P. 1
Familii de Angiosperme Dicotiledonate

Familii de Angiosperme Dicotiledonate

|Views: 2,815|Likes:
Published by Mihai Pogonaru

More info:

Published by: Mihai Pogonaru on Jun 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

grăsimi şi vitamine. . . adesea modificată.. (chimenul. bienale şi perene. anuale.sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. ……. gineceu inferior cu 2 carpele. furajere.unele plante au uleiuri eterice.florile sunt grupate în inflorescenţă. două laterale de forma .Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica . . care alcătuiesc luntriţa (carena). … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă. tulpină dreaptă. cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi.floarea are 5 sépale mici libere. . frunze penat sectate.4. .plante erbacee sau lemnoase.plante erbacee cultivate sau spontane..rădăcină pivotantă. umbelă. -. . unor aripioare şi două inferioare. staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. 5 petale libere (corola dialipetală). de formă şi mărime . medicinale şi ca îngrăşământ verde.sunt folosite ca plante alimentare.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare . agăţătoare. .seminţele conţin proteine. cu 5 sepale unite la bază.fixează în sol azotul atmosferic. volubilă frunze penat-compuse. Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5. . . cu simetrie bilaterală (zigomorfă). datorită bacteriilor din nodozităţi. …. coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6. mirositoare.Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă . 5 stamine.. stipelate . . tulpină erbacee cu internoduri lungi. diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil). 5 petale.floarea este hermafrodită. …… . .

Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8. cu filamente concrescute cu petalele. 4 sunt lungi şi două scurte.Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . frunzele alterne. bienale şi perene. corola cu 4 petale libere. 7.răspândite mai ales în emisfera boreală. hermafrodită.rădăcina pivotantă. au caliciu cu 4 sepale libere. . dispuse în inflorescenţe racemoase.plante erbacee. frunze simple sau sectate.flori solitare sau în inflocenţe. . gineceul este superior. 5 petale concrescute (corola gamopetală).Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) . tulpina simplă sau ramificată. . hermafrodite actinomorfe. mai rar lemnoase.floarea este actinomorfă. cu două carpele concrescute. anuale.Compozite/Asteraceae fructul este o achenă .gineceul este alcătuit din două carpele concrescute. întregi sau sectate. .rădăcina pivotantâ.florile. androceul are 6 stamine.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). . cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal). tulpina ramificată . dispuse altern . . androceu cu 5 stamine cu antere mari.

.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . corola cu 5 petale concrescute. anuale sau perene.florile actinomorfe sau zigomorfe. . .Juglandaceae 12.flori sesile. . protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul). frunze alterne întregi. la fag . hermafrodite şi unisexuate. iar gineceul superior are 3 carpele unite . adesea cărnoase.florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană.tulpina scurtă = colet.plante erbacee.plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. 9.frunzele. la stejar jir. .rădăcina pivotanta. -.au caliciu redus. calatidiu sau capitul. penat-lobate cu stipele. . tulpina puţin ramificată.gineceul este inferior şi bicarpelar. cu anterele concrescute.androceul are 5 stamine. de obicei alterne.bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi. metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă. formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul. bienale sau perene.florile unisexuate . ghindă.plante erbacee. .rădăcina pivotantă. formând un tub în jurul stilului. . . alterne. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10.la maturitate. frunze simple sau sectate. . . .învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza. femeieşti = grupate 2-3 11.androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. anuale..Fagaceae fructul este o achenă. cu 3 sau 5 petale (flori ligulate).Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . formează o inflorescenţă.

care susţine frunzele dispuse altern. tepale. cu tulpină subterană (bulb. la fel colorate. perigonul (P). lineare sau lanceolate. . . 2.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae.învelişul floral are 6 elemente.13. iar la exterior o tulpină ierboasa. .plante erbacee perene. cu nervuri paralele. sesile. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară. fructul este capsulă sau bacă.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata .Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă .Iridaceae Familia Muscaeae. 4.gineceul este superior are 3 carpele.Amarilidaceae 3. pe doua cercuri. Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1.

.Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae . . . nervuri paralele. . . din care 2-3 fructifică. gluten şi ulei. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr). tulpină aeriană. cu noduri pline.sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón. .spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe. pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi.plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat.sesile. denumită pai. . . ovar cu un ovul.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă.floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară. prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă . . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă. panicul.rădăcină firoasă sau fasciculară. din vârful tulpinii.inferioară şi superioară. un stil lung şi stigmat lipicios. este uscat.un spiculeţ are 3-5 flori.plante erbacee. . anuale sau perene.frunzele .florile grupate în inflorescenţă numită spic compus. pâiuşul). . La porumb (Zea mays ) .glumele şi glumelele alcătuiesc pleava. cariopsă.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume .o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X .florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină.o floare e formată din pistil. care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi . ce înconjoară tulpina.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ. cu teacă bine dezvoltată. 5. .fructul. .Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus . bogată în amidon. cilindrică.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->