AI\TOLOGIE DE TDffEtJTEffi

ffry\-

.l

,,r,',':, :._a.b.c._5 .r,.i,'',-. Alfabetul - 6 Zdreanttt - 7

|.,:i

- PrintulMiorlau - 62 -Yard- 64
i . r. i:1.i!. Nunta in codru _ 65 _

primaverii- 66 Concernrl
i i'ii: - Motanul pedepsit 68 Bondarul lenes- 68
,,ri .r:i, l i '. , r , -BfadUl-69 , - Iama - 70 . : r 'l - i - P U i U I - 7 0

De pe-o ,,bunf,dimineafi" - 8 Gospodina- 8 MAtisorii - 9 ' ', ' :, - Povestea gAgtelor 10 Cdntec- 1i
il t , i i t,.

I l, t . , ir r ' ' ', ::l

p[sarele* 12 Somnoroase , -CiteluSulgchiop-13 i 1,r,:, G6ndacelul 13 Sfatul degetelor (dupa Jean Aicard) - 14 , ;. I ;r r: - Pdcalicila $coali- 15 .:': ,' ,'- Limba romAneascit I6 r'- Ceamai scumpd! I6 -

Baladaunui greier mic - 71 Acceleratul- 72 _ _ I I iii r:,ri,rpapadia 73 , - Fata babei si fata moqneagului 77 porcului - 82 Povestea Povestea ursului cafeniu- 94
' );, :.:ril j, I'.:l;i\ l;trr ,r.l

r i :,i ,.,,- Chipulcifrelor17 r' - Cadcavoi - 18 ,' -Barza- 19

r

Neghinifa- 97 Bunicul - 104

. . rr

i ', ilrl

ceasuluicu inima - 20 Povestea , r. ' . - Pungulacu doi bani-Z3 Ursul picalit de vulpe - 26 r:'1,;i - Fluierulciobanalului 29 r,r , . .- Pr6sleacel Voinic si merele de aur - 37 Cu* ,-u stricat prietenia dintre cAinegi pisica- 46 Fetita cu chibriturile - 50 r,-Frumoasadinpidurea , :ri adormita - 52
, l. .,,,'

Fat-Frumosdin Lacrimi - 113

l.:.: ,i

cea Fata saracului iste4a - 129 ir,r,,rri:i-BanUlmUnCit* 136 Tomila^iepuragul l3^ ' - ln ajun de Anul Nou - 142 : - Doi feti cu stea in frunte - 144 cucul numele- 151 - De ce iSi cAnta - Lupul, calul si puiul de vulpe - 151 Vulpea qi strugurii- 153 Stejarulsi ghinda- 153 Greierelesi fumica - 154 Corbul Ei vulpea- 155 ;.'.y r:.-Micul copist- 156 r.r .i , ' .
!i , ii , r,i.!:- Printgl fefmeCat * 160

celor trei purceluqi- 55 Povestea

ilr ; . t 1 i ,.,;p .;1 ,1 i1 ,.,.r.

i' :' '. - Creanga alun - 164 de , ,. i Ii.!i:!.- POveStea balenei 166
' ,. , . t l i , j r r - Iarna - 169

$oareceleqi pisica - 57 CAinelesi catelul- 58

. r: l | .,;, i: .r.;

lui Socoteala Haplea- 60 - Belgug- 61

Miezul iernei - 170 I: - Caribusul de arama- 171 - Cine poate$ti - 172 :

,/z

L I

George Cogbuc Pa$a Hassan 173 Iamape ufifa- 174 Alexandru Donici Racul,broasca stiuca 176 si * Petre Duifu - Mogtenirea I77 MihaiEminescuCAtn(filedepovese) 180 L)ctavian Goga- Toamna 182 AlexeMateevici Limbanoasri- 183 NichitaStinescu Bunicul(despre cele patrurase) 184 George Topirceanu de Rapsodii primavara 184 Ion AeArbiceenuinmiU drum- 186 Ion Crianga-Povestea omleneS 193 unui Poveste 194 Ion LucaCaragiale D-l Goe- 198 Barbu$tefanescu Delavrirncea Bunica-202 CAlinGruia- Izvorul fermeqt - 205 Petre Ispirescu Sarea bucate 209 in Alexandru Mitru- PAcah Tandala 215 $i Tatll si cei zecefeciori -216 Ioan Slavici- Spaimazmeilor- 2I9 Marin Sorescu cel Muntele Hodoronc -Trcnc 224 Emil GArleanu Ctrprioua-2Zl FanuS Neagu- Tdrziu, cind zhpeztle suntalbastre 226 Mihail Sadoveanu - IanoS Ndzdrivan 229 x** - Narodul luna- 233 9i *** - Legenda inului - 233 - Saracul hotii - 235 ""* si *** - Boierul Pacala 235 $i *** - Legenda privighetonei-236 I{ansChristiin Andersen RtrfuSca urdtA-238 cea (..rirlcr Collodi- Pinocchio -245
Aip,li,,.,rrcc Daudet

Extraordinarele aventuriale lui Tartarindin Tarascon 253 Josepir Jac:obs Jacksi vrejul de fasole-256 Rudyard Krphng Povestea dnocerului 261 Oscar Wilde- Printulfeicit-263

CLASAa lV-a
DiminieBolinrine:uruDaniilSihastru 271 -

si Tepes solii- 272

Ion Barbu - Dupl melci- 274 GeorgeCogbuc Cdntecul redutei- 275 Mihai Eminescu- Doind - 276 Alexe Mateevici Cdntecdeleagdn-277 .A;lii.in Pann- Povestea vorbei - 278 VasileAlecsandri- VasilePorojan- 284 E,usebiu Camilar Stejarul din Borzeqti - 286 l,-rnLuca Caragiale Vizita - 290 {on CreangA Amintid din copildrie- 294 \iictor Eftimiu - Omul de piatrd- 296 (ialin Gruia - Ospaful- 305 l'-:,listrat Hogag- Furtuna- 308 Ali:randru Mitru LegendeleOlimpului - 310 (.ezru'PetrescuFram,wsul polar- 318 Nlrlr.ulSadoveanu Un om nacajit-3}/ V;,sile\/oiculescu Ciobanila 331 F,dmondo Amicis de Cuore,inim6 de copil - 337 Frank Baum - Vrdjitorul din Oz - 340 Edgar Rice Burroughs Tarzan, omul maimuta - 351 Btirger Ciustav Uimitoarele cildtorii gi aventuri,pe uscat $i pe apf,,ale baronului von Miinchhausena$acum obiSnuiasi le povesteasciel insugi, la un pahar de vin, prietenilor sii - 364 Lewis Carroll - PeripefiileAlicei in Lumea Oglinzii - 368 Miguel Saavedra Cervantes de Minunatele isprivi ale vestitului cavaler Don Quijote - 373 lJanielDe Foe - RobinsonCrusoe- 377 ,{natoieFrance Carteaprietenului meu - 393 Vritor l{ugo - Mizerabilii - 401 Rtrdyarrd Kipling - Carteajunglei - 412 iack l-ondon - Colt Alb - 427 Jonathan Swift C[ldtoriile lui Gulliver - 430 Antoine de Saint-Exupdry Micul prinl - 441 Mark Twain - Aventurile lui Tom Sawvor- 445

eAf exand

r^* And

r^itoi ra

- nlscut In 1929,In Transilvani4poet pentu copii gi tineret-

aLb!'c?"..,.
alfabetulestebun cf,-ne-nvaff, toate. A:- e apacu sapun! B - e buntrtate. M - e m u n c i , Z -e ze l . V * e voiogie. Alfabetul,doarGigel!*

x-;lfn"s#xr"F
De la A p6naIa zet f Pentruel - seStie E fntregulalfabet

s _ sunt savarine. fr n--

ce $i aga, va unna:

E{
-,.r U

felil stie:

IIt

o cofetdrie.

A * e-absenfa pentruel .-,1 gi nemotivattr. B - bomboanf, Caramel. C - e ciocolati.

T,^dcr
:',.i i
Cinevine mdndrugi calare $i nici cal micar nu a6J !.iil
' f l. / il

A"gherz;i

lui - pseudonimul Ion N. Theodorescu; 1880-1967; poet, prozator,dramaturgSipublicist .:':

Ca sa-iramiie peltici I-a rtrmas limba mai mici.

ryg
Urechile au crescut Pe magarul nevizut.

Mi-a venit de la parinli Un pieptene trei dinti. cu

Qebodossi ce fudul $i niciodati satul!

Are la buzdun glonf Sauun pir cu sc6rliont.

O s[-ti fac o lntrebare: Cine-i gol, rotund 9i mare?

Fuge dupa coadi $i n-o poate prinde.

Degelat,rf,scrf,cf,rat, Spnne,cum te-amlcr:ltazafl

9obilita din spinare Ii sttr-n gi nici n-o doare. cap

ii atema,de cilduri, praf limba din guri. PAna-n

Vine gchiop, umblabine: dar Asa schiopnu-i origicine.

R0ma o literi gtie $i numai pe ea o scrie.

:\

S 3 s-a-ntors de-a-ndoasele
Sa-ginumere oasele.

Afi vizut cumva si stea Baful drept, fara proptea?

Ca sl nu-i rlmdie goall Inima, i-am pus pedala.

_-

L- ati v irzut cumva p e Zdr eanlit Cel cu ochii de faianfa? E un cline zdrenfuros De flocos, dar e frumos. Parca-istrdnsdin petice, Ca si-l tot impiedice, Ferfenitele-i atAma $i pe ochi, pe nara cdma, $i se-ncurci gi descurcd, Parca-i scos din cAlti de furca. Are insA o ureche De pungag,fara pereche. Da tArcoale cotet, la Ciufulit gi-agalaie1, Agtept6"nd ceasSi doua un O gaina sf, se oui, Care cdntacotcodace, Proaspat cdnd Si-l face. oul De c6nd e-n gospodarie

Multe a-nvafat gi gtie, gripiq, $i, pe brdnci, tArAg, Se strecoarape furig. Pune laba, ia cu botul $inghite oul cu totul. ,,Unde-ioul?" a-ntrebat Gospodina.,,L-v mnncat!" nitel, cd te dezvtf, ,,SEi

Ftrrtr matura bal Si

Te invati mama minte!" $i i-a dat un ou fierbinte. Dar de cum l-a imbucat, Zdreantl l-a gi lepidat $i-a-njurat cu un latrat. CAndse uita la gaina, Cu culcugullui, vecina, Zice Zdreanti-n gdndul lui: ,,S-afacut a dracului!"

O+ilia &,zirnir
poetdiegeancA, ndscuta Roman la 1894-1967; i

De pe-o ,,bune dimineape"

De pe-o, Cu tulpinade cdrcel, i A saritun gdndicel
-\---,4--/

u" lL_* musttrfley, I

Alti gfuidaci,mf,runti $i ro$ii, poarttr fiecare Care-gi pe spinare, Ochelarii somnoroqii! Dorm in soare,

Iar pe-unfir de pfpadie Ce se-naltidrept,din iarba, clr4bu$cu barba, Suie-un in hainuF aurie. Suie,mflndru9i grabit Si vesteascf,-n lumeamare: - Preacinstitaadunare. Primavara sosit! a

GooVodina

Greue cnndestigospodintr! Uite, eu, cdt suntde mictr, Iute-sca o rflndunicf,, ca Hamicf,-s o albina.

Cum mf, scol,coborln graba Colivia din perete, Sadauboabela sticlete, de Cl-i un c0ntaref neabl. Vrememultanu-mi rAmlne; de Pisicuta, cu noapte, Miaun4$i-mi cerelapteIar Grivei lmi cerepiine.

Inv&tlectiile toate La citit, la socoteali_ Ci doarn-o strplec la gcoali FarAlecfii invifare! Cu p6puga-i bucluc! alt Din sindrili si din befe, Trebuiesi-i fac p6tuc Dupi soba,sdnu-nghefe. Uf, ce mare-i bucuria Cfuidsuntgatatoate-nprip6! Nu staulocului o clipi... Tare-igreagospodaria!

MAqig,orii
A iegit rf,chita-ndrum. Ce-omai fi si astaoare? CA-idin capptni-n picioare Numaimotocei scrum?... de Cu mlidifele plecare, Sti pe loc si sesocoare: S-arintoarce nu sepoate, S-arascunde n-iueunde! I-e ruginede copii, CAdin muguri aurii I-au iesit in loc de flori... Mdtisori!

r
George P*vs*Ven qhp**ksr Cna,b.ure
ndscutla Hordou, ?njudetul Bistita-Ndsflud; patriot fnfldcdrat;poet gi taducabr* - 1866-1918;

cu Un gdscan penelucii pe Cumtrecea pod prin sat $i-ntr-o mAnaaveapapucii, Nu stiu cum i s-a-ntamplat C[ papuciilui cizurf,, o, Ce plrcat, ce picat! Clci eraucu-alesituri Ff,rtrleacde tivirura Cepacat! cum zbiaft: Gistele-auzind mei!" ,,Aoleo! Papucii intr-un sufletalergari miratece-i? $i-ntrebau gdscanul, ,,,{m rirnas",pldngea de ,"Pf,gubag patrulei! si.rmanul, Iatl-mtr descult, Ce mtr fac acum,golanul, Firf, ei!"
ru

,,Haideti toti, si mogi gi babe, S[-i c[tim pe rAu acu!" Repede-notdnd labe, din Cirdul tot pe r6u ffecu. ,,I-ai gf,sit?"-,,Eu nu, suratl, Ce mi-ntrebi asa$i tu!" Toate-apoistrigau deodati: sa-i ,,Batlri pacost_ea bati! Nici eu nu!" tot Vara-ntreaga umblari, Dar papucii dugi au fost! $i-au si umble gi 1avara Pdnace le-or da de rost! Iar gdscanulmerge, vine, Face cruci gi fine post, Saracde mine, ,,Nu-i gf,sesc! Iar descult e, vezi tu bine, Lucru prost!"

10

ln G6stele de-ahrnci, cale, Cind vad apaundeva, Clut6ndpomescagale Tot crezind cf,-i vor afla. Vin Sirafe sf,le-ajute Mac-mac-mac ga-ga-ga! 9i Mac-mac, Hai vino,du-te, mrc! ! Zile-asape r6u pierdute Ga-ga-ga!

Iar cAndg6gtele staugloata $i prin dreptullor te duci, lor Saretabtrra toatl Sate-nrebe:,,Cene-aduci? Ai gasitpapucii?Spune?" Tu la fug-atuncis-apuci! Si-si-si!Tot fac nebune $i te mugci,doal le-oi spune De papuci!

CAntrec
A venit un lup din crdng prin satsafure $i-alerga $i si duci prin pldure Pe copiii carepling. $i-a venit la noi la poarti $i-am ie$iteu c-o nuia: -,,Lup flamand, trei cojoace, cu Hai la mamasI te joace"pe Eu chemam lup tncoace, vedea. El fugea-ncotro Ieri, pe drum,un om sirac innebape la vecine: copiii bine? -,,Poarte-se Dactrnu, si-i vir in sac!" $i-a venit la noi la poarttr $i-am iesit eu gi i-am spus: -,"Puiul meue bun gi tace pace! Nu ti-ldau, 9i du-te-n Egti sirac, dar n-amce-ti face! Du-te,du-te!"$i s-adus. $i-a venit un negustor Plin de bani,cu vdlfl mare, Cumpiracopii pe care Nu-i iube$te mamalor. $i-a venitla noi la poarta $i-am iesit si l-am certat: -,,N-ai nici tu, nici imparatul Bani s[-mi cumpere bdiatul! Pleacl-nsat,ca-i maresatul, pleacA!" Pleactr, $i-a plecat.

nlscutla lpoteSti, judelul BotoSani; adevdrat, Eminovici; 1859-1889; - pe numele in poet, prozator, taducdtor, dramaturggi publicist;,,LuceafArul" poeziei romdne$ti -

Mihai

wlinescta

Somnoroaae ?Aedrele

ptrsarele Somnoroase Pe Ia cuiburiseaduni, prin rAmurele Se ascund buntr! Noapte Doarizvoarele suspina, Pe cdndcodrulnegrutace; Dorm gi florile-n gradinl Dormi in pace! pe Trecelebada ape intre trestii s6seculceFie-ti ingerii aproape, Somnuldulce! Peste-a noptii feerie Seridicl mAndra luna, Totu-i vis gi armonie Noapte bunl!

lena,Fa,ra,qo
,"rfnu"; Ia - 1879-1954; nascutt Bfulad;

gi semneazd Fatma'

C\Felu?ul ?chiop
Eu am numai trei picioare mtr $i de-abia migc:top, top! Rddctnd ma-ntilnesccopiii, gchioP". $i ma cheam[,,cuciu Fratii mei ceilalfi sejoacf, Cu copiii toti, dar eu cu Nu pot alerga dhn$ii, gchiopsi cadmereu! Cl sunt $i stausingurtoattrziua $i plangmult cind mtrgdndesc Ci tot gchiopvoi fi de-acuma $i tot trist am strtrriesc. $i cnndm[ gindescce bine M-agjuca $i eu acum, $i-aslitra Sieu din poarttr La copiii de pe drum!... Clt sunt de frumogi copiii Cei cuminti, $i cdt de mult str Mi-ar placea staucu din$ii, Strml joc gi sa-i ascult! Dar copiii rtri la suflet Sunturitri, precume-acel Carem-a lovit pe mine, $i nu-i pot iubi defel... M-a lovit din rlutate Cu o piatrtrin picior, $i-ampl6nsatita, $i-arn zfucurt, cX De credeam am sf,mor... Acum vine si-mi dl zahar $i ar vreasf,fie bun, $i-agputeastr-lmu$co dattr De picior, sl mf, rf,zbun, sl Dar il las a$a, vadi Rtrulctrun biet cltel Are inima mai buni Dec6ta avut-oel.

GAndhcelul
- De ce m-ai prins ln pumnult4u, Copil frumos,tu nu $tii oare C[-s mic Sieu Sicf, m4 doare? De ce m[ strdngia$adertru? Copil ca tine suntgi eu, $i-mi placesf,mi joc gi mie, $i mila trebuiesl-ti fie qi De spaima de phnsul meu! De ce si vrei si mi omori? Ca dm 9i eu p[rin1i ca tine,
E

13

$i-ar pldngemamadupi mine $iar pllnge bietelesurori, $i-ar pldngetatamult de tot, clci am fiait abia frei zile, induri-te de ei, copile, $i lasl-mi ci nu mai pot. AgaplAngea gAndacel un in pumnulce-l strAngea rupa. si-l copilul dupl $i l-a deschis Ce n-a mai fost nimic din el! A furcercat mai invie si-l

Suflfuidu-iaripile-nv6nt, Dar a cf,zuttn Fma frant $infepenitpentruvecie!... Scdrbitde faptata cearea pldngi,acum,copile, Degeaba Ci du-te-ncasi-acumsi zi-le Plrintilor ispravata; ai $i zi-leci de-acum vrea cu Si ocrotegti bunitate, in cale-ti,oricevietate, Orictt de far-de-nsemnatate $i-oricdtde mici ar fi ea!

?fafrul daqehelar
dupd lean Aicard

Spunedegetulcel mare Ctrtreartrtf,tor, Spunedegetulcel mare - N-am faramade m0ncare, Frate-aritf,tor! ctrtremijlociul, Spune, Cel arlttrtor, Spunearf,tf,toruI: Frate, Nu mai suntde loc bucate, $i de foamemor! Se apleacimijlociul Catreinelar, numa: $i li spune-atata - Ce e de ficut acuma.

Frate inelar? Lene$cati inelarul Citre ei, gi-apoi, Cam in sila, le rispunde: - Ce si faci cdnd nu-i de unde? Vom rabdasi noi!... Prinde-atunci cel mic si strige Mai istel ca ei: - Ce tot pldngem5i ne frAngem? Hai la munca sa ne srangem Toti unifi, ca nu ra,rnAne Niciodata fara pAine Cel ce vrea si gi-o cAgtige, Fradoriimei!...
t

-3
\

Nicolae

Jsbis
7frcH,lici ln #czalA

poet - 1935-1956; ndsr,ut judegulSuceava; prematurdispdrut in -

PanI noua-npllarie $i hlinufa de postav, Plcilici pe drum pa$e$te grozav. Fudulindu-se Dari din ghiozdan ce-atdrni ca un furicel de plug? Afi ghicit?Codita-siscoase, sf,ia aer,Chitibus. Iati gcoala, ce zarvit dar baieti? e acolo-ntre Tii, feciorullui T6ndall bltlusul Tdndalel A fiantit doul fetite pe-uncopil l-a injurat, 9i riz6nd acumseplimba ca un pagi de-ngAmfat. Picilici spreel plgegte: - Tandelet, acu', cdt vAd. cere-tide la toti iertare. C[ alnninterie prlp[d!

I
I

I I

i
I
I

I I

15

- 1822-1892; ndscutIa CemduSi;poet,dramaturg

I
gi,mai ales, prozator _

Limba romAneasce
Mult e dulcegi frumoasa Limba ce-ovorbim! AIta limbA-armonioasd Ca eanu gdsim. Saltainima-nplacere, Cdndo ascultam $i pe buze-aduce miere C0ndo cuvdntam.

RomAnagulo iubegte Ca sufletul siu, Vorbiti, scriefi romdnegte Pentru Dumnezeu!

Nichita

Stanesc'u.
nostu-

- 1933-198j; nilscutIa proiesti;poetreprezentativ ar timpurui

Cea mai scum?el

Spune-mi, caremama-anume Ceamai scumpi e pe lume? Puii tofi au zis de pasari, Pegtigorii, pegtoaicl, de Ursulefii,de ursoaici, Tigrigorii,de tigroaici. Manjii roti au zis de iepe, Firul cepii-azis de cepe, Nucii tofi au zis de nuca, Cucii tofi au zis de cuca, Tofi pisoii, de pisictr, Iari eu,de-ameamimici. Oricemami e anume Ceamai scumptr pe lume. de
- 16

zAlexandr,.
1 parcae un bat $ugub11.
Poarti chipul ffas, Cu cozoroculpe nas.

pahighian
Chipril clfr"*lni
6 e un melc rotit. in czrsutirisucit. Parc-arvrea si se rastoame, coarne. $i sa scoatd-ndati

u$or 2 se-ndoaie Pe picior, Gatul. vezi. e cam a$a Cum il are lebada.

'l parc-arfi o coash. Nu va temefi,nu-i tiioasii. Are coadalungd, Sa-i ajunga.

3 a fost un inelug b Pe degetinvdrtecug, &J Me$terul l-a rupt tn doui Sa-i dea folosinlanoui.

8 e a$aca un colac Cu miere, cu mac. Nu-l mAncati, Ci va-n$elati.

4 scaunar parea. Cu spitarul in podea ln t'r-l $i picioarelein sus, l-a Cine oare-aga pus?

9 un cirlig si fie? Cine stie? Este greu de-asemuit, Dar e noui negregit.

5 se pare cl ma-n$el, E o secerd de-otel. Dar, degiunealta-i noua, Coadaei e frAnta-ndoua.

10va trimitevestea gffi l@jt

fu^

Ca s-aincheiatpovestea $i-a semnatprecumimi pare: Un bal c-un covrig la spinare.

George

T optrca,rra

D,ai I i

- 1886-1937; nascut Bucuresti; Ia poet umoist $i prozator-

- :558-1922

Sus,pe garduldinspre vie, O gainacenugie impintenat $i-un coco$ S-ausuit$i staula sfat - Ia te uita,ma rog [ie, CAtde susne-am inAhat! cu $i deodati, glasmare,
incepura amdndoi s4 cotcodiceasci-n soare: - Nimeni nu mai e ca noi! Dar de sus,din corcodug, Pituldndu-se-ntrefoi, Mititel gi jucaug, Le-a rispuns un pitigoi: - Cati ca voi! Cdti ca voi!

Sus Au r: Josit Sect Iar u $i-a Cu-c

Dep Cint Zis-i Une ,,So

$i sr

So-r

Iar p Ghic Gait Sep Iar d Ies g

Ro-

Chiz Iam Vara Toz S-a Cal

18

Ce-i

Drai!i.^ Za]^firesc,^
- 1858-1922;ndscut l6ngd Rimnicu Sdraq politic, diplomat;poet, prozatorgi dramaturg om -

frarza
Sus,pe Atge$,pe la munfi, Au rtrmascodrii ctrrunti, Josin vale,prin zdvoi, Secoborturmede oi; Iar un cuc cu panasurtr $i-a spusnumeledin gurf,: Cu-cu! De prin grajduri,de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripiturl Unei tufe de rtrsurf,: fA, ,,Soro, de$teap6-te spresoare-ndreapt4-te, $i So-ro!" Iar prin crdhguris-audsefilne: Ghionoaia lemne, taie Guitu intr-o gArneafi SeproclamA cantAreap, Iar din preajma somnului Ies gdndacii Domnului Ro-sii! Chiar si hanul de la drum, Iama ftrrl fir de fum, Varafer' de calatori Toamnaflri de cintfi S-aumpllrtde rAndunele Ce-auadusvaracu ele Cal-da!
19
P':>

Iar prin lanul rAstrrit Mergevestea sosit c-a Craiul diminetilor, PazniculfAnetelor, $i-ar fi ffaspe vdrf de leasa preoteasa Josla doamna Ci-ne-i?

Vladinair
Y*tv**t,e# ceaaului
r i rj i ni m1

Cclin

science-fiction autorde basme de literatura nascut Bucuregti; in - 1921-1991: $i

Trf,ia odatl, demult, intr-un orag mare, un ceasomicar bltr6n, adictr un pendule gi ornice cu ceasornice, megtercare face gi drege ceasuridegtepttrtoare, cuc. intr-o zi, plimb6ndu-se printr-o pidure de la marginea oragului, vizu un ceasaruncatla radacinaunui stejar.Dar ce ceas?O minune de ceas! Era mare cAtun baiat sauo fetita de patru ani, avealimbile de aur si cifrele un ceas! nu Nu, niciodatA mai vizuse ceasomicarul asemenea de pietre scumpe. it prirri din fati, il privi din spate,apoi fase cu urechea.Dar ceasul nu ficea tic-tac. - E stricat, e stricat de buna seami, igi spusemegterul.Am str-l iau eu, am in sa-l dreg $i-o sa vestesc tot ora$ul,ca acelcare l-a pierdut sl gi-l poatalua. ceasornicaruls-apus pe treab4,a desfAcut Zis Si facut. Cum a ajuns acasa, cutia ceasului gi a vdzut ca ceasulnu ff,ceatic-tac numai pentru ctr nu aveapitic. Nu Stiati?Pai sigur, pe vremea aceea,in fiecare ceaslocuia c0te un pitic. El era cel care mi$ca rotile dintate $i bitea un ciocinel, facand tic-tac, tic-tictac... Megterul v6zu agadarc[ ceasul cel minunat nu merge pentru cA n-are pitic. Cine gtie ce i se lntAmplasede dadusebir cu fugittt gi parisise mAndrete de ceasomic! Dar ceasomicarulnu se speriesi nici nu se amiri. Se potrivea numai bine pesteun ceas$i - cum cf,ci, iattr, doar cu o zi ln urmtr cineva ciilcasedin gregealf, gras- ceasulse ftrcusepraf. Megterul cel ce ficuse boroboataera un om mare 9i il scosese mai mult mort decdt viu pe bietul pitic al ceasului, care pldngea cu lacrimi uriage cdt o gamalie de ac. $i-1 vArdsedeocamdati intr-un sirtar. Acolo sarmanulpitic, hamic nevoie mare, ciocinea intr-una $i flcea tic-tac, tic-tic-tac. Dar se ostenea de pomani pentru cd, vezi bine, sirtarul nu putea arata ora exacta... sartarul- ia te uitf, ce ceas - Piticufule - spuseceasomicarul,deschizAnd a gasit tata pentru tine... - Ura-a-a! strigi piticul $i, de bucurie, i$i zvArli ctrciulita cit colo.
ffi

::oc& =' pi1

=r'i$ 2.. in :o-es

,:-i a

:easu

srpa : sp jmbr

:uca

Plec

Apoi se grabi si intre in noua locuinti, unde se puse de indati pe treaba, ciocanind cu multa fiagere de inima si fac6nd tic-tac, tic-tic-tac, a$acum numai un pitic vrednic poatesi facd, daci se gtiegospodarin ceasullui. ceasorniculla vederein vitrina, si dlduse $i mlcar ci megterulagezase Dar, inff-o ravagprin ora$,zilele treceaufira sa se iveascanici urma de pagubag. zi, impiratul iesi la plimbare $i, trecAnd prin fata dughenei, vazu in vitrina ceasulcu limbi de aur gi cifre de pietre prefioase.Atunci ii spusemegterului: - Vreau str-tri cumpar ceasul! ceasului Degeaba rf,ci gura ceasomicarul, pomana-ilamuri povestea isi de Si-i ariti ci nu e de v0nzare,imptrratul o tinea una qi buna: - Vreau sa-l cumpf,r! Vreau sa-l cumpar! Ei, n-a mai avut ce face me$terulsi i l-a vAndut...Iar imparatul a luat ceasulgi l-a agezat salatronului, unde stiteau de strajadoi ostagi. ln - Iaca - le spuseel ostagilor- sa-l pazili ca ochii din cap ! Din ziua aceea se petrecu insa un lucru tare ciudat. Cind primea impiratul pe cnte un boier care venea sa se plAngaca-l necijesc tiranii, abia ii spuneaimparatul: ,,Vorbegte! dau voie si vorbegti o ori..." cf, ceasulcu iti limbi de aur gi aritta c6" trecuse! ora Pleca boierul supf,rat,fara sa apucestr deschidam6car gura. Daci venea insi o viduvir, care il invinuia pe boier ca-i furi Si ultima bucifica de pdine, lmparatul ii spunea: - Ei, vorbestesi tu! iti dau voie sa vorbeqtio clipi.. $i iata cl dupaceasulcu limbi de aur clipa linea, tinea si nu semai sfArgea... Plecaviduva numai cind spusese ce aveape inimd! tot Dactr au vinut a$a,s-au strdnsboierii intr-o zi gi s-au dus la imparat.

i
i 'I

ri

;i

ii
ii
I

i&

ii

,t it

l) il

- Maria ta, nu se mai poate...CeasulMariei tale ne face viala amara.Nu mergebine, M4ria ta! - Ceasulmeu cu limbi de aur gi pietre scumpe?striga mAnios impf,ratul, care era nespusde mdndru de ceasullui. - Cu limbi de aur, Mfia ta, lntocmai. Nu mai putem trai de riul lui... intAia oari nici n-a vrut si-i asculteimparatul. A doua oari tot aSa. treia A gi oari, cdnd s-a mai limurit gi el, l-a chematpe megterulceasomicar i-a spus: - Asculta, megtere! Se pl6ng boierii mei ci ceasul cu limbi de aur nu mergecum se cuvine... - Vai de mine! Pai e un ceasminunat!... - Minunat, neminunat, s6 faci bine si-l cerceteziSi sil dregi, cf, nu mai arrtzi buni cu boierii mei! - Sa-l iau, Mdria ta, se invoi ceasomicarul. Lua ei agadarceasul, il duse acasi gi-i desfacu.Piticul ceasului stateala datorie; nu dormea,nu cisca gi ciocinea hamic tic-tac, tic-tic-tac. - Ce-i, piticugule? hrebi me$terul.De ce seplAngeMiria sa? - Megtere,me$tere- ofta piticul - ce si fac dactram o inimi? Inima tine cu oamenii nevoiagi si nu-i iubestepe boierii hr[pdreti... Atunci pun ceasul si meargi mai incet sau mai repede,dupa cum cred eu c[-i bine. Megterul dadu din cap. Doar avea gi el o inimi gi-l inlelegea tare bine pe piticul cel inimos! - Cum si facem atunci? se fram6nti me$terul.Cum sa facem? $i, cum se frarndnta el aga, deodati igi aduse aminte cf, ln oragul acela venise cu o zi in urma un ceasomicar,desprecare se zvoneaci-i tare priceput. Se duse la el si-i ceru sfatul. Am sa nascocesc ceva. eu - Las' pe mine! spuseacesta. $i, cum era un om rau, caretinea si-l bucurepe imparat,niscoci un pitic de fier, atAtde iscusit lucrat, incAtputea face tot ce ficeau gi piticii adev4rafi.La fel ciocanea tic-tac, tic-tic-tac, la fel punea ceasul in migcare,dar... n-avea inima. Tare s-au bucurat boierii gi lmparatul c0nd li s-a infa$Satceasulcu limbi de aur 9i pitic de fier. L-au a$ezatin sala ffonului $i de atunci din nou vorbiri boierii cAteo ori, iar nevoiagiicdteo clipa... Apoi, imbaffanind, piticii din ceasornicese mutari rdnd pe rind ln tara povegtilor, si ln locul lor furi a$ezatipitici de fier, sau arcuri, lanfuri, pendule gi cuci. PAni in zilele noastresecunoscceasuricu arc,cu lant, cu penduli saucuc, dar ceasuri cu pitic nu se mai cunosc decdt in povegtile prietenului meu, care scrietoate povegtilepentru copii. $i ceasuricu inimi, tot a$a... Da, dar n-avem fiecare dintre noi cdte o inima?

J
EZBt

- 18

cuc mul ribr

r'3 S

sin
\e0

lute

deg

dru loi mo Bo

;ucr 3UZ relr

:3nl

3pa unr

22
\

-l

Jon

Cra^gA
?un6upa aa doi b*ni

- | 339-1889;nLscut in Humulegti, l6ngd Tdrgu-Neaml; invd[Ator Si povestitor, va]oificator aI :zaurului folcloric -

Erau odat-o baba 5i un mogneag.Baba avea o gaina gi mogneagul un :ucog. Gaina babei se oua de cdte doutr ori pe fiecare zi gi baba mAnca o :rullime de ouf,, iar mogneaguluinu-i da nici unul. Mogneagul,intr-o zi, pierdu :ibdarea gi zise: - MAi babtr,mindnci ca in t6rgul lui Cremene.Ia d[-mi si mie nigte oua, :a sa-miprind pofta m4car! - Da' cum nu, zise baba careera foarte zgitcita. Daci ai pofta de oua, bate il Rl cuco$ulttru si factrouf, si-i minca; ci eu a$aam bAtutgiina gi iaciti-o cum s ouA! Mogneagul,pofticios gi hapsdn,se ia dupa gura babei, 9i de ciudi prinde :ute gi degrabacucogul Si-i dA o bAtaiebuni, zicAnd: - Na! ori te oud, ori du-te de la casa mea, ca si nu mai strici mAncarea :egeaba! Cuco$ul, cum scipa din mdinile mogneagului,fugi de-acasi 9i umbla pe J.rumuri, bezmetic. $i cum mergeael pe drum, numai iati glsegte o pungufa cu .ioi bani. $i cum o gisegte,o Si ia in clonf gi se intoarni cu d6nsaspre casa nogneagului. Pe drum, se intAlne$tec-o ffisuri c-un boier qi cu nigte cucoane. Eoierul se uita cu btrgarede seamtrla cucog,gi zice vezeteului: - Mai! ia da-tejos gi vezi ce are cucogul in plisc! Vezeteul se dtr iute jos din capra tr[surii $i c-un feliu de me$te$ug prinde ;ucogul, 9i luAndu-i punguta din clon1, o da boierului. Boierul o ia, o pune in ruzunariu gi pomegte cu fftrsura inainte. Cucogul, se ia dupf, trisuri, spunAnd reincetat: Cucwigu! boieri mari, Dali pwguta cu doi bwti! Boierul inciudat, cdnd ajunge in dreptul unei fAntdni, zice: - MA! ia cucogul ist obraznic si-l da h fdntdnaceea. Vezeteul iarasi se da jos din capra, prinde iar69i cucosul si-l zvdrle in :?ntini. Cucogul, vhztnd aceasttr mare primejdie, ce s[ faca?incepe a inghili la ap[; gi-nghite, pdna ce lnghite el toata apa din fintAni. Apoi zboari gi se ia in urma ffasurii, zicdnd:

Cucurigu! boiei mari, Da[i punguta cu doi bani! Boierul vazAndaceasta mirat cumplit gi a zis: s-a - Ma! da' al dracuiuicuco$i-aista!Ei, lasi ci ti-oi da eu fle de cheltuiali, mtri crestatulegi pintenatule! $i, cum ajunge acasd,zice unei babe de la bucitirie s4 ia cucogul,str-l azvArle tnfr-un cuptior plin cu jiratic 5i sa puni lespede la gura cuptorului. Baba,cAinoasa inima, de cuvAnt:face cum i-a zis stapane-sAu. Ia Cuco$ul,cum vede 5i astl marenedreptate, incepea virsa la apa;SitoamA pe jaratic, pdni ce stinge focul de tot gi se ricoregte el toatf, apa cea din fentana cuptorul; ba incl face gi-o apiraie prin casi, de s-a indrlcit de ciuda h6.rca la de bucatarie. Apoi de o bleanda lespezii de la gura cuptiorului, iese teafAr gi de acolo, fuga la fereasffaboierului 9i incepea trdnti cu ciocui in geamuri gi a zice: Cucurigu! boieri mari, DaSipunguta cu doi bani! - Mai, ctr mi-am gisit beleauacu dihania asta de cucog! zise boierul cuprins de mirare. Vezeteu!ia-l de pe capul meu gi-l zv0rle in cireadaboilor g-a vacilor; poate vreun buhai infuriat i-a veni de hac; l-a lua ln coame, g-am sclpa de supf,rare... Vezeteul iarlti ia cucoqulgi-l zvArlein cireadi! Atunci, bucuriacucogului! SA-l fi vinut cum inghifea la buhai, la boi, la vaci gi la vi1ei,pdn-a inghilit el toatf, cireada $-a facut un pAntecemare, mare cAt un munte. Apoi iar vine la fereasffa,intinde aripile in dreptul soarelui, de intuneci de tot casaboierului, gi iarlSi incepe: Cucuigu! boieri mari, cu Dali punguSa doi bni! Boierul cAndmai vede si astadandanaie, crapi: de ciuda gi nu gtie ce si mai faci, doar va scipa de cucoq. Mai sti boierul cAtmai sm pe gAnduri,pina-i vine iarlsi ln cap una: - Am si-l dau in haznaua cu bani; poate va inghili la galbeni, i-a sta vreunul ln gAt, s-a ineca g-oi scipa de dAnsul.$i cum zice, umfli cucogulde o aripa gi-l zvdrle ln haznauacu bani, caci boierul acela, de mult benarit ce avea nu-i mai gtianumirul... Atunci cocogulinghite cu licomie toti banii Silasi llzile pustii. Apoi iese gi de acolo, el gtie cum gi pe unde, se duce la fereasffaboierului gi iar incepe: Cucurigu! boieri mari, Da[i punguta cu doi bani! Acum, dupd toate cele intdmplate,boierul, vtrzdndci n-are ce-i mai face, i-azvdrle punguta. Cocogulo ia de pe jos cu bucurie, se duce in fteabalui gi lasa
tan+*: -14

lc lt :rir:: T'cr :ilrt

UET
-,lll-

!fts

TTIT"E

ttil* .lp

! i

inu'*r
mil :

*,*du :

24

Ituiala, il, sa-l rrului. hama ore$te rd ela si de rzice:

:e boier in pace.Atunci toatepaseriledin ogradaboiereasca, vizAnd voinicia :rcogului, s-au luat dupl dAnsulde ti se pirea cA-i o nunti si nu altceva; iwit rierul :'oierul se uita galig cum se duceaugi paserile sale, gi zise oftdnd: tr $-a - Ducf,-segi cobe $i tot, numai bine ci am scApat belea,ca nici lucru de rcapa :urat n-a fost aici! Cucogul ins4 mergea tanto$, iar paserile dupa d0nsul. $i merge el cdt ului! :rerge, pdntr ce ajunge acasi la mo$neag,qi de la poafta incepe a cAnta: [t el ! --ucurigu! ! cucurigu! Mogneagul,cum audeglasul cucogului,iesecu bucurie gi, cdnd igi arunca reca -.:hii spre poarti, ce si vadi? Cucogul sau era ceva de spiriet: elefantul ti se :area purice pe ldnga acest cucog! $-apoi in urma lui veneau cArduri :enumf,rate de paseri, care de care mai frumoase,mai cucuiete gi mai boghete. -\Iogneagulviz6nd pe cucogul sf,u agade mare 9i de greoi qi inconjurat de at0t :sa amarde galile, i-a deschispoarta.Atunci cucoguli-a zis: - Stap6ne,a$temeun tol aici in mijlocul ogrizii! Moqneagul, iute ca un prisnel, a$terne{olul. Cucogul atunci se a$azape sta :ol, scuturtrputemic din aripi, si lndatl se umple ograda si livada mogneagului, eo re ldngtr paseri, gi de cirezi de vite, iara pe 1ol toama o movila de galbeni,care tea straluceau soare,de-ti luau ochii! Mogneagul, vizAnd acestemari bog6fii, nu la ile stia ce str fac4 de bucurie, sarut0ndmereu cucogul si dezmierdAndu-I. Atunci iaca babavenea,nu gtiu de unde; gi cand a vhztrtunele ca aceste, lui numa-i sclipeaurtruticioasei ochii in cap gi plesneade ciuda. - Mognege- zise ea, ruginatd- da-mi si mie nigte galbeni! - Ba pune-trpofta-n cui, baba! CAndfi-am cerut oui, stii ce mi-ai raspuns? g, Bate acum gi tu giina si-[i aduca galbeni, c-a$aam batut si eu cucoqul, $tii fu H din a cui pricin[... gi iata ce mi-a adus!
El

Atunci baba se duce in poiata, gibuiegte giina, o apucade coadaSi o ia la bataie,de-fi veneasa-i pldngi de mila! Biata g[ini, cum scaptrdin m0inile babei, gi fuge pe drumuri. $i cum mergeape drum, gtrsegte ea o margici g-o lnghite. Apoi repedese intoarceacasi la baba,$i: cot, cot, cotcodac! Gaina sarepestepoarti, trece iute pe ldnga bab[, 9i se pune pe cuibariu; gi dupa vreun ceas de gedere,sare de pe cuibariu, cotcodicind. Baba atunci se ducecu fuga s[ vadi ce i-a flcut glina... $i cdnd se uiffi ln cuibariu ce si vada? Gaina se ouaseo m[rgicl!... Baba cind vedeca g-abatutjoc de dAnsa, prinde o g-o bate, q-o bate, pdn-o omoartrh bataie! $i agababa cea zgttcita gi nebuni a ramas de tot saraci lipita pimdntului. De-acu a mai mdncarabdiri prajite in loc de oua, ci bine $-a ficut rds de gaina g-a ucis-o fara sA-i fie vinovata cu nemica, sirmana! Mogneagulinsi era foarte bogat.El gi-a ficut casemari Sigradini frumoase Sitraia foartebine. Pe baba,de milf,, a pus-ogainarila,iar pe cuco$il purta in toate parfile dupi ddnsul, cu salba de aur la gAt Si incaltat cu ciubofelegalbenegi cu pinteni la calcdie,de ti se ptrreac[-i un irod de cei frumoqi, iari nu un cucog de ficut borg.

Fsr

{ :J,.1 rs I

=-i -un :g5t

.lt-- | tl

3,-.: ffi. rr' I

| " t':

Era odatao vulpe vicleanaca toatewlpile. Ea umblaseo noapteintreagadupa gi nu gasisenicaieri. Facdndu-se hrana ziua alba,vulpea iesela mmgineadrumului 9i seculci sub o tufa gAndindu-se si mai facd,sapoatagasicevade mnncare. ce $ezdnd vulpea cu botul intins pe labele dinainte, ii veni miros de pegte. Atuncea ridica pufin capul gi uitAndu-sela vale, ln lungul drumului, ziregte un car tras de boi. eu" ,,Bun,gAndivulpea.Iacahranace-o aqteptam gi tndataiesede subtgfa Si se lungegtein mijlocul drumului, ca gi cum ar fi moarta. Carul, apropiindu-sede vulpe, faranul ce mdnaboii o vede $i, qezlnd cd-i moartacu adevirat, strigi la boi: ,,Alio! Alio!" Boii se opresc.liranul vine spre gi vulpe, se uith la ea de aproape vazAnd-o nici nu sufla, zice: ca - Bree! da cum naiba a murit vulpea astaaici? Tii... ce frumoasi cafaveicdl am sa fac nevestii mele din blana istui vulpoi. Zicdnd aga,apuci vulpea de cap 9i t6rAnd-opdna la czr, se opintegtegi-o arunci deasuprapegtelui. Apoi strigl la boi: ,,hai, Joian, cea, Bourean!" Boii pomesc. faranul merge pe ldnga boi gi-i indeamntrsa meargi mai iute, ca sa ajungi degrabaacasagi s[ ieie pielea vulpii.
I calaveici = haina scurt6 (imbliniti), cu mdneci largi, purtati de femei; scurteica. larAneasca
wllljsd

U,JTE

Etr-i E'i

26

rla
rOir

rte.

iu; se la? rde

d.a de
NE

ate cu de

insa cum au pomit boii, vulpea a $i inceput cu picioarelea impinge jos qi pe$tele din car.Teranulm0na,carul sc0ddia pegtele car cadea. din Dup[ ce hoafade vulpe a aruncat multime de pegte, o binigorsaregi ea din car,gi cu maregrabf,, ia, il ducela vizuinl 9i lncepe mdnca, tare-imai il a ca erafoame. TocmaicAndlncepuse m6nca,iacavine ursul: a Buni mas6, cumf,ffi! Tiii! Dar cemai depegte DA-misi mie cdtaa...re ai! mi-i pofte! - Ia mai pune-fipofta-ncui, cumeffe, doarnu pentrugustulaltuiam-am ci munciteu.Dacf,ti-i asapofta,du-tesiti moaiecoada baltl ca mine gi-i avea in pegte mlninci. si Atunci - invati-mtr te rog, cumf,fri, ci eu nu qtiu cum seprindepegtele. vulpear0nji dinfii $i zise: - Alei, cumeffe!dar nu Stii ctr nevoiate ducepe undenu fi-i voia gi te invati ce nici nu gAndegti? AscultA,cumetre!Vrei s[ mandncipegte? Du-te pidurii, virl*ti coadaln api si staipe loc disearf, baltoaga din marginea la cea flri si mi$ti, pdnl despreziuir;atuncizvdcnegte vdrtosspremal gi ai sl scofio poateindoit $i lntreit decdtam scoseu. multimede pegte, Ursul, nemaizicdnd nici o vorba, alergi-n fuga mare la baltoagadin p1durii Si-Si marginea vdri in apl toattrcoada. ln acea noapte incepuse abateunvnntrece,deinghefa limba in guraqi chiar gi gi cenu$a subfoc. Inghefi zdravdn apadin baltoagtr prinsecoada de ursuluica
lntr-un clegte. De la o vreme, ursul nemaiputAndde durerea cozii gi de frig, anucegteo dati cu toattrputerea.$i, sirmanul urs! in loc si scoati pegteramnne fer' de coadl!

pa

lsi
: le. In

si
t-i
[e

pt
'o )ii
BA

Ft'

Incepeel acuma mormtricumplit Sia sfi in susde durere.$i, inciudatpe rulpe carel-a amtrgit, duces-ouciddin bitaie. Ea iegise vizuina$i sevdrise se din ln scorbura unui copacdin apropiere cdndvdzu pe urs ca vine ff,r' de coadA, Si lncepua striga: peqtii coada.Ai fost prealacom gi-ai - Hei, cumetre!Dar ti-au mAncat vrut sf,nu mai rf,mdnl pegtiin balfi? gi Ursul,auzindci-l maiia si in rds,seinciudeazd maitare,serepede spre iute copac,dar gura scorburiifiind prea strdmti, ursul nu puteasa incaptriniuntru. Atunci el cauti o creangtr c6rlig 9i tncepe coffobf,iprin scorburi,ca si scoati cu a vulpeaafari si sa-ideadecheltuiall. Dar c6ndapuca ursulpiciorul vulpii, easfiga: ,,Trage, nitf,riule, mie nu-mi pas4, tragidecopac!"Iar cdndanina ctr cArligul copac de stiga: ,,Valeu, cumeffe! I nu ffage,ca-mirupi piciorul!" l in zadars-a necijit ursul de-i curgeausudorile,ci tot n-a putut scoate ( vulpeadin scorburiL. T

o
I I

cl
I

a a

- 8

Mc,to"

ef+irrair,r
Fl rr ie ru I cio b An apLjlLli

- - 589-1927; ndscut Macedonia; in poet,prozatorgi dramaturg -

...Pui-de-om biiat denadejde. era Nu stianimeni al cui era. il crescuse babi, pAni s-aficut detrei o r:-sori. Pe urm4, baba a murit Si l-a
.;3i s4-l creasci un unchiag. -':chiagul a murit 6i el. $i a$a, -d ]j{e-om era adipostit cdnd ; unul, cdnd la altul dintre :,:nenii din sat.

Aducea voie buntr nrnde se ducea. puneauin ii ::na un bet de salcie $i-l
:-aiteau cflnd cu rafele la balta, :=:d cu oile pe colnic, c0nd cu boul la arlturi. Mai tarziu, mic cum era, il ftrcurl vf,car. Era el mic, dar zdravhrt.Triind in =jlocul mieilor gi-al orlttrniilor, invifase graiul gi purtarea bldnde a rbitoacelor, invtrfasestrlnfeleagf,gi cdntecele carei le cintau, cu miile lor de pe =.azz, baffinii stejari. Pui-de-om se imprietenise cu aricii, cu iepurii, cu veverilele, cu :::anitorile, cu toate vieffitile padurii. in micul ciobinag mijeau toate darurile omului adevarat: blfindetea, ridureala, m6ndria,vrednicia,omenia... intr-o zi se intnlnise cu doi flacii care-i spuseserf,: - Noi ifi vrem binele, flacaule! Ne-a trimis stipdnul nostru, baciul de la *:;!rte, strte ctrutlm gi sf, te ducem in fata lui... Pui-de-om auzise de acel mo$neag, stia ci e un om bhnd si cum il {aoteau toti drept starostel al ciobanilor, se gdndi sf, se duc[ la el in ptrduresi rri 4fls unele sfaturi ban0negti,bune pentru megtegugul plstor. de Bund e orice pova[A CAt trdiegte,omu-nvald!
- slrroste= conducitor, $ef.

Porni deci cu flicaii 9i ajunseln pidure. Acolo, intr-o pegteri, la lumina unui opai1,vtrzu un baffen cu barba alba, pirintegte: care-l privi cu ochii plini de bunatategi incepu str-ldescoasa - $tii cine sunt eu? - Baciul de la munte.Asa-ti zice lumea. - Asa-mi zice lumea, dar eu nu sunt baci. Numai sarical de pe mine gi Eu caciula sunt de cioban. Eu sunt Vraciul*ce1-bun. stau de veghe in pegtera Care e leneg,fricos il trag de aceasta care baiat se poartabine, il raspltrtesc. $i carei se cuvine. ureche,pe urmi cumpinesc si-i dau pedeapsa - Pe mine ai si ma tragi de ureche? - Da, dar nu ca sa rc pedepsesc! $i mogneagulil prinse de sfdrcul urechii $i-l trase u$or, ca o mnngniere. Apoi il lovi u$or peste obraz, cu vtrful degetelor,tot ca o mdng6iere,agacum fac uneori par'rntii cdnd copiii lor s-au purtat cuviincios $i au invitat bine la gcoala. - Acuma, Pui-de-om, vreau sa te rlspltrtesc pentru purtareata! Baffanul lua pe ciobana$ de mdna, se apropie de-o stAnci din fundul pegterii, facu un semn $i aceastAnci se dadu la o parte, lisdnd o deschizituri plina de-o stralucitalumina. Lui Pui-de-om nu-i venea si-gi creadi ochilor. Unchiaqul, care-l linea de mdni, nu mai era un baci. Haina se preficuse intr-o lungi mantie de catifea albasffi, instelattrcu luceferi de argint, Si bdta din mdna lui intr-o nuielugi neagra$i ffemuritoare, cu o stelufi de aur in vArf. Se aflau intr-o pegteri nesfdr$iti, cu tot felul de inciperi, pline de comori nemaivizute $i nemaiauzite. Lini de lemn erau deschise,$i-n ele se gramldeau bani de aur, pietre nestemate,licarind cu o mie de focuri albastre,verzi gi rogii, iar cele albe si strivezii scipdrau scAnteide toate culorile curcubeului. Pui-de-om se uita la toate aceleminuntrfii, cu privirea plina de uimire, dar neprefuitecomori. prin minte nu-i treceaca ar putea folosi ceva din aceste nici Nu-l ispiteau nici galbenii, nici mlrgdritarele gi diamantele,nici fluierele de argint. cum au acegtibiieti de ceari? - Vrei si-ti dau un rdnd de straiede mtrtase, Alege-1i!il imbia Vraciul-cel-bun. znmbind: Dar Pui-de-omii rdspunse, - N-am nevoie de astfel de haine.Eu sunt cioban. Cum o si pascvitele imbracat in straie bogate? Vraciul fu multumit foarte de rf,spunsulcopilului.
I sarica = manta tdrineascf,, lung[ 9i mitoasa pe dinafarl, tesutAdin fire groasede l6nir, pufiatl de oamenii de la munte.

tai

de

c-i

pll

ni pe w

flt ca Lca ur
\T

ml

SE

sn

vd

Cr m ia in

us

nu

ES 1p

flr
in

pi

30
\-

tq

$i :ra de

re.
|In

la

lu1 ,ra
)I,

lld

rri re si u

Trecurtrei prin alte incaperi, unde erau arcuri 9i sagefide argint si sabii cu : i: ssy'i lucitoare. - Bine, bf,iatule, nu-ti alegi nimic? Nu ti-o pareariu pe urma ca ai venit :,egeaba aici? - Da' ce, iun venit de capul meu?Am cerut ceva?Dumneatam-ai poftit! Vraciul ii mai zise: - N-ai ales nici unul dintre darurile bogate pe care ti le-am arAtat.Poate :-ai vrea strte preschimbln ceva.Spune-mi.Ce vrei si te fac? - Ce potristrmtr faci mai mult decdtceeace sunt! rdspunse baiatul.Sunt om! - S[ rdesti, fAtul meu, sf,-mitraiesti!strigamogneagul, imbrifignndu-l Si :-inglnd de bucurie.Te-ampus la incercare$i am vizut ca nu egti nici lacom, ::ci fapmic, nici domic de mariri de$arte,nici nu rAvnegti la bunuri scumpe :ntru caren-ai muncit. Ag vrea totuqi si nu pleci cu mina goali de la mine, ag ',rea sl te rlsphtesc cu ceva pentru curajul qi inlelepciuneata. Am si-ti dau un iuier sf, cdnti cu el, si-ti treaci de ur6t cAndvei pitziturma! Fluierul acesta,pe ::re l-a ff,cut un megterdin vechime, a ajuns,de la o vreme,in stapdnirea mea... --am linut ascuns,ca sa-l daruiesc intr-o zi unui flacaiag de treabi, unui bilat :rre-gi face datoria,cu suflet curat gi inima calda...Nu numai ca-[i va tine de :3t, dar prin el vei puteaimblAnzifiare Sidardmacetati...La cAntecul oqtile lui, ',:ijma$e dragul tirii vor fi alungatedincolo de hotare! Pastreazi-l sAnAtos, :leu, gi s-auzimde bine! Pui-de-om igi puse fluierul la brAu, isi lul rimas bun de la unchiag qi )e-ntoarsein sat. A doua zi, plecAndcu turma, Pui-de-om se agezi pe un dAmb :malfuit cu flori 9i incepu sa-i zici din fluier. Mare-i fu mirarea 5i bucuria cAnd ",ezu cA mioarele lui se opresc din pigunat, il inconjoara gi incep si joace! Culaie,berbeculcel mare, cu coarneleintoarse,se puse gi el pe fopait; era cel :rai sfragnicdturfuitor. Clopotul de la glt ii sunavoios, Unandisonul fluierului, -lr Tudorel,migirugul turmei,juca 9i el, cAndpe trei picioare,facAndrotocoale r vazduh cu piciorul drept, cAndpe doui, ridicat ca oamenii. Cflt despreUrsu, duliul, nu numai cir sirea, dar se dadeaqi pestecap. CantAPui-de-om ce cAnti, apoi zise: - Acum destul! Dac-om sta si topaim toatd ziua, apoi flimAnzifi qi va '.scafi gi se suparl satul pe mine! intr-o zi, o haita de lupi se repezi din codru in poiana unde pagteauvitele .ui Pui-de-om. Spaima intrase in bietele oi, iar cAinele de pazd o tuli gi se :scunsein dosul unui copac, cf, nu putea sa se lupte de unul singur cu doudzeci je fiare. VAzand acea nivali de silbaticiuni, Pui-de-om nu pregeta: duse :Luierulla guri 9i incepu si doineasci si... ce si vezi? Unul cite unul, lupii ncepeau si ridice cdte un picior... ugor, ugurel, se porneau pe danruit si se :ierdeau in addncimeacodrului. 31

"t

Povestea fluierul vrijit ajunsesi la urechileimparatului.Lumea spunea cu minuni, minunile creqteau masur4ce eraupovestite. pe - Daci a putut acelfluier sa stapAneasca de lupi, cum n-ar veni de hac haite vrijmagilor mei? iSi ziceastapAnitorul ametitde navalaunor vecini hrapareli. farii, Trimise, deci, imparatulcdtiva soli la Pui-de-om,s6-i ceari fluierul. Dar Pui-de-omnici gAndsa-l dea.Acel imparatmai pomi o dati, de trei ori si de $apteori solie cu daruri multe, cu sffaie scumpe,cu pungi de aur gi cu tot felul de bunatati scoasedin camarile domnegti, dar trimisii lui se intorceau cu mdna goali, a$acum veniseri - ciobanagul voia in ruptul capului si se nu desparta jucaria lui dragi! de Intr-o zi, spre asfintit, satul unde ciobaneaPui-de-om se pomeni cu un mare alai... Calireti, imbricati numai in zale gi fireturi, cu platoge de argint qi cu sulite lungi, veneau pe cai impodobili cu pene 9i mantaie de catifea. tn fruntea lor mergeaunul mai aratos,cu platogi de aur, cu buzdugan in mAna Si coroani pe cap. BaietaSul intorceacu vitele de la pigune. se - Tu egtiPui-de-om?il intrebac[lareful cel falnic. - Eu! - Da' pe mine ma gtii cine sunt? - Nu! - Eu sunt imparatul acestei lari! - Sa fii sanitos! - Ma, neobrizatule,agavorbegticu mine? - Eu nu sunt neobrazat!raspunse Pui-de-om,fauasa se speriede mAnia Mariei-sale.Eram neobrizat daca-ti spuneam:,,Sa fii bolnav!" Dar eu fi-am spus:,,Sf,fii sanhtos!" - ASa?strigaimparatul,minios. PunetimAnape el si luati-i fluierul, sa-nvete minte cum se vorbegtecu stapinul imparafiei! Doi ogteniserepeziri la baiat.Pui-de-omse g6ndi si duci unealtala guri, si cinte gi sa vadi cum [opaie toati acea multime de calareti, in frunte cu imparatul cel ingAmfat. Dar alti doi o$teni ii sarira baiafului in spate.Unul il apuci de coate si i le stringea cu putere, iar celalalt ii smulsefluierul din mdna Si-l intinseMariei-sale. Lacom, imparatul ingfaci jucaria ciobana$ului.Ochii ii sfraluceaude bucurie la gAndulca acumanu-l va mai birui nimeni; ajungeasi sufle in ei ca tofi dugmaniisi inceapi sa joace Si sa i se supunA!I se va duce vestea-nlume de puterealui. Nimeni nu va mai indrazni si-i calce hotarele,ba va porni el gi lnsugisi cucereasca sa pradeimparafiilealtora! Dar socoteala tArgnu se pofrivegte cea de-acasi. din cu Pornird, deci, sa infrunte ogtile straine, si le vrajeasci prin cAntecul fluierului 9i si puie mOnape ele, fara macar sa traga sabia,sa le aduneca din 32

-.

':c

-it

t,

" r; It

rc ti. ei )u
lu te
[1

si h si

ta

l,

u
il

a
e a e )l

pe craiultot suflain impopofonat, ::ial Mdndrunevoiemare,calare armasarul minunea. .:mnulde soc,a$tep6nd seintample sa buzele frecindu-le iSi tot de As! BietulcraiiSicoco$ase degetele, zdrelise putin le pisa de juclria aceea neputincioasa. :iuierag,dar ostilor din fata peste Ziua ffecugi vrijmagul \avaleaumereu cetele impiritegti gi Ie impingeau. nevolniculimptrratcredea ::rra adAnc inima tlrii; in loc si lupte voinice$te, in juclrie de copii! ;a-giva lnvingevrljmagii cu o biattr mergdnd fruntea purtindu-se in lor, in loc sa-Si intaite capitaniisi o$tenii, cu bandnii, cititorii in pildavitejiei,el sesfatuia acuma cu barbategte, ddndu-le gi tofi tainaizbdnzii. stele cu babevrtrjitoare, dezlege acegtia sl inleleptul divanului, intrebat de ce nu face fluierul nici o minune, ii :3spunse: - Taria nu-i sttr ln lemnul gaurit, ci in putereagi credintacelui alessl .'Ante cu el. Unealta e unealta, dar omul e tot. Fluierul a fost hArazit cumplili! ciobanagului. chemlm9ipoate va scipael devrljmagiiacegtia ne Sa-l in era O noutrsolie pomi sprePui-de-om. frunteatrimiSilorimptrrtrtegti insusi batrAnul invafat. fluierul.Jarae la grearlsphntie. Mariasa - Uite,ciobtrnasule, adus ti-am te roagtr vii sl dai ajutor! sA - De implrat putin imi pasi! Dar am si viu, ci e vorbade faramea$i pentrubineletirii mele,fac orice! s4 lui plecape cdmpul batalie. de Cdndincepu suflein unealta $i ciobanagul irijit4 o$tiledu$mane opriradin iuresullor ntrvalnic, aruncar6 igi palosele se si gi gi incepur[sajoace. erau falniciaceio$teni capitani, de ajunserl buzduganele Cdt jucauSitopd,iau zor.Sefineau el de de canigte bieteoi, la porunca urui ciob4nag; gi ptrraseau, ptrmfurturile cucerite deugor. at6t tot dantuind umbldnd de-a-ndoaselea, p6nanu i-a dus la hotar,ciobanagul nostrunu s-a lasat.in vremece $i jucauvrljmagii,incepusf,fopd.ie impiratuldebucurie scapat c-a teafir. 9i cu schiptrulin mAnl qi cu coroanape cap, ca un Vazandu-lcum sare nevolnicie ocari. masciricidebdlci,supugii n-aumaipututribda asemenea sii $i - N-ai fostvrednicstrne aperitara,nu mai estivrednics[ stailn fruntea ei! gi-nlocul lui au alespe altul,mai infelept9i rlstumardde pe scaun $i-l mai viteaz. pe noul cArmuitor grii. il al - Cerisplati vrei, flacaule? intreba Pui-de-om - Sama lasatila turmele meu! mele$i si nu mai umblatidupl fluiera$ul plecdnd sl sprecasa, nerlbdator se afle iarlgi printre le rf,spunse Pui-de-om, printre mioarelesi dulaii lui, in poienile cu iarba verde si flori mirositoare, gi rasfrAng0nd cerului, departe, seninul izvoarele muffnura aleargideparte, care luminasoarelui9i pAlpiitul tainic al miilor de stele.

33
I

I --

r
Cdlin
Ciubopeleleo4arului
Povesteaspune ca, infr-o toamnil, Iepurele pomise spre un el iarmarocvestit.De mult se gdndea ca i-ar stabine cu o pxlArie verde, dar nu alba cu pana de piun gi cu o scrlrteictr pentru astase grabeael spre iarmaroc,ci ca s[-$i cumperecevapentruincilfat, cA eradescult. Incepuserf, ploile de toarnna, vdntul impragtiafrunzelepe poteci 9i frigul prinsesi{ sfAngl isi de picioare"De aceea, infunda palariavechepAnapeste ca zibunull pe fup si iuti pa^sul, sa ajungi mai repedela iarmaroc. urechi,igi strdnse cAndin dreapta,cAndin stanga,ciirlind $i cum mergealepurele,uitfrndu-se urechile la orice fognet, iatd cd mai spre searase intahi pe o potecdcu Ogarul... Ogarul era gras, voinic, imbricat intr-o subacalduroasi 9i purta in picioare nigte ciubople nou-noute.Dupa ce-gidadurdbinete,ca doi calatori de treaba,o pomira lmpreunx prin desigul padurii. Iepurelui i se scurgeauochii dupa ciubofelele de Ogarului,penffu ca mremai eraufrumoase,iar lui ii era stragnic frig la picioare! - Cdt ai dat pe incailari?intreabasfios Iepurele. - Doi galbeni,cdt sa dau! ii raspundefudul Ogarul. - Ma duc Si eu la iarmaroc- adaugi Iepurele- si-mi cumparciubotele. - Pai, tot acolomerg gi eu, iun treabacu un negustor... Ciubotelese gisesc cdtevrei, numai bani sl ai! - Am doi galbeni,$opti Iepurele. Ogarul nu spusenimic, ci igi rtrsucivArful musta[ilorca gi cum lui nu i-ar pasatcdfi bani are Iepurele. fi $i au mers ei aga,au mers, pAnas-a intunecatde-abinelea.Drumul nu-l mai vedeau bine. O pioaie rece gi deasi se abatu in calea lor, ca-i ddrddiau bietului Iepure dintii de frig. - Uite ce zic au, cumetre,vorbi Ogarul. Te vird descul1... apoi e noapte $i Bani am $i eu... $i cine gtie cu cine ne bani la dumneata... $i frig... Mai ai si putem int6lni, ci pidurea e plina de tnhari.
T ,ab"t =lr.t"A bAtbAteasca purtatade Frani, tAcuu din trAnA din bumbac,de obicei lungd, sau cu sau fara mAneci.impodobitacu cusAturi,
n

Grda

- nAscutin 1915,la Trifesti, judetul Iasi; redactor la emisiunile pentru copii de Ia Radio; autor de romane, legende, basmein vercuri ^

\t
,i(

,:
f

34

- $i ce-i de ficut atunci'? intrebalepurele. - Pai,de ce suntpe lume hanuri?Pentruvremede noapte, pentruadapost. :3 aproape hanul Ursului. F.uzic sa tragemla el, dormim gi pomim mAine :ureati. Poateplna atuncimai sta gi ploaia... Iepurelenu avu incotro $i-l ascultape Ogar. Scuturindu-gi luleauade u$ahanului,Mos Martin ii primi bucuros: * Ce vreme rea! Nu te-ar fi lasatinirna sa lasi pe cineva afari! Hei, 9i picioarele! Treci colealAngafoc, de-ti incilzegte -:meatamai esti Ei descult... Iepurelese apropiezgribulitde valra.in afarade ei si hangiunu mai era :-reniin han. Mog Martin ieseadin cAnd in cAnd afara $i se uita de-a lungul ::-:mului, vadi de nu cunlvesemai indreaptisprehanullui niscaiva calatori. si - Eu zic sa ceremceva de mAncare $opti Ogarul - gi udatura. - Cere dumneata,cumetre.Mie nu mi-e foame. $i apoi nu am nici --:ruritig.Cd dacaschimbun galhen,rimAn toati iarna descultr. - Hei, cA ciudat mai egti, cumetre!Dar cine ti-a cerut, ma rog, sa-ti .:rimbi galbenii? Pentruplata,am eu bani destui.Ca doarnu ma voi lacomi la ca -: sarac tine... Mog Martin in han, Ogarul spuse: $i, intorcAndu-se - Ei, Mos Martine,da-necevade imbucatSi de baut! - Am nigteplacin1ele.., - Ag mAnca$i eu din ele! - Am fripturi, faguri de miere si vin de stafide... - Da-ne de toate Si din toate,cumetre,spuseOgarul lingdndu-gibuzele. ce ca f.logMartin igi puse$orlulpe dinainte, un trangiuadevarat era,gi prinsea .luce bunatafile.Ogarul incepu sa inghita cu lacomie,bucata dupa bucata. gustaqi el o bucaticade placintacu varza. $i ":purelese rugina.siabia-abia :oate n-ar fi gustatdeloc dacanu l-ar fi poftit Ogarul. - Mamanca, cumetre, de la dumneata ci mananci. falcileqi-i umblalimba de Ogarulparcanu mAncase o luna.asa-itrosneau r guri. Pdna si-si fumeze MoS Martin luleaua.Ogarul mdnci toat6 mdncarea jin han. La urmi ceru o canacu vin de stafide, care o bxu pe nerisuflate. pe Iepurele uita mirat. Se minuna si Mos Martin. se - Mai, mai, inca n-am vazutun drumefmai flamdndca dumneata... Sa-d pe da' :re de bine, Ogarule!$i acum,vorba ceea:,,Frate,'frate, brAnza-i bani". .\ti mancatsi ati baut numai bine de doi galbeni. prin buz.unari pantaloni, la prin buzuniri.Cauta cauta Ogarulprinsea secauta lepurelui: n guba, degeaba dar cauta: aveanici un ban.in celedin urm6,spuse nu * Plategte dumneata, cumetre! - Cum sa platesc! A$a ne-afost vorba? 35

ca iti - Plate$te, ilm uitatpungaacasA. daueu banii la iarmaroc. sl ma Am imprumutde la un prietennegustor... descultr? - Cum?Vai, ce sama fac?!Sl rAmdn Mos Martin igi iepi din tire. Ogarulincepus[ rAd[ pe submusttrli. Platid,ci altfel am eu ac de cojocul - Mie strnu-mi umblaticu de-astea! vostnr! - El m-apoftit $i la han,el m-apoftit gi la mastr, spuse chicotind Ogarul. El sApltrteasci... * Nu-i adeviiat,Mos Martine.Eu n-amm6ncat mai nimic. Vine iarna$i, platesc, daca rf,mdn descult... - Ei, ctr doar n-oi incaltaeu tofi descultiidin lume! Ca a mAncat a bf,ut $i ce Ogarul e drept, dar lucru curat aiceanu-i... Acum imi dau eu seama fel de mugteriiimi suntefl!V-afi sfatuits6-mifacetipaguba... Mog Martin apucl un $i pe cAlatori, 1lridicaspre ciomag, care lineapitit dupd penfu asemenea il ugl Ogar. Si vAz6.nd ciomagul,incepusl tremurede Ogarulil aritl pe Iepure.Iepurele bf,smtrluta careavealegalicei in frica. $i de voie, denevoie,scoase buzunar din doi galbenigi plati Ursului. Moo Martin seuita la ciubolelele Ogarului,apoi la picioarelegoale ale Iepurelui,mdrdindceva gi lui galbenii.Ogarul i$i $terse musHtile,seculcf,Si adormifara grija, ctr MoSMartin, vtrzAnd nu mai vine nimeni la han, se dusesi el in odaia lui si se intindApufin pe o lavi[6. Numai Iepurelenu se culci. Cum puteasd mai furios gi ploaia doarml?Rlmisese ftur bani...$i de afaravinrul se auzea bitea in feresffe. pe pacalit De necaz, Iepurele lncepusApldnga infundate. Cumde self,sase de Ogar?Ofta si segdndea in curdndva veni iarna...vor fi viscolegi zipezi cx mari...Va fi mult mai frig, iar el va umblazgribulit si descult... Ogarulsforaia intr-o odaie,Mos Martin in alta,numaipe bietulIepurenu-l prindeasomnul. a $i a statIepurele, statp0ni la miezulnopfii. $i s-atot ganditgi razgdndit, ce sa faca,ce strdreagf,? b[smf,lufagi-i dAduse Parci vedeacum desff,cuse lui Mos Martin banii...Cum Ursul statuse clipl pe gAnduri, o uitdndu-se cdndla ciubotelele lui, Ogarului,c6ndla picioarele de parcl ar fi voit si-i spunaceva. Ce anume? Deodat4, minteaIepureluise facu lumina.isi sterse irn lacrimile si puselAngasoba,sa seusuce. mai in odaiaOgarului.Ciubotelele infia erau Nu stltu pe gdnduri... inciltl ciubotelele Ogarului,ptrgilncet,iegidin han Sifine-o, bAiete, intr-o fugA. tot le-amplatit eu, sunt ale mele,doi galbenifac, doi galbenimi-a ,,DacA Iepurele, tot mfuicatOgaruf', se gf;ndea afunddndu-se mai mult in paduregi-n noapte.

F-33 ImS l

=u-m grd
IEINI ITEA

rrr ! r f,tr

$ci rSsl 5are, :i!d . rfiar @qt

ns :nrr i
hi6

30rn

an
@n

riie .oi

i-rr,,

- %

ta

rl

Pefrre.

Jspir^eset^

* 1823-1887; nascut Bucuregti; la tipograf,culegator folclor gipovesrrtorde

?rAslea-cel-Voi nic Ai merele de aur

Era odata un imparat puternic Ai mare 3\'eape l6ngapalaturilesaleo gradina :rumoasl, bogatl de flori si
negtegugitf, nevoie mare! ASa 3radinl nu se mai vf,zuse pinl

irunci, p-acolo.in fundul graclinii iur $i, de c0ndil aveael, nu putuse : , si mf,n0nce din pom mere coapte," * :Aci duptr ce le vedea inflorind, :rescind si p0rguindu-se, venea
rarecine noaptea gi le fura, tocmai "vea gi un mir care facea mere de

:ind erau sa se coaci. Tofi paznicii din toata imparAtiasi cei mai alesi rsta$i, careii pusese pe imparatul sl p0ndeasca, putut s[ prinzi pe ca n-au :roti. Fiul cel mai mareal implratului ti cel mijlociu s-aurugatde tatil lor s6-i .ase plzeascimlruI. Dar nici ei nu aureugitsaprindnhotii, deoarece adorstr au nit ln^timp ptrzeau... ce Imparatul, pusese gdnds[-l taie;darfiul siu cel maimic, deznadajduit, in PrAslea, cu rugiciune catretata-slu,gi-i zise: veni * Tatd,a6tia ani l-ai 1inut,ai suferit atdtea necazuriduptr. urma acestui lom, mai lasl-I, rogu-te, anulacesta, incercAieu norocul. sA-mi Si - Fugi d-aci,nesocotitule, imparatul.Fratii tai cei mai mari, atfiti si zise at01i oameni voinici gi depringi nevoilen-aupututfacenimic, $i tocmaitu, cu unmucos tine,o strizbuteasci? ca N-auzitu ceprdpistii spunfragiitai?{ici trebuiesi fie cevavraji. - Eu nu ml incumat zisePrdslea a prindehoti, ci zic cao incercare de voi facegi eu,nu poate sl-ti aducl nici un rtru. Imparatulseinduplecl 9i mai lasApomulnetAiat incaun an. primavara; Sosi pomulinflori mai frumos9i legnmai mult decAt altadata. Impiratulseveselidefrumuselea florilor si demulfimea roadelor sale, cAnd dar

ii

se gandeacd nici in anul acestan-o sa aiba parte de merele lui cele aurite, se chiaLcal-a l[sat netxiat. prin gradina, da ocol rnarului gi tot planuia. in Prdslease cluceaadesea sfdrgit,mereleincepuraa se pdrgui.Atunci flul cel mai rnic al impiratului zise: - Tata, iatd a sosittimpul; mi duc sa pindesc gi eu. - Du-te, zise impiratul; darAnegregit $i tu ai sa te intorci ruginatca cA fratii tai cei mai mari. - Pentrumine n-aresi fie agamarerugine, ziseel; f iindcaeu nu numai ci sunt mic, dar nici nu mA leg ca sa prinz pe tAlhari,ci numai o cercaresl fac. se arcul $i tolba Cum veni seara, duse,isi lua cartile de cetit, douA[epuge, cu sagegile, aleseun loc de pdndainff-un coll pe llnga pom, batu fepugele in iqi pamdnt gi se puse intre ele, a$acum s4-i vinn unul dinainregi altul la spateca, cu daci ii va veni somn $i ar mofii, sa se loveasca barbain cel de dinaintealui cu sa si dacaar da capul pe spate, se loveasca ceafain cel de dinapoi. pAndi pAnac0nd,intr-una din nopti, cam dupztmiezul noptii, simti Astfel c6-l atinge lncetigorboareazorilor care il imbata cu mirosul sau cel placut, o piroteala molegitoarese lega de ochii lui; dara loviturile ce suferi, vrind sd mo$iasca, il degteptari,;i rimase privind pina c0nd,pe la revarsatde zori, un usor fdsdit se auzi prin gradina.Atunci, cu ochii tinla la pom, 1u6arcul gi sta gata; fdgiitul se auzi mai tare gi un oarecinese apropiede pom gi se apucade ramurile lui; atunci el dete o sageata, dete doua, iii cAnd dete cu a treia, un geamlt iesi de l6nga pom 9i apoi o tacerede moarte se facu; iara eI, cum se lumini putin, culesecAtevamere din pom, le pusepe o tipsie de aur $i le duse la htal sAu. Niciodatl n-a simtit impiratul mai mare bucurie decdt cAnd a vinut la niciodata. masasa merelede aur din carenu gustase - Acum - zise Prdslea sa cautamSi pe hot. Dara imparatul,multumit ca pipiise merelecele aurite,nu mai voia sa gtie de hoti. Fiul sau instrnu se lasacu una cu douA,ci, aratind imparatuluidArade pe sdngece lasase pimAnt rana ce facusehotului, ii spuseca se duce si-l caute si sa-l aductrimpdratuluichiar din gaurade garpe. chiar rie a douazi vorbi cu $i fratii lui ca sa meargdimpreunape urrna hotului si sa-l prinza. fusesemai vrednic decdtdAnSii Fratii sai prinseri pizmdpe el pentrucer si gi voira bucurogisa rnearga, sepregatira cauhu prilej ca sa-l piarza;de aceea Ei gi pomira. Se luara deci dupi ddra sAngeluigi merseri, merserd,p0nd ce ie$ira la pustietate, acolo mai merseraoleac62 pdnace deterade o prirpastie, de unde se
rau. a-i I a secai = a regreta, parea = - oleaca putin.

:!.

:i pierdu dAra.Ocolira impregiurul prapastiei$i vazurAcd dAranu mai inainta. riunci pricepur6ei ca in prdpastia trebuie sa locuiascA furul merelor. aceea Dara cum sa se lase inauntru? Poruncira numaidecit vartejel gi funii i;oase,gi indatnse Ei gatira.Le aqezara, se lasafratelecel mare. si - Dara - ziseel -.cdnd voi scutura sa frAnghia. ma scoatefi afara. ASasi facurA. DupAfiatelecel mare,secoboricel rnijlociugi facu gi el ca :ei dint6i,atatanumai ca se lasacevamai .jos. * Acum e r0ndulmeu sa ma las in prApastie, PrAslea, zise vaz0ndca fratii cind voi rnigca frdnghia. mai rnult sa mA lasafiin jos; gi voi -ei mari se codesc; jupa ce ve{i vedeaci fr0nghianu se mai duce la vale, sa puneli paznici sa gi, :azeasca cflndva vedeaca tr8nghiase nri$ca loverite de marginilegroapei, sA r trage{iafarA" Se lasaqi cel mai mic din frali gi, de ce mi$cafrAnghia, d-aiail lasaumai ros,gi-l lisara, gi-l lasara, p6nace vazuraca liAnghianu mai sta intinsi, cum estecind are cevaatamatde capatulei. Atunci fratii tinura sfat 5i zisera: Sa a$teptam p8nace vom vedeadacAface vreo izbdnda,5i atunci,ori bine, ori rau de va f'ace,sa-l pierdem,ca sa ne curalim de unul ca diinsul care ne face de ru$ine. Pr0slea ajunsepe ttu'Amul celalalt,se uira cu sfiala in toatepirfile, 9i cu mare mirare vazu toate lucrurile schimbate; pAm0ntul, florile, copacii, Iighioanele altfel faptuite erau p-acolo. Deocamdataii cam fu frica, dara, imbffbat6ndu-se, apucdpe un drum si merseplna dete de nigtepalatecu totul gi cu totul de aramd. NevizAndnici pui de om pe caresa,l inrrebecAteceva,jntra in palat,ca savazacine locuiaacolo.in pragulusii il int0mpina fata frumu;ici, carezise: o * Mullumesclui Dumnezeu ajunsei mai vaz om de pe tardmulnosca sa tru. Cum ai ajuns aice,frate, il intrebi ca: aici esfernogiaa trei frali zmei, cate ne-aurapit de la parintii nogtri, $i suntemtrei surori si f'etede imparat de pe tar0mulde unde e$ti tu. Atunci el povestiin scurttoataistoria cu merele,cum a ranit pe hot Sicum a venit dupa dira de sAnge pina la groapatJeunde s-a lasatin jos la ea, gi o inffebace fel de oameni sunt zrneii aceia$i dacasunt voinici. Ea ii spuseapoi ca tieczredin zmer si-a alescAteuna din ele $i le tot silegte sA-iia de barbali,iara ele se tot impotrivesccu f'el de fel de vorbe, cerAndu-le cAtein luna gi in soare,$i ei se tac luntre gi punte de Ie indeplinesctoate voile.
l vdrtej= (aici) nume clatmai mullor unelle care,alunci(:iincl sunl lblosite,descriuo mi5care circuIarA.
E

39
tDll

v
Pr0slea-cel-Voinic luptat,perind, cu zmeulcel maregi cu frateleacess-a tuia, mijlociul. I-a invins gi le-a eliberatpe doutrdin celetrei surori. O saptam&rA intreagi sedesfata impreuntr amindoutr cu fetele,gi Prdslea, gi clhe zmeulde-alneilea. odihnindu-se ostenelile incercase, pomi de ce Vazandpalatele aur in carelocuiazmeulcel mic, rlmasecampe gdnde duri, dartr,ludndu-Si inima in dinti, inffa hauntru. Cum il vizu fata,il rugnca pe Dumnezeu o scape zmeu,care,zicea sh de ea, e hot4rit ca, tndatace se va face sAnltosbine, si o sileascd oricum si se lnsofeasci ddnsul. cu vorba 9i buzduganul, Abia ispravise izbind in u$i gi in mas6,se pusein cui. PrAslea inhebl ce puterearezmeulgi ii spuse arunc4 ca buzduganul de cale trei conace; atunciel arunc[ gi mai departe, lovindu-l in piept. Zmeul,turburatde m0nie,seintoarse numaidecdt acasa. Cine esteacelacarea cutezat calcehotarele sf, mele $i s[ intre in casa mea? - Eu sunt,zisePrislea. - Daci egtitu - ii r&spunse zmeul* am sAte pedepsesc amarpenb:u nesocotintata. Cum ai vrut, venit-ai;darf,nu te vei mai ducecum vei voi. PrAslea am eu ac $i de cojocul - Cu ajutorullui Dumnezeu ii rf,spunse tau. Atunci se invoira strseia la lupte dreapti, gi seluptarl, gi se luptarfl, zi de varh pdnl-n searf,; iar c6ndfu pe ta narniezl,seflcura am0ndoi douf,focuri si asasebateau; un corb insi le tot da ocol, cronc[nind.VazAndu-I, zmeulii zise: - Corbule,corbule!ia seuin unghiiletaleg punepeste mine,c[-[i voi da stfrrvultrsta [ie. - Corbule,corbule!ii zise$i Pr6slea, dacl vei punepeste mine seu,eu lfi voi da trei stArvuri. - Undeda Dumnezeu cazi o asemenea str tifla2pestemine! Mi-as sf,tura slla$ulintreg. guramea,ii rAspunse - Adevlr grf,iegte Pr6slea. Corbul,f6r[ a mai intdrzia,aduse unghiilesaleseu,pusepeste in viteazul gi PrAslea, prinsemai multaputere.
= prfrnz. I namiez amiazd, . dflA= (aici)noroc.

l (

"6-

I I I i I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
I

carepriveala dinsii cum se zisezmeulc&trefatade impf,rat, C[re searf,, luptau, duptrce seftrcurl iarl oameni: sa i mea,da-m nitica api sl mf, rf,coresc, fagaduiesc ne $i-ti -r Frumu$ica cununf,m chiar mfline. si mea- li zise si Prdslea d[-mi mie apf,,qi-d fagaduiesc -F :rumu$ica r ducpe HrAmulnostru$i acolosdne cununlm. gandul!ii vqrba,voinice,si sA-tiimplineasca - Sa-[i auzl Durnhezeu rAspunse ea. Fatade implrat deteapl lui'frdslea de blut 9i prinsemai multa pubre; pe atuncistrfuise zmeutn brate,il ritlica in sussi c6ndil lrsl jos, il bagapdna in genunchiin plmdnt; se opinti $i zmeul, ridicl si el in sus pe Prdslea$i, jos, il blgl pdnl la briu; puindu-gi mai toateputerile,PrAslea strtnse hsandu-l ln o datl pe zmeu,de-i pirf,ira oasele, il trdnti agade grozav,de il blgl pAna si adunartr impregiurullui, gdttn plmint si-i tlie capul;iartrfetele,de bucurie,se il luarain brate,il sdrutau ii zisertr: $i - De azi inaintefrate strne fii. ii spuseapoi c[ fiecaredin palaturilezmeilor are c6teun bici, cu care lovegte celepatrucolgurialelor gi sefac ni$temere.Agaftrcura, fiecaredin in $i pe feteavurtrcite un mtrr.Sepregltiri decisl seintoarca $rimul nostru. njungdnd la groapd,cl4tenl fringhia de se lovi de toate marginile c[ groapei. Paznicii de sus pricepurtr trebuiestr tragtrfrdnghia.Se puserf,la vArtejuri scoaseri fataceamarecu mlrul ei de araml' gi pe Prislea,in carescriacAare ce-i un sus,arf,tf, r[v[9e11 dase nq cum ajunse cel saia de barbatpe frate-sau mare. cdndsevlzu iarf,pe lumeaundesenf,scuse. Bucuriafetei fu nespusf, Lasart din nou fr6nghia$i scoasertr pe fataceamijlocie,cu mf,rulei cel 9i de in de argint $i cu o alta scrisoare, careo hottrraPr0slea sotiefratelui celui rnijlociu. era frdnghia$i scoaserf, pe fata ceamictr:aceasta logodnica Mui ldsara 9i sine. tui frastea;instrmf,rulei de aur nu-l dete,ci il tinu la cl El simtisede mai-nainte fratii sli ii poarti simbetelegi, c0nd se mai legl o piatr[ 9i pusecf,ciuladeasupra tasa fringhia ca sf,-lridice gi pe el, df,nsul vdzurA cf,ciula,socotindcf, estefratelelor cel ei, ca st-i cerce;iarl fratii daci tni., sl[birl vfirtejilesi detedrumulfringhiei, caresellsl in jos cu mareiuteala, s-a ci ceea facu pe fragisl creaz6 PrAslea prapadit. ce cu la Luarl, deci,fetele,sedusertr implratul, li spuserf, preff,cutlmdhnire Prdslea. cu dup4cum rdnduise ca fratelelor s-aprtrp4dit, secununarf, fetele, $i nici sAia pe altul. laraceamai mici nu voia cu nici un chip sl semf,rite,
I ravasel biletel,scrisorici. =

I
I

-?/b.

vrtzupiatracarecazuse zgonrot:rnultumi cu caregedea deoparte, PrAsiea, Pre zilele li se gindea ce sit faca ca sa iasaafara" lui Dumnezeuc?ti-a scaipat careii umpluinima dinsul auzirrnlipat5i o vaietare cdndsegdndea plAngea, Ei se pe de jale; se uita imprejur gi lizu un halaur(:arc: incoiacise un copac5i se paloqul PrAslea, repezila base niqtepui clezgripsorl.Scoase urca sa manance il laur 9i numaidecAt facu in bucatele. vazura, multumira zisera: ii Puii, cum si-i sa aici, - Vino incoa,omulevileaz-, te ascrLlndenr ca, de te vii vedeamamil noastra, inghitede bucurie. te iu Traseri o pan[ de la unul din pui gi-l ascunsera ea. gi vazu gramada marede bucilele de balaur, aia Cind veni zgripsoroaica pe pui cine le-a facut astbine'/ intrebi - Mamd - ziseraei -- esteun onr clepe celalalttarflm.Dacati l-om arala, ca ne fagaduiegti nu-i vei facenimic'l -- Va fagaduiesc, dragii ntei. iari ea,de bucurie,il strlinse in Atunci ei il scoasera paniigi il iuatan1 din puii. dacanu I-arfi acoperit bratesi cAtp-aciera srl"linghiLa, '- Ce bine vrei sa-tifac $i eu. pentruce rni-ai scapat puii <lemoarte'l - Sa nra scotipe tar6mul PrAslea. celrlalt,raspunse * Greu lucru mi-arcerul,ri zisez-gripsoroaica; pentruca tie iti sunt dara la:rsta. Pregategtesutaocade carne o datoare mlntuireapuilormei,ma invoiesc facutatrucatrele cite o oca una,gi o sutade piini. de gati lrilinrlegi carnear5ile aduseIa gura groapei. Facu ce fAcu Pr6slea, Zgripsoroaica zise: -- Pune-te cu capul, meacu mernrde tot \;i,de cAteori oi intclarce deasupra sa-midai cdteo piine li cAteo bucatade carne. gi cle Se a$ezara pornira,dAndu-i, cdteori cerea,pAine9i carne.CAndera pasarea mai intoarse capulsii-i mai dea uria$a aproape, aproape iasadasupra, sa fara sa-gipiardacumpatul, carnea sfirsise.Atunci Pr0slea, se de mdncare; dara piciorului,de sus,$i trasepalogulEi-sitaie o bucataclecarnemoaledin coapsa o detezgripsoroarcei. nu Dupx ce ajunsera dasupragi vazu ca Priislea putea sa imble, ii zise zgripsoroaica: puiior mei. n.rai te - Daca nu era binele ce mi-ai facut si rugaciunea cA caremi-ai dat in urmaca era mai dulcedec6tce;r mAncam. am simtit carnea Eu de mai inainte,$i n-am inghitit-o;rau ai facutca rni-ai dat-o.Apoi o detcafara dintr-insa, puse la loc, o unsecu scuipatde al sau,gi se lipi. Atunci se i-o
1 r

ir
,JN

--

*%*
r.

zgripsor (zgriptor) = speciede acvila (pasarcrapiloareLlezi) nare.

ea de l;:-:rad$ara, multumirAunul altuia,gi se despdrtirhi se dusein pr4pastia i$i je iegiserA Prdslea pleca catreimpar{ia tatllui slu. r. si Plecdndcaffe oragul in care locuiau parintii si fratii lui, imbrAcatfiind in "T.:reproastefflr&nesti,intahi ni$te drumeti Si aflx de la ddnsii c[ fratii lui au -r-.: de sofii pe fetelecare le-a trimis el, duptrcum le hotlrdse lnsugi,ca parinlii .'-: erau foarte mdhniti de pieirea fiului lor cel mai mic, ch' f.atacea mica e in -r-.rracatA negru gi-l jelegtegi ca nu voiegtea se marih nici ln ruptul capului, r-.jirarctr au pefit-o mai multi fii de impdrat;ca acum,ln cele din urml, fratii lui --:u adusun ginere prea frumos $i ca o silesccu tofii str-lia gi cf, nu se gtie de : Erutea scapa. nu Prislea, auzind de toate acestea, pufin s-a intristat in sufletul lui gi, cu r-ma frdnta, a intrat in ora$. Mai cercetandin sus si in jos, afll ca fata a zis :.paratului c6, dacd voiegte sa o marite cu Gparul care i-l aduseri, si :,rrunceasc a-i face $i a-i aducela odoareo furci cfr caierul si fusul cu totul de h mult. Mai .i.:rgi s4 toarc4singur6,fiindca a$aii ficuse gi zmepl gi astaii pltrcea de ca imp1raful chemasepe starostea argintdri si-i poruncise,zicindu-i: "r.:la --ata,de azi rn trei strptamini sl-mi dai gata furca care o cere fata ceamai micA; :! de nu, unde-fi staupicioarele,iti va sta gi capul"; Sibierul argintarse intoarse -a:asitrist gi plangAnd. Atunci, Pr6slease dusede se blgi ucenic'laargintar. vtritAndu-se fiindca nu izbutise a f.ace Prdslea,tot vazind pe sttrpdnu-stru :rrca dupl porunceall, ii zise: - St[p6ne,te vad Oistci nu pofi si faci furca ce fi-a poruncit lmpAratul, iatA, :rai swrtfiei zile pdnasaseimplineascA soroculce fi-a dat;lastr-mipe mine sx o fac. Argintarul il goni, zicdndu-i: - Atatia me$terimari n-au putut sa o fac6, $i tocmai un trentarosca tine seo faci? - Dactrnu-fi voi da furca de azi in trei zile - rispunsePrdslea sx-mi faci ,-evei voi. Atunci se invoird a-i da o odaie sd lucreze numai Prdsleasingur $i, pe iecare noapte,s[-i dea cAteo trlistufl de aluneSi clte un pahar de vin bun. pe Argintarul ii ducea grija, fiindci, ascultAnd la u$6, n-auzeaalt decAt ;um spirgea la alune pe nicovalall la:u cind fu a treia zi, el iegi dis-dedin dimineatA din odaie cu furca pe tava, pe care o scosese mArul zmeului, ce era [a dAnsul,$i o dete argintaruluica s4 o duc6 fetei imp4ratului. Argintarul nu mai putea de bucurie, si-i facu un rdnd de haine; iar pe la namiez,cAndvenira slujitorii impararuluica sA-lchemela palat, el se duse gi ii detefurca care torceasingurA.
I nicovala= unealtade ofel sau de fonttr folosit[ pentru sprijinirea pieselor de metal supuse prelucrf,rii.

- 43

ei, doi Dup[ ce impf,ratulseminuni de frumusetea deteargintarului saci de bani. furcasi pricepu Fata, cumvdanfiuca,ii necuun fier arsprin inima;eacunoscu pamintului.Ahrnciziselmplratului: ci Prisleacel viteazhebuiesAfi iesitdeasupra - Tat6,cinea flcut furcapoates[-mi facAinc&un lucrupe caremi l-a adus la odoarezmeul. cu Iar[ impiratul cheml indatl pe argintarqi-i poruncisl-i facl o clogctr pui cu totul Si cu totul de aur, Si-i detesorocde trei slptlmf,ni, 9i, dacl nu i-o ii face-o,undeii staupicioarele va stagi capul. ca Argintarul se intoarseacasl trist, despregui Si intAiaoarl pe Prf;slea, se inteleserlla cuvinte,se invoirl $i careil intrebase de astl data;iar dac4 $i lucrul se $i slv0r$i cu bine. clogca clonclnind gi puii piuind, cu totul $i cu totul C6ndvlzu argintarul c[ de aur gi ciugulindmei tot de aur,intelese trebuiestrfie lucru maiestru. iarl Argintarulluf, clogca, dusela imptrrat, implratul, dupl ce seminunA o gi ginga$ia o dusefetei si-i zise: lor, indestulde frumusefea voile; acum,fata mea,s[ te gltegti de nuntA. - Iattr,[i s-aulmplinit toate - Tat[ - ii mai zisefata- cine a flcut astedouf,lucruri trebuiesa aibaSi rogu-te,argintarului aduci pe megterul sl mlrul de aur al zmeului;porunce$te, carele-a facut. impAratului. rug0ndu-se sf,-l Primind poruncaasta,argintarulse infa$Sa ierte si zicindu-i: Mlriei tale pe me$ter, fiindcl esteun om prost - Cum o sf,aduclnaintea $i trentdros nu estevrednicstrvazXluminatafatl a Mlriei tale. $i impiratul poruncis4-l aducl oricum ar fi. cur4ti,il imbrlca dup4ce pusede sptrll pe Prislea$i-1 Atunci, argintanrl, il iarl in niStehainenoi gi-l dusela impAratul; lmptrratul infltistr fetei. gi cunoscu.Ea nu putu s[-si tie lacrimile care o Cum il vf,zu fata, il podidir[, de bucuriemarece avu,$i ziseimpiratului: acesta viteazulcarene-asclpatdin mfinazmeilor. este - ThtA, ii mAnele pe fatri gi pe dos. 9i $i, dandh genunche, sf,rutf, bine impiratul, il recunoscu d6nsul,micar c[ foarte Lufurdu-iseama si mult seschimbase. imUra$sa slrutl de sutede ori. Dar el tlglduia. il si-l tatAluisau,ale ln celemai din urmf,,inima lui induiosatlde rugdciunile in rug0ndu-l, careramasese genunche mxrturisicd in mameisalesi ale fetei adevlrel estefiul lor cel mai mic. Prisleale povestiapoi toatl istoriasa,le spuse cum a iesit deasupra $i pamantului le arr$ Simarul de aur al zmeului. Si
- 4

va

tr

sa cn

Pe 5r
rl '

3a

pe Atunci impiratul, suplrat,chema feciorii lui cei mai mari; dar ei, cum vtrzurf,pe Prislea, o sfecliri. Iarf, imptrratulintrebtr pe Prislea cum str-i pedepseascl. Viteazulnostruzise: - Tata,eu ii iert gi pedeapsa o ia de la Dumnezeu. vom iegila scara sd Noi palatului,$i vom arunca in fiecarecdteo slgeattr susgi Dumnezeu, daci vom fi gregigi, va pedepsi. cineva ne Aga flcurtr. Iesirf, cdte trei frati in curte, dinainteapalatului, aruncara sAgetile sus $i, cdnd cxzurl, ale fratilor celor mai mari le cAzur4drept in in cregtetul capului,gi-i omor6rd, a celui mai mic ii cazudinainte. dar Iarf,dacl ingroparipe fralii cei mai mari, facuri nuntl mare$i Prdslea lua pefataceamictr.Toat[ impArltias-abucurat c4le-aadus Dumnezeu sinltos pe fiul cel mai mic al implratului si semfindrea, falindu-se, vitejiile ce facuse de el; iarl dupi moartea tf,tdne-siuse sui el in scaunulimpfrlfiei, 9i imptrrfii in pacede atunciSipdnain ziua de ast4zi, or fi trA.ind. de Trecuigi eu pe acologi stlfui Simtrveseliila nunti, de undeluai, o bucatf, batoc, de gi-unpicior de iepuregchiop, p-o dumneavoasftA a$a. Si inctrlecai $n,$i v-o spusei

45

CU

yAlexa,ndp"z.

Mitrra

- nascutin 1914,la Craiova;autor de basmeSi legende-

Cum s- a obricat 31ieleyia dinEre cAine

?t ?tstca
Prietenia cea adevAratir se spune cu nu vorbe, ca vorbele zboud, se aratacu fapte, ca faptele rAmdn. decdtde$i mai lesnete aperide dugman, acelace zice cd, prieten Si umbla numai cu [i-e g1nduri necurate! Se poveste$te zu fi fost odata prieteni cA c6inelegi pisica. E drept ci-i mult de-atuncea... nr.ult.., E Din vremeacAndnici cdinelesi nici pisicanu trXiau incA pe ldnga om. Erau salbaticiuni. Locuiau prin padure. Pisicase apropiase acel timp de cAine in gi, miorlaind subtire,il indemnase: - Nu vrei sa fim prieterri buni'i Sa vinan.r laolalta,sa stamintr-un bArlog, s[ ?mpa4imprada?Nu vrei'l Cdinele latratscurt5i s-ainvoit. Au tntinsgi-omasaca sAlegeprietegug. a Le-au c6ntat9i lAutari:o pupazasi ni$tegreieri. - O s0 vAnxmpe rdnd! a spuspisica.intdi e rAndultau...$i sa vezi s6 te intorci cu pradabuna. Eu o si am in vrermea astagrija de gospodarie. gi Cdinelea plecatsa vineze.Pisicas-a a$ezat a inceputsa toarca. N-o bateavAntul,n-o uda ploaia.Sta gi-a5tepta vina cAinele prada. sA cu c6ineleumbla, alerga prin pAdure, peste coclauriqi pestetot... $i Deodati, i-a iegitin cale o capra.A ihceputs-o latre gi s-o goneasca spre bdrlog. A auzit pisica latratul cdinelui gi tropotul caprei. Le-a iegit inainte, prefacindu-seobosiu: - Vai, grelemai sunttreburilegospodariei!... - Nici eu n-am statdegeaba,vezi bine! a zis cflinele,privind cu mulpmire caprace behaiasperiata.
- 6

vr dc m :i

-l

\c -{

rl

ln

ST

-)
:a

A blgat caprain bArlog$i a vrut s&se odihneasca. - Ce, crezi ca mergeaga?... tnceputsa miorlaie pisica,batnndpAmAntul a cu coada.Du-te-n padureSi mai vineaza.Ne trebuiebucatepentru iami. Nu-i vreme de pierdut...ASati-e prietenia? trudescdin greu cu gospodaria, vii Eu tu doar cu o caprl $i te a$ezila odihna...Nu, baiete.Hai si pome$tela treaba!Aga miorlaia pisica, cl-l durea capul pe bietul cnine!... $i-a bagat coada intre picioaregi a inceput sa-i cearaiertarec-a supArat-o. PAn[ la urma, pisica s-a induplecatsa-l ierte. Iar cflinelea plecat din nou la vdndtoare. Dar inainte de a pleca, a spus: - Nu te supara.De vrei, mulge capra... Mi-e pofta de ni$te lapte! - Numai la mdncare1i-egAndul- l-a ceftat- la treabhnicidecum...Hai pleaci, nu mai pierde timpul de pomanA! A plecat bietul cAine.Ce str facl? A colindat pddureain lung si-n lat. A scotocittufig dupl tufiS. S-a luat dupi un iepure,l-a fugirit... dar iepurelea pierit. A latrat catreo cofofani, cu gAnds-o speriestrcadijos, dar cofofanaa deschis pliscul mare,.a rds de el si a zburat. Se innopta.Printre copaci abia se mai zirea o pdlpdirede lumini. fara nici o prada.ii era de gura pisicii.,. ii erarusinec6ineluisx vin6 acasa ce s[ faca. A luat-o spre bArlog...Nu era greu sx afle prin Dar n-avea ?ntunericunde-i bdrlogul. deglo, la intrare sta pisica. Ochii ei verzi, rai, str4pung6tori, luceau ca.dou-al\rminite. Era s[tull. De cum plecasedin nou cdinele la v6natoare,se repezisela capra. O mulsese,m6ncaselaptele, se saturase. apoi la gura bdrlogului, privind la stele,lingdndu-sealenepe Se a$ezase mustAti,torcnnd... viata cdnd stii si ti-o trAiesti!isi ziceaea multumiffi. $i mai ,,Frumoasa-i alescdnd ai un prost de cAinelAngatine". Pe cdnd $edea incet printre copaci, a$a,iatir,il vedegi pe cdine.Se strecurf, cu coadaintre picioare $i cu spinarea fincovrigata ru$ine. de - Pe unde ai fost, nemernicule?a inceput sa-l certe pisica. Ai fost la crdgmtrori la vreo petrecere?Te vld venind pe trei ctrriri. VAnatul l-ai lasat in plata lui! Asa ti-e felul! De astaimi esti?...Sarmana, sarmanica mine, $i eu de carete a$teptflamAndasi trudita aici acasi!... A inceput Si bietul cAine sa lhcrhmezede mila ei. S-a dezvinovafit cum a putut. A cerut iertaciunecA nu estemai vrednic. - Sa bem lapte! a spusel. - Laptele?s-a mirat pisica.De unde lapte? - Pai, n-am vdnat eu azi in zori o caprtr?a innebat cdinele. - Ba da!
- 47

- $i n-amadus-o b0rlog? la - Adevirat! - $i n-a ramassi mulgi tu capra,strbem lapte? s-a - De carelaptetot vorbesti? ff,cutpisicacl nu-giaduceaminte. a cdinele, cam - PAi,n-am vinat dimine4ao caprtr? inceputiar sl spuntr suparat. - A$ae. la - $i n-am adus-o bdrlog? - Ba da. s-o - $i n-a rf,mas mulgi? iute ce sl mai rtrspundi. - Adevlrat! a miorl[it pisica,socotind pe carel-ai muls? - Pai, undee laptele caprei? A!.,. Care - Laptele?... lapte?... Laptele - Da, da. fllmAnzi... - Cu laptelede capri s-aintdmplataga!Au venit ni$te$oareci pisicagi-asters lacrima coada. o cu cuvintele Spundnd acestea, - $i mai departe? - Au venit goarecii m-aurugat si le dau strmf,nAne ceva...Th Stii ca si c-ai in Credeam sl aduci i tu vreo pradA suntmiloasl.Le-amdat lor laptele. seara din pldure...Dar tu...tu e$tinevrednic. asta capra!a indrtrznitstringaimecflinele. I - Sl mdncAm SA - Caprae pentruiami, a saritpisicala ciine cu gheargle. nu te atingi pentrutimpuri grele.$i cum s-o lumina de ziui, s[ pleci de ea.O fac pastramf, flrl iar la vinat. SAnu te intorci acasf, prada.Altminteri, s-asfdrsitcu tine. A A plecatcdinelein zori iarlsi la vAnatoare. alergatincoace,a alergat incolo... gi A Acasl, pisicaa sfit h gntulcaprei. dobordt-o a inceputs-o mturdnce. M6nca$i se-odihnea. Nu aveanici o griji. viata c6nd Stii sl ti-o trliesti!...se glndea ea. $i mai ales ,,Frumoasf,-i cind ai pe linga tine un prostde ciine". Iar cdinele,?n vreme asta,goneape ploaie,goneape vflnt, cluta vreo pradas-o aduc6acasi,sascape gurapisicii. de salblticiunile-nbdrloguri gi-n Da' fie cf, se apropiaiama gi se trtrgeau la vizuini, fie c[ se zvoniseprin padureca umblacAinele vdntrtoare, semai nu gtrsea nici o prada. nimica, Abia-si mai trageasufleA umblatmultf, vreme,multa vreme,zadarnic. tul de izbovit, gi burta-i stalipita de spinare.
n

48

cu NemaiavAnd ce face,s-adusacastr, gAndsxmai ceari o dataiertare alta de risicii. S-o roagesf,-ideanumaio inghitriturf, pasffamd. cum o prinde $i, vAnltoare. plecaiar la oleactr putere, poat4 si de - Nememicule a {ipatpisica- unde-ivinatul? Ce mi-ai adus? nimicaprin pddure. Sa-idea I-a spuscAinele c-areghinion.Ca n-a g&sit numaio inghiliturdde pastrama. - Carepashaml?a facutpisicape uimita. cfiinele. - Pastrama caprl! a r&spuns de - De carecaprtr vorbegti? tot Lapteleei l-ai dat la - Caprapr .*" am vinat-o $i arn adus-o bArlog. N-ai zis cf, ai s-o faci pastramlpentruiama? >oarecilor! - Am zis. - Atunci unde-ipastrama? a din - De ce pasffamitot vorbe$ti? incercat nou pisicas[ factrpe mirata. de Dar ciinele a intreles-o dataastape sireati.$i-a rdnjit coltii. aminte. vezi, Sa A!... Pastrama? ficut pisicadintr-odatl ci isi aduce s-a pasframa. Atunci cind auvenit $oarecii mine,m-aulegatfedeleg aumflncat la $i joc de tine!... egtipreabun,i$i battoti A alergatdegrabiciinele la $oareci: voi - Ati cerutlaptede la pisica?Ati rndncat pastrama? in - Noi? au zis $oarecii cor. Te minte pisica.Nu gtim gustulde lapte 9i nici cel depastramtr!... (De A acastr. inhapt-ope pisicl deceafa tarbacit-o. S-aintorscdinele $i-a pe pisicas[-l zgArie cdinesi sA-l A wei sdte mu$te c6inele, iitarata-l!...) inceput stucheascf, ochi. intre S-aubAtutbine.S-autivllit unul pe altul prin toataptrdurea. tot a$a, $i batAndu-se, fugarit panainft-un sat. s-au Pe Aici, i-au vf,zut oamenii,i-au despArtit. cf,inel-au legatin lanf, gi pe pisicl au vdrfft-oin bucltirie. Sa n-o mai mu$tecdinele.$i nici strnu-l mai pe stucheascl dullu, strnu-i mai sari-n ochi. pAnA cdinele latra astazi. Cdndseintdlnesc, Dar ei nu gi-auuitatnecazul Pisicail stuchegte intre ii $i cerepasffama, cere laptele,o inhati $i o mu$cd. ochi,il zgirie, miorlf,ie$i-lfacelenes nevrednic. $i de unde-i au tot de-anrnci, cAnd dat-osoarecii gol,pisicaii stirpegte de $i ana... cautf,, mtrndncf, le spune: ii ii 9i cfiinelemAncare, mi mi-aducea De nu m-ati fi dat voi de gol, $i-acum Agaamstrva inghitpevoi...Casava siturati... nici odihneam, aveam o grijA. nu gi nepofi,au rtrmas sedugmd,:reasctr pe vecie. sd Iar puii lor, copii agurida, copiilorli cu spune altavorbi: parinlii au mAncat Sau,cum s-zlr s-austerpezit dintri.

Hans

Cllpistian

And

e.,s,eJ^

scriitordanez; autorde povestiricu cancterrcalist- 1805-1875;

Fefripa cu chibrif;.urile
Era frig cumplit; ningea $i se ff,cea noapte. Era cea din urmi noapte a anului, noaptea de Anul Nou! Pe frigul $i pe intunericul acesta, mergea pe strada o fetitri saraca,descul@gi cu capul gol. ea Avusese pantofi cind plecase acasa, de dar ce folos! Erau preamari pentrudAnsa; ii purtase mai intni mama-sa gi, fiindca erau a$ade mari, fetita i-a pierdut cAnds-a gribit s& treaci strada, din pricina ca tocmai veneauin goana doui trasuri.Un pantof nu-l mai gisise, iar pe celalalt l-a gterpelit bliefaq; ziceach are sA-lfaca leagin cdnd are sAaiba gi el copii. un ei desculla9i piciorugele erauvinetede frig. fetigd mergea $i acuma,strraca chibrituri si o cutie o tinea ln Ducea lntr-un $ot vechi o multime de cutii de nimeni nici mxcarun bAnuf.$i-acuma mdna.Toati ziua umblasea$asi nu-i daduse era ostenita,flamanda 9i pe jumitate inghelata d. ftlg. Fulgii cideau $i se prindeau de parul ei lung gi bilai care-i atirna frumos irJcAriionli pe umeri - dar intr-un Nu ea numai la frumusetenu se gdndea! mai puteade o$seala gi s-a agezat agatcilntre amAndouf, un era ungher intre doua case;una era mai ieSitain af.afi', picioarelesub ddnsa,dar tot ii era frig. cotlon. Fetita s-a ghemuit strAngAndu-gi Acasi nu indriznea str se duca, fiindcl nu vAndusenici o cutie de chibrituri si nu cipitase nici un banut micar. Tata-siu avea s-o bati; de altfel Si acasi era crxpiturile cu paie $i cu zdrente, frig, perefii erau sparti $i, cu toate ci astupaserA vAntul tot mai rdzbdteainiuntru. Mdinile ii erauaproapetepenede frig. Un chibrit ar fi sfragnicacuma; ce-ar fi str scoat6unul, si-l aprinda si si-Si incf,lzeasci A degetele? scosun chibrit pi l-a aprins. Ce frumos ardea!Era o flacAracalda si limpede ca o lumAnarici, o minunata luminaricA. $i deodatafetitei i se pxru ca gadein fala unei sobemari de tuci, cu picioarele de alamagi cu tacdm de alama; picioarelesa gi le lncalzeasc6... in sobaera un foc zdravin Ei fetita igi intinsese dar flacira se stinse,sobapieri... si fetita se trezi tindnd intre degetechibritul ars,
ry

50

A mai aprinsunul gi iar s-a facut lumind. Zidul, acolo unde era luminat s-a flcut sfff,veziu un geam,Pe geam,fetila a vlzut o odaiecu masapusa;pe fafa ca sfff,lucitor de alba erau farfurii de po4elan si in mijloc, pe o farfurie, era o co$cogeamite gAsca fripttr,umpluttrcu prunegi mere,din careie$eau aburi.$i ce era mai minunat decAttoate, gascaa strit din farfurie, a inceput sa umble pe jos leganAndu-se, furculita Si cutitul lnfipte in spate,9i s-a lndreptat chiar citre cu fetifi. Dar deodata chibritul s-a stinssi n-a mai rirnas decAt zidul gros gi rece. Amai aprinsun chibrit. $i acums-avizut stdndlAngaunbradde Craciun. Era mai maresi mai frumosdecdtacelape care-lzarisepe geamla negustorulcel bogat. Pe crengileverzi eraumulte lumAnariaprinse erauagaptepozecolorateca acelea gi din vitrinele magazinelor. Fetita a ridicat bralele in sus - si chibrinrl s-a stins. Lumdnariles-aulnAltattot mai susgi deodat6 fetita avlzutci nu mai eraulumAnari, eraustelelesuspe cer; una dintre elea clzut,lasdndin urma ei o ddrade lumina. - Acum moare cineva! a zis fetita. Bunic6-sa,singura fiinF de pe lume care o iubise gi pe ddnsa,gi care acumaera moarti, ii spusese odata:,,cand cadeo stease urc6 un suflet la cer". Fetifa a mai aprinsun chibrit, 9i flacf,raa facut lumin4 de jur imprejur; 9i in lumina strllucitoare s-a ivit bunica, strtrlucindgi ea, cu zAmbetulei bun si bhnd. - Bunicuftr! a strigat fetita. Ia-mi, ia-mi cu tine! $tiu ca ai sa pleci 9i tu cdnd se stinge chibritul, tot a$acum a plecat $i soba cea calda, gi gnscacea fripti, gi pomul cel frumos! $i repedea aprinsgi celelaltechibrituri caremai erauin cutie, fiindci voia s-o mai tie pe bunici-sa, sa. plece.$i chibriturile au dat o lumina agade mare, nu cx se vedeamai bine decAtziua. Niciodatanu fusesemai frumoasdbunica; a luat-o in brate pe fetifa, 9i amandoqtr s-au inaltat in straluciregi in bucurie, gi fetitei acum nu-i mai era frig, nici fi[ca: era in cer. A doua zi dimineap, in ungh{ul dintre cele doutr case, fetifa cu obrajii rosii si zAmbetpe buze zacea moafia, degerata, frig, in cea din urmtr noapte a de anului. Zorii Anului Nou s-au ridicaf deasupra trupgorului mort, ldngl care erau lmprlgtiate cutiile de chibrituri, una din ele avdnd toate beple arse. ,,A vrut sd se inctrlzeasca" ziceauoamenii.Dar nimeni nu gtiace frumuseti vazuseea gi in ce stralucireintrase9i ce bucurie mare fi adusese Anul Nou!

51

Fratii

(1785-1863) WilhelmKnl (1786-1859) nasculi Hanau; la - IacobLudwig Karrl si valorificat folclorul vechi al poporului germanlingvisti, sciitoi, folcloristi; au

G.riwrt+t

Au fost odattr,in vremurile de demult, au fost un impirat gi-o implr[teas4.$i cum nu se indurasesoarta sa le hlr4zeasc6 urnag, nu un ' ffeceazi in care sl nu se tdnguie amindoi: ,,C0t de goall ne e casasi ce fericiti am fi de-amavea$i noi un copil!" Dar coconul mult cel dorit se llsa a$teptatde
multA vreme... $i iata ca-ntr-un sfdr$it,

pe cdnd lmptrrtrteasa scilda ln se malului,9i-i grai astfel: sari apaunui r0u,o broascf, din unde,pe prundigul - AflA, Mfuia ta, c[-[i va fi indeplinitadorinta;cf,cipina a nu treceanul, pe vei aduce lume o fetip. ce broasca; imptrriteasa ntrscu fetita o $i seimplini intocmaiceea spusese nu-$imai inctrpea pieledebucurie. in fetita,cf,imparatul eraat6tde frumoastr $i Cum voia s4 se imp4rta$easca altii din bucurialui, Mtuia-sadldu o mare $i pefiecere, carepofti nu numairudele,prieteniigi cunosculii, si ursitoarele, la ci copilei. buntrvointa grija falAde soarta ca sl le cdgtige toattr Si ursitoare, pentruci imparatulnu dar In toattrtara aceea erautreisprezece bucatele, dintre talere una aveadecf;t douf,sprezece deaurin caresl le serveascf, elenu fu poftitala ospif. Petrecerea prf,znui cu mare strllucire gi, cAnd fu s[ se incheie, se inzestrarlcopilacu celemai alese daruri:una ii hlrizi si sebucure ursitoarele pe a devirnrte,a doua- defrumusefe, treia- debogtrfie, a$a, rdnd,ursitoarele $i ii dlruirl tot ce-$i poate dori omul pe lumea asta.In clipa cdnd cea de-a urarea, numaice intra valvdrtej de-a cea ursitoare tocmaiisi sfArSea unsprezecea poftita Sieala venisestrserizbunepentruci nu fusese treisprezecea. Pasf,mite, cuivavreo privire, rosti cu un glastun4tor: serbare. fara ca macarsAarunce $i, 52'

c-un ani, - Candva implini fatacincisprezece si se-ntepe fus $i samoara! la nici un cuvdnt 9i, intorc0ndspatele cei de fata, Apoi nu mai adause dar plrisi salatronului.Toti incremeniserf, spaimd, ceade-adouAsprezecea de se de ursitoare, carenu-$irostiseincf,urarea, apropie leagdn fiindcAnu-i sta si, glf,suiaga: ci in putinlasl ridiceblestemul, doarstr-lmai indulceasca, intr-unsomnadfrnc, safinao suta care ci - ...Dar s4nu fie moartf,, strcad& de ani! implratul, care doreadin tot sufletuls-o fereasc[pe iubita copila cie fusele impara{ie. str din nepasta blestemului, dldu porunca sepunxpe foc toate gi cu ursitoarele igi in asttimp, fetilacre$tea lnsugirile careo inzestraserl de roadelecu prisosint[;era atatde frumoastr, cuminte,de prietenoasa, artrtau de infeleaptA, oricineo vedeao indrlgeape datl. ca Seint0mpli instrc[ tocmaiin ziuain caredomnitaimplineacincisprezece in ani, lmplratul gi imp[rlteasasl fie dusi de-acasi, fata strrAmdnlsingur& si zibovi ea prin tot felul de palat.Ca str-itreacdde urdt, lui la rind inclperile; gi intregi,pflnA ajunse la ce dup[ poftainimii, ceasuri sali si odai si colindl aga, ce tum vechi.Urc[ scaraingustl Si intortocheatl duceasus5i sepomeniin un era dreptulunei usi micule.ln broasca vfrr0tl o cheieruginitasi cAndo risuci, uga sf,ri tn laturi, Si fetei ii fu dat sl vadi intr-o cAmtrrutlo femeiebatrana, un caresta$i torceacu sdrguinlf, fuior de in. batrana, domnita- da' ce faci aici? Buna ziua,batrinico- spuse btrtrina,ddnddin cap. - Iaca,torc $i eu! rtrspunse intrebafata si luf,nd a$a - Da' ce naiba-i aia de se rasuce$te de repede? fusul in mini, tncercl $i ea s[ toarcd. se la c[ Darde-abia-l atinse, se$iimpliniblestemul domnita infep& undeget. Si pe patulpe careseafla acologi fata in clipa in caresimti intepAtura, cazu se cufunda hft-un sornn adinc. $i somnul asta cuprinse intreg palatul: acasa intraserA in imp4ratulgi implrlteasa,caretocmaiatunciselntorsesera Si curte. salatronului,adormiri pe loc, Sio datl cu ei adormilntreaga vezi: de jur lmprejurulpalatuluiincepusl creascA tufaris de un $i ce si tot mlrlcini, caun gardviu! An de an,mlrlcini$ul selnAlta mai mult gi,in cele perefiipin' la cf,priori,ba semai intinse9i pe deasupra, din urml, cuprinse to(i de palatuldefel,nici chiar steagul pe acoperig. de nu mai puteaivedea cf,ci agao numeautoti adormita, frumoasa lume despre A mersvestea-n pe tdnlra domnitl; si la c0te-un rf,stimpseglseacite un fiu decrai,careincerca si strlbatf,prin tuflriSul de mf,rf,cinisi s[ pltrundtrpina la palat. laolalta Darderezbit, rlzbit nici unul,dinpricinactrmlrlcinii seprindeau n-a mAcar pas. un ca9i cdndar fi avutniSte miini ghimpoa.senu-i lisau sdinainteze Si meleaguri cx maiveniun feciordeimpArat. iati DupA amardeani,prin acele gardulde mAricinicare povestidespre el acesta-i intAlnindu-se cu un batrdn, $i, palatul de amarde ani... $i-i mai zise cf,-n palat, o fiica de crai, imprejmuia intr-unsomnadAnc, vreosuta de frumoastr nu semaiaflaaltapelume,dormea cum
53
-*

de ani. $i ca tot de atunci dorm Ei imphratul gi imparateasa toli curtenii. $i mai 9i bltr6nul, de la bunicu-siu, cl se perindaseripe-acolomul;i feciori de lmparat Stia sa Ia care incercasera r4zbeasca palat prin tufigul de maricini, dar ca toti s-au pierdut fara urma, agapti printre spini, murind de-o moartecumplita. Atunci tAnlrul ii vorbi cu semetie: - Mie nu mi-e teamadefel, si afla c-am si mx duc s-o vid pe frumoasa adormita,chiar de-arfi sr-mi pierd via{a! $i oricAt incercd batrdnul cel omenos sa-l abata pe flacau de la acest lui. gAnd,nu izbuti, cici acestaera neinduplecatin hotdrArea ziua in Senimeri lnsAcXtocmai ahrnciseimplineaucei o sut6de ani $i sosise din carefrumoasaadormitatrebuiastrse degtepte somnulei lung. Cdnd feciorul de lmparatse apropiede tufarilul de maracini,mai-mai nu-i veni sx-$icreadaochilor, ce caci mhrdcinii sepreficurl pe datain puzderiede flori mari si frumoasen sedadeau la o partedin fata lui, lasdndu-ls[ treacl nevitimat. $i, dupace fecea el, cirarea se iar6Siinf-un zid ghimpos,de nesftabatut. strdngea nou li florile sepreschimbau ciin in curtea palatului vazLro mullime de cai si niste ogari, care dormeaupe vdrdte sub aripi... hulubii dormeaucu cap$oarele lespezilede piatrl. Pe acoperig, palat, vizu acelagilucru: muqteledormeaupe pereli, iar la De-ndatx ce intra in bucattrrie, bucatarulfinea mAnaintinsf,,ca $i cum ar fi vrut sl apucede chic4 pe pe-unsciunel, avAndin fatl o gain1neagrl, ajutorul sAu,in timp ce o slujnicagedea pene,cu o suti de ani in urml. pe careabiaapucase jumuleasca cAteva de s-o pAni ce ajunsein salatronului. Aici feciorul de crai mersemai departe, $i ii gasipe toti curteniidormindun sonmca de plumb, iar mai ln fund, suspe tron, Colinda el mereualte Si alte incaperi,fArasA dormeauimpAratul9i impArateasa. a$a se opreasca macaro clipa. $i tot palatulera cufundatintr-o tAcere de ad6.nci, usa ca-[i puteaiauzirisuflarea,In celedin urmi, flacaulajunsein fum $i deschise era atAtde frumoasi in somnul ei, cl camarufeiin care dormeatdniradomnita. $i o feciorul de lmparat nu-gi mai putu lua ochii de la ea gi, aplecAndu-se, saruta. Dar, de indata ce-o atinsecu buzele, frumoasaadormita clipi din gene, deschiseochii si-l privi cu drag. Coborfir&apoi amdndoi din tum $i, ca la un semn, implratul gi impariteasa se ftezir1.gi ei, Si atunci se trezirtr tofi curtenii. Se priveau unii pe altii, mirati, $i mai-mai sx nu le vina sf, creadi ochilor. Caii din curte se ridicara gi incepurd s6-gi scufure coama; ogarii sArirtrsprinten hulubii de pe acoperigscoasertr in sus, d6nd vesel din ccladagi gudurdndu-se; capgoarele sub aripi qi, rotindu-gi privirile in zare, igi luarA zborul spre de cAmpie; muqtele incepuri si se mi$te pe pereti bdzdnd intruna; focul din bucitarie se dezmorfi Si-ti inteti vdlvataia; mAncareade pe plita pomi sa clocoteasca; friptura prinse iar si sfnrAie;bucXtarultrase o palm4 zdravind ucenicului sau,carep?insesx fipe ca din gurx de $arpe;iar slujnica se apucAde jumulit glina gi n-o mai lis6 din m6na pfini nu-i smulsetoate penele... Apoi se prdznui cu mare strilucire Si alai nunta feciorului de imparat cu frumoasa adormita, si amdndoi triir4 fericiti pdna la sfnrsitul zilelor.

Serghei

Mihailow

Tovestea celor frrei purcelugi

Au fost odatl trei purcelu$i,trei frati, tofi mici, de culoareroz, cu codite vesele toatela fel. $i Pe purcelusi ii chema Nif-Nif, Nuf-Nuf si Naf-Naf. $i, pentru ci iarna era foarte aproape, purcelu$ii aveau iar nu casl, ei s-augdnditstrcaute loc bun,undesa-gi un faci fiecarec0teo ctrsufa. ca au porAga nit in cAutarea aceluiloc. Au ajunsin apropierea ptrduri, unei pelAnga gi caretrecea o api. Le-aplacut locul,a$a aurlmas aici. ca Nif-Nif a hotarit ca cel mai simplu gi repedear fi sA-Si faci o cas6din paie. Ffr4 sf, mai cearf, sfatul frafilor lui,

gi, s-aapucat treabf, spresearl,colibalui eragata. de Ii plrea tarebinecAgi-aterminat gi treaba derepede acumputea se atdt str joacelinistit. Nuf-Nuf $i-aconstruitsi el casulain apropiere. si fie mai trainic1si Ca mai c4lduroas6, construit-o scAnduri a din subfiri. - Sa mergem Naf-Nafsi strvedemce fel de cas4si-aconstruit - a la el spusNuf-Nuf citre frAfiorulstu. - SAmergem, vedem! rispunsacesta. sa i-a Naf-Naf, de mai multe zrle, eraocupatcu construcfia casei.El a carat pietrele, framdntat a lutul si acumpe lndelete construia casa i$i o ffainica. * ce faci tu aici? au srrigatfoartemirafi Nif-Nif 9i Nuf-Nuf. itri construieStio casl pentrupurceisauo cetate? Dar Naf-Naf igi vedeade treab6 cdnta: qi Suntpurcelulcel istet CAcidin pietrefac pereli. / Nrcl o fiart cilt derea/ Nu va sparge mea, u$a Desprece fiari tot vorbe$ti? intebat Nif-Nif. a - Despre lup, a rAspuns Naf-Naf. - Esti un fricos!a adaugat Nuf-Nuf. Nif-Nif si Nuf-Nuf au plecat cantdnd. mersfiecare la casuga Au pe lui. Lupul cel rAusmrca hsA la pAnda.
55

..Nl

'

Nif-Nif a fost primul carea awt de-afacecu cumltul lup. inr-o zi, c0nd sHtea seodihnea lAngl cAsuta i s-aintdmplat viziteze lui, sA-l 9i lupul.Nici nu a apucat Nif-Nif sainchidl bineuga. uga Altfel, voi suflaaga tare,incflttoata - Deschide imediat! de casa se ta va spulbera. Nif-Nif nu putea sdmaivorbeasctr frictrce-iera!Atuncilupula inceput nici de sl sufle.in scurta vreme, cf,suta desficutdin toate s-a plrtile. Bietultiif-Nin iUia a scapat ghearele din lupului.intr-un sufleta alergat casuplui Nuf-Nuf, snigtnd: la - Lupul! Ajutoor!Mt prindelupul! Nif-Nif gi Nuf-Nuf s-aurepezitin casi gi au incuiatuga. - Deschidefi! mdrAia lupul.O strvAmindncpe amdndoi. a inceputlupul sf,suflecu putere.Peretiisecutremurau inn-o clipi gi $i casa inclinat$i s-adlrAmat. s-a lngrozitri, purcelugii fugit. Lupul ii ajungea urmtrin salturimari. au din Chiareragatas4-lprindt pe Nif-Nif de un piciorug. Nif-Nif 9i Nuf-Nuf, mai mult morti decAt auajunsla casa Naf-Naf. vii, lui Fratele llsat strintre in casi. Bietii purcelugi i-a erauatdtde speriali, nu ca puteau spuna sa nimic.Ei, in t6cere, blgat subpat. s-au Naf-Naf a priceput repedecl i-a fug4rit lupul. A incuiat u$a cu zivorul, s-aa$ezat taburetgi a inceputsi cdntetare: pe uga ,Nici o fiarl c6tderea/ Nu deschide mea!..." Deschide imediat! auzitvocea uga s-a lupului. - Nici nu ml gAndesc, raspuns a Naf-Naf. - ASa!Am sl vtr mtrnincpe toli trei! Lupul a trasaerin pieptgi a suflatcdta pututde tare.Oricit a suflat,nici piatrtr s-aclintit din loc. Casa o nu stf,tea o cetate. ca - Stativoi aga!Am sl intru pe coq!Nici sa nu vA gdnditictr nu vf, voi mAnca! spuse lupul plin de ciudt. inceti$ors-a urcat pe acoperig. indatace a inceputsa coboare co$, pe purcelugiiau auzitmigcarea. Naf-Nafcel degtept.a ridicatcapacul ceaunului fierbea foc. ce pe - Va rugam,poftili, domnulelup! a spusNaf-Naf,facind cu ochiul ciffe fratii s4i. Lupul cel negruca un co$ars-aprlbuqit dreptin apafiartl din ceaun. Niciodata simlitlupul o asemenea n-a durere! Ochii i-au iesitdin cap,tot pAruli s-aridicatde groazt. cu un urlet infioritor, lupul a zburatprin cog, inapoi pe acoperig, de acolos-arostogolit pimint, s-adatdepatruori peste pe cap,s-at6rdtpe coada gi a plecatin p4dure. Iar cei trei purcelugiil priveaudin urmA si se bucuraucA au reugitcu diblcie sA-linvefemintepe lupul cel rtru. De acumlncoloNif-Nif, Nuf-Nuf si i.laf-Nafautrtritimpreuntr acela$i sub acoperig, bunirinfelegere. ln 56