Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

gineceu inferior cu 2 carpele. datorită bacteriilor din nodozităţi.Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica .. . . volubilă frunze penat-compuse. . două laterale de forma .seminţele conţin proteine. cu simetrie bilaterală (zigomorfă).plante erbacee cultivate sau spontane. . (chimenul. ……. mirositoare. . furajere. staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. de formă şi mărime . . diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil). … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă. agăţătoare. anuale.unele plante au uleiuri eterice. cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi. …… . care alcătuiesc luntriţa (carena).floarea este hermafrodită.. stipelate . 5 petale libere (corola dialipetală). coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6.4. 5 stamine. ….sunt folosite ca plante alimentare. Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5. -. adesea modificată. .Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare . frunze penat sectate. tulpină erbacee cu internoduri lungi.florile sunt grupate în inflorescenţă. medicinale şi ca îngrăşământ verde. 5 petale.floarea are 5 sépale mici libere. . bienale şi perene. . umbelă. .. unor aripioare şi două inferioare. cu 5 sepale unite la bază.sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. tulpină dreaptă. grăsimi şi vitamine.plante erbacee sau lemnoase.Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă .fixează în sol azotul atmosferic. .rădăcină pivotantă.

Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8.florile. dispuse altern . tulpina simplă sau ramificată. cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal). hermafrodite actinomorfe. bienale şi perene.floarea este actinomorfă. frunze simple sau sectate. . cu filamente concrescute cu petalele. anuale. androceu cu 5 stamine cu antere mari.gineceul este alcătuit din două carpele concrescute. 4 sunt lungi şi două scurte. dispuse în inflorescenţe racemoase.rădăcina pivotantâ. .plante erbacee. întregi sau sectate.flori solitare sau în inflocenţe. frunzele alterne. 5 petale concrescute (corola gamopetală). au caliciu cu 4 sepale libere. cu două carpele concrescute. . .Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . corola cu 4 petale libere. gineceul este superior.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). .răspândite mai ales în emisfera boreală. mai rar lemnoase. androceul are 6 stamine.Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) .Compozite/Asteraceae fructul este o achenă . hermafrodită.rădăcina pivotantă. . tulpina ramificată . 7.

. hermafrodite şi unisexuate. 9.plante erbacee.androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. .Juglandaceae 12. . protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul). alterne.au caliciu redus. bienale sau perene. .androceul are 5 stamine. .la maturitate. cu anterele concrescute.. .învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza.Fagaceae fructul este o achenă. . . formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă. adesea cărnoase. femeieşti = grupate 2-3 11.Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . cu 3 sau 5 petale (flori ligulate).florile actinomorfe sau zigomorfe. -. de obicei alterne. Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10.florile unisexuate .bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi.tulpina scurtă = colet. corola cu 5 petale concrescute.gineceul este inferior şi bicarpelar.frunzele. anuale sau perene. frunze alterne întregi. la stejar jir.rădăcina pivotanta. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană. ghindă. .rădăcina pivotantă. frunze simple sau sectate. la fag . . formează o inflorescenţă.plante erbacee. baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul.plante arborescente cu rădăcină rămuroasă.florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule. penat-lobate cu stipele. calatidiu sau capitul. . iar gineceul superior are 3 carpele unite . tulpina puţin ramificată. formând un tub în jurul stilului.flori sesile. anuale.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . .

gineceul este superior are 3 carpele. perigonul (P). pe doua cercuri. cu nervuri paralele.plante erbacee perene. . . . tepale. lineare sau lanceolate.13. iar la exterior o tulpină ierboasa. 2.Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă . sesile. cu tulpină subterană (bulb. care susţine frunzele dispuse altern.Iridaceae Familia Muscaeae. Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae.învelişul floral are 6 elemente. la fel colorate. 4. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară.Amarilidaceae 3.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice. fructul este capsulă sau bacă.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata .

gluten şi ulei. .Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus .plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat. prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă .sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón. .floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară.fructul. cilindrică.inferioară şi superioară. .stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului. . din vârful tulpinii. este uscat. cu teacă bine dezvoltată.o floare e formată din pistil.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume . ce înconjoară tulpina. panicul. anuale sau perene. . . din care 2-3 fructifică.rădăcină firoasă sau fasciculară. . . La porumb (Zea mays ) .plante erbacee. . un stil lung şi stigmat lipicios. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr).glumele şi glumelele alcătuiesc pleava. pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi.florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină. .frunzele . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă. .un spiculeţ are 3-5 flori.Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae . bogată în amidon. .o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . pâiuşul). denumită pai. nervuri paralele.sesile. . tulpină aeriană.florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă. 5.florile grupate în inflorescenţă numită spic compus.spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe. ovar cu un ovul.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ. care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi . cu noduri pline. cariopsă.