Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

plante erbacee cultivate sau spontane.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare .4. … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă. diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil). cu simetrie bilaterală (zigomorfă). tulpină dreaptă.sunt folosite ca plante alimentare. adesea modificată. umbelă.Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica . 5 petale libere (corola dialipetală). medicinale şi ca îngrăşământ verde.. . . bienale şi perene. ……. gineceu inferior cu 2 carpele.floarea este hermafrodită. cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi. -. .. . …… . . . staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. de formă şi mărime .plante erbacee sau lemnoase. datorită bacteriilor din nodozităţi. . tulpină erbacee cu internoduri lungi. . (chimenul.rădăcină pivotantă.unele plante au uleiuri eterice. care alcătuiesc luntriţa (carena). 5 stamine.seminţele conţin proteine. Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5. . 5 petale.florile sunt grupate în inflorescenţă. …. stipelate . furajere. anuale. volubilă frunze penat-compuse.floarea are 5 sépale mici libere. agăţătoare. două laterale de forma . frunze penat sectate. cu 5 sepale unite la bază. coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6.Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă . unor aripioare şi două inferioare. mirositoare. grăsimi şi vitamine. .fixează în sol azotul atmosferic. .sunt utilizate în alimentaţie şi medicină..

gineceul este superior.flori solitare sau în inflocenţe. bienale şi perene. frunze simple sau sectate. hermafrodite actinomorfe. 4 sunt lungi şi două scurte. Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8. corola cu 4 petale libere.florile. . tulpina ramificată . 7.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). androceul are 6 stamine.Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . mai rar lemnoase. cu două carpele concrescute. anuale. dispuse altern . .floarea este actinomorfă.Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) . 5 petale concrescute (corola gamopetală). . întregi sau sectate. androceu cu 5 stamine cu antere mari. dispuse în inflorescenţe racemoase. tulpina simplă sau ramificată.gineceul este alcătuit din două carpele concrescute. frunzele alterne. .plante erbacee.rădăcina pivotantâ.Compozite/Asteraceae fructul este o achenă . cu filamente concrescute cu petalele. cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal).rădăcina pivotantă.răspândite mai ales în emisfera boreală. . . au caliciu cu 4 sepale libere. hermafrodită.

Fagaceae fructul este o achenă. anuale. alterne.Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . .plante erbacee.bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi.florile unisexuate . .plante erbacee. anuale sau perene. metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă. adesea cărnoase. de obicei alterne.rădăcina pivotantă. 9.florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule. . . baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul.gineceul este inferior şi bicarpelar. la stejar jir. . . . -. cu anterele concrescute. ghindă. formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă).plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. corola cu 5 petale concrescute. .androceul are 5 stamine. . . penat-lobate cu stipele.frunzele. protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul).florile actinomorfe sau zigomorfe.androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. la fag .Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . hermafrodite şi unisexuate. femeieşti = grupate 2-3 11.învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană. . formează o inflorescenţă.tulpina scurtă = colet. formând un tub în jurul stilului. calatidiu sau capitul. frunze simple sau sectate. bienale sau perene.rădăcina pivotanta.flori sesile.Juglandaceae 12.la maturitate. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10. iar gineceul superior are 3 carpele unite .au caliciu redus.. tulpina puţin ramificată. . cu 3 sau 5 petale (flori ligulate). frunze alterne întregi.

care susţine frunzele dispuse altern. lineare sau lanceolate. Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1. cu tulpină subterană (bulb. 4. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata . .plante erbacee perene.Iridaceae Familia Muscaeae.Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă . pe doua cercuri.gineceul este superior are 3 carpele. . perigonul (P). tepale.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice. . la fel colorate. iar la exterior o tulpină ierboasa. cu nervuri paralele. fructul este capsulă sau bacă. sesile. 2.învelişul floral are 6 elemente.Amarilidaceae 3.13.

.floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară.plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat.plante erbacee. . nervuri paralele.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă.rădăcină firoasă sau fasciculară. .frunzele . denumită pai. ovar cu un ovul. cu teacă bine dezvoltată. din care 2-3 fructifică. .fructul.un spiculeţ are 3-5 flori. 5. un stil lung şi stigmat lipicios. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr). . este uscat. tulpină aeriană.spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe.inferioară şi superioară. cu noduri pline. bogată în amidon.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ.o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului.Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus . pâiuşul).florile grupate în inflorescenţă numită spic compus. prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă .sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón.o floare e formată din pistil. . cilindrică. . . cariopsă. . pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi. ce înconjoară tulpina. . anuale sau perene. panicul.sesile. . .Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae .glumele şi glumelele alcătuiesc pleava.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume . care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi .florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină. gluten şi ulei. . La porumb (Zea mays ) . din vârful tulpinii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful