIre.j
specia1izare a .. mai alet.. lor in
in ...
'
..
OK:TOD.OXHA
oopdipi yit:reiO mariprodUttive sau surse de-substante absOlut necesare in
tnit8Ieaunor bom. la prima.vedere.nare fiirii primejdie. mUlte
tipuri de clonare, obpmndu-se piniiQ prezent mai bine de3000
Oamenii auconstatatinsi caijiiilii
-tranSfemte nu furictioneazil deloc sau..!40pti compOrtamente
fiyorizind, nfnori. De aeeea, Uniunea Roropeana a 1uat.mAAmi seri
9assuxmtnl ecbjlihrareacultivarii plante10r ,ichiartinerea suQ
llD eomm] strict a animalelortrans&enice. Clonarea jjpylei)
..!!!! este. ckmt pprob1emi ci una de onlin m
oml
. Trebnie re1:inut
ca corecta a performante1or 1:i:in@ce este mW irnportantii deeM.
eormanta propriu-zisil. Luind in calcul. aceste considerente . putem
clonilrij poate duce la reznltate jDgrijorlitoare....

speciilor sa 4ezyolteinmod vaii
cale naturali. neimbu:nA.t3tind genom ci duplicin
du
":,] en toote im.
lui .,9onarea va reduce variahjUtatea gepctica., cu riscul apa
unci POPuUt.tli ase:mA;nitOare. Cum organismele identice au vulnera
biliw,i indeIltlce1 va fi SUfic!ent un virus MIl un alt gen de patogen pentrn
. a Ie distrugi:z
g
. ' . . ., ..-. - . ,;
F Clonarea poate sooate in evidenti deficiente pe reproducerea sexu- .
ata Ie men tine in stare latent! san Ie t:empcreaz8.; acest sens. DQamna
Q.ana Gra:ilcea face UI11l8toarea remarca.: -,&enele indivizilor diploizi se gi
sese in Una dintre cOpii poate fi Produsul ei nu
In general, daca. cea de-a dQAAcopie este nonnala. atunci
gena defectil im ya ajunge sa. se exprime, sa. se manifeste in fenoPl'. tn ca
zul haplojde aleciror gene se gAsesC intr-un singur exemplar,
functiOOw defectnoasi a CQpiei jmice nu mW pcm1:e fi ,. 3CQperiti"sa
u
OOntracarata..Ea se va npima ingvitabil jnfenotjp. jar individnl care 0 va
]urta va mpifcsta dcficienta c:mes,pUIlZiltoare finlgionarii eronate a unei
asetnenea gene. Partenogeneza cea de clone,
din _....t: 1 d ., '"27 .
llU Itweta ,}QLLe e pIlClDl . .,..'"
,..iJonax:eapoate!g,lArura normal in
@!C nevoie d
7
doui pentm . . .. ;..
. Embrionu! uman _AU va mat fi materializarea transmrtcm VIeW m dra
,Soste prin arasoste. ci vafi un simlu proaus de. JabQiitOi, iarJiiPiliiI
nascut vaIi ijlriil asupra demnitapi nu nu:mm. Cl din
-rp:om.enrut coriceperii sale On caZul in de ifi conCeJn!t.se
., ".. ' ' '. . . . "-<:........... ... " '.' ,..,
26. Ik Emmanuil Grigore lloportlaComfsio.
septembrie, 2005.
27. Dana Grancea. op.dt. p.28. - _ ....
- -
251
250
ORTODOXU.
negociazi 'Calitaple pe care s-ar. dori sa Ie 8J.ba), ci ci a fostmci1lcat:a pur
simplu dincauza eil el nu mai este produsuldezvoltarii hbere a'datului
cum a diViria; CI ..:naoresc 61::_:
Sevo1'l>qte atit de m aespre Di'iPtnrjle omului chiar.ale . _
onulqi IPDi'D, dar de fapt i Be incalca acestuia dreptul.Ia dezvoltare Iibera
esteJ!!S in situapa de. a fi creal indqpendent de arlce legaturi de
orice suooIt de filial care l-ar integra in istoria umaniWii in mod firesc
natural. Nu putem iCtuaImente 9CU1, stresul si chiar frustiirije
'':7i
lui copll care va realiza ca doar 0 copie a unui origina!, nu asa' cum
sunt ceilalti oameni.., ' ,.,
Qoparea va geiienrproblem.e de ordin J.lSiho..social si de ordin iuridic,
detenpinate de caJitatea mporturiJor de mdire8cl= en IDilIW! sa (care-i
RQAte fi si sorA i Inmica), pe de 0 parte, saude pe care mama!;Va
avea, vMudu-g.,1D pIinIi....."""'I1!!. ':tincrestere.
. :RiscnJ pierderii cimtm
1ului
Pl'OC"ed.eelor de clonare este ; nimeni nu
poaIe iiIl'B,IIta. ci nu exista paranoici carepot folosi tebnolo;i: in sCQ'Piiii.
anouna1e, ca nu ex:ista care comercializeaza. orice, .calinii vor fi
in situapa creezeS1iI)IiIJase ;au subclase biologiee prin
anumitor tipologii de oameni sau prin interyenpa in aenom
ul
imlan refu':'
zjnd dnaltu1 fiecAmja la un Yilior deschlg28. .. . . . ",:
,. Ris'?UI.crei1ri
i
de tulburarj datorate reactiiIor pe care eeiliilp OameW .le
vor a'ye.a filtJi de cJooe; inclusiv iudele acestora,. este totatat de...Ial.'- '.
f C10narea ar pemllte honiosexualilor lesbienelor sa aiba,wpii(:tara
sa"se ia in calCul intentia pecare 0 an atunci cand voraveaun co
pil, eil homosCxualul este .' .. '. " .
. Clonarea acreat QI'etazii tiinte en consecinte' care.!!!!.
sunt complet controlate. . ..,' '_'
Clonarea repiuductivi va expune s,peciiJe Ja riscu1 ' consanflVinibl1ij, en
consecintelecare'deeurg din aceasta: riscuI de a'fi reprodusi indiviii cuboli
.genWcC, boli IDetabolice (Xc. : : " . . '. .
Q.enitori
i
--. VOl avea Ui8Clii :nepretriimfy cind vor vedea ca pil:!priile
Ii inaptitudini vorfi muuduse fi dose mal dep8rle'de.clonA.
. Clonarea.desfifutearA unp.!!ncipiu de ba7A mevolupa-genetica nor
I!D!!la YDui !W!!. cIonGi ell ==
alul rennie adus de ovul1rebuie sa fie maiJiferiCe eel adps de . r:.
mod radical. cirei
va fi profulid afectata de ei 1a statutul de dgpatn&r: de oVule
-:mama" purtitoare'sau utet in folosul altora. .' .". :. .""
. ,,,;" . :;:1
28. Dt EmmanuiI Grip Stoicescu, 0p. cU., eadem loco.
T
OR T'OD'OXIAI:
, ' , Clon.ama !!!terea unor fiinte umane din oameniearenu
auexistat'niciodatl PI!!! preJ:ucrarea unor ovogoni' de ]a avorturi si culti
varea lor,in medii.artificiale.. . .,
Qonarea va stimu1a tru:fia ..anumitor indivizi sau vacrea
,visul s4 1iiipului en nem:urirea sufletului.
, Pentni toate,ceste riscuri si altele inal :neexpuse ,aici inca. neba
nuite, 'personalita.ti ale lumii tiinti:fiee, politicieni, organimli nationale
imermq;ionale fi cloml'rii. Sunt state care lege, au
interzis' arlce' fonni de clonare umani ' , 'altele au;;
mite restri .. 'ci1 de
laureat:iai Prem.iului Nobel au cemt Congresului 8J.Derican sa, nu se blo
clieZecercetiirea:dom:FJ doniri;. Cony.entia de laOviedo (1997) pri
vind Pturile Omului i medicina, care conjine un act adiponal privind
interzicerea totodat! a clonlrii fiinte10r umane, vii sau moarte-, a fost rati
-ficat! si de Rom8nia in anul 2201.
1ri conc1uzie, putem spune urmatoarele;
1. Oamenii de trebuie sa fie animati fi de idei morale, fiind
ca aplicarea corect! a unei performante stiintifice este rom importanta decat
]!CIformanta insasi.
2. Trebuie arAtat respectul enyenit pentru om: nu ar trebui puse prac
tieil descqperi:rile t:iiDtifiee inaipte de a fi ennosente toate COD secinlele care
decurg din aceste descoperiri.
3. Nu este recomandat sa se intervini asupra calitatii si fonnei carac
teristicilor omului decit en SCOJ) de preventie si de terapeutic, altfel se va
deschide calea spre societi1t:iin care discriminarea geneticap eugema vor--.
:Ii la etc acasi1, in care Be va predefiiIDiDi dezvoltarea indiviauala, nere
... variabilitate8 umana.
4. 1IebUie sa se respecte variabilimtna geneticaumana innumele Drep
turilor Omului. Omul nu trebuie redus la nivelul unei simple cifre sau para
metro genetiCZ
9
. .'
5. Trebuie..sa se respecte saqaJitatea viejii mnane: .!!!ma umana de Ia
concepere pilla1a moarteeste 0 existenti ea are
..dreptmj fi obligatii specifice. De aceea, Oi'iCereZolUtie liticl sau
la!:i!i.care se referl 1a problematica biODiediCmei}j!ibnolQa;iei medicale,
6iOtehnologiei p ingineriei genetiee trebuie s4 respecte derpniflt.ea fiintei
umane in oriee stadiu s-ar gisi aceasta la orice virsti biologici...Dwn
nezeua inscris fiinta UlII8Dl in.interiorul care nu poate fitIiiiii
:fibil riscul mutilirii profimde a omului. BI.Serlca nu Be opune per
29.lbidem.
252
ORTO'DOXIA:
f0rm8ntelor biotenhnologiei,' dar.a1:!:a8e atent.ia factDrilor
Puteaface greeli care at'
1ifica nu va lua in caIcul i conside:remele morale fi, mal ales,
.. Sile p4iLUamoam). concepem. ' L ."...
l"'fenCIrejpetllru moment suntem dmw:te de m
ti
Zi!1J':'t
Y!!J8ll.e rq,roductjye, atit din motive ,tehniee. clit ,i din motive
Clonarea umana terapeutici estegmcnratiJ CIt de eficienta
celulelor STEM grelevate dincelulele Deembrlonare. Smt,iDsi' p
die pentruviataumanaplantelesi atrimalele modificate genetic(supusepro
cewru c10nArii molecu1arelpe'care Ie folosimin alimentape . .hi ultimii ani
mulp de pe mapamond au a.riitat consecinjde grave la care se
expun COllSlltnatorii alimentelor care pravin din plantesi animale .modi:fi
cate genetic.
-
?-;.:',; '.;.'
J
"
<
1 RECENZII
\
,
I',.,'
, Arbit:n. Stefatl $jantului,Vasile eel Mare asupra
lui rom(jnesc, Ed. Vasiliana '98. 2Q07. 274 p.
, .". IJ ".'. ". . .'
" Plrintele' profesQi COnstantin Voicu" eel care a propos a condus
Iucrare de dOctorattn teologie. are un prim merit in indmmarearealizirii ei: In aCest
tel datprllej UDUi cercetiUD.t; format dejaprin douldoctor8te, $Iixwerla.lizeze pnr-o
Iuc.iare de )'8loare 0 idee de exceppe pentru tiqJuri1e noastre. Astfel, neour:W1tate
sA1:b4torirl ale pidronului. mci:dtiltilor de teologie. hramuri traduceri .
patrlstice, edi!ii. de p,ravile ,.a. intrePneau in chip di:fuz. 0 atmosfera duhovniceasca
l?inefilcatoare in legituIi. en dominan1a viePi SfiDtu1ui Vasile eel Mare;
Din,puIlet @. veQere aI iQentificir:ii unor sentimente nedeplin coniurate ,i ale
Uno! apoftegine cititorul ii da seama dI. autorul proiectUllJi de faJa
eSte un moJUili:Acesta a eugetat a simtit en mult inainte cele sCrise. Cartea tc:>
flecta. 0 expeiienta evidentl de viata. Plea cuviosul Arhimandrit
iDBu$i recllnO. incl dinprimele pagini caa scris despre viata ciI.ugIireaScil
nulnai dJ,Jp4 ani dezile d.etrti.i:e a ei. Sfinlia Sa ci: ..voi mtTr.ede
Ia scriereaunei ciixP: despre modul in care am simtit,i tn1it
Cuo astfel de solidi. $i claril. pozijie de cereetltor. autorul incepe s.li e:tjmn8.
aProfundlriles8le &supra: bazeloi- biblice ale monahismului. ;priinelemarturii Ie
extiage din VechiUl Testament: legea ria.zireatului, putemicul SimiSori, judeCatOrul
Samuel, Noe, Moise l1i IndOOsebi . ..'
. Din'Noul Testament suntevOcate cirePt mddeledeinfi:'ii:Da:re'l1i de forme de
celibat 'CIeI:in: uhnltorii: Mantuitorul, Sfintul Apostol Pavel; grupul vaduvelor
din prima' oomUnitate ieruSalimiteani, fiieele familiei diacooului Filip ,din Ceza
reeh,. feciorelDicii din capitolul XXIV al ApOca1ipsei: . ',' . .
Evi<Jentierea acestora esre coDtinuatI en prezentareaformeloi:de ascetism in
iudaism in lwnea grec-roniani. Vechii eYrei, caunii care preflliau in chip deosebit
viapi. de fariDlie, evitan elementele ascetice ale ei. tBceau door esenienii
te:I:apeufii Co. dodrina lor de excludere a ciisiitoriei en at:ee!i.a urei fati. de cdbe
drept:i, eseoienii nu au sa alate (, preiuire a ascetismulUi. De asemenea, in.
1u:mea greoo-romani, entoate cI. fiJosofii ei emu UIleOIi ceIibamrl. se pniclicau furme
de ascezl maimlilt en iDteres de perfeqio.oare fizici. formele de casti
'bUe, ca in cazo) vestalelor dinRoms, aeesJea .. emu perCepute ca 0 ailomalie" :
tnvifatii. protestanp in special, au studiat originilemOOahismufui preanto
Dian ,i au ajuns 1a conc1uzii care DU pot fi aceeptatein fntJ:egime. Dup4 teoria lui
, Eduaid Weingm;ten" mooahismnJ' cren s-ardatara in:fInentei. ascetilor pagani
citeaziexistenta acestora in'Egipt. fnschimb Otto ZOckler gisete.
inceputW viePi ca.J.ugirefli in t1aditii ale filozofiei greceti. Co erud.ijia sa in atitea
domenifale patristicii ale istoriei dogmelor. Adolf vOn Hirmack a JJsat 0 teorie
,i in ee priveft'e ridicinile triirii in Concluziile sale eronate
mate'Intr-o. optici cOnfesionall picltuiesc din dou.i puncte de. Vedcre,:Mai intii
tIe interpeleazl-.ihdeosebi sectc1e rigoriste din.pri:mele ,vea.cur4 precum
pro prof. dr. Vasile RtiDUCA
PLANIFICAREA FAMILIALA
CONT,RACEP'fIA
literatura: chjpezi de specialitate exist! prescriptia unui ptqJarat
Igrti:;:Dd djn 2700 a.Rr. rgpirusul egiptean Ilm:i sau Kabun (aprox .
. '850 recomandl diverse paste _nale cu efect contraceptiv sau
avortiv; papirusu} Ebers (cca 1550 a.Rr.) recomandl paste spermicide.
J!ractici similmse constatl in spatiul indian.
',' in literatura .m;rm-mrpapl de specialitate (,,Natura femeilor" ,.Bolile
f!!neilor" din sec. V a.Rr, apartinind Scom Hipocratice, .Jstoria animalelor"
a lui A,pstotel, sec. IV, ,.[storia natural!." a lui Pliniu eel Bitrin, 79 p.Rr.;
Iiistoria Medica a lui Dioscor din Cilicia, cca 75 p.Rr.) relateazi cAlyril
,i con!r8csotia se pmctieu in mqd curent. Soranus am Efes (fast medic la
Roma intre anti 98-138) in lucrarea .,Ginecoloeia" prezintl toate cunostintele
in domeniu din vremea sa; ba, mai mult, clasiticA metodele
contraceptive, flcind distinclie intre metodele QIJtraCm:Itive cele avortive ..
PiaCticile anticonceptionale 8i de romanj de la greet) au
dus la un moment dat la dc:;popularea masivl a Romei. ceea ce a flcUt ca
autoritAtile sA. la 0 serle de Ow in vederea cresterii demografice
l!!1Jg., in anul 81 a.Hr, Lex Popeea, anul9 p.Rr.), mlsyri care dovedit de
Capt ineficientc., - '. .
Sootiul ehmic nu a fast ocolit de in Sfinta Scriptuti insl
nu se mentionea2'A ddt cazul lui Onan sit, de altfel, cu moartea de
Dumnezeu (Gen. 10). !diP lui orice formA de omucidere,
chiar pru!lcuciderea, iar mult mai . Sf ,. Pawe! va atrage atentia
credinciofilor cI tratamentele cu scop avortiv $i coqt;pcentiv sunt pIcate care
omul de la impIripa lui Dumnezeu (I Co{::. 6, ,2-1<!1_Ga,!: 5,20; Ef.
13).liriPOtrlva practictlor avortive si c.gntraceptive Biserica a avut totdeauna
foarte ele sunt pAcate graye care comport! cele qi
&rele fonne de pemtentA. Pentru lwnca mgdemI sesularizati interesatl de
sexii81itate ca obiect de consum, flrI rise ,i fibi scrupule,' disciplina Bisericii .
termen en
la cel social.
avortive
prin
social
avea drept !D!!t!..
523
promovat Jll'omoveaz! diverse masuri
Jtivind reglarea natalititii si planificarea familialli. M8surile sunt de doul
. avortive contraceptive. Aceste masuri ridicR insa probTeiiie
atunci cand sunt evaluate din perspectiva Revelapei :a
iepi umane, sau chiar din perspeetiva conseeintelor reate (pe
uW scurt sau mai I in viala de cuplu familial i in viata feineij,.
iisurt e e anificare familial venind din medii politice medicate,
cont de invii tum Bisericii. Sunt cle, oare, nevin ovate atunci cand
:.. u!m mult mai profund deem: din punct de vedere
social? La aceast!. intrebareincercam sii raspundero iIi cele de
anume:
(Miisuri contraceptive) (dispozjtiye intrauterine, pHula de-a doua zi,
subdermice, contraceptive - de fapt contragestive - injeetabile,
pilule anticonccmtionale orale, pe bazll de hormonj). Ceea ce nu cele mai
multe dintre utilizatoareale acestor metode este faptul CR aceste metode de
planificare a J!.,u sunt anticonceotionalc, ci avortive: ele impiedica
ilidarea ovulului fertilizat, provocand avorturi precoce; Cum avortul este un
,iieat u Biserica nu este A ce moment s-ar roduce.
... Mlsuri pro riu-zis contrac 've Acestea sunt fie praCtici care produc
bariere mecanice sau chimice in calea fertilizarii ovulului, fie metode
'Chimic-medicamentoase care actioneazA la nivel hormonal, fiernetode care
realizeaza sterilizarea prin interventii chirurgicale (sterilizarea. vaseetomia.
ligatura tubari. histerectomjli).
Nu intra in obiectul nostru prezeritarea in parte a fiecarei metode
analizarea avaniajelor deZavantajelor acestOra. Ne intereseaza sa facem
cunoscut purictul de vedere referitor la aceste practici.
Creat "dup! chipullui Dumnezeu" {Gen. 1, 28) chemat la
. . rea cu Dumnezeu,,..2!!!!!l este o flint! comlwitatj... AceastA calitate
exercit!. nu numai .!!! societatea mare, ci mai ales in cea miCYnumit!. famili
in nnrarlj Omi! a fost creat drept cuelu conjugal nu pur si simplu blrbat ;;i
pentruea _Dumnezeu ,p-l fereasc! pc om de
singqr!tate".21n momentul in care Omnnezey creeazi femeia si i-o prezint!.
priniului om, acesta isi descoperl propria-i barb!tic;:.recunoscMd-o ca fiind
aItcineva. egall co el si in acelasi timp apartin8ndu-i (,,lata os din oasele
mcle si carne din carnea mea') "BAIbat femeie i-a tacut pe ei i-a
a. ch. nUDlelelui om (Adam)" (Gen,: 5, 2). este..2
unitate completA. deci chip al lui Dumnezeu. pentru cli unitatea sa de om se
realizeaz! nu in duaJjtatea. personal! neunifOl1llA, ci comPlementarii de biirbat
.
2
Pr. Prof. D. StIniloae, reo/ogilJ DogmIlJicd Ortodoxii, vol. m. 1978, p: 180.

5ZZ pr.pro! dr. Vasile

nu mai constituie 0 problema. Si este pentru ca societatea modem' si
.2.0Stmodemi mai pune foarte serios problema unor rap:
cu Dumnezeu, nici problema implrlpei lui Dumnezeu, nici a stlpanliifj;';j
Dumnezeu in cu atat mai pupn, problema finalitAlii viefii afective
oersoanej !lmane (mai' - .. \
- Daci in lurnea cea-mcinevali a exiSt8.tun anumit control gl
nllterilor practici contraceptive, ele nu au constituit un fenomen de mMi
nici preocuparea !lnOT institulii publice, curn ele sunt in zilele noastre.
Pentru ci astlzi se cunosc mult mai bine, atat efectele, cat riscurile !Ia
numjtej planjficlri familiale ale contraceptiei. Bierica (poate singura
institupe care proclam1 apararea vietii umane sub toate aspectele eD trebuie
spuni cuvantul cu privire la planificarea familiala Ia contracl4lpe
una dintre metode)e priD care se realizeaza planjficarea famjljalii .
. ,,Planificarea fami)iall" (Family Planning)I este un
multiple. privind asigurarea elanificata i cOnstientj a
Planificarea familiall se referi atit la aspectul biologic, cat
Daca pe el se referl la profesie, la calitatea muncii, la casatorie,
la asigurarea locuintei urmasilor unui cuplu familial, pe plan biologic el se
referlla reproducere, la ll8$tere mai ales la modul controlului acestora.
.in cele de mai jos preocuparea noastrl nu 0 constituie aspectul social, ci
cel biologic, !!IIs"u) 'ASW este cel care determinl in cea maj mam
masura atitudinea fatA de consecintele bjol02ice si morale ale planificirii
familials
Aspectul giglggjc al planificlrii familiale se referl exclusiv la reglarea
fertifititii wnane in sens cantitativ (numlrul si momentul nasterilor) in
sens calitativ (sAnltatea progeniturii! determinarea sexului etc.) Or, reg1area
fertiljt8pi, indiferent de motivapa acesteia. presu,Pune..!!lAm!!! care privesc
atat fertiIizarea naturalii sau artificialL cat masuri
contraceptive.
Planificarea familiall este 0 realitate in orice societate ne-am gasi.
Numai ipocripi iresponsabilii pun problema planificirii familiale.
Plrinpi responsabili trebuie sl gindeasci la sAn!tatea fiilor lor, la educapa
la asigurar:ea viitorului lor. j.siil"'i"M cresterii educatiei copilului sunt
=Qbligatii sacre ale parlntelui. Ele rae parte din .Qrepturile fundamentale ale
omului. inteleas! la Divel macro, P)anificarea familiall este glindit!. in
perspectiva eehilibrului prezent si mai ales yiitor intre resursele economice,
RO)Uarea mediului crgterea demograficll (la fieeare 40 de anj pqpulatia
J?lanetei se duble8Zl).
Pomind de la constatarea siruapilor sociale create
demografica sau luand in considerape alte motive de ordin
I CooceptuI in sine a Cost foJosit prima dati in decembrie 1913 in rm.m 71y: WO!!!/J!!
de Marpret Sum. Mcriti ma1fioiI8l a aceasIl
cuvintelc "No God, No Masters";.
S24
femeie"). Faptul cr!?8Pei omuIui ca bArbat i femeie eifu :rnmn.-.....
.iJlstituirii tamei cisitoriei si al constituirii familiei. Familia p
lu este un accident social. Dsihologi,
mai puiin unul strict biologic, CDlar daca presupune 1 cyponde n!:!!!
'Sic, psibo-afectiv sociaL .. ;;.
Dad tine de ca acesta sa nu fie sin..a!!r. de :
lui tinand ynirea eu Dumnezeu, urmeazi ci scopuI fundamental, a] ;
cisAtoriei este realizarea acestei uniri. sotii conlucrlind unul cu celilalt in
iubire in vederea acestui scap. Expresie a luptei in
ciis!toria oeupl \!!!. loe central in cadrul experieotei duhoynice$i
este loeul unde omul invatl aacrifieiul generozitatea unde
semnificltia profuDdi a cOiii'iiiifunii, a respectarli celui de 1lnsA; el ,i
a generozimJii. N8terea de prunci (Gen I, 281. face parte integranti din
sensul existenfei familiei ca fapi. ca eveniment istqric. soeial mai ales
:9ntologlc. flii'i ca sensul familiei safleredus ;estrins exclusiv la
aeest aspect. Sf'antul Pavel vede relapa dintre bArbat si femeie ca pc 0 mare
Iaini, in Hristos SI in BjseOe!, functionand dup! modelul
,Hristos si V. 22-33). . ,.
De-a lungul istoriei. Bisericii, lIDii..S..criitori .f.arinti ai au
accentuat mai mult sau mai putio latura reproductivi a institupei cisitoriei.
Astfel, Clement Alexandrinul, Origen, Minucius Felix, Lactanpu,
Ieronim, Sf. Ambrozie, Fer. Augustin sunt de pArere el scopul cisitoriei este
Dlgterea de prunci.
4
Dincolo de faptul ci acest yedere era in.fiuentat
5i de dndirea judajcA i stoici (Musonius,z Seneca), el reprezenta j)()zipa
oficiall a Biserieii care se confiunta cu sectele mosti
care, pnn forme de ascea exageratA, se opuneau inmul:i! neamului
omenesc.l:>e aceea, jliiSUrile contracePtiye sal!
concubine ,i in rela,tiile extmcowuples emu a:9IUih"F qimei.
6
In ceea ce priveste scopul cisitoriei, in al IV-lea, Sfinpi PArine
din Orient privesc lucrurile mai nuantat Spre exemplu, abstinent! in cadrul ..
piis!toriei este recomandatl mai pulin categori& mai ales ci ea flcea parte fl
din voturile pe care Ie depuneaY arlcppi scc;tdnr de origiue posticll, critj_
mai devreme de Pirinpi i Scriitorii apartinind secgJeJot II !jli III. Va fi
cultivatl ideea ci' rostpl clsltoriei este viata de comuniune a soplor
intemeiati. pc iubirea lor recjprocA si pe dtJtaostea pentm _. rod at
acesmi jubjD.
S-, Qrigope de Nyssa va spune in acest sens: "Trebuie sa dim intiietate
) Ibid__
4 C Jean-Claude Lan:het:, Etica procretJliei in inviJllitura SftnIilor PiIrinP. !rid. rom. de
Mlrilena Bojin, Sofia, BllCUl'qti, 2003, pp. 47-70. ..
5 ce. A. Me. Laren. Hisroire de fa contraception, Paris, 1996. p. 96, apud 1. C. Larchet,
op.cit., p.. 76.
Athc:oagoras, .4p%gIll n. 3S; Sf. loan, 0miliIl a Y-a, 12 in Galat., 0miliIl XIX, 1, etc.
Sinodul al VI-lea, C8IL 101. .
lfittilicarea familia/a ii contracep{ia
7 Desprefedorie, VB, 3.
Ibidem, VII, 1.
9 Devirginilllte, 13-14; 15,16,19.
10 OmUli fa c4slilorle 1, 3; DesP"ffeciorie 19.
II OmUiila clUcJtorie 1, 3. .
525
12 Omilli dGprI!.' c4scJtorie 1, 3; Cf. J.C. Lan:bct, op.cit., p. 85. . .. . '.
13 0mUii de:spre c4siitorie, m. 5; C fi lbiJem, 19.25,26,27, 33; OnUfii fa Facue, XXI, 4.
14 0mUii fa I CoriIIJe1Ji, XIX. 1.
15 Despre vIaItz fuiMoise, D, 289; Cf. DespreflllCiorie, VII, 2.
16 Omilii fa Matei 28,5 . . .
526
pro prof dr. Vasile
Contraceppa fi epoca moderni
Sexualitatea umanA. nn este nliinN un simpin instinct, fie el fi
reproducere. Reducerea finalitipj funcpei sexualititii 1
a fost 0 chiar dacA. uneori a
Bisericii. -
umanA. este 0 funcpe a personalititii care, llnplinindu-se
co Iementar in institu . a sacr! a familiei este 0 cale de apropiere de:
Dumnezey. este izvor de sfintenie, ceca ce nu poate fi simplul instU
activitate a anonimatului firii cu efecte precise in viata organicA. sau
psibismul uman. Cuplul familial credincios poate face din manifestarea
co!,!lPlementad a sexualittpi celor doi soti a1tceva decii.t ceca ce se cOl1S1.lDJl
i se realizeazi prin aceeasi funcpe in lumea animal!. -
Emancipat fatA de Biserica, fatA de moralii fatA de sublimul funcpei
sexualitifii. omul modem a inceput sa vadA 1Cea.sti .fimcjie ca pe liD jnstjDkt
..PC care-l pop suprima. i1 pop supralicita. il P<Ui cumpira sau vinde. il pof,i
transforma in patima.
Gindirea modem! a depgit reducerea sexualiWii 13 genjtaljt$,
redus-o la nivelul unui obiect de consum, care, dacA. va fi fiir! risc va fi ell
adevirat 0 implinire. .
La aceasti intelegere au contribuit mai multi factori intre care am putea A' _
enumera capva:
eo profesatl. de S. Freud, potrivit ci.reia libidoul exprim!
pers<;""ilna; sexului nu i se iar !!primarea sa aduce un cortegiu de
consecinte nefaste. S,:,a uitat foarte repede c! Freud $i-a fundamentat teoria
pornmd excluslV de Ia cazuri atolo ce. I.. ..
- --Isten lSlDUI ateu a cultivat nlhllismul in moraJ! a exaltat
)odoI1lU.l54'AWiiia"lj1WiiJ1oa, C I C d-o drept ultima formi de comunicare real!.
Reducerea sexualiWii.@ excitapile fizice psihice care stimuleazl
erotismul genitalitatea dupA. modelul anilillil. Este punctul de vedere aI
Kinsey aI cA.rui autor este un zoolog17. !II
Secularismul modem ai feministe, ,.
et: Elio Sgrecc:ia ,i Victor Tambone, MtJIIJIIJ!. de biMtic4. trad. de Gisela PeRSCU,
,eafamiualii Ii contracepJia 527
tncdicamente avortive
Bucuni.,2001. pp. 168-169. . . I' P. Evdoldmav, Sacraumt de r_. Dcscl6e de Brouwa:, Paris 1980, pp. 239-240.
in privinta xpiiJoaq:lor prin care se asigura planificarea familial!..i
Biserica Romano-CatolicA. s-a pronuntat de dinajntea celui
rOIl uvu...... riiboi !!1ondial pnndocumente la eel mai inalt Divel
..........1..:; Humanae vitae") culmin8nd cu I1Catehi
sm
ul Bisericii CatoJicc",
entall: foarte bine elaborati, in 1992.
lliIeriea .se gpunp oric8ror practici artificiale in
insa, .,IDjiinarea periodic!, metodele de
:Ie autoobserxaJie recurgerea la perio8dele
t conforme c . .. e obiecti e ralita . i. Aeeste .metod$:
so . or incuraieazi afectiunea dintre ei favorizesa
unei It . autentice,,18.
Biserica .!!!L si-a formulat pAna acum l!!I ,P!lDct v..ere
oficial fa de planificarea familiala contra Ie. Nu au intirziat ins! sA
apart uncte e unor teoloii en autoritate, atat fat! de
gmtraceDJie .PJanificarea familiali, cit fAfJ de punctul de vedere
fiydpkjmov. spre exemplu. critici reducerea iubirii si
uprnunjunii conjugate la aspectul funcjjonal care duce la procreatie. !!;!.mga
trebuie apJmt.I delilutalitatea instinctu1ui orb at bArbatuJui. Ea trebuie
ajutatl. si-si min! in valoare in mod constient gliWile de
Bvdokimov consideri cA. Biserica un trebuje sA des "** in 8Peastl privinti:
"C8 se ocupa de metanoia evanWtelicA aspirA s!-I schimbe pe om in:
tmnura naY!. sa-I facii plin de bar [ ...]:.f.piscopul orice preot nu vor refuzA
Dicicidati. un sfat ecru!, dar sCat va fi totdeauna personal in afara
11 BisDicU Colo/ice, IItIicolul2370. in veniuoea 493; .
it
,.
...

.
.CD
17
528
529
pro prof dr. Vasile
9!icarei discipline specializate, a eticn .,binelui cOPlWl si a legii'..20.
i.ntime dintre sot Ii sope. consider! Evdokimov, pn de Taina
nu este recomandat nici duhovnicului sa intre,,21.
- Evdo!sjmqy $IIP- orice atitndinc caN
_I in actul procreIrii. Nu natura este cea care
persoana umanA, Procreatia yolllntJu:i..este CU mult ....-. "'33!I-'1; LtVU..A
datorati orbete haza.rdului, eel mai adesea neprevazuti ,i indezi:rabill L;
procreatia nu poate fi dec8.t
priD rugiciune... nu deteriiiliUlt! de momentul prescris de natmj
Tubirea umana inaitA flZioloa;icui 13 njyelu! damirij duboynjcf$j reci_
irobogateste toat! vy cu armoniile sale. lI.l.bi.Da include
aceasta din Ul1l1! nu 0 defineste pe prima; nid nu 0 epui
iar omul trebuie sa decjdli en lin snyerana sa !
Dumn---ezeu si a tamei iubirii',u. Deparre de a recomanda mijloacele
sau naturale in vederea planificiirii familiale. intr-o lume in care se pun Ia
dispozipe tebnici avortive contraceptive san se dau relete co acelqi COp,
EvdokiID2v recomandi .,stapanirea duhovniceascli'.n a sotilor. Mitropolitul
Hrisosto.ilPfiris va critica vehement punetol de .!9manO-C.1ltolicS
-enclclica llumanae Vitae privind procrearea modalit!p de limitarell:
acesteia (care J?!!SUPun tot respectarea ritmului naturii).
iSsostom ideea ca legea natural! ar fi un cod impus de Dumner.gt
mtelor umane . gMt@ este locul unde natura se prin unirea c!,l
!lristos unde sotti decid toate intr-o hbertate aproapy Bri de 1ll8lltini.
Mitropolitul Hrisostom consider! c4 libertatea omeneasc4 este produsul
sinergiei dintre om iDumnezey., preciziind ci ,.nimeni nu peate specttica
loCul unde sfirseste libertatea umani incepe voin@. diyini. Sinergia
inseamna colaborarea fiiDtelor mgane ell Pumnezetl in cODtinuarea creaPci
Mitropolitul Hrisostom consider! cli partjcularititile vietii sexuale
Jrebuie IMate Ia latitudjnea sotilo(l6, fiind primul toolog ortodox care
IID>Pune utilizarca anticonccpponaielor de ci.tre sop in sitnatii speciale
27

f!nctul at Mitropolitului Hrisostom. ernis acum mai biDe de '
20 de ani, este nnul cu adevirat indtiznet. A fost impartasit si de alii teologi
din diaspora greaci (D. Constantelos Harakas). El pnpinge libertatea
'20lbidem,pp.241-242. '
21 EI citeazi prac1ica Bisericii Ruse, expusl de pm!I:ul V. Palakkovslty in lucran:a Theologie
du peche, DescI6e et Co. Paris, 1960, pp. 507-508, potrivit cireia problema relaJiilor dintre
soP nu tace obiectul anaUzei aprecierii duhovnicului, Ibickm, p. 242.
II Ibidem., p. 246. '
23 Ibidem. .
24 OIrysostomos Zaphiris. The Morality ofColllraception: An Eastern Orthodox Opinion, p.
685.
15 Ibidem., p. 688.
20 Ibidem, p. 683.
27 Ibidem, p. la Basil Siaa, Eros Ji traAf/igurwe. Alba-Iulia, 2001, p.
206. .
530 pro prof. dr. Vasile RiDuCl
.
"
.
.
Pe baza bibliografiei de specialitate, tar! a intra in am8noote, este de
datoria noastra sa facem Coooscute rog_tele concrete la care se expun
femeile care, cu sau fiirA voia lor, sa foloseasca metodele contraceptjve
fie pentru rezolvarea planificirii familiale. fie pentru garantarea
situ!Pi in care sunt reduse la Divelul de object de placere pentru bUbat
OImQ!antuQW sunt capsule din plastic. introduse sub pielea
braMui care ehOgeaza 0 cantitate redusl de hormoni. Hormonii
mucusul cervical blocAnd intrarea spermatozoizilor in utero Uneori blocheazi
ovulatia. Efectul dureazi 5 ani. F.ertilizarea se reinstaleazi dypi ce capsy1_
sunt extrase din utero Dar, provoacli si schimbliri in ciclul menstrual;
0Qjsoozitivul intrauterio Uteriletul) este 0 micA bucatli de cupm sau
plastic ce are ea fire de cuoru, Este introdusa in uter prin
liie'afc'iia. Corpul de cupro emite riwc in mediu! uterin intre 5 75 de !!!8
de cupru ionic, dQP suficienta pentru impiedicarea nidlirji. Produce.dureri i
.9JIQPct sangerare mens1ruaii mai aboodentli precum si actinomjegzl
leziuni intrauterine. ,mventat in SUA., steriletul nu mai este folosit
din anii '80. Este.QJlOrtat insa cu sucres in alte zone ale lumii.
G'Spennicioele ucid sau imobilizeazi spermatozoizii, dar pot provoca
jritatii uterine, igfecpi ale tractului urinar.
<9Qjafta&mahnpiedicj accesul sgermatozojzjlor in utero
<9Nuvwiog (joel!!) flexibil introdus in vagio) elibereaza hormonii
proeestin estrogen.
femininli prin legarea tro_Ior uterine fiicind imposibill
unirea dintre ovul spennatozoizi. Produee ins! dureri duni interventie..
siniC"'TC jntcrn
i
saU lezarea organelor inteme'Ete ireversibila.
<,9Sterilizarea masculini (vasect0mi!l constli in secponarea canalelor
,te care due spermatozoizii de la testicuIe la penis. Este ireversibila.
UItimele doui proceduri soot de fapt mutilliri.
Cootraceptivele injectabile (0 injecJie la fiecare 3 looi) previn sarcina
prio impiedicarea ovulatiei. prin ingroarea mucusului in zona colului uterin,
blocand intrarea in uter prin impiedicarea nidlirii.
Jistemic asupra organismului femeii cu consecinle care dep!esc
0!?iectiyul pripcipal- contracepPa.
9>ptraccptivc
1
e bazl de hormoni igJpiedici eliberarea ovulelor
de citre ovare. Produc tulburliri digestiVe. hemorawi intre menstruatii.
c!!*teri in greutate, congestie cgebrall. !2Qli cardio-va8Culare,
tromboze etc.
Cori8ceptiveleJ:are actioneazi 18 nivelul =nal au
incA necunoscute in mod de,plin. IdiiicoJo jji ObieCtiVUi lor
principal ,i imediat. )Ele ou sunt numai anticoncepponale sau avortive, dar,
-dupi 0 anumitli perioadl, pot face sa se jnstaleze steriJitatea femOOn!
prema.turi definitiva. to ultinJii 20 de ani s-au flicut studii serioase privind
. legAtura dintre folosirea anticooccp.tjonaJcJor pe bazI de hormoni i cancerul
,.
hPlnnificarea familialii i contraceppa

. ide toate tipurile (nu uterin, endometrial sau cervical).
In aCOid co un studiu taeut ctCAgen1ia Reuters, profesorul ""DLAug.
.perrlngton de la Cancer Research Institute din Oxford ci hormonii
diii piIula contraceptivli detenninli cancerul de col uterin . Cerceti:ri flicute
pe mai multe femei bolnave au aritat cli .Jemeile Care utilizeazli pilula
. contraceptivl au ooriSC crescot de 10019 de a so imbolnivi de cancer,la 00 an
de la Cu cit };rioada de utifizare ereste, creste si periOOi"ul
jiDbolnlivirii. Astfel, ooei perioade de utilizare de 9 ani, ii corespunde un rise
de 600Al. !glosirea piluJcJQr mirr$C riseul fmbOlnivirii. cu divegi viru!
(mg>ilomavirus. vimsul herpetic, virusul bepatitei O. Se ci
papilomavirusuI conduce, in cele mai multe cazuri. la ru>aripa cancemhii 4,e
1 .
. .
,,19
.. elL UleIJ.!!
Cerceti:rile prezentate la a treia conferinti europeani a cance11liui
sin au arlitat ci riscuI acestei maladii era cu 26 % mai mare la utilizatoarele .
decontraceptive, in comparape cu femeile care nu utilizau pilulele. Iii
timp, femeile care luau pilulele de mai muit timp aveau un risc de
pin! la de a dezvolta aceastli boala. Riscul eel marmare la cancer de
sin it aveau femeile care utilizau piIulele din adolescent!38.
to Maroa Britanie sarcina ectopicl constituie cauza cea mai des intiJnitli
a mateme. Sir Liam Donaldson, consilier pe probleme medica!e
al guvern Marii Britanii, a avertizat medicii britaniei ci ,!!Il anumit tip de
de-a doua zi" (Levonelle i Levonelle-2) determina 0 rata erescuti a
.sarcinilor ectopice
31
.. . .
Acestea sunt citeva exemple care ne fae sA gfutdim altfel la metodele
folosite in mod curent la noi in tari in vederea pianificlirii a
contraceppei. .
Institutii publice din Rominia, po banii publici, duc 0 suspnuti
activitate in vedema "educatiei sexuale", planificirii n8terilor
contraceptiei. Cu mici exeeptii, yeducatia sex,ualii" nu se reted decat la
tehnica aetului sexual, ImWenjrea halilor transmise pe cale
prevenirea n8terilor. in fostul minim a.I Slnitilii, D; Daniela
anoota 0 aaevtrati care urmirea.cresterea accesului si a gradului de
utilizare a servicillor de planificare familiali. si a
eontracept.i!c. Piluiere; sau avortive la inclemina oricui,. in
contextul stimulirii am;siyc a: crotismuhQ. au dus 18 debgtnJ precoce at viet!!
sexua1e . a tinerilor. Au dos, am putea spooe, la strivirea mutilarea
curate. . .
!!of. Petrache YU1Qi va spooe ci sub 20 de ani e,piteliul cervical este
5 2003. .. . . . ,
29 Luiza Ciochini. PC.tin Iftime, 0 viziuIre Q8II{Jra vietii. ProVita Media, 2003, p. 70.
JO Washington Past, 12 dec: 2002, apud L. Ciocbini. ,i C-tin Iflime. op.cit., p. 21.
.ll Chief Medical Officer's Advice: CMO's Update 35, Jamwy 2003; L. Cioc:hini. ,i C-tin
Iftime, op.ciL, p. 70. .
532
pro prof. dr. Vasile
Daca. expresiile "Credint! mintuitoare", "mcA de Dumnezeu"
.. impllrBtia lui Dumnezeu", "via? vCDicA", sunt oarecwn.-l!!!1!!i.
acceptabile de mentalitatea omului secularizat de azi, exemplele prlvind
sinitatea femeii date mai sus sunt mai mult decat evidente de neferjcitst
Consecintele nefericite ale fonnelor moderne de control al sunt
Iiberalizarii sexuilitAtii umane. Aceasta nu mai este i1iif;JC3$lj ca...Q.
mare tama in Hristos in Biserica (Ef. 5, 32), ci ca un mijloc de placere care
exclude perspectiva. Departe de a fi impotriva sexualitiltii umane, Bjserjca
este impotriva liberalizarii acesteia. Biserica pana la
veacurilor ci Dumnezeu a randiiit exercitarea sexuabtilpi in cadruI
institutionalizat al tamiliel @ de pmnci in interiorul in
afara el: ,:ournnezeu a Iindwt PiSotrrea Cea dupa lege a bArbatulul cu femeia
de prunci dintr-insa" (olitfelnjc Rinduiala Sfintei Cununii).
Dar manipularea sexualitilfii (care nu se confunda cu erotismue
3
), chiaT1n
cadiUI familiei, nu se justifiea numai prin na:;;terea (fiziea) de fii. ,.Daca
data de parinli copiilor este 0 viat! pe deplin omeneasci, ea nu se limitmm'i
numai la existenta fiziea a copilului, ci cuprinde deopotriva atentia panntilor,
educarla un mod de yjal! decent Cand au copii, pirintii trebuje sa fie gata
sa faea fat! tuturor responsabiliWiloC
34
De aceea, problema planificari1
are 8lte aspecte care astazi sunt in mod larg recunoscute
acceptate, cum ar fi situapile delicate de ordiasocial. economic, {lsihologic;
2!'edical etc. care in mod sigur vor marca noului nllscut. Nu putem nega
. existenta eracticii planificirii familiale chiar in familiile care practiea viata
crestina cu responsabilitate. dar, in egala misuri., in Biserjci eljdlj sutjcjente
dovezi privind posibilitatea difsciplinArii fiuuotjej squaljdtii. atit in afari
cat ,1 in!untrul familiejt Posibilitatea aceasta. devine certitudine cu conditia
ca 2m'll (&tit bArbatuJ, cit 1!. femcia) sa nu solicite sa expedieze
manifestarea acestei functii in mod exc1us1Y lD zona JUlSiiji erotica
r \ biologice. functia aceasta tine de intreaga personalitate umani
.' referinti responsabilitate sociaJI, orientare eshatologica). De vreme 'ce
f!Q?tele slyirsite in truD (din pwict de vedere mental 1 unaginar)..aIl.fust deja
sav8.qite in suflet, este de dorit ca judecata WBWpphjlA sA prpceadl orice act
trupesc. Prin mijloacele ei specifice .. Blserica n ajutil pe fiecare om sa
onenteze duhovnicCte faptele, cuvintele si chiar puterea de judecatA, BrA sa
coni!ii!8tpe cinev@, fIri sl CQDdamne pc pirnepi, dar cu responsabilitatea
de a s a riscurile pentru lipsa de dreapti socotinW
. J2 Petrache Virtcj, Ginecologk, Due::., Ed. All, 2002,p. 4S8.
3J Octavio Paz, Dublaflac4rd, Humanitas, 2004, p.IS
rYanificarea familiala contraceppa 533
.. S-a proountat in mod expres in aceastl Oricwn, niei ea nu accepti
folosirea mijloacelor artificiale in vederea planificarii familial . Cat
perioadele de De ertlltate ale truj)UlUl ernel, profesorul 1. Meyendorff
considerl ca acestea sunt randuite de Dumnezeu, precum pmnantul
. $oade de rodire si de nerodire
34
Biserica recomandli insa asceza, toate
fo p de asceza randuite de Biserica sau asumate in mod liber de fiecare
. persoanA. in cadrul familiei, unde respectul pretuirea mutuala a sotilor sunt
reate, <!!ciplinarea trupului si a sufletului prin ascezA (total! este
PQsibil3., fiind cli taodretea familial! are nenumArate forme de. a se
manifesta. nn numai ne cea em . .. .-
Pentru toate acestea este nevoie de 0 sensibilizare deosebiti a omului
-pentru Dumnezeu si pentru ceea ce EI vrea de la noi. Se poate face aceasta
printr-o catehizare real! si adecvati obiectului ei. In acest sens este nevoie de
convingeri de hotirfui motivate duhovniceste. .
Este nevoie de schimbarea intelegerii oecare omu1 0 are ram de propria
Jui sexualitate mii' ales educarea b4rbatului cu privire reprezintl.
realmente femeia in viala lui. Nu putem nega faptul cAle mnlte ori femeja,... _
este wnilitli batjocoriti in specjficitatea ei chiar de pmpriul so'- In alte
situatll, eyentuaIilsarcinA iuneori pentru 0 anumitil perioadi, alteori pentru
toatl viata), presupune marl riscuri pentru viala femeii. Si intr-tin caz in
celiUalt, problema fertilitAf;ii cupbJ]lIU"amiliaI nu mai eSte doar una de ordin'
social sau medical, ci i una de ordjn dnbQVDicesc de aceea este nevoie de
deJUpcjunc, de solicitarea cu serjozjtate a
dUhovniCUluj. Acesta are obligatia !!! particjpe Ia drama cy.plurjJor in care
apar probleme nedorite care ating demnitatre femell mami sau eventual
mamA i sa Ie rezolve cu mijloacele pe care Biserica Ie are 1a
fUnd cA ea n pe om ca acesta sA fie realmente partas III ImpanIpa
lui Dumnezeu. . .
Este nevoie de institl1i realmente femeia, este nevoie de
scbimbarea mentalitijji Ie& care sa apere realmente
femeia gravirlA.Ji femeia mamI de agresivitatea, capimJjsmu)uj mai mutt sau
mai putiu siUbatic de riscurile ca ea sa fiuxPloatati in ceea ce ii este
34 lean Mcycndortf, Le mariagedans fa perspective Orthodou, YMCA-Press, p. 89
3' Ibidem op.cit.
t,
)'1
1.
1
534
>,!
pro conf. dr. Stefan BUCmu
A W A
"
TEOLOGIA pARINTELm STANILOAE
Temele teologice apaqinind dogmaticii sau spiritualimpi ortodoxe, pe
Ie intilnim abordate analizate in vasta oped apartinind Pirintelui
randoae. nu StUlt tratate. de regu1l. in mod izolat, ci sunt privite in relat.ie
cu altele, ceca ce conduce la descoperirea unor sensuri sau aspecte noi,
care aceste teme sunt imbogAtite substantial. Sintezele reaJizate prin
modaJitate specifici de a concepe interdependenta dintre dogmele
Ortodoxe, au contribuit la antagonismului de tip scolastic,
se manifestase in teologia ortodoxA pana in prima jUIllAtate a secolului
XX-lea. Este remarcabili sinteza pe care PArintele Stiniloae, in Manier!
a reaIizat-o intre antropologie cosmologie, rotre hristologie
lClesiologie sau. cu un caracter mai general, intre dogmatici spiritualitate.
Pe langi caracterul sintetic, teologia elaborati de marele ganditor
IJrtodox, detine 0 alti notacaracteristici anume dimensiunea paradoxala
antinomici. Adev8.rurile de credinti teologice, sunt
totdeauna in mod unitar, pentru a configura 0 sinteu nO).lA
'Cfeatoare, nu sunt reduse la un numitor comun, ci pistreazl diversitatea
. imicitatea, relatia interioari care Ie fiind, de regula, antinomica.. eu
adinci rAdicini biblice patristice, antinomille teologiei ortodoxe constituie
tnaniera specifici prin care au fost conciliate realitlti aparent opuse: spirit iji
materie, creal necreat, om Dumnezeu. ,
Subiectul pe care I-am ales, din vasta tematicA a operei Pirintelui
Staniloae, nu face ex.ceppe de la regula mentionata mai sus ci este tratat prin
prisma unei viziuni sintetice antinomice. Despre semnificapa importanta
cuvantului a tainei in teologia dogmatici in spiritualitatea ortodoxi,
PArintele Staniloae a tratat atat cu referire la dogma Sfintei Treimi la cea
hristologici, cat atunci cind a aprofundat invAfittIra de credint! despre
om, cosmos sau Bisericii.
inainte de a prezenta evalua modul in care este conceputa relapa
. dintre cuvint taini, vom ciuta sl identificim unele elemente definitorii
pentru conceptia teologicA despre cuvant despre taini, in diferitele .lucrAri
studll ale PArintelui Staniloae.