Familii de angiosperme dicotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara 1.

Magnoliaceae Magnolia Liriodendron tulipifera Arborele de lalele - plante arborescente, cu flori mari, hermaphrodite, policarpice, - înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă - elemente reproducătoare numeroase discuse spirociclic pe un receptacul convex sau conic Laurus nobilis Dafin Arbore de camfor  Lauraceae Arbore de scortisoara - înrudită cu magnoliaceele 2.Ranunculaceae Ranunculus acer Piciorul cocoşului Paeonia Bujorul Heleborus Spânzul Anemone nemorosa Floarea paştelui Hepacae nobilis Trei rai/trei frati patati fructul = poliachenă Pulsatila montana Dediţelul vânăt Ficaria verna Sălăţica/grâuşorul Aconitum Omagul Climatis vitalba Curpenul/liană

- plante ierboase, perene, frunze adesea sectate , flori hermafrodite - elemente florale:* 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), * numeroase stamine (androceul) şi numeroase carpele (gineceul) dispuse în spirală pe receptacul
3.Rosaceae Rosa canina Fragaria moschata Rubus idaeus Prunus domestica Malus pumila Cydonia oblonga Pyrus communis Cerasus avium Armeniaca vulgaris Persica vulgaris Măceş Căpţun Zmeur Prun Măr Gutui Păr Cireş Cais piersic

fructul poate fi: poamă, drupă, achenă, poliachenă sau polidrupă

- plante ierboase şi lemnoase perene. - rădăcină rămuroasă, tulpină simplă şi ramificată şi frunzele alterne, penatcompuse, simple, cu stipele. - flori actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu , dispuse în cercuri concentrice

(chimenul.rădăcină pivotantă. cu 5 sepale unite la bază. . staminele = 10 (9 cu filamente unite şi una libe ră. . bienale şi perene. de formă şi mărime . . . 5 petale libere (corola dialipetală). cu simetrie bilaterală (zigomorfă). două laterale de forma . . tulpină dreaptă. .seminţele conţin proteine.plante erbacee sau lemnoase.plante erbacee cultivate sau spontane. …… .unele plante au uleiuri eterice. . diferită: petala superioară mai mare = stindard (vexil). adesea modificată. 5 petale. frunze penat sectate.florile sunt grupate în inflorescenţă.floarea are 5 sépale mici libere.floarea este hermafrodită. … gineceul este superior alcătuit dintr-o singură carpelă. agăţătoare. stipelate . . coriandrul) şi sunt folosite în aromatizarea alimentelor 6.4.fixează în sol azotul atmosferic. . cu rădăcină pivotantă cu nodozităţi. -. mirositoare. …. umbelă. 5 stamine. .Crucifere/Brasicaceae Brasica oleraceae Brasica oleracea ssp gongilodes Brasica oleracea ssp botritis Brasica rapa Raphanus sativus Sinapis alba Varza Gulia Conopida Rapiţa Ridichea Mustarul alb fructul = silicvă sau siliculă . anuale.. . furajere. care alcătuiesc luntriţa (carena). unor aripioare şi două inferioare.sunt utilizate în alimentaţie şi medicină. grăsimi şi vitamine. datorită bacteriilor din nodozităţi. medicinale şi ca îngrăşământ verde.. tulpină erbacee cu internoduri lungi.Leguminoase / Papilionaceae/Fabaceae f ructul = păstaie Phasoleus vulgaris Pisum sativum Medicago sativa Trifolium sp Glycine hispida Robinia pseudocacia Arahis hipogea Lens culinaris Vicia faba Angelica archangelica Fasolea Mazarea Lucerna Trifoi Soia Salcam Alune de pamant Lintea Bob(fasole) Angelica . gineceu inferior cu 2 carpele.sunt folosite ca plante alimentare.Umbelifere/ Apiaceae Morcov Telina Patrunjel Chimen Cucuta-otravitoare . volubilă frunze penat-compuse. Daucus carota Coriandrum sativum Apium graveolems Petroselinum hortense Carum carvi fructul = achenă sau dicariopsă Cicuta virosa 5.. …….

. mai rar lemnoase. Heliantus anuus Cichorium intybus Lactuca sativa Circisium arvense Sanchus sp Arctium lappa Tagetes sp Zinnia sp Crysanthemum sp Dablia Taraxacum officinale Chamomilla recutita Bellis perennis Achillea milefolium Centaurea cynatus Leontopondium alpinum Cynara scolymus Floarea-soarelui Cicoare Salata de gradina Palamida Susai Brusturele Crăiţele Cârciumărese Crizanteme Dalia/gherghina Păpădia Musetel bănuţei Coada şoricelului Albastriţa Floarea de colţ Anghinare 8.plante erbacee şi arbuşti cu alcaloizi toxici în organele lor (solanina). .gineceul este alcătuit din două carpele concrescute.flori solitare sau în inflocenţe. întregi sau sectate.plante erbacee. tulpina ramificată . gineceul este superior. dispuse altern . 4 sunt lungi şi două scurte. androceul are 6 stamine. corola cu 4 petale libere.florile.rădăcina pivotantă. frunzele alterne. cu două carpele concrescute. hermafrodită. . bienale şi perene.Compozite/Asteraceae fructul este o achenă . frunze simple sau sectate. . . 7. anuale. 5 petale concrescute (corola gamopetală).Solanaceae Solanum tuberosum Lycopersicum esculentum Solanum melongena Caspicum annum Datura stramonium Atropa belladonna Hyosciamus niger Nicotiana tabacum Nicotiana alata Petunia hybrida Cartof Patlageaua rosie Patlageaua vanata Ardei Ciumafaia Matraguna Maselarita Tutun Regina noptii Petunia fructul este o bacă (toxică la cartof) .Cheiranthus cheiri Capsella bursa pastoris Lepidium draba Micsuneaua Traista ciobanului Urda vacii . tulpina simplă sau ramificată. cu filamente concrescute cu petalele. hermafrodite actinomorfe. au caliciu cu 4 sepale libere. . androceu cu 5 stamine cu antere mari. dispuse în inflorescenţe racemoase.răspândite mai ales în emisfera boreală. cu 5 sepale concrescute(caliciu gamosepal).rădăcina pivotantâ.floarea este actinomorfă.

.androceul are 5 stamine. hermafrodite şi unisexuate.flori sesile.bărbăteşti = inflorescenţe / amenţi.tulpina scurtă = colet. cu 3 sau 5 petale (flori ligulate). corola cu 5 petale concrescute. tupină lemnoasă formată din trunchi şi coroană. la stejar jir. .rădăcina pivotantă.învelişul floral este format din 5 frunzişoare verzi (tepale) concrescute la baza. .androceu cu 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere. calatidiu sau capitul. protejată la exterior de numeroase bractee ( involucrul). iar gineceul superior are 3 carpele unite . frunze simple sau sectate.gineceul este inferior şi bicarpelar. de obicei alterne.Chenopodiaceae fructul este o achenă ce se deschide la maturitate Beta bulgaris Spinacia oleracea Atriplex hortensis Sfecla de zahar Spanac Loboda de gradina . bienale sau perene. .plante erbacee.florile hermafrodite sunt grupate în spice şi glomerule. penat-lobate cu stipele.plante arborescente cu rădăcină rămuroasă. adesea cărnoase. baza carpelelor concrescute cu axa inflorescenţei = glomerul. formează o inflorescenţă.florile unisexuate . la fag . . metamorfozată în care se depozitează substanţe de rezervă.frunzele.florile actinomorfe sau zigomorfe. . .. tulpina puţin ramificată. . Moraceae Morus sp Ficus carica Ficus Fagus silvestrica robus suber ilex cerris Quercus pedunculiflora dalechampi petraea frainetto pubescens Castaneae sativa Dud smochin Fagul Stejar Pluta Stejar de stanca Cerul Stejar brumariu Stejar de deal Gorunul Garlita Tufan Castan dulce 10.Fagaceae fructul este o achenă. alterne. anuale. .Juglandaceae 12. anuale sau perene.Laminaceae/Lamiate Juglans regia Lamium album Mentha piperita Hyssopus officinalis Salvia pratensis Nuc Urzica moarta Izma Hisopul Salvia de camp . cu anterele concrescute.plante erbacee. formând un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continuă cu o prelungire (ligulă). -.rădăcina pivotanta. 9. frunze alterne întregi. . formând un tub în jurul stilului.au caliciu redus. . femeieşti = grupate 2-3 11. ghindă. .la maturitate.

iar la exterior o tulpină ierboasa.Betulaceae Oleaceae Euphorbiaceae Rutaceae Rubiacee Ericaceae Gentianaceae Caryophyllaceae. pe doua cercuri. . cu nervuri paralele. sesile. lineare sau lanceolate.Liliaceae Convallaria majalis Lacramioara Colchichum autumnale Brandusa de toamna Allium cepa Ceapa Allium sativum Usturoi Allium porrum Praz Veratrum album Stirigoaia Poligonatum adoratum Pecetea lui Solomon Fritillaria meleagris Laleaua pestrita Mesteacan Măslin Arbore de cauciuc Portocal Arbore de cafea Smardarul / bujorul de munte Ghintura galbena Garofita Pietrei Craiului Roua cerului muşcata .plante erbacee perene. 4. rizom sau tubercul) din care se formează rădăcina fasciculară.Amarilidaceae 3. tepale. cu tulpină subterană (bulb. Droseraceae Betula sp Olea europeae Hevea brasiliensis Citrus aurantium Coffea arabica Rhododendron kotschyi Gentiana lutea Dianthus callizonus Drosera rotundifolia Pelargonium zonale Geraniaceae Familii de angiosperme monocotiledonate Familia Denumirea stiintifica Denumirea populara Tulipa gesneriana Lalea Lilium sp-candidum Crin alb -martagon Crin de padure Hyacintus orientalis Zambila Scilla bifolia Viorea 1. fructul este capsulă sau bacă.învelişul floral are 6 elemente.Gramineae/Poaceae Narcissus poeticus Galanthus nivalis Gladiolus sp Iris sp-germanica Crocus sativus Crocus sp Musa paradisiaca Triticum aestivum Hordeum vulgare Secale cereale Narcisa Ghiocel Gladiola Stanjenelul Şofran Brandusa de munte bananier Grâu Orz Secara fructul = cariopsă .13. . la fel colorate.androceul are 6 stamine bine dezvoltate dispuse pe două cercuri concentrice. 2. perigonul (P). .Iridaceae Familia Muscaeae. care susţine frunzele dispuse altern.gineceul este superior are 3 carpele.

.plantele perene prezintă un rizom (pirul crestat. .inferioară şi superioară. bogată în amidon. denumită pai. 5. ovar cu un ovul. . nedehiscent şi conţine o singură sămânţă. pe ramuri scurte şi groase numite ştiuleţi. nervuri paralele.o floare bărbătească are două frunzişoare apărătoare şi 3 stamine cu anterele în X . prevăzută cu o ţeapă numită aristă şi are superior una fără aristă . cariopsă.florile femeieşti se găsesc mai jos pe tulpină. .o floare e formată din pistil.stigmatele ies din pănuşi la vârful ştiuletelui = mătasea porumbului. cu teacă bine dezvoltată.Avena sativa Oryza sativa Panicum miliaceum Zea mays Saccharum officinalis Festuca sp Agrostis sp Alopecurus sp Poa sp Dactylis glomerata Bromus sp Agropyron Phragmites communis Bambusa arundinaceae Ovaz Orez Mei Porumb Trestia de zahar Păiuş Iarba campului Coada vulpii Firuta Golomăţ Obsiga Pirul Stuf Bambus . La porumb (Zea mays ) . ce înconjoară tulpina.un spiculeţ are 3-5 flori. . .spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculeţe. un stil lung şi stigmat lipicios.frunzele . care sunt protejaţi de frunze numite pănuşi .fructul. din vârful tulpinii.plante erbacee. este uscat. din care 2-3 fructifică.fiecare spiculeţ este apărat de două frunze mici = glume . tulpină aeriană. .florile grupate în inflorescenţă numită spic compus. gluten şi ulei.florile bărbăteşti şi cele femeieşti sunt separate şi situate pe acelaşi individ. . pâiuşul). .florile bărbăteşti se găsesc în vârful tulpinii grupate într-o inflorescenţă. panicul. cu noduri pline. goală în interior (excepţie la porumb şi trestia de zahăr). cilindrică.glumele şi glumelele alcătuiesc pleava. . .rădăcină firoasă sau fasciculară. . anuale sau perene.Arecaceae / Palmae Cocos nucifera Cinnamomum champara Phoenix dactylifera Vanilla planifolia Cypripedium calceolus Nigritella rubra Arbore de cocos Arbore de camfor curmal Vanilia Papucul doamnei Sangele voinicului Orchidaceae .sămânţa are un embrion cu un singur cotiledón.sesile. .floarea propriu-zisă se află la baza unei frunzuliţe numită glumelă (palee) inferioară.