Tehnologia i organizarea lucrrilor de instalare a sistemului de ventilare Pentru meninerea puritii necesare a aerului n ncpere este nevoie de o instalaie

de ventilare. Montarea instalaiei de ventilare se efectueaz odat cu zidirea casei. Elementele acestei instalaii trebuie s se integreze cu elementele de construcie i interiorul ncperii. Pe lng altele, ventilarea ine de domeniul ce poart denumirea general Instalaii n construcii. La rndul su procesul de construcie unete dou subsisteme: tehnologia organizrii lucrrilor de construcie; organizarea, planificarea i conducerea procesului de construcie. Tehnologia lucrrilor de construcie reprezint o tiin de metode a ndeplinirii proceselor de construcie, care asigur prelucrarea materialelor, semifabricatelor i construciilor cu schimbarea calitativ a formei, proprietilor fizico-mecanice, a dimensiunilor geometrice cu scopul de a primi o producie cu calitatea dorit. Prin montarea sistemelor de ventilare i condiionare a aerului se nelege urmtoarele lucrri: Aducerea la locul de montare a utilajelor necesare, blocurilor, nodurilor, detaliilor i materialelor; Asamblarea utilajului i a detaliilor sistemului in sectoare; Prelucrarea nodurilor si altor detalii; Montarea utilajului, nodurilor si detaliilor in poziie de proiect; Asamblarea intre ele si ntrirea lor pe elementele de construcie. Lucrrile enumerate mai sus trebuie sa se ndeplineasc in conformitate cu proiectul, cu cerinele normelor sanitare, reglamentrilor tehnice, paapoartelor tehnice ale utilajelor i instruciunilor tehnice a ntreprinderilor productoare. Conform cerinelor 3.05.01-85*, montarea sistemelor de ventilare i sistemelor de condiionare a aerului se finalizeaz cu ncercri individuale componenta crora este artat in acelai 3.05.01-85* . Procesul tehnologic de producere care este ndeplinit de organizaii speciale de montare la construirea sistemelor de ventilare i sistemelor de condiionare a aerului,montarea detaliilor gata poate fi difereniat in urmtoarele etape principale: Lucrri pregtitoare; Lucrri de achiziie; Lucrri de montare asamblare; ncercrile individuale i reglarea sistemelor la parametrii de proiect; Punerea in funciune a sistemelor montate. n componena lucrrilor pregtitoare pot evideniate urmtoarele: Studierea i evaluarea documentaiei de proiect si deviz, contractuale; Prelucrarea proiectului de montare ntocmirea planului de ndeplinire a lucrrilor; Pregtirea obiectului pentru montare. n procesul de dezvoltare a tehnologiilor lucrrilor de montare a sistemelor de ventilare i sistemelor de condiionare a aerului trebuie sa se determine: Tipurile lucrrilor principale i ordinea de ndeplinire a lor Lista operaiilor tehnologice care intra in componena fiecrui tip de lucrare Metodele de ndeplinire a operaiilor tehnologice Cerinele principale privind gtina obiectului construit. Tehnologia lucrrilor de montare a sistemelor de ventilare i sistemelor de condiionare a aerului Nr. Tipul Principalele operaii tehnologice Cerine principale de lucrrilor ord. 1 Descrcarea Descrcarea materialelor, Trebuie sa fie asigurate pe materialelor din confeciilor, nodurilor din teritoriul construciei al ei mijloacele de unitile de transport(se indica pentru deplasarea macaralelor. transport, depozitarea metoda de descrcare) Trebuie sa fie asigurate i transportarea in Completarea i aranjarea suprafee pentru depozitarea zona de lucru materialelor la o distana de materialelor.

m. Montarea utilajului Montarea agregatului de camerelor de ventilare ventilare, bateriilor de nclzire, climatizoarelor, filtrelor i racordurilor dintre utilaje

Se verific existena golurilor de montare, fundamentelor pentru utilaje. Asigurarea cu hidroizolaie a elementelor constructive camerelor de pulverizare. Prelucrarea primara a ncperii fr vopsire. Studierea posibilitii de conectare a utilajului de sudare electric, a instrumentelor electrice i corpurilor de iluminat. Se verific existena golurilor pentru trecerea canalelor de aer, prin elementele de construcie. Se verific pregtirea,finisarea elementelor de construcie. Se verific posibilitatea de conectare a instrumentelor electrice i corpurilor de iluminat pe o distan de cel mult. Amenajarea scrilor,suporturilor si consolelor pentru lucrri la nlime. Se verific prezena reelei electrice i iluminatul ncperilor.

Montarea canalelor de Marcarea poziiilor de montare a aer canalelor de aer i amplasarea elementelor de susinere. Asamblarea i montarea tronsoanelor de canale aer cu amplasarea elementelor de susinere i materialelor de etanare( se indica tipurile de susinere, metodele de fixare)

Punerea in funciune i incercarea tehnic a instalaiilor de ventilare i condiionare a aerului

Colectarea motoarelor electrice la reeaua electric. Punerea n funciune i ncercarea tehnic a ventilatoarelor. Verificarea etanietii asamblrii canalelor de aer, capacitii de lucru a dispozitivelor de reglaj i dispozitivelor de introducere i distribuire a aerului, etanietatea gurilor de vizitare i de control.

Sistemele de ventilare ca i alte sisteme inginereti pot avea dimensiuni mari din care cauz pentru confecionarea i transportarea lor la obiect ele trebuie derivate in detalii. Reeaua de canale metalice pentru sistemele de ventilare i sistemele de condiionare a aerului se asambleaz la obiect n detalii unificate pregtite n ateliere specializate n uzin sau pe antier. Prefabricarea uzinal se realizeaz n uniti speciale cu caracter permanent. n aceste condiii se poate lucra permanent independent de condiiile atmosferice exterioare, n ncperi amenajate, asigurnd caracterul continuu industrial al produciei i folosind cadre de muncitori permaneni. Fabrica sau atelierul specializat poate fi dotat cu cea mai nalt mecanizare. Rentabilitatea fabricrii, n aceast metod rezult din economiile de timp i manoper realizate prin transferarea operaiilor simple (tiere,

fluire, gurire, filetare, sudare), de pe antier, n atelier unde sunt executate n serie cu maini cu productivitate nalt. n aceste ateliere se poate asigura un control continuu mai calificat al produselor, asigurndu-se astfel i o calitate mbuntit a lucrrilor. Unitile industriale de prefabricate produc produse de bun calitate i controlate. O mare deficien a prefabricrii industriale const n faptul c elementele trebuie transportate pn la antier, ceea ce n general este foarte costisitor. Este drept c prin prefabricare se simplific i se reduce drumul materialelor din magaziile centrale pn la punctul de lucru, ns volumul transportului pieselor de ventilare prefabricate este crescut. Prefabricarea pe antier const n faptul c elementele instalaiilor de ventilare-condiionare se confecioneaz pe antier. n asemenea condiii apar greutile de pe antiere, astfel:la fiecare antier se lucreaz cu ali muncitori, lipsesc cadrele calificate de ventilatoriti, nu se poate aplica o mecanizare intens, nu se dispune de control calificat. Cel mai important avantaj este c elementele finite nu trebuie transportate la distane mari. Din analiza clasificrii prefabricrii elementelor instalaiilor de ventilare-condiionare rezult avantajele pe care le prezint prefabricarea: organizarea industrial a lucrului prin condiii mai avantajoase de mecanizare; se pot pune mai uor n eviden avantajele tipizrii; activitatea pe antier se limiteaz la montarea elementelor prefabricate; condiii de lucru mai bune, n special pentru cadrele calificate; reducerea timpului de execuie i duratei lucrrilor; reducerea necesarului de fore de munc; contribuie la eliminarea caracterului sezonier al construciilor; forele de munc pot fi folosite mai uniform, lucrarea poate avansa ritmic i n mod continuu; se mrete productivitatea muncii; descongestionarea spaiului de lucru pe antiere; folosirea raional a materialelor; creterea calitii lucrrilor; reducerea preului de cost. Prin tipizarea unor elemente ale instalaiilor de ventilare-condiionare i prin stabilirea unor norme interne de producie se creeaz premisele pentru introducerea lor n producie de serie. La lucrri cu caracter de unicat se recomand metoda pieselor modulate. Poziiile de montare a canalelor de aer se efectueaz cu urmtoarele recomandri: axele canalelor de aer trebuie sa fie paralele la suprafeele de construcie; distana l, de la axa canalului de aer pn la suprafaa elementelor de construcie se determina conform urmtoarelor formule: pentru canale de aer cu seciune circular , Unde: ,mm pentru canale de aer cu seciune rectangular , Unde:

( ) Pentru limi a canalelor de aer 100-400mm, x=100mm; pentru limi 400-800mm, x=200mm; pentru limi 800-1500mm, x=400mm. Distana minim-admisibil de la axa canalului pn la partea exterioar a cablurilor electrice se determina cu formulele: pentru canale de aer cu seciune circular pentru canale de aer cu seciune rectangular

Distana minimal de la axa canalului de aer pn la suprafeele exterioare de alte conducte inginereti se determin cu formulele: pentru canale de aer cu seciune circular pentru canale de aer cu seciune rectangular

la montarea paralel a ctorva canale de aer la aceeai cot distana minimal dintre axele acestor canale se determin cu formulele: pentru canale de aer cu seciune circular pentru canale de aer cu seciune rectangular

distana minim-admisibil de la axa canalului pn la planeul de pod se determin cu relaiile: pentru canale de aer cu seciune circular pentru canale de aer cu seciune rectangular

la trecerea canalelor de aer prin golurile elementelor de construcie elementele de susinere prin flane sau alt tip de susinere se monteaz la o distan nu mai puin de 100mm de la suprafaa acestor construcii. mbinarea detaliilor canalelor de aer (tronsoane drepte, noduri fasonate ) poate fi efectuat cu ajutorul mbinrilor prin flane i altor tipuri de mbinri(bandaje, nituire, sudare etc.). Susinerea canalelor de aer se efectueaz conform documentaiei de proiect n conformitate cu cerinele 3.05.01-85* , i anume pentru canale metalice orizontale neizolate la mbinate fr flan(clemele, barele de suspensie, elementele de susinere) se amplaseaz la distane de: Nu mai mult de 4m la diametre ale canalelor de aer circulare sau a canalelor cu seciune rectangular cu dimensiunea laturii mari mai puin de 400mm; Nu mai mult de 3m la diametre ale canalelor de aer circulare sau a canalelor cu seciune rectangular cu dimensiunea laturii mari de 400mm i mai mult; Elementele de fixare ale canalelor de aer orizontale metalice neizolate mbinate prin flane cu seciune circular avnd diametrul pn la 2000mm sau cu seciune rectangular cu dimensiunea laturii mari pn la 2000mm inclusiv trebuie amplasate la distane nu mai mici de 6m. Distanele dintre elementele de fixare ale canalelor de aer metalice orizontale izolate de orice dimensiuni i seciune, precum i ale canalelor de aer metalice neizolate cu seciune circular avnd diametrul mai mare de 2000mm sau cu seciune rectangular cu dimensiunea laturii mari mai mare de 2000mm se normeaz n conformitate cu documentaia de lucru. Elementele de fixare ale canalelor de aer verticale metalice se amplaseaz la distane nu mai mari de 4m. Distanele dintre elementele de fixare ale canalelor de aer verticale metalice amplasate n ncperi cu nlimi mai mari de 4m se normeaz n conformitate cu documentaia de lucru.

Elaborarea documentaiei tehnice pregtirea si montarea canalelor de aer se reduce la elaborarea schemei axonometrice a schemei tehnologice de montare a sistemului de ventilare a aerului(condiionare) , lista de completare cu detalii a canalelor de aer si lista de producere in serie a atenuatoarelor de zgomot, uberelor, distribuitoarelor de aer, hotelor, deflectoarelor i altor piese, precum i schiele detaliilor neunificate. Documentaia sus numit se numete proiect de montare - elaborare. Pentru elaborarea proiectului de montare sunt necesare urmtoarele date iniiale: Desenele tehnice ale sistemelor de ventilare montate i desenele arhitectural constructive, planurile si seciunile cldirii n locurile de amplasare a sistemului de ventilare; Datele despre detaliile unificate si nodurile sistemei montate; Dimensiunile gabaritice ale utilajelor si nodurilor tipice; Recomandrile privind montarea unitilor de asamblare a sistemului; Acte normative si metodice privind modul de elaborare a documentaiei de proiect.

Succesiunea tehnologic i organizarea lucrrilor de instalare a sistemului de ventilare La montarea sistemei de ventilare trebuie s se respecte urmtoarele condiii: lucrrile de execuie trebuie s se realizeze conform proiectului de execuie i cerinelor SNiP-ului; toate mbinrile s fie etane; s se respecte panta de proiect pe ramuri; s se exclud curbarea sectoarelor liniare a conductelor; Semifabricatele aduse la obiect se primesc dup act de primire i se aduc la blocul de instalare conform marcrii sau proiectului de montaj. Nodul ventilatorului este livrat la obiect ca regul asamblat deja la atelier i probat pe standuri la etanare. ns este posibil livrarea ventilatorului dezasamblat. Astfel asamblarea se efectueaz pe antier. Succesiunea tehnologic a montrii ventilatorului este urmtoarea: se traseaz locul de instalare a suporturilor; se instaleaz suporturile prin mpucare cu pistolul pneumatic; se monteaz ventilatorul; se ajusteaz ventilatorul n plan vertical i orizontal; se efectueaz legtura elastic a ventilatorului cu canalele de aer. Dup montarea nodului ventilatorului se monteaz canalele magistrale n urmtoarea succesiune: se traseaz locul de instalare a suporturilor; se instaleaz suporturile; se instaleaz canalele magistrale cu asigurarea pantei necesare; se asambleaz mbinrile. Dup instalarea canalelor magistrale se unesc ramificaiile i grilele de aer. Executarea i montarea elementelor componente ale instalaiilor de ventilare i condiionare a aerului Canale de aer i piese speciale Pentru transportul aerului in instalaiile de ventilare si de condiionare se folosesc canale (conductele) de aer. Seciunea acestor canale de aer poate avea urmtoarele forme: circulara, ptrata sau dreptunghiulara, iar in unele cazuri speciale, cnd situaia locala o cere alte forme geometrice. Forma canalelor se alege in funcie de gradul de estetica necesar, de spaiul disponibil, de posibilitatea nglobrii lor in structura cldirii, de prezenta particulelor transportate de aer, de consideraii economice etc. Canalele de aer se pot executa din diferite materiale, alegerea acestora fcndu-se in funcie de condiiile de exploatare, montaj, estetica, particulariti ale construciei in care snt montate, cost etc. Ele trebuie sa ndeplineasc in general urmtoarele condiii: sa fie uoare, durabile nehigroscopice, ignifuge, rezidente la coroziune, netede in interior, etane, uor de curat si de ntreinut, ieftine si uor de executat. Materialele din care se pot executa canalele de aer snt urmtoarele: crmida, beton, beton de zgura, placi de ipsos, rabi, azbociment, lemn, materiale ceramice, materiale plastice si special tabla de otel (neagra sau galvanizata). In cazuri speciale se mai pot confeciona canale de aer din sticla armata, tabla din metale (aluminiu, cupru etc.) otel inoxidabil, placi din fibre minerale etc. Canale din tabl Materialul care satisface in cea mai mare msura condiiile cerute canalelor de aer este tabla de otel, sub forma de tabla zincata sau tabla neagra. Pentru canale montate in medii curate si care vehiculeaz aer curat se folosete in general tabla zincata.

Pentru canale de aer in interiorul crora se vehiculeze aer ncrcat cu particule solide in suspensie se folosete tabla neagra. Tot din tabla neagra se executa si canale in care circula aer cu temperaturi de peste 100C. Instalaiile de ventilare industriala, cu excepia celor in care este pericol de condensare a vaporilor de apa din aer pe pereii canalelor se executa din tabla neagra. Grosimea tablei (tabla zincata, tabla neagra, otel inoxidabil si tabla de aluminiu) pentru canale care vehiculeaz aer curat sau ncrcat cu gaze, vapori sau fum, se alege intre 0,50 si 1,50 mm, in funcie de diametrul sau latura mare a seciunii canalului si presiunea din instalaie. Grosimile de tabla pentru canalele de aer cu particule solide in suspensie, se aleg intre 0.75 mm si 2.00 mm, in funcie de diametrul canalului, de natura materialelor transportate (abrazive sau neabrazive) si de concentraia acestora. Pentru piesele speciale, cu schimbare de direcie (coturi, curbe, etaje etc.), tabla se alege cu o grosime cu o treapta in plus, fata de grosimea tablei pentru tronsoane drepte. Canalele din tabla zincata montate in medii curate si care vehiculeaz aer curat se vopsesc la exterior numai in cazuri cerute de condiii de estetica. Canalele montate in medii agresive vor fi acoperite la exterior cu vopsea de protecie. In celelalte cazuri canalele din tabla zincata nu vor fi vopsita. Canalele din tabla neagra se vopsesc in toate cazurile. La folosirea tablei negre, nainte de prelucrare, aceasta trebuie sa fie vopsita pe ambele fete cu miniu de plumb, dndu-se o atenie deosebita suprafeelor din care urmeaz a fi formate falurile sau care urmeaz a fi formate falurile sau care urmeaz sa se suprapun in cazul mbinrii cu nituri. La executarea canalelor prin sudare, foile de tabla nu se grunduiesc anterior. In cazul vehiculrii aerului cu coninut de vapori sau gaze acide, cu concentraia mai redusa, se poate folosi tabla neagra protejata corespunztor (vopsita cu soluie de bitum sau cu lacuri speciale anticorosive). Daca starea aerului vehiculat in interiorul canalelor din tabla este afectata defavorabil de temperatura mediului, canalele vor fi izolate termic, asigurndu-se astfel meninerea temperaturii aerului vehiculat in interiorul canalelor si mpiedicnd condensarea vaporilor pe pereii canalelor. Izolarea termica a canalelor se realizeaz cu materiale necombustibile, neputrescibile si care i pstreaz nealternate in timp proprietile izolate. Canalele de aer din tabla se executa cu seciunea rectangulara sau circulara. La canalele cu seciunea rectangulara raportul laturilor este recomandabil sa nu depeasc valoarea de 4:1, evitndu-se adoptarea unor rapoarte mai mari de 8:1. Canalele de aer confecionate din tabla de otel se fac la dimensiuni tipizate, stabilite prin acte normative, astfel incit sa se obin rezultatele funcionale dorite, ca maximum de economie de energie, materiale si spaiu. Canalele de aer din tabla se compun din tronsoane drepte si piese speciale. Piesele speciale servesc pentru schimbri de direcie, schimbri de seciune, ramificaii, racordri cu elementele accesorii ale instalaiilor. La confecionarea canalelor de aer mbinrile longitudinale ale tabelelor din otel si aluminiu se realizeaz in urmtoarele moduri: - prin faluri, pentru tabele din otel negre si zincate cu grosimi pn la 1,25 mm inclusiv; - prin sudura cu flacra, fr material de adaos pentru table negre cu grosimea mai mare de 1,5 mm; - prin nituire, pentru table zincate ale cror grosimi nu permit mbinarea prin fal, precum si pentru table din otel inoxidabil (cu folosirea niturilor din aluminiu); Falurile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa in felul urmtor: - faluri duble, pentru grosimi ale tablelor pn 0,75 mm inclusiv; - faluri simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari; - faluri de colt, pentru grosimi pn la 0,75 mm inclusiv, la ncheierea - canalelor cu seciunea rectangulara; - faluri combinate constnd din faluri duble sau simple intrate cu nituri sau cu sudura pentru formarea canalelor cu latura mai mare de 1m; in cazul sudarii prin puncte acestea dispunndu-se alternant

pe doua iruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiai sir fiind de 10 mm, iar distanta intre iruri de 7 mm. Falurile simple sau duble se executa bine etanate, presate uniform si fr ondulaii. Pentru a se asigura o suprafaa interioara neteda, falurile se preseaz numai ctre exterior. Pentru executarea falurilor simple la croirea tablelor se las margini cu limi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalt latura. Pentru falurile duble aceste limi snt de 28 mm si, respectiv, 15 mm. mbinrile longitudinale prin sudura cu flacra se realizeaz prin ndoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaz, pe o nlime egala cu de trei ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor astfel ndoite, fr material de adaos. Limea cordonului de sudura realizat in aceste condiii nu va depi de doua ori grosimea tablelor asamblate. Tronsoanele fixe se confecioneaz in funcie de perimetrul seciunii, pe lungimea sau limea foii de tabla, cu condiia celei mai bune utilizri a suprafeei acesteia. Lungimea tronsoanelor drepte se stabilete in funcie de dimensiunile foilor de tabla, de condiiile de transport si de montaj, urmrindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila. La executarea tronsoanelor drepte cu seciunea rectangulara (in funcie de dimensiunile laturilor seciunii si de modul de confecionare, pe lungime sau pe lime), mbinarea longitudinala se executa cu un singur fal de colt, cu doua faluri de colt dispuse la ambele capete ale laturii mari, cu doua faluri de colt dispuse in diagonala sau cu patru faluri de colt, cte unul la fiecare muchie. Executarea canalelor ncepe cu ntocmirea "harii" cu lungimea si limea necesara pentru trasarea piesei respective. In funcie de dimensiunile canalului una sau mai multe table legate intre ele prin ncheieturi cu faluri formeaz o harta. Acesta trebuie sa aib mrime suficienta ca sa permit trasarea desfurata a piesei ce trebuie confecionata, inclusiv limile necesare pentru faluri. Hrile se ntocmesc astfel incit din operaia de taiere sa rezulte cit mai puine resturi, iar numrul de ncheieturi prin fal sa fie cit mai mic. mbinrile transversale pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale se realizeaz prin: faluri, eclise mobile sau flane. - mbinrile transversale prin faluri se admit numai in cazurile in care pot fi realizate prin mijloace mecanizate si cnd exista asigurate mijloace de susinere: - a tubulaturii orizontale, astfel incit intre doua mbinri transversale consecutive sa se gseasc cel puin un punct de reazem sau de suspendare; - a tulburrii verticale, astfel incit prin modul de montare, mbinarea transversala sa nu fie solicitata la nici un efort. Falurile pentru mbinrile transversale se executa simple, culcate, la orice grosime de tabla. La canalele cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falurile se ntresc cu nituri sau puncte de sudura electrica situate la distante de 250 mm. mbinrile transversale prin faluri se preseaz ctre exterior astfel incit suprafaa interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Cnd aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale conin vapori care se pot condensa, partea inferioara a mbinrii prin faluri se etaneaz la exterior prin lipire cu aliaj de cositor. mbinrile transversale cu eclipse mobile se aplic la tubulatura de ventilare executata din tabla neagra sau zincata, cu seciunea rectangulara avnd latura mare pn la 600 mm. mbinarea cu eclipse mobile se recomanda la confecionarea tubularii in ateliere cu dotare corespunztoare (maini cu role pentru executarea falurilor sau abkant) Aceasta mbinare se folosete pentru asamblarea tronsoanelor drepte si pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalaii de ventilare, cu excepia urmtoarelor cazuri: - la mbinri supuse la solicitri mecanice; - la racordarea tubularii la maini si aparate de ventilare (baterii, filtre, ventilatoare, agregate de condiionare, organe de reglaj etc.), precum si la utilaje tehnologice; - la instalaii de desfurare in care aerul vehiculat este ncrcat cu scame, tala etc.;

- la tubularele parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70 C; Tubularele mbinate cu faluri sau cu eclipse mobile trebuie sa aib din loc in loc si mbinri cu flane, pentru posibiliti de demontare. mbinrile cu flane se folosesc in cazurile cnd trebuie realizate condiii de rigiditate, etaneitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau cu latura mare, mai mare de 600 mm. Flane se executa din oel corniere sau din oel lat, fiind prevzute cu garnituri. Flanele se fixeaz pe canale prin puncte de sudura sau nituri aezate la distanta de 100 mm unul de altul. Pentru realizarea etaneitii intre canal si rama, captul canalului pe o nlime, pn sub gurile pentru urub din flane, trebuie brduit prin batere cu ciocanul de lemn, astfel incit sa fie perfect plan si sa poat strnge bine garnitura. Diametrul interior, respectiv interioare ale laturilor flanei se fac 2 mm mai mari dect dimensiunile exterioare ale canalului de aer. Pentru realizarea etaneitii intre tronsoanele canalelor se folosesc in mod obinuit garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime, dup care prin montarea in poziie a canalului si strngerea urubului se aplica peste ntreaga mbinare 1-2 straturi de miniu de plumb. Pentru presiuni mari se folosesc garnituri de cauciuc, iar pentru aer cu temperaturi ridicate se monteaz garnituri de clingherit sau azbest. Toate piuliele uruburilor se dispun pe aceeai parte a mbinrii cu flane, iar la canalele montate vertical piuliele se dispun pe partea inferioara a mbinrii. Flanele se monteaz pe canalul de aer astfel incit planul lor sa fie perpendicular pe axa canalului. Garniturile dintre flane se taie si se monteaz astfel incit marginile lor sa nu ptrund in interiorul canalului de aer. Falurile de colt asigura si ele rigidizare a canalului de aer, motiv pentru care la cele longitudinale nu se aeaz in prelungire ci alternativ. Tronsoanele drepte se rigidizeaz in funcie de forma si dimensiunile seciunii prin rame montate pe perimetrul canalelor, la exterior si executate in general din profiluri metalice fixate prin nituire. mbinrile transversale prin flane se considera si ele ca elementele de rigiditate. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de seciune, ramificaii etc.) nu se rigidizeaz. Piese speciale Piesele speciale confecionate din tabla se folosesc in instalaiile de ventilare ca elemente de legtura intre tronsoanele canalelor de aer si intre acestea si aparatele si elementele accesorii ale instalaiilor de ventilare. Piesele speciale se construiesc astfel incit rezistenta pe care o opun, si perturbarea curgerii aerului pe care o opun, si perturbarea curgerii aerului pe care o provoac sa fie minime. Dup rolul pe care l ndeplinesc in ansamblul traseelor canalelor de aer, si dup forma lor constructiva , piesele speciale formeaz o gama foarte variata de subansambluri. Piesele speciale se pot clasifica in urmtoarele categorii: cotari, etaje, reducii, ramificaii, bifurcaii, trifurcatii. Confecionarea pieselor speciale este similara celei indicate pentru tronsoanele drepte, cu dificulti mai mari la trasarea si croirea tablelor unde este necesar a se construi desfurata diferitelor elemente ale pieselor (perei laterali, perei superiori si inferiori, segmente etc.) ncheieturile tablelor la piesele speciale se executa in general cu faluri iar uneori in cazuri deosebite cu eclipse. mbinarea cap la cap a pieselor speciale cu tronsoanele drepte si cu celelalte elemente ale instalaiilor se executa la fel ca la tronsoanele drepte in special insa cu flane. Coturile snt piesele speciale folosite pentru schimbarea direciei canalelor de aer. Coturile pot fi: cu seciune circulara, cu seciune rectangulara, cu palete. Cotul cu seciune rectangulara este piesa de legtura pentru schimbarea direciei canalelor de aer de seciune rectangulara.

Aceste piese se compun din urmtoarele elemente: doi perei frontali (S1); un perete superior (S2); un perete inferior (S3); Elementele caracteristice ale acestei piese snt dimensiunile laturilor seciunii rectangulare, unghiul pe care il formeaz cotul intre planurile flanelor si raza de curbura a cotului. Raza de curbura R a cotului se ia intre (1-2)h (h fiind latura seciunii canalului aflata in planul in care se curbeaz axa canalului). Pereii frontali se traseaz identic cu trasarea vederii laterale a curbei, adugindu-se limea falurilor pentru mbinare si pentru flane. Desfurarea peretelui superior are o lungime egala cu 1,57 ori raza exterioara, plus adaosul pentru faluri si flane si o lime egala cu latura canalului normala pe planul in care se face curbarea axei canalului. In mod analog este desfurarea peretelui inferior, lungimea referindu-se la raza interioara. Toate elementele acestui cot se mbina prin faluri de colt, care se culca pe pereii frontali. Reduciile snt piese speciale pentru schimbarea seciunii canalelor de aer circulare sau rectangulare cu meninerea formei seciunii, ca difuzor, sau confuzor sau piese speciale pentru schimbarea formei canalelor de aer circulare in canale rectangulare ca difuzor sau confuzor. Exista urmtoarele tipuri de reducii: simetrica cu seciune circulara; dreapta cu seciune circulara; simetrica cu seciune rectangulara; simetrica cu schimbarea formei seciunii. Reduciile se confecioneaz la fel ca si colturile desfurate pentru trasare rezultnd din figurile ce le reprezint. Reduciile au forma unor trunchiuri de con, la cele cu seciune circulara si a unui trunchi de piramida, la cele cu seciune rectangulara. In sensul de micare al aerului dup felul cum este realizata schimbarea de seciune, de la mare la mic sau de la mic la mare, aceste reducii au rolul de confuzor sau difuzor. Se recomanda ca unghiul la vrf al difuzorului sa fie intre 15 si 30, maximum admis 45, iar al confuzoarelor sa fie de preferina sub 45, maximum admis 60. Pe ling reduciile indicate (simetrice sau drepte) se realizeaz uneori cnd condiiile locale ale instalaiei o impun si reduciile oblice, a cror trasare si desfurata este mai dificila. Ramificaiile snt piese de legtura pentru racordarea unui canal de aer cu doua tronsoane, unul continua in linie dreapta fr schimbarea seciunii, iar celalalt i schimba direcia si in unele cazuri chiar seciunea. Ramificaia cu seciunea rectangulara este piesa de legtura pentru racordarea unui canal de aer rectangular cu doua tronsoane de canale rectangulare. Bifurcaiile snt piese de legtura pentru racordarea unui canal de aer cu doua tronsoane, care i schimba direcia. Lucrri de probarea utilajelor de ventilare ncercarea tehnic a ventilatoarelor Caracteristica ventilatoarelor se determin pe bancul de prob sau la un ventilator schimbndu-se roile de curele pentru a putea da ventilatorului diferite turaii. Se controleaz ca sensul de rotaie s fie cel corect. Pentru ncercare se construiesc diferite duze la gura de refulare a ventilatorului, avnd seciuni egale cu cte o fraciune din deschiderea total, inclusiv o duz egal cu deschiderea total. Ventilatorul se echipeaz cu un motor electric corespunztor, spre a putea funciona i la eventuale suprasarcini. Pentru fiecare turaie i duz se noteaz pe o hrtie milimetric, presiunea i debitul msurat. Dup aceast se unesc punctele obinute, trasndu-se curbele montat n instalaie. Pe bancul de prob se monteaz ventilatorul de ncercat, pentru fiecare seciune, conform duzei utilizate. Diagrama obinut constituie curba caracteristic a ventilatorului respectiv. La ventilatoare centrifuge, precum i la cele axiale montate pe canal, se msoar debitul de aer furnizat n situaia racordrii lor normale la instalaiile i cu toate organele de reglaj din instalaie fixate n poziia normal de funcionare. ntre debitul de aer msurat i cel prevzut n proiect se admite o diferen de +5%.

n cazul n care reglarea definitiv a instalaiei nu a fost efectuat, se msoar debitele de aer i presiunile corespunztoare pentru trei poziii diferitele ale dispozitivului de reglajul ventilatorului, determinndu-se trei punte de funcionare, care se atern pe digrama de funcionare a ventilatorului. Se compar poziia lor fa de curba caracteristic debit-presiune a ventilatorului i se admite ca media abaterilor de debit s aib o valoare maxim de +5%. Ventilatoarele axiale de perete i ventilatoarele de acoperi nu se msoar pe poziia de montaj. La recepia instalaiei se admit ca valabile, caracteristicile certificate de ntreprinderea productoare . n cazul unui ventilator montat n instalaie, pentru care nu se dispune de curba caracteristic i nu poate fi demontat pentru a fi ncercat la bancul de prob, curba caracteristic se va construi n modul urmtor : se msoar debitele i presiunea cu toate gurile de refulare nchise, cu una, dou, trei guri deschise, sau cu toate gurile mici msurate, se calculeaz viteza i debitul. Rezultatele obinute se traseaz grafic, dup care prin unirea punctelor se obine curba caracteristic a ventilatorului. ncercarea tehnic a bateriilor de nclzire i rcire Debitul de cldur sau frig se determin prin msurri de temperatur efectuate simultan cu dou termometre din care unul montat imediat naintea bateriei i unul montat imediat dup baterie. Diferena de temperatur astfel msurat va fi asociat n cazul bateriilor centrale cu debitul ventilatorului, iar n cazul bateriilor montate pe ramificaii ale canalelor, cu debitul de aer msurat n ramificaia respectiv. Debitul de cldur msurat poate fi cu cel mult 5% mai mic sau cu cel mult 10% mai mare dect debitul de cldur prevzut n proiect. Rezistena la trecerea aerului prin baterie se determin prin msurarea presiunilor nainte i dup baterie. ncercarea tehnica a filtrelor i separatoarelor de praf Pentru determinarea caracteristicii filtrelor este necesar s se cunoasc urmtoarele: - debitul de aer purificat de filtru: - gradul de eficacitate al filtrului de praf, prin msurarea concentraiilor de praf nainte i dup filtru; - rezistena filtrului i variaia rezistenei acestuia pe msura ncrcrii lui cu praf. La determinarea caracteristicilor filtrelor de praf este necesar a ine seama de urmtoarele : - regimul de funcionare a filtrului n funcie de procesul tehnologic. Prin schimbarea procesului tehnologic se schimb i cantitatea de praf coninut n aer, modificndu-se i eficacitatea filtrului . Din acest motiv este necesar ca probele pentru determinarea coninutului de praf s se ia att n perioada de degajare maxim a prafului, ct i la degajrile minime; - luarea probelor naintea filtrului i dup acesta trebuie s se fac concomitent, probele luate la intervale diferite neputnd da indicaii care s caracterizeze just eficacitatea i modul de funcionare a filtrului ; - rezistena filtrelor, n speciala celor fr mecanism de curire continu, crete permanent, pe msura nfundrii stratului filtrant cu praf. Din aceast cauz rezistena filtrului i debitul lui trebuie determinate de cel puin dou ori naintea curirii i imediat dup curire; - la ncercarea filtrelor cu umezire se determin consumul de ap, msurndu-se eventual i presiunea acestuia (dup construcia filtrului ) ; - la luarea probelor de aer dup filtrele umede, se vor lua msuri ca apa s nu inunde tuburile de cauciuc. Determinarea eficacitii instalaiilor de ventilare Pentru determinarea eficacitii instalaiilor de ventilare i condiionare a aerului se verific eficacitatea global a instalaiei i eficacitatea igienico-sanitar n cldirile sau ncperile supuse reglementrilor de protecia muncii. n cadrul primei categorii de ventilri, n ncperile deservite de instalaie, se vor msura urmtorii parametri ai aerului : viteza, temperatura i umiditatea relativ. nainte de efectuarea msurrilor pentru verificarea eficacitii globale, se vor verifica dac procesul de producie are o desfurare normal, dac condiiile de viciere a ncperilor ventilate, legat de

procesul tehnologic sau de simultaneitatea n funcionare a utilajelor tehnologice, de numrul de persoane, construcia cldirii etc., snt similare cu condiiile admise ca baz de calcul la proiectarea instalaiei. Msurrile se vor face n zona de lucru sau n alte puncte caracteristice ale ncperilor, att cu instalaia n funciune, ct i cu instalaia oprit. Se verific dac rezultatele obinute corespund cu cele prescrise n proiect. Se noteaz data i ora la care s-au fcut msurrile, cutndu-se n general, a se efectua pe un timp cu temperatura exterioar ct mai apropiat de cea prevzut n calcul. n cazul n care instalaia de ventilare are mai multe regimuri de funcionare dup anotimp sau dup diferite faze ale procesului tehnologic, eficacitatea se va determina pentru regimul corespunztor anotimpului existent n momentul recepiei, respectiv al fazelor procesului tehnologic, care se desfoar n timpul recepiei. Pentru alte anotimpuri i faze tehnologice funcionarea instalaiei se va aprecia prin calcule i msurri pariale; iar cnd acestea nu snt concludente, verificarea se va face n timp, n perioada corespunztoare. Pe lng aceste msurri se msoar i consumurile la funcionarea instalaiei, comparndu-se cu cele prevzute n proiect. De asemenea se verific dac zgomotul i vibraiile sunt suficient amortizate spre a nu duna persoanelor din ncperi sau procesului de producie. Pentru verificarea eficacitii igienico-sanitare se efectueaz toate determinrile considerate ca necesar de ctre organele sanitare, cu ajutorul aparatelor i cu participarea acestor organe; de exemplu, se determin prezena prafului, a gazelor toxice i a altor substane nocive. Aceste determinri se fac cu instalaia n funciune i cu instalaia oprit. Manipularea , ntreinerea i pstrarea aparatelor de msurat Folosirea oricrui aparat de msurat este condiionat de o serie de reguli de manipulare i de ntreinere, care trebuie neaprat respectate. Orice manipulare dintr-un loc n altul trebuie fcut numai dup ce aparatul a fost pus la locul lui n cutie, ferindu-l de lovituri i ocuri. - n afara regulilor generale menionate, n funcie de tipul aparatului, trebuie avute n vedere i urmtoarele reguli specifice: - termometrele nu trebuie s fie puse n contact cu obiecte sau fluide ale cror temperaturi depesc limitele lor de lucru; - termometrele trebuie folosite numai n poziia indicat n norme pentru fiecare tip n parte (orizontal sau vertical, nclinat etc.); - termometrele nu trebuie s fie trecute brusc de la o temperatur la alta, cnd diferenele ntre valorile acestor temperaturi snt foarte mari. - psihrometrul cu termometre poate da indicaii corecte asupra umiditii relative numai dac este ntreinut n perfect stare i se respect unele reguli de mnuire. Prima grij este ca evaporarea apei de pe bulbul termometrului umed s se poat face n condiii perfecte. Tifonul trebuie s fie de calitate bun i s absoarb bine apa; se folosete numai ap distilat. Tifonul trebuie s fie legat corect la termometru. n acest scop se va fixa termometrul ntr-un suport. O bucat de tifon curat se nfoar o singur dat peste bulb, ntinzndu-se astfel ca s se petreac cel mult pe o ptrime de circumferin. - Folosirea tubului manometric d indicaii bune cnd lichidul este curat i limpede, pereii sunt perfect curai, coloana de lichid nu este ntrerupt de bule de aer, iar tuburile de cauciuc asigur o etaneitate perfect. n timpul ct se efectueaz msurtorile, micromanometrul trebuie supravegheat s nu se deregleze, lucru ce se face observnd ca nivelele s se arate poziia perfect orizontal a aparatului. Citirea se efectueaz la stabilirea coloanei de lichid n tub. Dac din cauza pulsaiilor aerului n conduct, lichidul nu este stabil n tub, se va aprecia un nivel mediu. Pentru linitirea coloanei de lichid se mai poate recurge la strangularea parial a tubului de cauciuc cu care se leag aparatul de conduct. Se poate ntmpla, din cauza loviturilor de aer pe care le primete tubul pneumatic la introducerea sa n conduct, ca lichidul din manometru s fie aruncat. Din aceast cauz se recomand ca nainte de efectuarea msurrii, tuburile de cauciuc s fie strnse cu mna, iar accesul aerului n tuburi s se fac treptat i cte puin, astfel ca micarea lichidului s aib loc ncet i s nu duc la evacuarea lui din tub.

ntreinerea , exploatarea i repararea instalaiilor Pornirea i oprirea instalaiilor Instalaiile de ventilare snt puse n funciune simultan cu nceperea lucrului n atelierele cu degajri nocive slabe. De regul se pornesc iniial instalaiile de refulare i apoi cele de absorbie. n atelierele n care au loc degajrile nocive puternice instalaiile de ventilare se pornesc nainte de nceperea procesului de producie cu circa 10 15 min, punndu-se n funciune iniial instalaiile de evacuare i apoi cele de refulare. n locurile n care ventilarea este combinat cu nclzirea cu ajutorul aerului cald i n ncperile condiionate, instalaiile se pornesc nainte de ocuparea ncperilor cu o perioad de timp necesar realizrii condiiilor interioare de temperatur i umiditate. Instalaiile se pornesc numai dup ce, n prealabil, au fost verificate; - etaneitatea gurilor de vizitare i control; - aezarea i ntinderea curelelor pe aibe; - strngerea buloanelor de postament; - lipsa de corpuri strine n agregate etc. Responsabilul instalaiei este obligat s urmreasc ca persoanele strine de instalaie s nu intervin n funcionarea acesteia , de exemplu: s nu astupe gurile de aspiraie, de refulare, fantele etc. i s nu manevreze diverse organe de nchidere i reglaj. La punerea n funciune a unei instalaii de ventilare i de condiionare trebuie s se nceap cu urmtoarele operaii: - se deschid ventilele de pe conducte ce alimenteaz bateriile de nclzire sau rcire i se las s se realizeze n timp de 5 20 min nclzirea sau rcirea acesteia; - se pune n funciune instalaia de alimentare cu ap a diverselor circuite (umidificator, filtre umede, rcire etc.); - se pun n funciune instalaiile anexe servind la ozonizarea sau sterilizarea aerului ce se refuleaz, neutralizarea i purificarea aerului evacuat; - fixarea organelor de obturare din tubulatura instalaiei (jaluzele, clape, ibere etc.) n poziia necesar. La pornirea ventilatorului se ine seama de tipul acestuia i de felul acionrii. La 10 15 min dup pornire se controleaz dac instalaia funcioneaz n condiii bune. Oprirea instalaiei de ventilare are loc: - dup 5 10 min de la scoaterea din funciune a utilajului tehnologic pe care l deservete; - dup minimum 15 20 min de la ncetarea lucrului n atelierele cu degajri nocive sau dup o perioad de timp ce se apreciaz n funcie de natura i intensitatea degajrilor. Operaia de oprire a unei instalaii de ventilare are loc n urmtoarele succesiuni: - se deconecteaz motorul electric de antrenare a ventilatorului: - se nchid jaluzelele de pe canalul de aciunile a aerului proaspt n cazul instalaiilor de refulare sau clapeta de pe canalul de evacuare n cazul instalaiilor de aspiraie; - se oprete instalaia de alimentare cu ap a diverselor circuite; - se oprete alimentarea cu agent termic a bateriilor de nclzire, respectiv cu cel frigorific a celor de rcire; - se scot din funciune instalaiile anexe i se verific de ctre responsabilul instalaiei dac exist sau nu defeciuni ale vreunui element. Reguli privind supravegherea funcionrii instalaiilor Instalaiile de ventilare i de condiionarea aerului pot funciona n felul urmtor: - continuu sau n conformitate cu graficul de lucru sau cu programul de funcionare al ncperilor ce le deservesc; - simultan cu utilajul tehnologic deservit (usctorii, cuptoare, aspiraii locale, duuri de aer etc.). Meninerea permanent a condiiilor de microclimat de ctre instalaie, se realizeaz prin:supravegherea periodic a aparatelor de control i msur sau a instalaiei de automatizare n cazul reglajului automat i acionare asupra dispozitivelor de reglare manual.

Supravegherea instalaiilor de ventilare i condiionare n timpul funcionrii lor revine responsabilului instalaiei i are ca scop meninerea ct mai constant, n timp, a factorilor de microclimat din ncperi i funcionarea linitit, fr defeciuni. Supravegherea instalaiilor const n: - meninerea n poziie fix a organelor de reglaj (jaluzele,clapete, palete de reglaj etc.); - observarea funcionrii normale a elementelor instalaiei (ventilator, baterie de nclzire, sisteme de filtrare etc.); - observarea indicaiilor aparatelor de msurat i nregistrate (manometre, termometre, psihrometre, umidostate etc.), montate n instalaie i n ncperile deservite. Funcionarea instalaiilor este controlat de ctre responsabilul instalaiei, urmrindu-se funcionarea n timp prin analizarea nregistrrilor aparatelor (termografe, higrografe etc.). Controlul funcionrii este necesar s se efectueze n special acolo unde nu exist automatizarea instalaiilor, verificndu-se urmtorii factori: - temperatura, umiditatea i viteza aerului; - consumul de agent termic, energie electric, ap i agent frigorific. Variaiile n timp ale acestor factori n funcie de condiiile atmosferice exterioare i ale procesului tehnologic trebuie s fie urmrite n scopul adaptrii instalaiei la condiiile variabile. Reguli pentru ntreinerea instalaiilor ntreinerea elementelor instalaiilor de ventilare i condiionare const din urmtoarele operaii: - ungerea elementelor n micare (legate, rulmeni etc.); - ungerea elementelor de acionare (prghii de comand ale jaluzelelor i clapetelor, role, cabluri etc.); - descrcarea i curarea unor elemente din sistemul de filtrare a aerului (celule filtrate, cicloane, filtre cu saci, camere de decantare etc.); - curarea de praf a unor elemente ale instalaiei (jaluzele, grtare, plase de srm etc.); - splarea i desfundarea circuitelor de ap i abur. Termenele pentru efectuarea operailor care compun ntreinerea diverselor elemente se stabilesc n funcie de specificul instalaiei i de tipul de funcionare al acesteia. Responsabilul instalaiei de ventilare-condiionare trebuie s aib grij ca reviziile i reparaiile planificate s fie efectuate la termenele stabilite i s ia parte la recepia efectuat dup repararea diverselor elemente i s rspund de calitatea execuiei. Repararea instalaiilor Prin repararea instalaiilor de ventilare i condiionare se urmrete s se reduc acestea la condiiile i calitile iniiale de funcionare sau ct mai aproape de datele din fia tehnic, pentru a se asigura condiiile de microclimat n ncperi sau la locurile de munc, desfurarea normal a proceselor de producie legate de funcionarea instalaiilor de ventilare i mrirea duratei de funcionare a instalaiilor. Sistemul reparaiilor i reviziilor periodice planificate este singurul sistem eficace, deoarece permite: - planificarea reparailor pe un interval de timp mai ndelungat ; - pregtirea reparaiilor din timp, reducndu-se astfel timpul de nefuncionare a instalaiei; - limitarea scoaterii din funciune a instalaiei din cauza avariilor; - reducerea cheltuielilor de reparare. Planificarea reparaiilor periodice trebuie astfel ntocmit, nct s nu mpiedice desfurarea normal a procesului tehnologic n ncperile deservite de instalaiile de ventilare respective. Se recomand ca reviziile periodice i reparaiile elementelor instalaiilor de ventilare s se fac concomitent cu ale utilajului tehnologic pe care l deservesc sau n perioadele de timp cnd eventual se poate asigura folosirea ncperilor respective i fr funcionarea total sau parial a instalaiei. Se va evita sistemul reparaiilor neplanificate, deoarece conduce la uzura pronunat a instalaiilor, la perturbri ale procesului de producie sau ale gradului de folosire a ncperilor deservite i la cheltuielilor de reparare.

Pentru a se realiza condiiile necesare efecturii lucrrilor de reparaii, se va avea n vedere: - stabilirea coninutului i complexitii lucrrilor de reparaii; - aprecierea timpului necesar pentru efectuarea lucrrilor de reparaii a timpului de nefuncionare a instalaiei de ventilare ; a consumului de materiale; a rezervei necesare de piese de schimb i a costului reparailor; - stabilirea ciclului de reparaii; - organizarea echipelor necesare efecturii lucrrilor de reparaii; - organizarea evidenei exploatrii i reparrii instalailor de ventilare; - controlul calitii exploatrii i reparrii instalaiilor de ventilare. Sistemul reparaiilor preventive planificate cuprinde urmtoarele grupe de lucrri: - reparaii de serviciu; - reparaii periodice; - reparaii periodice curente; - reparaii periodice mijlocii; - reparaii periodice capitale. Reparaia de serviciu const n nlturarea micilor defeciuni ivite n timpul funcionrii i se execut de ctre responsabilul instalaiei de ventilare, n timpul schimbului su. Revizia periodic se execut de ctre personalul instalaiei de ventilare dup grafice ntocmite. Se poate efectua revizia periodic atunci cnd instalaia nu funcioneaz sau n timpul funcionrii acesteia dac nu exist pericol de accidentare. Revizia periodic urmrete s stabileasc starea tehnic a elementului instalaiei de ventilare i s descopere defeciunile ce trebuie remediate. Dup efectuarea reviziei periodice se ntocmete un extras al defeciunilor constatate, n care se specific prile instalaiei care au nevoie de reparaia sau ntocmirea, precum i materiale necesare. Reparaia periodic curent const n: nlturarea defeciunilor i stricciunilor, nlocuirea pieselor uzate, curarea elementelor instalaiei i restabilirea funcionrii normale a diverselor agregate i mecanisme. Reparaia periodic curent se execut la locul de amplasare a instalaiei, de ctre mecanicul unitii sau din cadrul unei uniti de specialitate. Reparaia periodic mijlocie se deosebete de reparaia curent prin faptul c are un volum mai mare de lucrri, un numr mare de piese schimbate i o verificare complet a caracteristicilor tehnice ale instalaiei. Reparaia periodic capital const din: - demontarea instalaiei de ventilare i a anexelor acesteia; - verificarea i repararea tuturor pieselor instalaiei (conducte de aer, de ap, de abur, filtre etc.); - schimbarea pieselor uzate ale agregatelor (ventilator, pomp, motor electric etc.); - verificarea complet a eficacitii instalaiei. Reparaia periodic capital se execut de ctre o echip de reparaii, n atelierul de reparaii. n caz de reconstrucie sau modificare a unei instalaii de ventilare se vor ntocmi proiectele respective. Nici o lucrare de execuie sau montaj nu se va executa n scopul modificrii sau reconstruciei unei instalaii de ventilare, fr avizul conductorului tehnic al unitii, n sarcina cruia revine i urmrirea acestora. Dup executarea unei lucrri de reparaii capitale, de modificare sau de reconstrucie a unei instalaii de ventilare, se va recepiona lucrarea. Organizarea exploatrii O exploatare corecta a instalaiilor de ventilare implica urmtoarele: - existenta unor servicii de exploatare si in special a unui personal care sa rspund de exploatare; - instalaiile sa fie luate in primire la timp cu forme legate; sa se ntocmeasc fisa lor tehnica si sa se completeze jurnale de exploatare; - capacitatea instalaiilor de alimentare cu energie termica, electrica si cu frig sa corespunda cerinelor; - existenta aparatelor de msura si control necesare, fr de care nu se poate urmri funcionarea corecta a instalaiei. Pentru fiecare instalaie noua sau reparata capital trebuie sa se ntocmeasc o documentaie tehnica alctuita din: - certificat de funcionare (fisa tehnica);

- jurnal de exploatare si reparaii; - instruciuni speciale de exploatare. Certificatul de funcionare (fisa tehnica) se ntocmete la luarea in primire a instalaiei pentru exploatare. In certificat se trec toate caracteristicile tehnice si de funcionare ale instalaiei (canale de aer, agregate, aparate etc.), ncperile si utilajele pe care de deservete, rezultatele ncercrilor etc. Se indica gradul de tratare a aerului refulat: in cazul recirculaiei se arata procentual cantitatea ce se recircula din debitul total de aer. Se specifica elaboratorul proiectului instalaiei, precum si ntreprinderea care a executat lucrarea, data la care s-a fcut ncercarea tehnica a instalaiei si data la care aceasta a fost pusa in exploatare. Fisa tehnica se completeaz in doua etape: in prima etapa se completeaz fisa pe baza datelor din proiect si a instalaiilor executate; in etapa a doua (la recepia instalaiei) se completeaz datele reale obinute in urma ncercrilor tehnice si a masurilor efectuate. Jurnalul de exploatare se ntocmete pentru fiecare instalaie de ventilare si se introduce o data cu nceperea exploatrii acestei instalaii. La jurnalul de exploatare se anexeaz schema instalaiei respective, in care se menioneaz dispozitivele de reglare prevzute, aparatele de msurat si control care se folosesc, precum si locul de aezare al acestora. In jurnalul de exploatare se nregistreaz toate perturbrile care intervin, in funcionarea instalaiei, ca: opriri accidentale, defecte de exploatare, lipsuri de exploatare, artndu-se cauzele lor si lucrrile de reparaii efectuate pentru remediere, data opririi si data repunerii in funciune a instalaiei etc. In cazul unei exploatri normale si a funcionarii continue a instalaiilor, prin respectarea stricta a instruciunilor de exploatare, in jurnal nu se fac nici un fel de nregistrri. Instruciunile speciale pentru exploatare se ntocmesc de proiectant si in ele se dau indicaii caracteristice fiecrei instalaii. Se dau indicaii precise cu privire la regimurile de funcionare pe care trebuie sa le asigure instalaia, se enumera operaiile care trebuie efectuata asupra fiecrui element al instalaiei pentru asigurarea regimurilor de funcionare respective, se arata modul cum trebuie executate pornirea si oprirea instalaiei, modul cum trebuie efectuate supravegherea, controlul, repararea si ntreinerea instalaiilor si termenele la care trebuie fcute reviziile si reparaiile diferitelor elemente componente. Msuri de protecie a muncii i de paz contra incendiilor la exploatarea instalaiilor La piesele in micare si la transmisii se prevd dispozitive de protecie si aprtoare. Pentru elementele instalaiei de ventilare sub tensiune electrica (motoare electrice, baterii electrice de nclzire, filtre electrostatice, conducte electrice, tablouri de comanda etc.) trebuie respectate normele de electrosecuritate. La pornirea si oprirea instalaiilor de ventilare vor fi respectate ntocmai, de ctre responsabilul instalaiei de ventilare, instruciunile de exploatare specifice, ntocmite pentru fiecare instalaie in parte. In timpul funcionarii instalaiei de ventilare, responsabilul acestuia va supraveghea si verifica in permanenta starea diverselor elemente ale instalaiei, precum si a dispozitivelor de protecie. Se interzice accesul la elementele in micare ale instalaiilor, in timpul funcionarii acestora, a oricror altor persoane in afara de responsabilul instalaiei. Personalul folosit la exploatarea si repararea instalaiilor de ventilare va fi calificat in acest sens si instruit periodic asupra masurilor de protecie a muncii. In scopul prevenirii incendiilor snt necesare o serie de masuri att la montarea cit si la exploatarea instalaiilor de ventilare. Pentru prevenirea incendiilor in timpul exploatrii se vor ntocmi instruciuni speciale, pentru fiecare instalaie de ventilare in parte, pe baza normelor generale pentru protecia mpotriva incendiilor. Se vor indica instalaiile sau sectoarele din instalaii care se opresc sau continua sa funcioneze in caz de izbucnire a incendiului in ncperile deschise. EXECUTAREA LUCRRILOR DE INSTALAII DE VENTILARE I CLIMATIZARE Generaliti

Montajul instalaiilor de ventilare-climatizare se va coordona i corela cu lucrrile de realizare a construciei i n special cu lucrrile de construcii auxiliare (platforme, postamente, goluri etc.), aferente acestor instalaii.La corelarea lucrrilor de ventilare-climatizare cu cele de construcie se vor avea n vedere urmtoarele: a) manipularea i aezarea pe poziie a pieselor voluminoase aparinnd instalaiilor de ventilare sau climatizare se va face prin spaii libere n ziduri sau planee, fr spargeri ale elementelor construite; b) construcia va fi prevzut cu elemente necesare pentru susinerea mainilor i aparatelor de ridicat folosite la introducerea pieselor mari i grele n cldire i n centrala de ventilare-climatizare; c) introducerea n timp oportun a dispozitivelor de prindere i fixare n elementele de construcii; d) introducerea n centralele de ventilare sau climatizare a aparatelor i mainilor care se monteaz pe postamente, fundaii, console, platforme etc., se va face numai dup executarea acestora i dup ntrirea betonului; e) introducerea elementelor de ventilare-climatizare n ncperile n care urmeaz a fi instalate se va face cu puin timp nainte de montaj, n scopul de a se reduce expunerea la deteriorrile ce ar putea fi provocate de efectuarea altor lucrri n incinta respectiv. Execuia lucrrilor de instalaii de ventilare i climatizare se va efectua respectnd normele de tehnica securitii muncii. Verificarea materialelor i echipamentelor La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale, aparataje i maini agrementate tehnic, care corespund prevederilor proiectului, standardelor de stat i normelor interne de fabricaie. Toate echipamentele (filtre, baterii de nclzire i rcire, ventilatoare, pompe etc.) vor fi nsoite de certificatele de calitate (ncercare) ale ntreprinderii productoare. naintea punerii n oper, toate materialele, aparatele i mainile se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a se constata dac nu au suferit degradri de natur s le compromit tehnic i calitativ (deformri sau blocri la aparataje, starea elementelor de mbinare i de racordare, funcionarea dispozitivelor de reglaj, forma pieselor i elementelor speciale i accesorii), se vor remedia defeciunile respective sau se vor nlocui aparatele i mainile care nu pot fi aduse n stare corespunztoare prin remediere. La aparatele de msurare i control, montate de executant se va verifica existena sigiliului i a buletinului emis de metrologie. Transportul, depozitarea i manipularea Transportul materialelor, echipamentelor i componentelor de instalaii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate (trenuri, camioane) acoperite, asigurate contra deteriorrilor datorate vibraiilor, ocurilor, coroziunii, temperaturii, n concordan cu indicaiile productorului. Materialele de instalaii se vor pstra n depozitele de materiale ale antierului, cu respectarea reglementrilor n vigoare privind prevenirea i stingerea incendiilor i n conformitate cu instruciunile furnizorului. Materialele de instalaii asupra crora condiiile atmosferice nu au practic influena nefavorabil, pe durata depozitrii, se pot depozita n aer liber, n stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate n acest scop, cu respectarea normelor de paz i tehnica securitii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agenii climatici (ex. rame cu jaluzele, ventilatoare, table etc.) se vor depozita sub oproane i vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilen. Materialele ce se deterioreaz la umiditate, frig, cldur sau radiaie solar (ex. aparate de msurare i control, aparataj electric etc.) se vor pstra n magazii nchise. Foile de tabl se vor aeza orizontal pe grinzi de lemn n magazii sau oproane. Se interzice aezarea foilor de tabl direct pe pmnt.Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica

securitii i n aa fel nct s nu se deterioreze. Se va da o atenie deosebit materialelor casante sau uor deformabile. Confecionarea canalelor de ventilare Toleranele admise la executarea canalelor fa de dimensiunile nominale sunt : Tolerane la dimensiunile canalelor de ventilare Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) 100 250 280 500 500 1000 1120 1400 21600 2000 Abaterea maxim admisibil n mm Canale din zidrie de crmid sau beton 5 6 8 12 15 Canale din plci de materiale plastice 3 4 6 10 12 Canale din plci de fibre minerale 4 5 7 -

Canale din tabl

2 3 5 8 10

Nota: Pentru canalele de ventilare din alte materiale dect cele specificate n tabel, toleranele admise se vor stabili asimilnd materialele agrementate cu cele din tabel. mbinrile longitudinale ale tablelor din oel sau aluminiu pentru confecionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza n urmtoarele moduri: - prin faluri, pentru tablele din oel negre i zincate cu grosimi pn la 1,2 mm inclusiv; - prin sudur cu flacra fr material de adaos, pentru table negre cu grosimi de 1,5 mm sau mai mari; - prin nituire, pentru table zincate ale cror grosimi nu permit mbinarea prin fal, precum i pentru table din oel inoxidabil sau pentru table din aluminiu. Falurile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabl se execut dup cum urmeaz : a) pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m: - faluri duble, pentru grosimi ale tablelor pn la 0,8 mm inclusiv; - faluri simple, pentru grosimi de 1 mm i mai mari; - faluri de col, pentru grosimi pn la 0,8 mm inclusiv, la ncheierea conductelor cu seciune rectangular;

b) pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m: - faluri combinate constnd din faluri duble sau simple ntrite cu nituri sau cu sudur; n cazul sudrii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe dou iruri, pasul dintre dou puncte consecutive ale aceluiai ir fiind 10 mm, iar distana dintre iruri de 7 mm. - faluri de col, pentru grosimi pn la 0,8 mm inclusiv, la ncheierea conductelor cu seciune rectangular avnd latura mare pn la 1250 mm. Falurile simple sau duble vor fi bine etanate, presate uniform i fr ondulaii. Pentru a se asigura o suprafa interioar neted, falurile vor fi presate numai ctre exterior. Pentru executarea falurilor simple, la croirea tablelor se vor lsa margini cu limi de 17 mm pe o latur i 8 mm pe cealalt latur. Pentru falurile duble, aceste limi vor fi de 28 mm i respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza i cu fal n spiral (tip spiromatic).mbinrile longitudinale prin sudur cu flacr se vor realiza prin ndoirea n plan perpendicular a muchiilor foilor de tabl care se asambleaz, pe o nlime egal cu de 3 ori grosimea tablelor i prin topirea muchiilor de sudur astfel ndoite, fr material de adaos. Limea cordonului de sudur realizat n aceste condiii nu va depi de dou ori grosimea tablelor asamblate. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dup caz n funcie de dimensiunile foilor de tabl, de condiiile de transport i montaj urmrindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxim posibil. Rigidizarea canalelor de ventilare Tronsoanele drepte se vor rigidiza n funcie de forma i dimensiunile seciunii precum i de presiunea aerului n canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate. Ramele de rigidizare se monteaz pe perimetrul canalelor la exterior i se fixeaz pe canale prinnituri. La mbinrile transversale prin flane, acestea se consider elemente de rigidizare. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de seciune, ramificaii, etc.) nu se rigidizeaz. mbinarea tronsoanelor i a pieselor speciale mbinrile transversale (mbinrile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte i a pieselor speciale) se pot realiza prin faluri, eclise mobile, flane, manoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. mbinrile transversale prin faluri sunt admise numai dac se pot realiza prin mijloace mecanizate i dac asigur susinerea tubulaturii de ventilare, astfel ca: - la tubulatura orizontal ntre dou mbinri transversale consecutive s se gseasc cel puin un punct de reazem sau de suspendare; - la tubulatura vertical, prin modul de montare, mbinarea transversal s fie solicitat la sarcini admisibile. Falurile pentru mbinrile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabl. La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falurile pentru mbinrile transversale vor fi ntrite cu nituri sau puncte de sudur electric, situate la distane de 250 mm. mbinrile transversale prin faluri vor fi presate cter exterior, astfel nct suprafaa interioar a canalului s fie ct mai neted. Dac aerul vehiculat n interiorul canalelor orizontale conine vapori care se pot condensa, partea inferioar a mbinrii prin faluri se va etana la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dup cum urmeaz: - la canalele circulare se va etana arcul de cerc de 900; - la canalele rectangulare se va etana falul pe toat lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente. mbinrile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilare executat din tabl neagr sau zincat, cu seciune rectangular avnd latura mare pn la 600 mm i se vor executa n conformitate cu fia tehnologic n vigoare. mbinarea cu eclise mobile se recomand la confecionarea tubulaturii n

ateliere cu dotare adecvat (maini cu role pentru executarea falurilor sau abkant).mbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte i pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalaii de ventilare sau climatizare (introducerea de aer proaspt, recirculare, evacuarea gazelor i vaporilor, desprfuire), n cazul n care particulele din aer au forma granular. mbinrile cu eclise mobile nu se vor folosi n urmtoarele cazuri: - la mbinrile expuse la solicitri mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tuburi flexibile, etc.); - la racordarea tubulaturii la maini i aparate de ventilare (baterii de nclzire, filtre, aparate de condiionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare, etc.) precum i la utilajele tehnologice; - la instalaiile de desprfuire n care aerul vehiculat este ncrcat cu scame, talaj etc.; - la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70oC; - n spaii cu pericol de incendiu sau explozie. Tubulaturile mbinate cu faluri sau eclise mobile vor avea din loc n loc i mbinri cu flane, pentru a se crea posibiliti de demontare, n conformitate cu condiiile de montaj sau cu cerinele specificate ale instalaiei. mbinrile cu flane se vor folosi n special pentru a realiza n condiii deosebite de rigiditate, etaneitate i demontabilitate a tubulaturii de aer, precum i pentru canalele cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. Materialul flanelor, gurile pentru uruburi i modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili n funcie de dimensiunile canalelor. Montarea flanelor pe canalul de aer se va face astfel nct planul flanelor s fie perpendicular pe axa canalului. mbinrile cu flane se vor prevedea cu garnituri de etanare, montare ntre flane i confecionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minim de 4 mm. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege n funcie de natura aerului sau a gazelor vehiculate, precum i de gradul de etaneitate necesar i se va indica n proiect. Garniturile vor fi tiate i montate astfel nct marginile s nu ptrund n interiorul canalului de aer. Dup executarea fiecrei mbinri transversale este obligatorie verificarea acestei condiii. Poriunile din canal expuse la deformri prin ocuri se vor mbina la ambele capete prin flane cu uruburi, pentru a putea fi nlocuite cu uurin. Montarea canalelor de ventilare Canalele de ventilare se vor monta n linie dreapt orizontal sau vertical, fr sgei sau devieri.Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la vertical mai mari de 2-3 mm pe 1 m nlime.nainte de montarea pe poziie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numrul maxim posibil de tronsoane i piese speciale alctuind poriuni de canal avnd forme i lungimi determinate de condiiile locale de pe antier.n alctuirea poriunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel nct falurile longitudinale s fie dispuse alternant pentru a nu forma o custur continu. La canalele rectangulare, mbinrile longitudinale prin fal se vor alterna de pe o fa pe alta a tronsoanelor consecutive. La instalaiile care vehiculeaz aer ncrcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioar a canalului s nu existe mbinri longitudinale. Susinerea canalelor de aer se va face cu elemente de susinere tipizate. La canalele orizontale, susinerile se vor prevedea la distanele indicate n tabel : Distana de susinere a canalelor de aer montate orizontal Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) sub 400 Distana maxim de susinere 3

peste 400

Not: Pentru canalele de ventilare realizate din noile materiale agrementate, distana dintre supori va fi indicat n agrementul tehnic. Montarea ventilatoarelor nainte de nceperea montrii, se vor efectua urmtoarele verificri ale ventilatorului i motorului electric de acionare: - corespondena dintre caracteristicile nscrise pe plcuele de identificare i datele proiectului; - controlul exterior general al strii echipamentului pentru a se identifica eventualele deteriorri produse n timpul transportului i manipulrilor (deformri, slbirea mbinrilor cu uruburi etc.); - existena vaselinei de ungere la paliere i lagre; - starea izolaiei motoarelor electrice; - existena dispozitivelor pentru ntinderea curelelor, a dispozitivelor de protecie i a instalaiei de legare al pmnt. Agregatul ventilator motor se va aeza pe poziie cu respectarea riguroas a cotelor de amplasament indicate n proiect. nainte de fixarea definitiv pe poziie, se va regla orizontalitatea aezrii ventilatorului i motorului electric dup cum urmeaz: a) La ventilatoarele radiale cu rotorul ventilatorului calat direct pe axul motorului electric, orizontalitatea se va verifica cu nivela cu bul de aer aezat succesiv pe dou direcii perpendiculare pe rama inferioar; pe dou direcii perpendiculare pe flana gurii de refulare (n cazul n care ventilatorul refuleaz pe vertical); pe dou direcii perpendiculare pe latura orizontal superioar a carcasei (n cazul n care ventilatorul refuleaz pe orizontal); pe generatoarea superioar a motorului electric. b) La ventilatoarele radiale cuplate direct prin cupla elastic sau la cele cu transmisie prin curele trapezoidale, orizontalitatea se va verifica prin aezarea nivelei cu bul de aer pe generatoarele superioare ale axelor ventilatorului i motorului electric. c) La ventilatoarele axiale nivela cu bul de aer se va aeza pe generatoarea superioar a carcasei cilindrice n cazul montrii cu axul orizontal i pe dou diametre perpendiculare, pentru verificarea orizontalitii rotorului, n cazul montrii cu axul vertical. La ventilatoarele livrate fr motorul electric asamblat din fabric, verificarea orizontalitii va fi urmat de o operaie de centrare. Dup asigurarea montrii orizontale, se va verifica cu atenie echilibrarea rotorului, prin imprimare, cu mna, a unei micri uoare de rotaie. Se va considera c rotorul este bine echilibrat dac se nvrte uor, dac nu lovete sau nu freac n prile fixe ale mainii i dac dup 3-4 nvrtiri succesive, rotorul se oprete liber n poziii diferite. Montarea bateriilor de nclzire i de rcire Lucrrile de montaj vor fi precedate de urmtoarele verificri: - corespondena dintre tipul i caracteristicile bateriei livrate de furnizor i datele proiectului; - controlul exterior general, pentru identificarea eventualelor deteriorri produse n timpul transportului i manipulrilor;

- existena instruciunilor de montare elaborate de productor. Montarea bateriilor pe supori. Se va asigura acces uor la racordarea bateriei la reeaua de distribuie a agentului termic. Dac bateriile se monteaz n goluri n zidrie, se va realiza i se va verifica dup montaj etaneitatea perfect la aer dea lungul perimetrului golului. Poziia de montaj a bateriei va fi n toate cazurile cea indicat de fabrica productoare. Bateria se va monta astfel nct s se asigure aerisirea, golirea i eliminarea condensatului. Montarea filtrelor de aer i a separatoarelor de praf Montarea filtrelor i separatoarelor de praf se va efectua n conformitate cu indicaiile sau instruciunile fabricii productoare. La montarea filtrelor de aer n goluri n zidrie, se va asigura etanarea rosturilor pe ntregul perimetru al filtrului. La filtrele cu celule, se vor asigura i verifica: - etaneitatea rosturilor dintre celule i stelaj, pe perimetrul fiecrei celule; - scoaterea i aezarea uoar a celulelor n stelaj; - existena celulelor de rezerv i pstrarea acestora n locuri corespunztoare, n apropierea filtrului; - existena mijloacelor de curire a celulelor; - acces uor la fiecare celul n vederea scoaterii i reintroducerii ei n stelaj. La filtrele mecanice (autocuritoare sau cu banda uscat continu) se va asigura i verifica: - funcionarea normal, fr ntreruperi i fr suprasolicitri a tuturor elementelor n micare; - acces uor i manevrare uoar a dispozitivelor de comand. Separatoarele de praf se vor monta pe construcii de susinere care s asigure fixarea rigid, fr deplasri n timpul funcionrii. La separatoarele de praf cu elemente mobile se va verifica, nainte de montaj, buna funcionare a acestor elemente. La uile sau capacele de vizitare ale separatoarelor de praf se va verifica, nainte de montaj, manevrarea uoar i etaneitatea acestora. Se va verifica, nainte de montarea separatoarelor, funcionarea corect a dispozitivelor pentru evacuarea prafului din separatoare, precum i etaneitatea plniilor, buncrelor sau camerelor de colectare a prafului. Etaneitatea instalaiilor de ventilare Se vor lua msurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin neetaneiti (la mbinrile longitudinale, la mbinrile cap la cap ale elementelor de tubulatur, la mbinrile dintre tubulatur i aparate, pe perimetrul uilor de acces la camerele de aer, la capacele de vizitare, la punctele de msurare etc.). Valorile maxime admise ale factorului de etaneitate, respectiv pierderea de aer sau aspiraia de aer fals a canalelor de aer sunt indicate n tabelul de mai jos, n funcie de procentul de piese speciale ale canalelor de ventilare. Factorul de etaneitate, n m3/h m, la un procent al pieselor speciale de:

Supradimensiunea/depresiunea de regim n interiorul canalelor de aer, n Pa

0%

20%

40%

60%

80%

100%

200

2,7

3,1

3,95

4,5

5,2

400 600 800 1000 1400

3,4 4,5 5,6 6,6 8,3

4,25 5,6 6,8 7,8 9,7

5,2 6,6 8 9,2 12

6 7,3 9,2 10,5 14,5

6,7 8,4 9,9 12 17

7,3 9,2 10,8 13,3 18,5

Not: Procentul pieselor componente se determin efectundu-se raportul ntre suprafaa lateral a pieselor speciale i suprafaa total a tubulaturii de ventilare. PUNEREA N FUNCIUNE I DAREA N EXPLOATARE A INSTALAIILOR DE VENTILARE I CLIMATIZARE Dup finalizarea lucrrilor de montaj, nainte de predarea ctre beneficiar, instalaiile de ventilareclimatizare vor fi supuse unui ansamblu de operaii tehnice avnd drept scop verificarea instalaiei executate n ceea ce privete corespunderea cu prevederile proiectului, performanele i efectele scontate, precum i crearea tuturor condiiilor necesare unei funcionri corecte. Punerea n funciune i darea n exploatare presupune operaiile specificate a fi efectuate n ordinea de mai jos: - lucrri pregtitoare; - verificarea instalaiei; - punerea n funciune a instalaiei; - reglarea instalaiei; - probarea elementelor din instalaie; - verificarea eficacitii globale. Lucrri pregtitoare Lucrrile pregtitoare constau din: a) Cunoaterea i nsuirea proiectului; b) Cunoaterea modificrilor date de proiectant pe parcursul execuiei proiectului; c) Examinarea atent a instalaiei realizate; d) Stabilirea operaiilor de verificare; e) Procurarea aparatelor de msur necesar operaiilor de verificare (anemometre, termoanemometre, micromanometre, tuburi Pitot-Prandtl, termometre, psihrometre, tahometre etc.); f) Pregtirea fielor de constatare. Verificarea instalaiei Instalaia de ventilare-climatizare va fi verificat privind: - corespunderea cu prevederile proiectului, cu reglementrile tehnice n vigoare, precum i cu prevederile normativului pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare; - corespunderea dintre caracteristicile echipamentelor prevzute n proiect i a celor instalate; - corespunderea dintre geometria instalaiei proiectate i a celei realizate; - calitatea execuiei; - funcionarea elementelor componente; - alimentarea cu energie electric, aburi, ap rece, ap cald, agent frigorific etc.;

- condiiile necesare pentru pornirea instalaiei; - condiiile necesare n vederea asigurrii unei durate de serviciu ct mai ndelungate, n special la instalaiile sau elementele supuse la ocuri, deformri, coroziuni, eroziuni etc.; - condiiile necesare n vederea asigurrii msurilor de tehnica securitii indicate n proiect i n NRPM; - condiiile necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor; - nivelul de zgomot din ncperile ventilate sau climatizate. Verificarea instalaiei n detaliu va cuprinde: - prizele de aer proaspt: poziia prizei, dimensiunile, fixarea, existena unor dispozitive de protecie contra vntului i a ptrunderii vieuitoarelor; - conductele de aer: materialul, izolaia termic (dac a fost prevzut n proiect), construcia pieselor speciale (coturi, ramificaii, confuzoare, difuzoare etc.). Se va urmri dac au aprut rezistene aeraulice suplimentare fa de cele prevzute n proiect; - capacele de vizitare i curire: poziia, dimensiunile; - ventilatoarele: amplasarea, fixarea, racordarea la tubulatur, poziia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turaia, sensul, felul acionrii; - motoarele electrice ale ventilatoarelor: poziia, tipul, tensiunea, racordarea la reea, fixarea, turaia i punerea la pmnt; - bateriile de nclzire i rcire: poziia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea, caracteristicile funcionale; - filtrele de aer: poziia n instalaie, modul de racordare la tubulatur, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile funcionale; - atenuatoarele de zgomot: locul de montare n instalaie, tipul, fixarea; - dispozitivele de reglare: poziia n instalaie, tipul, accesul la comenzi; - gurile de introducere: poziia n instalaie i ncperea ventilat, numrul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului n conduct n gura de ventilare, tipul constructiv, existena dispozitivelor de reglare a debitul de aer i pentru orientarea jetului (dac au fost prevzute n proiect); - gurile de evacuare: poziia n instalaie i ncperea ventilat, numrul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existena dispozitivelor de reglare a debitului de aer (dac au fost prevzute n proiect); - dispozitivele de aspiraie ale instalaiilor de ventilare local: poziia n instalaie i fa de surse de generare a noxelor, forma, dimensiunile, existena dispozitivelor de reglare (dac au fost prevzute n proiect); - filtrele i separatoarele de praf: poziia de montare n instalaie, modul de racordare la tubulatur, tipul caracteristicile funcionale, sistemul de evacuare a prafului colectat, fixarea; - gurile de evacuare a aerului viciat: poziia de montare, fixarea, protecia contra vntului i a ptrunderii vieuitoarelor, tipul, dimensiunile; - sistemele de automatizare: schema, poziia i tipul traductoarelor i a organelor de execuie, modul de acionare asupra elementelor instalaiei. Se va asigura starea de curenie, n interior i n exterior, a tuturor elementelor instalaiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare etc.)La verificarea calitii execuiei se va observa dac: - dimensiunile canalelor se ncadreaz n toleranele prescrise; - nu exist deformri vizibile la pereii canalelor de aer, suprafee concave sau convexe, faluri neetanate, neuniform presate sau cu ondulri; - uruburile sunt strnse suficient; - garniturile de etanare se ncadreaz n seciunile interioare ale canalelor de aer.

Etaneitatea sistemului de conducere se va verifica prin proba cu fum sau prin proba cu soluie de ap cu spun. Punerea n funciune a instalaiei Punerea n funciune a instalaiei de ventilare climatizare comport urmtoarele operaii: - pornirea n sarcina redus; - pornirea n sarcina normal; - funcionarea de prob. Pornirea instalaiei n sarcina redus se va realiza prin nchiderea parial a uberului sau a unui alt organ de reglare, montat la ventilator. Se va constata dac n tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive. Se va constata dac rotorul ventilatorului se nvrtete n sensul corect. Prin deschiderea treptat a organului de reglaj se va trece la sarcina nominal constatndu-se: - lipsa de vibraii sau zgomote anormale la ventilator, motor i sistemul de transmisie; - curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protecie; - lipsa unor scntei la motor sau la aparatajul de pornire-protecie; lipsa de nclzire a lagrelor i palierelor; - la motoare cu viteza variabil se verific turaia la viteze reduse. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supranclzirea acestuia. Funcionarea de prob se va stabili de la caz la caz, de la cteva ore la cteva zile. Reglarea instalaiei Toate instalaiile de ventilare climatizare se vor regla nainte de predarea ctre beneficiar, astfel nct: - dispozitivele de reglare montate n ramificaii i n gurile de ventilare s asigure debitele de aer indicate n proiect, la toate gurile de introducere i evacuare; - dispozitivele de reglare central montate la ventilator s asigure debitul total al instalaiei, indicat n proiect; - organele de reglare s asigure alimentarea echipamentului de ventilare climatizare cu energie electric, abur, ap rece, ap cald, agent frigorific etc., la parametrii prevzui n proiect (temperatur, presiune etc.) Probarea instalaiei nainte de predarea ctre beneficiar a instalaiilor de ventilare, se vor verifica, prin msurri, caracteristicile tuturor aparatelor montate n instalaie n poziie normal de lucru, i anume: ventilatoare, baterii de nclzire sau rcire, filtre de aer proaspt, separatoare de praf etc. De asemenea, se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor i dispozitivelor de aspiraie, la un numr care se va stabili de la caz la caz n funcie de specificul instalaiei. La ventilatoarele centrifugale, precum i la cele axiale montate n canal, se va msura debitul de aer furnizat, n situaia racordrii lor normale la instalaie i cu toate dispozitivele de reglare din instalaie fixate n poziia normal de funcionare. ntre debitul de aer msurat i cel prevzut n proiect se admite o diferen de 5% ... 10% din debitul prevzut n proiect. n cazul n care diferena dintre debitul de aer msurat i valoarea prevzut n proiect este mai mare dect cea admis la art. 26.15 se va adopta una din urmtoarele msuri: - modificarea turaiei, n limitele admise de ntreprinderea productoare i cu acordul scris al acesteia; - modificarea rezistenei aeraulice a instalaiei, prin lucrri de corectare corespunztoare; - modificarea condiiilor iniiale ale proiectului, cu acordul comun al beneficiarului instalaiei i al proiectantului.

Ventilatoarele axiale de perete, precum i ventilatoarele de acoperi (fr tubulatur de aer), nu vor fi msurate la poziia de montaj. La recepia instalaiei se vor admite caracteristicile certificate de ntreprinderea productoare. La bateriile de nclzire sau de rcire se vor determina valorile mrimilor caracteristice care definesc variaia temperaturilor aerului i ale agentului termic, n condiiile de funcionare existente n momentul efecturii probelor i se vor confrunta cu valorile prescrise n proiect, corespunztoare regimului nominal de funcionare. La filtrele de aer proaspt se va msura rezistena aeraulic cu materialul filtrant n stare curat. Rezistena aeraulic astfel msurat poate fi cu cel mult 10% mai mare dect rezistena iniial n norma intern de fabricaie. n cazuri speciale, la cererea beneficiarului sau n urma unor indicaii speciale date n proiect, se va msura i gradul de reinere a prafului. Separatoarele de praf se vor verifica, n mod obinuit, prin observaii vizuale efectuate asupra coninutului de praf din aerul evacuat de separator, n condiiile normale sau simulate de funcionare. n cazurile deosebite se va determina i gradul de reinere a prafului, conform prevederilor speciale cuprinse n proiect. La separatoarele de praf alimentate cu utiliti (ap, energie electric etc.), se vor determina i parametrii care caracterizeaz sursele de alimentare, n scopul confruntrii lor cu datele proiectului. Datele rezultate din probele efectuate se vor nscrie n fiele de constatare. Verificarea eficacitii globale a instalaiei Eficacitatea global a instalaiei de ventilare-climatizare se verific spre a constata dac instalaia realizeaz gradul de igien sau confort prevzut n proiect. Verificarea se efectueaz cu ntreaga instalaie n funciune i dup ce cldirea a fost complet terminat. Pentru ca verificarea s fie concludent, n funcie de felul instalaiei, perioada de verificare va fi: - perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0oC, n cazul instalaiilor de ventilare i nclzire cu aer cald; - perioada cald a anului cu temperaturi exterioare de peste 20oC pentru instalaiile de climatizare. nainte de efectuarea msurtorilor pentru verificarea eficacitii globale, se va verifica dac condiiile de viciere a ncperilor ventilate, legate de procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje tehnologice, numrul de persoane, cldirea etc.) corespund condiiilor admise la proiectarea instalaiilor, ca baz de calcul. Determinrile se vor efectua n condiiile unei desfurri normale a activitii (grad de ocupare a ncperilor cu persoane, grad de desfurare a procesului de producie etc.), n zonele de activitate uman. Eficacitatea igienico-sanitar a instalaiei se va stabili prin compararea determinrilor efectuate cu instalaia n funciune i instalaia oprit. n cazul n care instalaia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de funcionare, dup anotimp sau dup diferitele faze ale procesului tehnologic: - se va verifica eficacitatea igienico-sanitar n regimul de funcionare corespunztor anotimpului n care are loc recepia; - se va verifica eficacitatea igienico-sanitar n regimurile corespunztoare fazelor procesului tehnologic care pot fi produse n timpul recepiei; - se va aprecia, prin calcule i msurri pariale, eficacitatea igienico-sanitar a instalaiei n alte anotimpuri i faze tehnologice dect cele n care s-a desfurat recepia; - dac calculele i msurrile pariale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacitii igienico-sanitare n alte regimuri, se vor efectua, n timp, n perioada potrivit, operaiile de msurri i verificri corespunztoare.

n ncperile din cldirile civile sau publice, fr degajri de substane nocive periculoase pentru sntatea oamenilor, se va verifica temperatura i umiditatea aerului n zona de activitate, n msura n care aceti parametri au constituit premizele de proiectare. Viteza curenilor de aer va fi verificat n toate cazurile. Metodologia de verificare n cldirile din aceast categorie, se va stabili de la caz la caz, n funcie de destinaia spaiului ventilat sau climatizat. La verificarea eficacitii globale se vor avea n vedere i prescripiile privind calitatea aerului exterior introdus n ncperile ventilate sau climatizate, precum i cele cuprinse n "Instruciunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau nclzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale", privind uniformitatea repartiiei temperaturii aerului n spaiile ventilate sau climatizate. Verificarea calitii lucrrilor sau dispozitivelor de izolare fonic se va face cu aparate de msurare adecvate. Rezultatele probelor de verificare a eficacitii globale a instalaiei se consider satisfctoare dac temperaturile, vitezele i umiditile relative ale aerului n zona de activitate se ncadreaz, n funcie de destinaia ncperii, n diagramele i ecuaiile de confort termic, normele igienico-sanitare NPM.
Instalatii de ventilare si de conditionare a aerului - montare, reglare, receptie, exploatare

ISBN 973-31-1300-X De unde poate fi cumparata: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii Bucuresti Depoluarea aerului capata o dezvoltare din ce in ce mai mare in intreprinderile industriale din tara noastra. Normele Generale de Protectie a Muncii impun catoate intreprinderile industriale in care au loc degajari de noxe sa fie inzestrate cu instalatii de ventilare si de conditionare care sa asigure conditii igienice in spatiul de munca si sa nu polueze mediul exterior. Eficienta acestor instalatii este determinata de functionarea lor corecta, care poate fi asigurata numai daca sunt indeplinite o serie de conditii privind modul cum se efectueaza montarea, reglarea, receptionarea si exploatarea acestora. Din analizele si cercetarile efectuate de specialisti din diverse uzine, fabrici si laboratoare, s-a ajuns la concluzia ca desi sunt elaborate studii si proiecte bine concepute pentru executia unor instalatii de ventilare, acestea nu intotdeauna reusesc sa realizeze, in mod satisfacator, conditiile corespunzatoare demicroclimat in incaperile industriale. Eficienta redusa este determinata de practica actuala de a da in exploatare instalatii fara a fi verificate, reglate si incercate. Darea in exploatare, in loc sa constituie un complex de operatii tehnice care sa pregateasca instalatia pentru o lunga perioada de functionare eficienta si care este normata in multe tari straine, se reduce, in cea mai mare

parte a cazurilor din tara noastra, la o inventariere in vederea receptiei ei contabile, la o sumara observare a modului de functionare a catorva elemente principale ale instalatiei si la predarea acesteia unor persoane insuficient pregatite pentru aputea prelua exploatarea cu competenta. Existenta unor elemente ale instalatiei gresit montate precum si lipsa unui reglaj modifica alimentarea incaperilor cu debite de aer prevazute in proiect si potdetermina, in spatiile ventilate, temperaturi nesatisfacatoare, curenti prea mari de aer, concentratii de noxe peste limitele admise de norme, zgomot excesiv etc. Intrucat in tara noastra nu a fost editata pana in prezent o lucrare completa care sa cuprinda intr-un volum toate problemele privind "Montarea, reglarea, receptia si exploatarea instalatiilor deventilare si de conditionare", autorul sia propus, pe baza experientei acumulate, sa elaboreze aceasta carte. Lucrarea este structurata in cinci parti si isi propune sa furnizeze, in afara de elementele care sa formeze baza pregatirii cadrelor de specialitate, o serie de date teoretice si practice privind montarea, reglarea, receptia si exploatarea instalatiilor. Se arata in mod stiintific, cum se receptioneaza si exploateaza o instalatie de ventilare cu maximum de eficienta si cu un consum redus de investitii si de energie electrica. De asemenea, se prezinta o serie de probleme mai putin cunoscute, legate de montarea si reglarea instalatiilor. Pentru reducerea pierderilor de caldura la transportul agentului termic pentru incalzire s-a aratat, atat teoretic cat si practic, modul de izolare termica la tevi montate in aer liber. In ultima parte alucrarii sunt redate scheme de montaj pentru automatizarea reglarii temperaturii si umiditatii aerului. S-au intocmit scheme si formulare speciale in care se trec caracteristicile de functionare ale instalatiilor, in scopul exploatarii cat mai corecte a acestora. In anexa lucrarii sunt cuprinse o serie de acte normative in concordanta cu Normele Europene privind limita concentratiilor de noxe in mediul de munca si in mediul exterior. De asemenea, este indicata aparatura folosita pentru incercarea si exploatarea instalatiilor de ventilare. In cuprinsul lucrarii au fost redate formule si s-au prezentat exemple de calcul, utilizandu-se atat unitatile de masura ale sistemului MKfS cat si altele tolerate, cu justificarea celor din urma defaptul ca o mare parte dintre specialisti le prefera si chiar unele intreprinderi producatoare de utilaje continua sa le utilizeze. Asa de exemplu, pentru presiuni ale aerului si gazelor s-a utilizat unitatea mm H2O care se stie ca este egala, in sistemul international, cu 1daP. De asemenea, pentru greutati si forta, masa, s-autilizat kg si kgf, stiind ca in sistemul international el devine 0,981 daN. Lucrarea se adreseaza atat inginerilor si tehnicienilor din productie, cercetare, proiectare, care executa si exploateaza instalatii de ventilare si de conditionare a aerului, cat si cadrelor didactice sistudentilor din invatamantul superior, care au tangenta cu asemenea probleme. CUPRINS

PARTEA I MONTAREA APARATELOR, CONDUCTELOR SI ACCESORIILOR IN INSTALATIILE DE VENTILARE SI DE CONDITIONARE A AERULUI 1. Criterii generale pentru asigurarea optima a microclimatului in incaperile industriale 2. Lucrari pregatitoare 3. Sisteme de prindere si ridicare a utilajelor 4. Montarea aparatelor folosite in instalatiile de ventilare si de conditionare a aerului 5. Montarea instalatiilor de conditionare a aerului 6. Montarea conductelor pentru instalatiile de incalzire si de conditionare a aerului 7. Date tehnice pentru constructia conductelor de ventilare 8. Date tehnice privind constructia pieselor de racordare a retelelor de ventilare 9. Conducte de ventilare din materiale nemetalice 10. Calculul lucrarilor de izolare termica a conductelor 11. Proba si controlul instalatiei de ventilare si de conditionare a aerului PARTEA a II-a REGLAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI DE CONDITIONARE A AERULUI 12. Reglarea componentelor unei instalatii de ventilare mecanica 13. Sisteme si aparate de automatizare a instalatiilor de ventilare si de conditionare a aerului 14. Analiza tratarii aerului in instalatiile de conditionare PARTEA a III-a RECEPTIA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI DE CONDITIONARE A AERULUI 15. Conditii generale pentru receptia instalatiilor 16. Metodologia receptiei PARTEA a IV-a EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI DE CONDITIONARE A AERULUI 17. Documentele necesare pentru exploatarea instalatiilor 18. Instructiuni generale de exploatare si reparare a instalatiilor de ventilare

PARTEA a V-a APARATE SI RECOLTARI DE PROBE, DETERMINARI DE NOXE. SELECTARI DE MATERIALE FILTRANTE. ALEGEREA VENTILATOARELOR SI RIGIDIZAREA CONDUCTELOR 19. Analiza si descrierea metodelor pentru recoltarea probelor si determinarea debitelor de gaze 20. Recoltari de pulberi la emisii in canalele de gaze si cosuri 21. Metode pentru alegerea optima a materialelor filtrante 22. Date privind alegerea ventilatoarelor si rigidizarea conductelor de ventilare