Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

de formă şi mărime . ..florile sunt grupate în inflorescenţă.sunt folosite ca plante alimentare. .unele plante au uleiuri eterice. stipelate . 5 petale. volubilă frunze penat-compuse. . 5 petale libere (corola dialipetală). . coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6. . diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil).4. (chimenul.. frunze penat sectate..floarea este hermafrodită. grăsimi şi vitamine. adesea modificată. cu simetrie bilaterală (zigomorfă). bienale şi perene. două laterale de forma . furajere.seminţele conţin proteine.floarea are 5 sépale mici libere. medicinale şi ca îngrăşământ verde. umbelă.Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica . unor aripioare şi două inferioare.fixează în sol azotul atmosferic. cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi. mirositoare. tulpină dreaptă. 5 stamine. . . tulpină erbacee cu internoduri lungi. . care alcătuiesc luntriţa (carena).plante erbacee cultivate sau spontane.sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. .plante erbacee sau lemnoase.rădăcină pivotantă. staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. . Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5. cu 5 sepale unite la bază. agăţătoare. …. -. ……. …… . datorită bacteriilor din nodozităţi.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare . gineceu inferior cu 2 carpele. … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă. anuale. .Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă .

Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8. bienale şi perene. mai rar lemnoase. dispuse în inflorescenţe racemoase. tulpina simplă sau ramificată. 4 sunt lungi şi două scurte. cu filamente concrescute cu petalele. au caliciu cu 4 sepale libere.florile. hermafrodite actinomorfe. cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal). frunzele alterne. .Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) .răspândite mai ales în emisfera boreală. 5 petale concrescute (corola gamopetală). dispuse altern . .Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . gineceul este superior. întregi sau sectate. frunze simple sau sectate. tulpina ramificată . .gineceul este alcătuit din două carpele concrescute.flori solitare sau în inflocenţe.rădăcina pivotantâ. anuale.floarea este actinomorfă. . cu două carpele concrescute. hermafrodită.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina).plante erbacee. 7. . androceul are 6 stamine. corola cu 4 petale libere. .rădăcina pivotantă.Compozite/Asteraceae fructul este o achenă . androceu cu 5 stamine cu antere mari.

anuale sau perene.florile unisexuate . anuale. tulpina puţin ramificată. hermafrodite şi unisexuate. baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul. cu 3 sau 5 petale (flori ligulate). frunze simple sau sectate. iar gineceul superior are 3 carpele unite . de obicei alterne.Juglandaceae 12.Fagaceae fructul este o achenă.tulpina scurtă = colet.flori sesile. cu anterele concrescute. 9. .au caliciu redus. ghindă. .androceul are 5 stamine. formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). femeieşti = grupate 2-3 11. bienale sau perene. .la maturitate.învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza. .bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi.frunzele. alterne.androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. calatidiu sau capitul. . metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă.florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule. penat-lobate cu stipele. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10.plante erbacee.rădăcina pivotanta. la fag . formând un tub în jurul stilului. . corola cu 5 petale concrescute. adesea cărnoase. .rădăcina pivotantă. la stejar jir. .. -. . . frunze alterne întregi. .gineceul este inferior şi bicarpelar.plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană.plante erbacee.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . .Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul).florile actinomorfe sau zigomorfe. formează o inflorescenţă.

cu tulpină subterană (bulb.învelişul floral are 6 elemente.13. . cu nervuri paralele. 4. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară. care susţine frunzele dispuse altern.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae. sesile. pe doua cercuri. fructul este capsulă sau bacă.Amarilidaceae 3. lineare sau lanceolate. la fel colorate.Iridaceae Familia Muscaeae. iar la exterior o tulpină ierboasa. perigonul (P). . Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1. 2. .Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă .gineceul este superior are 3 carpele.plante erbacee perene.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata . tepale.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice.

nervuri paralele. pâiuşul). care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi .plante erbacee.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume . denumită pai. .inferioară şi superioară. panicul.o floare e formată din pistil.sesile.o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . bogată în amidon. . . ce înconjoară tulpina.sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón. un stil lung şi stigmat lipicios. .Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae . La porumb (Zea mays ) . prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă . pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi. .florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ. gluten şi ulei.un spiculeţ are 3-5 flori. . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă. . din vârful tulpinii. . cu noduri pline.rădăcină firoasă sau fasciculară.spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe. .plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat. ovar cu un ovul.florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină.Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus . .frunzele .florile grupate în inflorescenţă numită spic compus. . din care 2-3 fructifică. cu teacă bine dezvoltată. cilindrică.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă.floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară. . .fructul. cariopsă. tulpină aeriană. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr). este uscat. anuale sau perene.glumele şi glumelele alcătuiesc pleava. 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful