Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

sunt folosite ca plante alimentare.florile sunt grupate în inflorescenţă. . .rădăcină pivotantă. tulpină dreaptă. 5 stamine.plante erbacee cultivate sau spontane. . bienale şi perene.plante erbacee sau lemnoase. care alcătuiesc luntriţa (carena). . . adesea modificată. umbelă.Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica . agăţătoare.floarea are 5 sépale mici libere.. 5 petale libere (corola dialipetală). mirositoare. anuale. unor aripioare şi două inferioare. coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6. . …. frunze penat sectate. cu simetrie bilaterală (zigomorfă). . de formă şi mărime .Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă .fixează în sol azotul atmosferic. cu 5 sepale unite la bază.seminţele conţin proteine. diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil).4. două laterale de forma . . cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi. (chimenul. 5 petale. furajere. … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare .. …… .sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. medicinale şi ca îngrăşământ verde. datorită bacteriilor din nodozităţi. -. . staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră.unele plante au uleiuri eterice. Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5.floarea este hermafrodită. stipelate . ……. grăsimi şi vitamine. . .. gineceu inferior cu 2 carpele. volubilă frunze penat-compuse. tulpină erbacee cu internoduri lungi.

rădăcina pivotantâ. cu două carpele concrescute. 4 sunt lungi şi două scurte. mai rar lemnoase.floarea este actinomorfă. gineceul este superior. . tulpina simplă sau ramificată. dispuse altern .florile. corola cu 4 petale libere. frunzele alterne.Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) . întregi sau sectate. au caliciu cu 4 sepale libere.gineceul este alcătuit din două carpele concrescute.răspândite mai ales în emisfera boreală. . hermafrodită. dispuse în inflorescenţe racemoase. anuale. 7.plante erbacee.flori solitare sau în inflocenţe. bienale şi perene.Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii .rădăcina pivotantă. cu filamente concrescute cu petalele. . Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8. . androceu cu 5 stamine cu antere mari. tulpina ramificată . cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal). . .plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). 5 petale concrescute (corola gamopetală).Compozite/Asteraceae fructul este o achenă . androceul are 6 stamine. frunze simple sau sectate. hermafrodite actinomorfe.

hermafrodite şi unisexuate. penat-lobate cu stipele.bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi. .rădăcina pivotantă. frunze simple sau sectate. .plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. . 9. . .florile unisexuate . .flori sesile. adesea cărnoase.androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. formând un tub în jurul stilului.androceul are 5 stamine.tulpina scurtă = colet.plante erbacee. metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10.gineceul este inferior şi bicarpelar. . formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). . baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul.Fagaceae fructul este o achenă.. de obicei alterne.învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza. calatidiu sau capitul. la stejar jir.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . formează o inflorescenţă. bienale sau perene. .Juglandaceae 12. frunze alterne întregi. alterne.plante erbacee. . protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul). corola cu 5 petale concrescute. . tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană.florile actinomorfe sau zigomorfe. cu anterele concrescute.Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . ghindă. -.rădăcina pivotanta. la fag . cu 3 sau 5 petale (flori ligulate). tulpina puţin ramificată. femeieşti = grupate 2-3 11.florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule.frunzele. anuale sau perene.la maturitate. anuale. iar gineceul superior are 3 carpele unite . .au caliciu redus.

care susţine frunzele dispuse altern. sesile.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata . . iar la exterior o tulpină ierboasa. la fel colorate.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice.Amarilidaceae 3. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară. cu tulpină subterană (bulb. lineare sau lanceolate. perigonul (P).plante erbacee perene.Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă . cu nervuri paralele.învelişul floral are 6 elemente.gineceul este superior are 3 carpele. pe doua cercuri.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae. 2. fructul este capsulă sau bacă.13. .Iridaceae Familia Muscaeae. . Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1. tepale. 4.

ovar cu un ovul. anuale sau perene. . . 5.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume .frunzele .sesile.rădăcină firoasă sau fasciculară. tulpină aeriană. . . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului.spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe.o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . cu teacă bine dezvoltată.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă. . pâiuşul).florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină. este uscat. pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi. . panicul.fructul. gluten şi ulei.floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ. din vârful tulpinii.un spiculeţ are 3-5 flori. cilindrică. denumită pai. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr). . bogată în amidon. prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă .o floare e formată din pistil. ce înconjoară tulpina. .florile grupate în inflorescenţă numită spic compus. din care 2-3 fructifică.sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón. . .inferioară şi superioară.plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat. care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi .Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus . .Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae . cariopsă. La porumb (Zea mays ) . cu noduri pline. nervuri paralele. .glumele şi glumelele alcătuiesc pleava. un stil lung şi stigmat lipicios. .plante erbacee.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful