Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

. agăţătoare. diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil). tulpină dreaptă. cu simetrie bilaterală (zigomorfă). datorită bacteriilor din nodozităţi. 5 petale libere (corola dialipetală). (chimenul.florile sunt grupate în inflorescenţă. de formă şi mărime . care alcătuiesc luntriţa (carena). … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă.fixează în sol azotul atmosferic. .seminţele conţin proteine. …….unele plante au uleiuri eterice.. staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. volubilă frunze penat-compuse. . . ….sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. medicinale şi ca îngrăşământ verde. furajere. Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5. bienale şi perene. anuale. -. umbelă.floarea este hermafrodită. . .floarea are 5 sépale mici libere. .Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă . .Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica .. …… . mirositoare. 5 stamine. .plante erbacee cultivate sau spontane. coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6.sunt folosite ca plante alimentare. gineceu inferior cu 2 carpele.rădăcină pivotantă. .4. 5 petale. tulpină erbacee cu internoduri lungi. .plante erbacee sau lemnoase. adesea modificată. unor aripioare şi două inferioare. grăsimi şi vitamine. două laterale de forma . frunze penat sectate. . stipelate . cu 5 sepale unite la bază.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare . cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi.

.floarea este actinomorfă. .plante erbacee. hermafrodite actinomorfe.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). .florile.gineceul este alcătuit din două carpele concrescute. gineceul este superior.Compozite/Asteraceae fructul este o achenă . corola cu 4 petale libere. tulpina simplă sau ramificată. dispuse altern . .răspândite mai ales în emisfera boreală.flori solitare sau în inflocenţe. androceu cu 5 stamine cu antere mari. dispuse în inflorescenţe racemoase. .Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) . mai rar lemnoase. Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8. frunzele alterne. cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal). 4 sunt lungi şi două scurte. întregi sau sectate. 7. au caliciu cu 4 sepale libere. . frunze simple sau sectate. cu două carpele concrescute. hermafrodită.Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . 5 petale concrescute (corola gamopetală). anuale. tulpina ramificată . bienale şi perene.rădăcina pivotantă.rădăcina pivotantâ. cu filamente concrescute cu petalele. androceul are 6 stamine.

rădăcina pivotantă. bienale sau perene.Fagaceae fructul este o achenă. .florile unisexuate .androceul are 5 stamine.flori sesile. . de obicei alterne. ghindă. la stejar jir. frunze simple sau sectate. frunze alterne întregi. .florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule.plante erbacee. . formând un tub în jurul stilului. . corola cu 5 petale concrescute. tulpina puţin ramificată. baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul. alterne.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . 9. iar gineceul superior are 3 carpele unite .. . calatidiu sau capitul. cu 3 sau 5 petale (flori ligulate).frunzele. formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). .tulpina scurtă = colet.plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. .bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi. . metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă.învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza.au caliciu redus. cu anterele concrescute. protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul).florile actinomorfe sau zigomorfe. . adesea cărnoase. anuale sau perene.androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. hermafrodite şi unisexuate. . la fag . . penat-lobate cu stipele. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10.rădăcina pivotanta.la maturitate. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană. formează o inflorescenţă.gineceul este inferior şi bicarpelar.plante erbacee.Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . femeieşti = grupate 2-3 11. -.Juglandaceae 12. anuale.

tepale.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice.gineceul este superior are 3 carpele.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata . 4. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară. . pe doua cercuri. fructul este capsulă sau bacă. iar la exterior o tulpină ierboasa. 2.învelişul floral are 6 elemente. cu tulpină subterană (bulb.13. care susţine frunzele dispuse altern. Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1. sesile. perigonul (P). .plante erbacee perene. la fel colorate. .Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă .Amarilidaceae 3. lineare sau lanceolate.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae. cu nervuri paralele.Iridaceae Familia Muscaeae.

un stil lung şi stigmat lipicios. bogată în amidon. . . .plante erbacee.Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus .sesile. panicul.floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară. tulpină aeriană. este uscat.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului. 5. .plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ.Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae .spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe. care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi . .sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón.florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină. cilindrică. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr).rădăcină firoasă sau fasciculară. cu teacă bine dezvoltată. gluten şi ulei. . La porumb (Zea mays ) .glumele şi glumelele alcătuiesc pleava.inferioară şi superioară.frunzele .florile grupate în inflorescenţă numită spic compus. . . prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă . pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi. . . cariopsă.un spiculeţ are 3-5 flori. denumită pai.o floare e formată din pistil. din care 2-3 fructifică.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă. nervuri paralele.o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . ovar cu un ovul.fructul. din vârful tulpinii. cu noduri pline. nedehiscent şi conţine o singură sămânţă. . pâiuşul). anuale sau perene. . . ce înconjoară tulpina.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful