Razboiul din Coreea Rivalitatea sovieto-americana a dominat relatiile internationale din perioada de dupa cel de-al doilea razboi

mondial si a atras pe orbita sa multe dispute inte rnationale ale caror radacini nu se regasesc n aceasta competitie, ca de exemplu, conflictul Arabo-israelian n care, initial, ambele parti au sustinut cauza israe liana. Crizele initiale ale Razboiului Rece au avut n vedre Turcia si Iranul, dar estul Asiei a fost, n general, neimplicat n dispute, n ciuda razboiului civil din China ( 1946-1949), care a condus la instaurarea n acest spatiu a unui regim comunist, ap ropiat Moscovei. La momentul diviziunii Coreei, secretarul de stat american, Byrnes a nclinat catr e ideea mpingerii granitei ct mai spre nord posibil. n aceasta ordine de idei, SUA a sugerat Paralela 38 ca linie de demarcatie, propunere acceptata fara nici un f el de obiectie de Stalin, deoarece chiar daca lasa doua treimi din populatie n su d, plasa sub influenta sovietica zona nordica mult mai industrializata. Astfel, URSS a instalat rapid la guvernare un Partid Comunist, care sa serveasca interes elor sovietice, suprimnd totodata si un numar de revolte anti-comniste. SUA, considernd Coreea ca fiind de o importanta strategica redusa, a decis sa ins taleze un guvern autohton n sud si sa se retraga cu un minim de efecte negative, ceea ce a avut ca urmare organizarea de alegeri libere n mai 1948, sub tutela ONU , urmate la scurt timp de adoptarea constitutiei Republicii Coreea. ntre timp, n N ord Rusia a contraatacat prin institutionalizarea Republicii Democrate Populare Coreene si sfrsind prin a-si retrage trupele n luna decembrie. Statele Unite au ur mat exemplul sovieticilor retragndu-si trupele, evitnd astfel sa fie atrase n ostil itatile determinate de o invazie nord-coreeana (fapt ce parea a fi foarte probab il). Totusi, SUA nu dorea sa asiste la o prabusire a Coreei de Sud si a furnizat guvernului de la Seul suficient suport economic si militar pentru a putea face fata provocarilor interne si atacurilor de guerila. Astfel, pna n anul 1950 Coreea de Sud si consolidase securitatea interna, nsa o serie de probleme precum crester ea pretului la orez a dat nastere la nemultumiri punnd n dificultate administratia Rhee Liderul nord-coreean, Kim Il Sung, a fost cel care i-a propus lui Stalin o invaz ie a Coreei de Sud motivnd ca celulele Partidului Muncitoresc sunt extrem de acti ve n Sud, iar populatia va declansa o revolta atunci cnd Partidul va da semnalul. Aceste afirmatii se bazau pe existenta, nedovedita nsa, a unui numar de 77000 lup tatori de guerila si a altor 500000 de comunisti aflati n ilegalitate. Stalin s-a consultat cu Mao Zedong, care a aprobat initiativa nord-coreeana argumentnd ca S tatele Unite nu vor interveni din moment ce razboiul ar fi o problema interna a Coreei. Stalin, desi nu la fel de ncrezator precum cei doi lideri asiatici, a ncuv iintat invazia miznd pe un conflict de scurta durata si pe o victorie rapida a No rdului si evitnd n acest fel o interventie americana. Dnd dovada de precautie, dupa un proces masiv de echipare a armatei nord-coreene, Rusia si-a retras consilier ii militari pentru a ascunde orice implicare a URSS n conflict. Ulterior, Hruscio v a criticat aceasta decizie sustinnd ca implicarea unuia sau a doua detasamente de tancuri sovietice n conflict ar fi putut asigura victoria Nordului. n timpul invaziei din 25 Iunie erior, acesta a declarat ca, n 31), Ethiopia (1935-1936) si de dentale a ncurajat escaladarea 1950 american, Harry Truman, se afla n vacanta. Ult drum spre Washington si-a amintit de Manciuria (19 Austria (1938) cnd pasivitatea democratiilor occi conflictului :

Daca aceasta actiune ar fi ramas fara replica, ar fi dus la izbucnirea celui de-a l Treilea Razboi Mondial, asa cum incidente similare au condus la declansarea ce lui de-al doilea Era de asemenea limpede pentru mine ca fundamentele si principiil e Natiunilor Unite erau amenintate n cazul n care acest atac neprovocat nu era sto

pat.