Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

5 petale libere (corola dialipetală). bienale şi perene. …… . . unor aripioare şi două inferioare. anuale. umbelă. de formă şi mărime .seminţele conţin proteine.plante erbacee cultivate sau spontane. ……. staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. .. ..fixează în sol azotul atmosferic.4. …. . datorită bacteriilor din nodozităţi. gineceu inferior cu 2 carpele. . Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5. … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă. (chimenul. care alcătuiesc luntriţa (carena)..floarea este hermafrodită. tulpină dreaptă. stipelate .rădăcină pivotantă.Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica . coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6. .Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă . . cu 5 sepale unite la bază. 5 stamine.floarea are 5 sépale mici libere. grăsimi şi vitamine. furajere. 5 petale. . două laterale de forma . . frunze penat sectate. diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil). tulpină erbacee cu internoduri lungi.sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. volubilă frunze penat-compuse. mirositoare.plante erbacee sau lemnoase.sunt folosite ca plante alimentare. medicinale şi ca îngrăşământ verde.unele plante au uleiuri eterice.florile sunt grupate în inflorescenţă. agăţătoare. . cu simetrie bilaterală (zigomorfă). adesea modificată. -.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare . cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi. .

cu două carpele concrescute.flori solitare sau în inflocenţe. gineceul este superior. .Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . androceul are 6 stamine.rădăcina pivotantâ. . .răspândite mai ales în emisfera boreală. cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal).floarea este actinomorfă. frunzele alterne. frunze simple sau sectate. Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8.florile. dispuse în inflorescenţe racemoase.Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) . cu filamente concrescute cu petalele.plante erbacee. mai rar lemnoase. anuale. . tulpina simplă sau ramificată. 5 petale concrescute (corola gamopetală). întregi sau sectate. dispuse altern . 4 sunt lungi şi două scurte. tulpina ramificată . . androceu cu 5 stamine cu antere mari. bienale şi perene. au caliciu cu 4 sepale libere. hermafrodite actinomorfe. 7.gineceul este alcătuit din două carpele concrescute.Compozite/Asteraceae fructul este o achenă .rădăcina pivotantă. . hermafrodită.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). corola cu 4 petale libere.

androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. iar gineceul superior are 3 carpele unite . anuale. formează o inflorescenţă. 9.Juglandaceae 12. calatidiu sau capitul. alterne. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană.florile unisexuate .. . frunze alterne întregi.tulpina scurtă = colet. cu 3 sau 5 petale (flori ligulate). .Fagaceae fructul este o achenă.rădăcina pivotanta.plante erbacee.au caliciu redus. ghindă. formând un tub în jurul stilului. femeieşti = grupate 2-3 11.florile actinomorfe sau zigomorfe. penat-lobate cu stipele.rădăcina pivotantă.Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . . . . hermafrodite şi unisexuate. . bienale sau perene. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10. . adesea cărnoase.gineceul este inferior şi bicarpelar.bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi. corola cu 5 petale concrescute. . -.plante erbacee. . baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul. la stejar jir.la maturitate.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă. anuale sau perene. .androceul are 5 stamine. cu anterele concrescute. de obicei alterne. protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul). formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). frunze simple sau sectate.plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. la fag .frunzele. .florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule. tulpina puţin ramificată.învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza.flori sesile. .

gineceul este superior are 3 carpele.Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă .plante erbacee perene. cu nervuri paralele.13. fructul este capsulă sau bacă. 2. . pe doua cercuri. .învelişul floral are 6 elemente. 4. cu tulpină subterană (bulb. tepale.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata .Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae. care susţine frunzele dispuse altern. . rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară.Amarilidaceae 3.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice. sesile. iar la exterior o tulpină ierboasa. la fel colorate. perigonul (P). lineare sau lanceolate.Iridaceae Familia Muscaeae. Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1.

un stil lung şi stigmat lipicios. care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi . .floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară. gluten şi ulei. cu noduri pline.frunzele . goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr). pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi.spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe. .sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón. anuale sau perene. .o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . .un spiculeţ are 3-5 flori. La porumb (Zea mays ) .Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus . panicul. denumită pai. .florile grupate în inflorescenţă numită spic compus.o floare e formată din pistil.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului. din vârful tulpinii. .florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină. . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă. . cu teacă bine dezvoltată. . .glumele şi glumelele alcătuiesc pleava. ce înconjoară tulpina.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume . este uscat.Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae . 5. cilindrică. . . din care 2-3 fructifică. .plante erbacee. cariopsă. nervuri paralele. ovar cu un ovul. bogată în amidon.rădăcină firoasă sau fasciculară. tulpină aeriană.plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat.sesile.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ.inferioară şi superioară. pâiuşul).fructul. prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful